Decizie nr.

676/2011 din 12-apr-2011, Curtea de Apel Pitesti, drepturi banesti (Litigii de

munca)

Decizie
din 12 aprilie 2011
676/2011
Text speţă

Societate comercială vs Persoană fizică, Persoană fizică, Persoană fizică, Persoană fizică,
Persoană fizică, Persoană fizică, Persoană fizică, Persoană fizică, Persoană fizică, Persoană
fizică, Persoană fizică
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEŞTI
SECŢIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI
SOCIALE ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI ŞI DE FAMILIE
DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX DECIZI A CIVILĂ NR. 676/ R-CM
Şedinţa publică din 12 Aprilie 2011
Curtea compusă din:
P_________: C_____ P____-I____ , judecător
Judecător L____ I_____
Judecător N_______ S_____ P_____
Grefier Z______ C________
S-a luat în examinare pentru soluţionare recursul declarat de pârâta S.C. O__ P_____ S.A.
împotr iva sentinţei civile nr.1626/CM/13 decembrie 2010 pronunţată de Tr ibunalul Argeş în
dosarul nr. XXXXXXXX /2008.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică , a răspuns avocat P______ D___ pentru recurenta-
pârâtă S.C. O__ P_____, lipsind intimaţii-reclamanţi R___ I__ ş.a.
Procedura este l egal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de şedinţă, după care:
Apărătoarea recurentei-pârâte arată că nu are cereri de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată şi acordă cuvântul asupra acestuia.
Apărătoarea recurentei-pârâte susţine oral recursul aşa cum este motivat în scris, solicitând
admiterea lui în consecinţă.
Susţine excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune aşa c um a fost descrisă în motivele
de recurs.
În ceea ce-i priveşte pe reclamanţii P_____ F_______ şi S_____ M____ invocă excepţia
prescrierii dreptului material la acţiune, arătând că, aşa cum rezultă din carnetul de muncă al
reclamantului P_____ F_______ (file 14 verso), la data de 16 noiembrie 2005 acestuia i-a
încetat contractul individual de muncă. La data de 9 octombrie 2008 a formulat cerere de
intervenţie care a fost disjunsă şi formează obiectul prezentului dosar. Susţine că acesta ar fi
fost îndreptăţit să solicite drepturile începând cu data de 9 octombrie 2005. Arată că în
perioada octombrie-noiembrie 2005 acesta nu era îndreptăţit să primească primele de P____
şi C______, urmând ca instanţa să aprecieze dacă este vorba de o excepţie.
Mai arată că nici reclamanta S_____ M____ nu era îndreptăţită să primească primele de
P____ şi C______.
Cu privire la ceilalţi reclamanţi solicită a se avea în vedere adresa nr.1453/2003 care se referă
la includerea primelor de P____ şi C______ în salariul de bază.
CURTEA
Constată că prin cererea de intervenţie formulată la 09.10.2008 în dosarul nr.
XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului Argeş, disjunsă la aceeaşi dată şi formând în prezent
obiectul dosarului nr.XXXXXXXXXXXXX, reclamanţii R___ I__, P_____ F_______, T___
E____, D______ G_______, D______ I__, D_____ C_______, S_____ M____, O______
C____, I___ C_________, R____ C_________ şi I_____ M____ au chemat în judecată pe
pârâta S.C. P_____ S.A., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să o oblige
să plătească reclamanţilor drepturile salariale cuvenite pentru P____ şi C______ pentru
perioada 2004 – 2008, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, la care să se
adauge şi dobânda legală .
Au arătat reclamanţii că, potrivit art. 168 alin . 1 din Contractul Colectiv de muncă pe unitate
, trebuia ca de P____ şi de C______ să beneficieze de o suplimentare a drepturilor salariale în
cuantum de un salariu de bază mediu pe P_____ S . A . , însă aceste drepturi nu le-au fost
acordate înc ă din anul 2004.
Prin sentinţa civilă nr.1626/CM/13.12.2010 a fost admi să în parte acţiunea şi a fost obligată
pârât a să plătească reclamanţilor suplimentările de drepturi salariale cuvenite şi neacordate
cu ocazia sărbătorilor de Paşt e şi C______, potrivit art.168 alin.1 din contractul colectiv de
muncă, în funcţie de salariul de bază mediu pe unitate, din care se vor deduce contribuţiile
aferente impozitului şi bugetelor de asigurări sociale (C . A . S . S . , C . A . S . , şomaj),
pentru perioada 09.10.2005 – 31.12.2007, în funcţie de perioada efectiv lucrată de fiecare
dintre reclamanţi, drepturi actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.
Au fost respin s e celelalte solicitări ale reclamanţilor.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că reclamanţii au fost salariaţii societăţii
pârâte, aspect ce rezultă din menţiunile înscrise în carnetele de muncă ale acestora.
Art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anul 2004 a stabilit că
pentru sărbătoril e de Paşt e şi C______ salariaţii Pet rom S . A . vor beneficia de câte o
suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe P_____ S . A.
A lin . 2 a pre văzut că pentru anul 2003 suplimentările de la alin. 1 au fost introduse în
salariul de bază al fiecărui salariat.
Contractele colective de muncă pe unitate, negociate şi aplicabile la nivelul P_____ SA,
ulterioare anului 2003, au menţinut dispoziţiile art. 168 alin.1, însă alineatul 2 al respectivului
articol a fost modificat în forma: „în anul 2003 suplimentările salariale de la alineatul 1 al
prezentului articol au fost introduse în salari ul de bază al fiecărui salariat .
Urmare a m odificări lor alin .2 al art. 168 , societatea pârâtă nu a mai acordat salariaţilor,
începând cu anul 2004, suplimentări le salariale prevăzute de a rt. 168 alin.1 din contractul
colectiv de muncă.
A reţinut instanţa că, potrivit art.969 C od civil, voinţa părţilor semnatare a Contractului
colectiv de muncă a fost aceea de a păstra salariaţilor beneficiul suplimentărilor salariale
prevăzute de art.168 al in.1 din acest contract şi după anul 2003, respectivele suplimentări
fiind introduse în salariul de bază al fiecărui salariat numai pentru anul 2003, nu şi în
următorii ani.
Pe de altă parte, părţile nu au consemnat în contractele colective de muncă ulterioare anului
2003 faptul că aceleaşi suplimentări salariale au fost incluse în salariile de bază pe anii
precedenţi. În acest sens se poate observa modificarea alin .2 al art. 168 în sensul că în anul
2003 suplimentările salariale de la alin . 1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui
salariat.
Analizând gramatical textul , tribunalul a constatat că s-a specificat „ anul 2003” şi nu „din
anul 2003” , ceea ce denotă intenţia părţilor de includere a suplimentului salarial doar pentru
anul 2003 şi nu începând cu anul 2003, pentru viitor. Şi verbul folosit, „au fost introduse” în
locul verbului „vor fi introduse”, denotă aceeaşi manifestare de voinţă a părţilor că acele
suplimente s-au inclus în salariul de bază exclusiv în anul 2003 şi nu şi în anii următori .
Întrucât a rt.168 alin. 2 a prevăzut în fiecare din contractele colective de muncă ulterioare
anului 2003 , că suplimentările de la alin. 1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui
salariat doar pe anul 2003, instanţa a concluzionat că aceleaşi drepturi nu au fost incluse în
salariul de bază al salariaţilor şi pe anul în curs, câtă vreme s-a menţinut în acelaşi timp şi
textul alin.1.
Tribunalul a reţinut că dreptul reclamanţilor s-a născut în momentul în care părţile au
convenit asupra acestuia şi a fost inserat în cuprinsul contractului colectiv de muncă începând
cu anul 2003 , fiind preluat în toate contractele colective de muncă ale anilor următori, ce au
fost înregistrate conform art.31 alin. 2 din Legea nr. 130/1996.
A apreciat instanţa că e tapele prevăzute nu vizează însăşi naşterea dreptului, ci doar
stabilirea concretă a cuantumului, fiind indicat chiar în cuprinsul contractului colectiv de
muncă modul de determinare, respectiv un salariu de bază mediu pe S . N . P . P_____ S . A .
, care este altul de la un an la altul.
Tribunalul a considerat că beneficiari i acestor suplimentări salariale nu pot fi alţii decât toţi
salariaţii, cărora le este opozabil contractul colectiv de muncă din momentul înregistrări
acestuia şi că lipsa oricăror negocieri asupra cuantumului sumelor şi modalităţii de acordare
nu poate nega dreptul salariaţilor, asumat de părţi prin contractele colective de muncă, de a
beneficia de aceste suplimentări salariale.
Mai mult, tribunalul a constatat că nu s-a administrat nicio probă în sensu l că după anul 2003
aceste suplimentări a r fi fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat ca în cazul anului
2003, deşi sarcina probei revine angajatorului, potrivit art. 287 din Codul muncii .
Drepturile salariale respective nu au fost cuantificate prin efectuarea unei expertize tehnice,
considerându-se de către tribunal că în cauză sunt pe depl in aplicabile dispoziţiile art.
3712Cod procedură civilă , drepturile putând fi uşor determinate. Nimic nu o împiedică pe
pârâtă, ca pe baza criteriilor stabilite de către instanţă , să determine cuantumul concret al
sumei cuvenite fiecărui reclamant şi să o achite voluntar.
Faţă de toate aceste considerente, în temeiul art.236 alin.4 din Codul muncii şi art.969Cod
civil, instanţa a admis în parte acţiunea, conform celor arătate mai sus, făcând şi aplicarea
art.161 alin.4 din Codul muncii şi dispunând deci plata actualizată cu indicele de inflaţie a
acestor drepturi.
Tribunalul a acordat aceste drepturi numai pentru perioada 09.10.2005 – 31.12.2007, reţinând
că acţiunea a fost formulată la data de 09.10.2008 , astfel că, în raport de art.283 alin.1 lit.c
din Codul muncii, ce instituie un termen de prescripţie de 3 ani, suplimentările de drepturi
salariale pentru P____ şi C______ 2004 şi Paştele 2005 nu pot fi aco rdate.
De asem enea, instanţa a apreciat ca nefondată cererea reclamanţilor privind plata primelor de
P____ şi C______ aferente anului 2008, reţinând că î n contractul colectiv de muncă la
nivelul de unitate pe anul 2008, art.168 alin.1 şi 2 a fost modificat, cuprinsul acestuia fiind
următorul: „(1) În conformitate cu prevederile anterioare ale alin.1 al art.168 din Contractul
Colectiv de Muncă, care au devenit inaplicabile începând cu anul 2003 în forma anterioară,
cu ocazia sărbătorilor de P____ şi C______ angajaţii P_____ S.A . primeau suplimentări
salariale sub forma unei prime în cuantum de un salariu mediu de bază lunar la nivelul
P_____ S.A., calculat pe lunile anterioare celor în care se acordă prima. (…) (2) Pe baza
acordului dintre F.S.L.I. P_____ şi P_____ S.A., începând cu anul 2003 primele de P____ şi
C______ au fost incluse în salariul lunar de bază al tuturor angajaţilor (care au beneficiat în
acest fel de o creştere salarială), devenind astfel parte a salariului de bază ca întreg, fără a mai
fi în mod distinct individualizate şi fără ca, după anul 2003, să poată fi modificate în mod
distinct faţă de salariu (...) Această regulă se va aplica până la data la care P_____ şi F.S.L.I.
P_____ vor conveni în mod expres altfel”.
A concluzionat tribunalul că pentru anul 2008 în contractul colectiv de muncă nu mai este
reglementat dreptul angajaţilor la primele de P____ şi C______ în mod separat, cu ocazia
respectivelor sărbători, ci doar s-a prevăzut că aceste suplimentări salariale sunt cuprinse în
salariul de bază , astfel că nu mai există temei legal sau contractual pentru acordarea separată
a drepturilor solicitate. În măsura în care această clauză nu a fost contestată sub aspectul
legalităţii, prevederile sale se impun cu forţă de lege ambelor părţi semnatare şi deopotrivă
salariaţilor, iar aceştia nu pot pretinde distinct acordarea acestor drepturi, având în vedere
dispoziţiile art.236 alin.3 din Codul muncii şi art.7 alin.1 din Legea nr.130/1996 privind
contractul colectiv de muncă, potrivit cărora la negocierea clauzelor şi la încheierea
contractelor colective de muncă părţile sunt egale şi libere, precum şi dispoziţiile art.236
alin.4 din C odul muncii potrivit cărora contractele colective de muncă încheiate cu
respectarea dispoziţiilor legale constituie legea părţilor.
De asemenea, a fost apreciată ca nefondată cererea de acordare a dobânzii legale prevăzută de
O . G . nr. 9/2000, cu motivarea că prejudiciul reclamanţilor va fi reparat prin actualizarea
drepturilor cuvenite cu indicele de inflaţie , iar acordarea şi a dobân zii legale ar echivala cu o
dublă reparare a ac estui prejudiciu, ajungându-se la o îmbogăţire fără justă cauză.
În termen legal pârâta S.C. O__ P_____ S.A. a declarat recurs împotriva acestei sentinţe, pe
care a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând di spoziţiile art.3041Cod
procedură civilă, sub următoarele aspecte:
1. În mod greşit a fost respin să excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, apreciindu-se că
obiectul prezentei acţiuni îl reprezintă drepturi salariale ale reclamantei, deşi în realitate este
vorba despre o formulă de sprijin social, în vederea acoperirii nevoilor de sărbători ale
salariaţilor.
Art.154 din Codul muncii condiţionează existenţa drepturilor salariale de îndeplinirea a două
condiţii: menţionarea acestora în contractul individual de muncă şi naşterea lor ca o
contravaloare a muncii prestate, or în speţă niciuna dintre aceste condiţii nu este îndeplinită.
Obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă o neexecutare a obligaţiilor asumate prin
contractul colectiv de muncă, textul aplicabil prescripţiei fiind art.283 alin.1 lit.e din Codul
muncii.
2. Soluţia pronunţată de instanţă pe fondul cauzei este eronată.
Se susţine în dezvoltarea acestui motiv de recurs că primele de P____ şi C______ au fost
introduse în salariul de bază al reclamantei în anul 2003, aspect ce rezultă din adresa
nr.1453/14.03.2003 şi nota nr.1154/28.02.2003, conform cărora fondul de salarii pentru anul
2003 cuprinde şi drepturile suplimentare cu ocazia sărbătorilor de P____ şi C______
reglementate de art.168 alin.1 din C.C.M., astfel cum au fost modificate prin actul adiţional la
C.C .M., înregistrat sub nr.1602/2003 la D.G .M.P.S. (prime introduse în salariul de bază). În
baza acestor adrese, la nivelul sucursalelor au fost emise decizii de către directorii de
sucursale, cum este spre exemplu decizia nr.103/20.03.2003 emisă pentru Sucursala Tg. J__.
Majorarea salariilor de bază cu includerea în acestea a primelor de P____ şi C______ s-a
înregistrat în carnetele de muncă ale salariaţilor într-o modalitate ce diferă de la o sucursală la
alta.
În aceste condiţii, C.C.M. din anul 2005 a prevăzut în art.168 alin.2 faptul că suplimentările
salariale de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat. Odată incluse în
salariul de bază, aceste drepturi au rămas permanent incluse şi deci acordate în fiecare an.
Promovarea prezentei acţiuni a fost posibilă din cauza neclarităţii de redactare a art.168 din
C.C.M., care a fost preluat identic şi în anii următori. Totuşi, art.168 alin.2 nu reflectă situaţia
de fapt. Acest articol din contractul colectiv de muncă trebuie interpretat în raport cu voinţa
reală a semnatarilor contractului, conform art.977Cod civil, care reglementează principiul
priorităţii voinţei reale a părţilor şi art.982Cod civil, potrivit căruia toate clauzele convenţiilor
se interpretează unele prin altele, dându-se fiecăreia înţelesul ce rezultă din actul întreg.
Mai susţine recurenta că tribunalul trebuia să dea eficienţă interpretării date articolului 168 de
către Comisia Paritară, ale cărei decizii sunt obligatorii pentru părţi. Astfel, deciziile
nr.3793/18.06.2007 şi nr.5140/31.08.2007 au confirmat faptul că intenţia reală a părţilor
semnatare ale C.C.M. a fost aceea ca începând cu anul 2003 suplimentările salariale
prevăzute la art.168 alin.1 să fie incluse în salariul lunar de bază al angajaţilor, din acest an
primele nemaifiind individualizate în mod distinct, ci făcând parte din salariul de bază.
Niciuna dintre deciziile ulterioare ale conducerii P_____ nu a prevăzut scoaterea din salariul
de bază a primei de P____ şi C______ şi acordarea acestora în mod separat.
A concluzionat recurenta că introducerea în anul 2003 a primei de P____ şi C______ în
salariul de bază înseamnă inexistenţa dreptului l a aceste prime pentru reclamanţi în anii
următori.
Analizând sentinţa în raport de criticile formulate, Curtea reţine următoarele:
Primul motiv de recurs este nefondat.
Conform art.154 alin.1 şi art.155 din Codul muncii, salariul reprezintă contraprestaţia muncii
depusă de salariat în baza contractului individual de muncă şi cuprinde salariul de bază,
indemnizaţiile, sporurile precum şi alte adaosuri.
Salariul de bază reprezintă partea fixă şi principală a salariului şi în acelaşi timp un element
de referinţă în raport de care se calculează celelalte drepturi ale angajaţilor, iar adaosurile şi
sporurile formează partea variabilă a salariului.
Contrar susţinerilor recurentei-pârâte, art.154 alin.1 Codul muncii nu condiţionează salariul
de cuprinderea acestuia în contractul individual de muncă, ci doar îl defineşte ca fiind
contraprestaţia muncii, aceasta din urmă fiind executată în baza contractului individual de
muncă.
Drepturi salariale pot fi cuprinse şi în contractul colectiv de muncă, ale căror clauze sunt
obligatorii pentru părţile semnatare şi de altfel recurenta pretinde că aceste suplimentări
salariale (despre care se susţine în recurs că reprezintă un ajutor social) au şi fost plătite
reclaman ţilor (cu ocazia plăţii salariului în care aceste suplimentări au fost incluse), ceea ce
înseamnă că chiar recurenta a executat drepturi salariale care nu au fost cuprinse în contractul
individual de muncă, ci doar în contractul colectiv.
În altă ordine de idei, art.168 alin.1 din C.C.M. prevede pentru reclaman ţi „suplimentarea
drepturilor salariale” cu ocazia sărbătorilor de P____ şi C______, ceea ce înseamnă că, prin
utilizarea acestei sintagme, înşişi semnatarii acestui contract au recunoscut caracterul de drept
salarial al primelor de P____ şi C______.
Fiind vorba de drepturi salariale, în mod corect instanţa a apreciat că sunt aplicabile
dispoziţiile art.283 alin.1 litera c din Codul muncii, care instituie un termen de prescripţie de
trei ani pentru acţiunile privind plata unor drepturi salariale neacordate, fără a distinge între
drepturile salariale cuprinse în contractul individual de muncă şi cele cuprinse în contractul
colectiv de muncă.
Întrucât art.283 alin.1 lit.c instituie un termen special de prescripţie în cazul acţiunilor având
ca obiect plata unor drepturi salariale, rezultă că termenul de prescripţie de 6 luni reglementat
de art.283 alin.1 lit.e se aplică în cazul nerespectării unor clauze din contractul colectiv de
muncă, altele decât cele referitoare la salarii.
Al doilea motiv de recurs este în parte fondat.
În Contractele colective de muncă pentru anii 2005, 2006 şi 2007, art.168 alin.2 cuprinde
aceeaşi menţiune ca în contractul din 2004, în sensul că „în anul 2003” suplimentările
salariale pentru P____ şi C______ au fost introduse în salariul de bază. Această formulare
este neechivocă, astfel că textul nu poate fi interpretat gramatical în sensul că suplimentarea
ar fi inclusă „din anul 2003” . Interpretarea gramaticală reprezintă o interpretare a legii civile
în funcţie de metoda de interpretare folosită şi constă în lămurirea unei dispoziţii pe baza
regulilor gramaticii, ţinând cont, printre altele, de semantica termenilor utilizaţi.
Este corectă susţinerea recurentei – pârâte în sensul că potrivit art.977Cod civil „interpretarea
contractelor se face după intenţia comună a părţilor contractante, iar nu după sensul literal al
termenilor”, iar conform art.982Cod civil „ clauzele convenţiilor se interpretează unele prin
altele, dându-se fiecăreia înţelesul ce rezultă din actul întreg ”.
Nu rezultă însă că aceste reguli au prioritate faţă de interpretarea gramaticală, care nu poate fi
înlăturată.
Pe de altă parte este sarcina pârâtei, care invocă neconcordanţa dintre conţinutul art.168 alin.2
şi voinţa reală a semnatarilor contractului colectiv de muncă, să facă dovezi în sensul celor
pretinse, ceea ce înseamnă că recurenta trebuia să dovedească împrejurările în care s-a
încheiat contractul, tratativele şi discuţiile care au fost purtate, adică elemente extrinseci
contractului, deoarece în speţă nu există elemente intrinseci care să ducă la această concluzie.
Referitor la interpretarea contractului colectiv de muncă, instanţa apreciază că faptul
cuprinderii în art.168 alin.2 din contractul colectiv de muncă a menţiunii că în anul 2003
drepturile suplimentare de P____ şi C______ au fost incluse în salariul de bază, nu poate fi
interpretat în nici un caz în sensul că includerea în salariul de bază s-ar fi făcut începând cu
anul 2003, de vreme ce termenii folosiţi în text sunt alţii şi, aşa cum am arătat, o interpretare
gramaticală a acestuia nu poate fi înlăturată.
În altă ordine de idei, recurenta susţine că art.168 alin.2 al C.C.M. a fost interpretat de
comisia paritară în sensul că suplimentările salariale de P____ şi C______ au fost introduse
în salariul de bază nu doar în anul 2003, ci începând cu anul 2003.
Curtea constată că prin decizia nr.3793/18.06.2007 şi prin decizia nr.5140/31.08.2007 se
confirmă faptul că, în redactarea art.168 alin.1 şi 2, în momentul negocierilor colective voinţa
comună a părţilor a fost aceea ca începând cu anul 2003 primele de P____ şi de C______ să
fie introduse în salariul de bază ale fiecărui salariat P_____.
Aceste înscrisuri însă nu respectă dispoziţiile art.244 din Codul muncii şi art.31 din Legea
nr.130/1996, texte de lege potrivit cărora c lauzele contractului colectiv de muncă pot fi
modificate pe parcursul executării lui, în condiţiile legii, ori de câte ori părţile convin acest
lucru, iar modificările aduse contractului colectiv de muncă se comunică, în scris, organului
la care se păstrează şi devin aplicabile de la data înregistrării sau la o dată ulterioară, potrivit
convenţiei părţilor.
În speţă însă această interpretare s-a făcut în iunie 2007 şi respectiv august 2007, deci nu
poate fi aplicabilă unei perioade anterioare, iar pe de altă parte, din acest înscris nu rezultă
contractul colectiv de muncă la care se referă această interpretare, în speţă fiind în discuţie
contractele colective de muncă pe anii 2005, 2006 şi 2007.
Mai mult, în lunile iunie şi respectiv august 2007 contractele colective de muncă la nivelul
S.N.P. P_____ S.A. pe anii 2005 şi 2006 îşi încetaseră deja efectele.
Curtea apreciază că faptul includerii acestor prime în salar iul de bază pentru perioada 2005 –
2007 nu putea fi dovedit decât prin dispoziţiile cuprinse în Contractele colective sau
individuale de muncă ale reclaman ţilor .
În altă ordine de idei, în cazul în care intenţia părţilor ar fi fost aceea de a se recunoaşte că
suplimentarea a fost inclusă în salariile de bază aşa cum sunt ele consemnate în carnetul de
muncă, Curtea apreciază că această interpretare invocată de recurentă ar echivala cu o
renunţare ulterioară la drepturile cuvenite conform contractului colectiv de muncă la nivel de
unitate, interzisă de dispoziţiile art.38Codul muncii coroborat cu art.236 alin.4 Codul muncii.
În aceste condiţii, curtea apreciază ca fiind corectă concluzia instanţei de fond în sensul că
prima de P____ şi de C______ a fost inclusă în salariul de bază numai în anul 2003, iar nu şi
în anii 2005, 2006 şi 2007, aşa cum greşit a susţinut pârâta.
Referitor la reclamantul P_____ F_______, Curtea constată că la 16.11.2005 contractul său
individual de muncă a încetat, în temeiul art.65 şi art.66 din Codul muncii (f.14 dosar fond).
De asemenea, contractul individual de muncă al reclamantei S_____ M____ a încetat la data
de 01.11.2005, ca urmare a pensionării (f.79 dosar fond) .
Rezultă deci că pentru perioada ce face obiectul prezentului litigiu, cei doi reclamanţi nu mai
aveau calitatea de salariaţi ai societăţii pârâte, situaţie faţă de care acţiunea acestora trebuia
respinsă.
Faţă de aceste considerente, curtea , în temeiul art. 291 din Codul muncii şi art.312Cod
procedură civilă, va admite recursul şi a modifica în parte sentinţa, în sensul că va respinge
acţiunea formulată de reclamanţii P_____ F_______ şi S_____ M____ , menţinând în rest
sentinţa.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâta S.C. O__ P_____ S.A. împotr iva sentinţei civile
nr.1626/CM/13 decembrie 2010 pronunţată de Tr ibunalul Argeş în dosarul nr. XXXXXXXX
/2008 , intimaţi fiind reclamanţii R___ I__, P_____ F_______, T___ E____, D______
G_______, D______ I__, D_____ C_______, S_____ M____, O______ C____, I___
C_________, R____ C_________ şi I_____ M____.
Modifică în parte sentinţa în sensul că respinge acţiunea formulată de reclamanţii P_____
F_______ şi S_____ M____.
Menţine în rest sentinţa.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 aprilie 2011, la Curtea de Apel Piteşti – Secţia civilă
pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de
familie.
P_________, Judecător, Judecător,
C_____ P____-I____ L____ I_____ N_______ S_____ P_____
Grefier,
Z______ C________
Red. L.I.
Tehnored. G.T.
4 ex./13.04.2011
Jud. fond: N. C__________
Acest document este preluat şi procesat de o aplicaţie realizată gratuit de Wolters Kluwer
Romania pentru Fundatia RoLII.
Conţinutul său poate fi preluat şi utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro