Decizie 418A Din 01.06.2016 Curtea de Apel București

9/23/2019 418/2016 actiune în contrafacere - ROLII
ACASĂ (HTTP://ROLII.RO) » CĂUTARE (HTTP://ROLII.RO/CAUTARE) » 418/2016
418/2016
01-06-2016
Actiune în contrafacere
Curtea de Apel BUCURESTI
DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECTIA A IV A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 418A/2016
Ședința publică de la 01 iunie 2016
Curtea constituită din :
P_________ - E____ M______ CRIȘCOV JUDECĂTOR -
M____ D_____ O_____
GREFIER - G_______ C_____ A__________

Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de apel formulată împotriva sentinței civile nr.
1275 din 31.10.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr.
XXXXXXXXXXXXX, în cauza civilă având ca obiect: „acțiune în contrafacere, acțiune în
concurență neloială".
Părțile din prezentul proces sunt: apelantă-reclamanta S.C. M_______ B___ ROMÂNIA
S.R.L., cu sediul ales la S.C.A. „I______ și S___" din București, _____________________,
parter, sectorul 3; intimată-pârâta S.C. A______ R_____ & T______ S.R.L., cu sediul în
__________________________________ nr. 322. camera l, județul I____; intimați
chemații în garanție S.C. A___ R__ S.R.L., cu sediul în București, ____________________,
sectorul l, și E_____ G___, cu sediul ales la Cabinet Avocat P_____ A____ E____ în
București, ________________________ nr. 26, __________ c . l, ____________, sectorul 1.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la 18 mai 2016, consemnate în
încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când
Curtea, pentru a da posibilitate părților să depună note scrise și având nevoie de timp
pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 25 mai 2016, apoi la 01.06.2016.
CURTEA ,

Deliberând asupra c auzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 21.10.2008, pe rolul Tribunalului București Secția a V-a
Civilă sub nr. XXXXXXXXXXXX, reclamanta S.C. M_______ B___ România S.R.L. a
formulat acțiune în contrafacere și acțiune în concurență neloială, în contradictoriu cu
S.C. A______ R_____ & T______ S.R.L., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să
se dispună obligarea pârâtei la interzicerea afișării siglei „M_______-B___” la sediul și
punctele de lucru ale acesteia; obligarea pârâtei la interzicerea prestării serviciilor de
rolii.ro/hotarari/594336ace49009ac200001da 1/30
pu cte e de uc u a e aceste a; ob ga ea pâ âte a te ce ea p estă se c o de
întreținere și reparare a autovehiculelor marca „M_______ B___”; obligarea pârâtei la

interzicerea utilizării mărcii „M_______ B___” î n desfășurarea activității sale; obligarea
pârâtei la interzicerea întrebuințării reclamelor, imprimatelor, a hârtiilor de afaceri pe
care este imprimată marca „M_______-B___”; obligarea pârâtei la interzicerea oricăror
activități de publicitate privind marca „M_______- B___”; obligarea pârâtei să
îndeplinească orice alte fapte destinate să restabilească dreptul atins și să se abțină de la
continuarea actelor și faptelor de concurență neloială; obligarea pârâtei la publicarea pe
propria-i cheltuială a hotărârii pronunțate; obligarea pârâtei la plata despăgubirilor
materiale în cuantum de aproximativ 960 498 Ron - reprezentând 15% din cifra de afaceri
pe anii 2005, ____, 2007, 2008, calculată până la data introducerii cererii de chemare în
judecată , și la plata sumei corespunzătoare prejudiciului produs prin continuarea
faptelor ilicite, până la pronunțarea hotărârii, obligarea pârâtei la plata daunelor morale
în cuantum de 100.000 euro; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate
cu desfășurarea acestui proces.
În motivarea cererii , reclamanta a arătat că este reprezentantul în România al DAIMLER
A.G., titularul dreptului exclusiv asupra mărcii „M_______- B___" și că, marca
„M_______- B___" beneficiază de protecție internațională din anul 1926, fiind marcă
înregistrată potrivit Aranjamentului de la Madrid, iar în România, marca a fost
înregistrată din anul ____.
Dincolo de protecția conferită prin înregistrarea mărcii, datorită gradului ridicat de
distinctivitate dobândită în România, a duratei și întinderii utilizării mărcii, a publicității
și a gradului general de cunoaștere, marca „M_______- B___" reprezintă, de asemenea, o
marcă notorie.
La sfârșitul anului 2007, reclamanta _________________________ SRL a luat la
cunoștință faptul că societatea A______ R_____ & T______ SRL, reprezentată de
administratorii Ergun M______ Unal ș i Franz Blum, folosește, în mod continuu și
nelegal, în activitatea pe care o desfășoară marca „M_______- B___".
A arătat că A______ R_____ & T______ SRL are ca obiect de activitate principal comerțul
cu autoturisme și autovehicule ușoare, iar ca obiecte secundare de activitate diverse
servicii de întreținere, reparații ale autoturismelor, toate aceste activități desfășurându-
se prin încălcarea dreptului exclusiv asupra mărcii protejate „M_______- B___" pe care îl
deține reclamanta.
Astfel, faptele ilicite sunt săvârșite prin afișarea denumirii "M_______-B___", a siglei
„M_______-B___" la locația societății, prin oferirea serviciilor de întreținere și reparații a
autovehiculelor sub aparența deținerii autorizației de folosire a mărcii subscrisei, pri n
publicitatea serviciilor sale .
A arătat că nu există nici un acord între reclamanta _________________________ SRL și
A______ R_____ & T______ SRL în privința dreptului de folosire a mărcii înregistrate
mai sus menționate, societatea pârâtă acționând în activitatea sa comercială fără
consimțământul titularului mărcii.
Față de aceste împrejurări, consideră că sunt aplicabile prevederile art. 35 și 36 din Legea
84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice.
Sub aspectul acțiunii în concurentă neloială a arătat că activitatea desfășurată de către
A______ R_____ & T______ SRL reprezintă un fapt de concurență sancționabil întrucât
marca concurentă este o marcă protejată; întrebuințarea mărcii care creează confuzia
provine de la un concurent; modul de folosire a mărcii este de natură a produce în mintea
consumatorilor o confuzie între cei doi comercianți și produsele acestora; faptele sunt
ă â it î d ti
rolii.ro/hotarari/594336ace49009ac200001da i di ță 2/30
săvârșite în mod continuu și cu rea-credință.
Este evidentă și intenția calificată a societății uzurpatoare de a induce în eroare
consumatorii, întrucât reprezent area acestora conform căreia
___________________________ SRL este îndrituită să folosească marca „M_______-
B___" constituie motivația acestora de a apela la serviciile societății pârâte, aceasta din
urma realizând profituri considerabile grație acestei confuzii.
Marca „M_______-B___" reprezintă și o marcă notorie, se bucură de o protecție care
depășește principiul specialității; cu atât mai mult, este condamnabilă activitatea de
concurență neloială a societății pârâte care beneficiază de renumele unei mărci în
promovarea căreia nu are nici un merit.
În ceea ce privește efectele manoperelor neloiale, consideră că acestea sunt evidente,
respectiv obținerea de beneficii importante și deturnarea clientelei; față de aceste
aspecte au invocat aplicabilitatea prevederilor art. 9 din Legea 11/1991.
În ceea ce privește aspecte privitoare la activitățile de publicitate, a arătat că, în scopul
promovării vânzării de bunuri și servicii, S.C. A______ R_____ & Trad ing S.R.L. apelează
la toate formele de publicitate necesare, înșelând publicul cu privire la dreptul de a își
desfășura activitatea comercială folosind marca „M_______-B___", lezând atât interesele
consumatorilor cât și a societății reclamante în calitate de titular al mărcii și concurent.
Publicitatea favorizează comercializarea unor servicii distribuite contrar prevederilor
legale, profitându-se în mod incorect de renumele mărcii „M_______-B___", drept pentru
care se impune interzicerea publicității și tragerea la răspundere civilă a pârâtei, potrivit
art. 22 din Legea 148/2000 privind publicitatea.
În ceea ce privește obligarea societății-pârâte la plata despăgubirilor materiale si a
daunelor morale a arătat că, înregistrarea mărcii "M_______-B___" conferă titularului
DAIMLER AG, prin reprezentantul său M_______- B___ România SRL un drept exclusiv
asupra mărcii, precum și dreptul de a solicita daune morale și materiale oricărei
persoane care, în orice formă, aduce atingere dreptului său.
Pe de altă parte, activitatea comercială a A______ R_____ & T______ SRL s-a desfășurat
prin folosirea de procedee nelegale și contrare uzanțelor comerciale.
Astfel, atât contrafacerea cât și concurența neloială atrag răspunderea civilă delictuală,
potrivit dreptului comun (art. 998-999 Cod civil), așa cum prevăd expres art. 85 din Legea
84/1998 și art. 9 din Legea 11/1991, precum și art. 14 din O.U.G. 100/2005 privind asigurarea
drepturilor de proprietate industriala.
Prejudiciul cauzat reclamantei prin săvârșirea faptelor ilicite mai sus-amintite este, în
mod evident, considerabil, având în vedere notorietatea mărcii pe piața națională și
internațională, gradul de distinctivitate al mărcii, protecția juridică de care beneficiază,
vechimea mărcii, nivelul ridicat de cunoaștere și apreciere al mărcii reclamantei în
rândul consumatorilor, calitatea produselor și serviciilor care poartă această marcă.
Solicită a se avea în vedere faptul că A______ R_____ & T______ SRL își desfășoară
activitatea în mod continuu din anul ____, folosind exclusiv marca "M_______-B___" în
comercializarea, prezentarea, publicitatea produselor și serviciilor sale, obținând, prin
săvârșirea faptelor ilicite, profituri considerabile.
Astfel, numai la nivelul anului ____ societatea uzurpatoare avea o cifră de afaceri de
13.688.136 mii rol, în anul 2005 o cifră de afaceri de xxxxxxx RON, iar în anul ____ a
înregistrat o cifră de afaceri de 2,096,459 RON.
Societatea pârâtă își desfășoară activitatea în formele descrise în prezenta acțiune și în

acest moment, înregistrând în mod continuu profituri considerabile, numai prin folosirea
mărcii "M_______- B___".
Din datele titularului mărcii, rezultă că aportul utilizării mărcii "M_______-B___" în
totalul veniturilor unui comerciant ce utilizează această marcă este de aproximativ 15%
din cifra de afaceri realizată. In consecință, înțelege să cuantific e prejudiciul material
suferit de reclamanta prin aplicarea unui procent de 15% la veniturile totale realizate de
pârâtă pe o perioadă de trei ani.
Referitor la modalit atea de calcul a despăgubirilor materiale solicitate arată că sumele
solicitate reflectă prejudiciul creat reclamantei prin activitatea desfășurată în ultimii trei
ani, respectiv 2005-____, ____-2007, 2007- 2008 (până la momentul introducerii prezentei
cereri de chemare în judecată).
Astfel, în anul 2005, cifra de afaceri înregistrată a fost de 2.552.218,00 lei, iar pentru
perioada octombrie-decembrie 2005, procentul de 15% din cifra de afaceri proporțională
reprezintă suma de 95.708,00 lei.
Pentru anul 200 6, 15 % din cifra de afaceri - 2.096.459,00 lei - reprezintă 314.469,00 lei.
Pentru anul 2007, reclamanta nu deține cifra de afaceri exactă înregistrată de societatea
pârâtă întrucât aceasta nu a depus bilanțul pe anul 2007 la Registrul Comerțului, dar a
evaluat provizoriu la suma egală cu cifra de afaceri pe anul ____. Așadar, pentru anul
2007, daunele materiale provizorii sunt în cuantum de 314.469,00 lei.
Pentru anul 2008, reclamanta a evaluat, de asemenea, provizoriu și raportat la cifra de
afaceri a anului ____, proporțional cu perioada ianuarie-octombrie 2008, rezultând suma
de 235.852,00 lei.
Prin urmare, totalul daunelor materiale solicitat este în cuantum de 960.498.00 lei și la
această sumă, urmează ca, în urma administrării probatoriului în prezenta cauză, să fie
evaluate și daunele materiale corespunzătoare ulterioare momentului introducerii cererii
de chemare în judecată si până la data pronunțării hotărârii, pe care, de asemenea,
înțelege să le solicite precum și suma de 100.000 euro cu titlul de daune morale.
În drept , cererea se întemeiază pe dispozițiile art. 112 C .pr.civilă, dispozițiile cuprinse în
Legea 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, în Legea nr. 11/1991 privind
combaterea concurenței neloiale, în Legea 148/2000 privind publicitatea, în O.U.G. nr.
100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, art. 998-
999 Cod civil.
În susținerea cererii , s-au depus la dosar înscrisuri.
Prin întâmpinare , pârâta S.C. A______ R_____ & T______ S.R.L. a invoc at excepția
necompetenței materiale a Tribunalului București – Secția Civilă, excepția lipsei calității
procesuale active a S.C. M_______ B___ ROMÂNIA S.R.L., excepția lipsei calității de
reprezentant a S.C.A. I______ ȘI S___, lipsa capacității de folosință a reclamantei pentru
despăgubirile materiale aferente anilor 2005-august ____; excepția lipsei de interes a
reclamantei în ceea ce privește solicitarea de obligare a pârâtei la plata daunelor morale;
excepția prescripției acțiunii în concurență neloială, excepția inadmisibilității cererii de
chemare în judecată ca urmare a incidenței dispozițiilor art. 38 lit. c) din Legea nr.
84/1998, iar în subsidiar, în ipoteza respingerii excepțiilor invocate, a solicitat
respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Pârâta S.C. A______ R_____ & T______ S.R.L. a formulat, de asemenea, cerere de chemare
în garanție în contradictoriu cu E_____ G___, solicitând ca prin hotărârea ce se va
pronunța să se dispună obligarea chematei în garanție la suportarea daunelor materiale
aferente anilor ____-2008, precum și obligarea în solidar cu chemata în garanție S.C.
A___ R__ S.R.L. la suportarea daunelor morale solicitate de reclamantă prin cerere de
chemare în judecată, obligarea chematei în garanție la plata cheltuielilor de judecată
ocazionate de prezentul proces.
Pârâta S.C. A______ R_____ & T______ S.R.L. a formulat cerere de chemare în garanție și
în contradictoriu cu S.C. A___ R__ S.R.L. , solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța
să se dispună obligarea chematei în garanție la suportarea daunelor materiale aferente
anului 2005-____; obligarea în solidar cu chemata în garanție E_____ G___ la suportarea
daunelor morale solicitate prin cerere de chemare în judecată și obligarea chematei în
garanție la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
În susținerea întâmpinării și a cererilor de chemare în garanție s-au depus la dosar
înscrisuri.
La termenul de judecată din 21.01.2010 chemata în garanție E_____ G___ a formulat
întâmpinare la cerere de chemare în garanție invocând excepția necompetenței
materiale și teritoriale a Tribunalului București, în soluționarea prezentei cereri, iar pe
fondul cauzei respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În susținerea întâmpinării, chemata în garanție a depus la dosar înscrisuri.
La termenul de judecată 18.03.2010 instanța a pus în discuția părților excepția
necompetenței funcționale a Secției Civile în soluționarea cauzei, excepția lipsei dovezii
calității de reprezentant a S.C. I______ ȘI S___ S.R.L. pentru reclamantă și excepția lipsei
calității procesuale active a S.C M_______ B___ ROMÂNIA S.R.L., rămânând n pronunțare
asupra acestora.
Sentința nr. 327/2010 de respingere a acțiunii ca fiind formulata de o persoana f ără
calitate procesuala activa a fost desf iințată ca urmare a admiterii apelului prin decizia
civilă nr. 140A/3.05.2011 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IX-a, cauz a
fiind trimisa spre rejudecare la Tribunalul București, unde a fost înregistrată sub nr.
XXXXXXXXXXXXX.
Prin sentința civilă nr. 1275/31.10.2014 Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a admis
în par te cererea formulată de expert, a stabilit onorariu final la 2500 lei, a obligat pe
reclamantă la plata diferenței de 500 de lei , a respins cererile cu numărul 1, 3, 4, 5 ca
ramase f ără obiect , a respins în rest acțiunea, formulată de reclamanta S.C. M_______
B___ România S.R.L., în contradictoriu cu pârâta S.C. A______ R_____ & T______ S.R.L și
chemații în garanție S.C. A___ R__ S.R.L și E_____ G___, ca fiind formulată de o
persoană fără calitate procesuală activă și a respins, ca neîntemeiate cererile de chemare
în garanție formulate de pârâta S.C. A______ R_____ & T______ S.R.L., în contradictoriu
cu chemații în garanție S.C. A___ R__ S.R.L și E_____ G___.
În rejud ecare, tribunalul a reținut că, d in devizul de la fila 197 din volumul I s-a scăzut
un număr de 14 ore ( reținând ca este justificat un număr de 10 ore pentru prelucrarea
materialului si un număr de 16 ore pentru redactarea raportului). S -a reținut ca justi ficat
un onorariu final de 2500 de lei, fiind obligată rec lamanta la plata diferenței de 500 de lei
potrivit art. 213 alin. 2 C .p.civ.
La filele 81 – 83 exista contractele de închiriere încheiate ______________________
R______ SRL având ca obiect spațiul de 1000 mp din șoseaua București nr. 322,
Ciorogarla, pentru parcarea autobuzelor si autocarelor. Contractele s-au încheiat in
C o oga a, pe t u pa ca ea autobu e o s autoca e o Co t acte e s au c e at
11.07.____ si respectiv 6.03.2007. Parata a arătat ca sigla – reprezentând semnul

înregistrat ca marca – a fost montata la poar ta sediului paratei cu aceasta ocazie. In
concluziile scrise a arătat expres ca arata este autoarea acestui fapt, iar n u societatea
locatara, consider â n d ca aceasta fapta a profitat si acesteia din urma.
Tribunalul a mai reținut că î n 19.09.2005 __________________ si parata s-a încheiat
contractul denumit „acord de intermediere”- filele 279-282 potrivit cu care parata s-a
obligat sa intermedieze vânzări cu bunuri purtând marca in litigiu clientului RATB.
De asemenea, tribunalul retine contractul din ____ – filele 99-109 potrivit cu care parata
s-a obligat la prestarea serviciilor de intermediere de vânzări ale autovehiculelor
M_______ B___ către DaimlerChrysler AG. Durata contractului a fost convenita la 1 an.
De asemenea , t ribunalul a reținut contractul d e repr e zentare regionala din 10.12.2002
filele 120 -129 potrivit cu care paratei i s-a acordat dreptul de vânzare a autovehiculelor
M_______ - B___ si dreptul de folosire a mărcii. Contractul a încetat urmare notificării
de la fila 118, începând cu 31.12. 2005. Dovada schimbării denumirii societ ăț ii comerciale
– parate s e afla la filele 153- 159 vol. I.
Potrivit înscrisurilor de al filele 33- 40 vol I Tribunalul a reținut că paratei i s-au mai făcut
plați de către E_____ G___, E_____ R______ si Daimler Chr ysler AG in cursul anului
2007, ultima plata fiind in 13.12.2007.
Potrivit înscrisului de la fila 26, tribunalul a reținut că în cursul anului ____ parata inca
intermedia vânzări cu automobile M_______ B___.
Potrivit încheierii din 20.06.2013 Tribunalul a reținut că fapta reclamata este folosirea
semnului pe fațada clădirii și ca fapta a încetat in 2008, potrivit susținerii paratei,
împotriva căreia nu au fost administrate probe.
Tribunalul a reținut că folosirea fara drept a semnului poate sa privească perioada iulie
____ – 2008. Activitatea de intermediere de vânzări a bunurilor purtand marca in
discutie nu acorda dreptul de folosire a marcii pentru activitatea proprie. Dar pentru anul
2005 dovada dreptului de folosire a marcii este contractul din 10.1 2.2002.
Reclamanta a aratat ca prejudiciul il reprezinta un procent de 15% din venituri, avantajul
economic decurgand din folosirea semnului inregistrat fiind atragerea clientelei pentru
serviciile de reparatii ale autovehiculelor. In ce priveste cuantumul prejudiciului pentru
fapta reclamata, Tribunalul a reținut că teza reclamantei nu poate fi aplicata. Reclamanta
arata ca 15% din venituri reprezintă de regula redeventa pentru autorizarea folosirii
semnului in activitatea economica desfășurata de parata. Dar Tribunalul a reținut că
folosirea semnului nu s-a făcut in conditiile in care o astfel de licenta ar fi acordata;
parata a folo sit semnul pe cladire, fara a să vârși alte acțiuni care sa induca eventualilor
clienti ideea ca ar fi titularul unei astfel de licente. De aceea, Tribunalul a reținut că în
condițiile din prezentul dosar despagubirile ar putea fi egale cu diferenta de profit
rezultata in anii de folosire a semnului fata de anii anteriori, potrivit disp. art. 14 alin. 2
lit. a din OUG 100/2005. Dar un profit decurgand din folosirea semnului nu a fost dovedit.
Reclamanta a pretins desfășurarea activităților de reparații si înt r e ținere autovehicule,
fapt nedovedit. Potrivit situației veniturilor obținute de parata de la filele 206 -211, parata
nu înregistrat venituri din astfel de activități : serv iciile prestate cuprinse in aceste
situații, altele decât intermediere vânzări potrivit contractelor amintite mai sus – si care
nu pot fi considerate ca fiind determinate de folosirea semnului - , sunt de „stocare
vehicule si echipamente”. Aceste servicii p rivesc însa clienți despre care nu exista
dovada ca au intrat in relații comerciale cu parata urmare a faptei reclamate (o plata a
clientului Cefin R______ este datata anterior datei încheierii contractului de închiriere -
când parata a recunoscut ca a afișat sigla, iar pentru celălalt client – BRD – reclamanta
nu a propus nici o proba in dovedirea avantajelor economice in conexiune directa cu
fapta reclamata).
Având in vedere ca in 2008 actele de folosire a semnului înregistrat ca marca (potrivit
dove zii de la fila 74) au încetat, cererile 1,3,4,5 vor fi respinse ca ramase fara obiect. In ca
uză nu sunt dovedite alte fapte de utilizare sau publicitate decât afișarea semnului sub
forma emblemei pe clădirea in care sunt situate birourile paratei.
Celelal te cereri – privind prestarea serviciilor de întreținere si reparații faptele de
concurenta neloiala, plata de despăgubiri sunt neîntemeiate, potrivit considerentelor de
mai sus.
Cererile de publicare a sentinței si de plata a daunelor morale nu sunt înt emeiate, in
prezentul dosar nefiind ca zul încă lcării unor drepturi la marca intr-o maniera care sa
facă necesara încunoșt ințarea publicului despre acțiunile paratelor. Repararea pagubei
prin măsura stabilita de art. 16 din OUG 100/2005 se impune in situați a in care titularul
mărcii a fost prejudiciat in mod explicit si determinat in legătura cu dreptu rile sale si se
impune încunoșt ințarea p ublicului despre stabilirea drepturilor s ale. Reclamanta nu a
dovedit o încă lcare a dreptului la marca intr-o modalitat e care sa afecteze imaginea
publica a acestuia. Cat privește daunele morale, Tr ibunalul a reținut că, deși de princip iu
este posibil a fi acordate, în pre zentul dosar, nu au fost justificate.
Nefiind caz de „cădere in pretenții” in condițiile art. 60 Cod procedură civilă , cererile de
chemare in garanție au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin încheierea de ședință din 25.02.2016 Tribunalul București – Secția a V-a Civilă a
îndreptat din oficiu eroarea materială din sentința civilă nr. 1275/31.10.2014 în sensul că
înlăturării omisiunii alineatului antepenultim din minută, care urmează a fi trecut în
dispozitiv” ”Obligă pe reclamantă la plata sumei de 35.000 lei – cheltuieli de judecată
către pârâtă”.
S-a reținut în motivarea încheierii că la redactarea sentinței s-a omis din dispozitiv
antepenutimul alineat din minută.

Prin încheierea de ședință din 25.02.2016 Tribunalul București – Secția a V-a Civilă a
îndreptat din oficiu eroarea materială din alin. 4 al dispozitivului sentinței civile nr.
1275/31.10.2014, corect fiind ”respinge în rest acțiunea (…) ca neîntemeiată”, iar nu ”ca
fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă” și din alin. 1 ”Admite în
parte cererea de majorare a onorariului de expert” în loc de ”Admite în parte cererea
formulată de expert”.
S-a reținut că dispozitivul a fost redactat greșit, în minută menționându-se ”respinge în
rest acțiunea, ca nefondată”, iar nu ”ca fiind formulată de o persoană fără calitate
procesuală activă”, cum din eroare a fost tehnoredactat. De asemenea, în minută s-a
menționat ”Admite în parte cererea de majorare a onorariului de expert” , dar cu ocazia
tehnoredactării în dispozitiv s-a menționat din eroare ” Admite în parte cererea
formulată de expert ”.

Împotriva sentinței tribunalului reclamanta S.C M_______ B___ România SRL a declarat
apel.
În motivarea apelului, apelanta a aratat că p rin c ererea introductiva de instanța a

invocat î ncălcarea de către intimata-parata A______ R_____ & T______ SRL a
drepturilor conferite de marca deținuta de titular ul DAIMLER AG, prin amplasarea siglei
M_______-B___ pe cl ădirea in care intimata-parata îș i desfășura activitatea, precum si
prin utilizarea acesteia in cadrul activității sale.
In consecința celor de mai sus, prin cererea de chemare in judecata apelanta a arătat că a
uzat de toate căile prevăzute de lege (cererile pe care legea ne permite sa le emitem in
atare situație) pentru înlăturarea si prevenirea încălcării pe viitor a mărcii in discuție,
precum si pentru repararea prejudiciului deja produs prin folo sirea, cu rea-credința, de
către intimata-parata, a acestei mărci, pe parcursul unei lungi perioade de timp.
Capetele de cerere formulate de apelantă au îmbrăcat următoarea forma :
1. obligarea societății- parate la interzicerea afișării si glei "M_______-B enz" la sediul si
punctele de lucru ale acesteia;
2. obligarea paratei la interzicerea prestării serviciilor de întreținere si reparație a
autovehiculelor marca " M_______- B___";
3 obligarea p ârâtei la interzicerea utilizării m ărcii "M_______-B___" î n desfășurarea
activității sale;
4. obligarea paratei la interzicerea întrebuințării reclamelor, imprimatelor, a hârtiilor de
afaceri pe care este imprimata marca " M_______- B___";
5. obligarea paratei la interzicerea oricăror activită ți de publicitate priv ind marca
"M_______- B___";
6. obligarea paratei sa îndeplinească orice alte fapte destinate sa restabilească dreptul
atins si sa se abțină de la continuarea actelor si faptelor de concurenta neloiala;
7. obligarea paratei la publicarea pe propria-i cheltuiala a hotărârii pronunțate;
8. obligarea paratei la plata despăgubirilor materi ale in cuantum de aproximativ 9 60 498
ron reprezentând 15% din cifra de afaceri pe anii 2005, ____, 2007, 2008, calculata pana la
data i ntroducerii cererii de chemare î n judecată și la plata sumei corespunzătoare
prejudiciului produs prin continuarea faptelor ilicite, până la pronunțarea hotărârii ;
9. obligarea paratei la plata daunelor morale in cuantum de 100 000 euro;
10. obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu desfășurarea acestui
proces.
Ca urmare a invocării excepției lipsei calității procesuale active a apelantei de către
intimata-parata, cauza a urmat un prim ciclu procesual finalizat prin respingerea
definitiva si irevocabila a excepției lipsei calității procesuale active a apelantei , de către
Curtea d e Apel București (inițial admisă de Tribunalul București) si tri miterea cauzei
spre rejudecare ( Decizia nr. 140A/03.05.2011) pe fond.
In rejudecare, prin hotărârea atacata, instanț a de fond a respins cererile re feritoare la
obligarea societății pârâte la interzicerea afișării siglei "M_______-B___" la sediul si
punctele de lucru ale acesteia, la obligarea paratei la interzicerea util izării mărcii
„M_______-B___” î n desfășurarea activității s ale, la obligarea paratei la interzicerea
întrebuințării reclamelor, imprimatelor, a hârtiilor de afaceri pe care este imprimata
marca " M_______-B___" si la obligarea paratei la interzicerea oricăror activități de
publicitate privind marca M_______-B___" f ormulate de M_______-B___ România SRL
ca fiind ramase fără obiect.
Se arată că, c ele lalte capete de cerere au fost, în ciuda dispozițiilor instanței ierarhic
superioare, respinse ca fiind formulate de o persoan ă fără calitate procesuala activa.
Apelanta a adus următoarele critici ho tărârii instanței de fond :
Instanța de fond a soluționat acțiunea prin prism a unor excepții pe care nu le-a
pus/repus în discuția pă rților, existenta acestora reflectându-se exclusiv în
concluziile scrise depuse d e intimata-parata după închiderea dezbaterilor, î nsușite ca
atare de instanța de fond cu consecința respingerii acțiunii întocmai in modalitat ea
indicata de intimata-parata.
Cu privire la toate celelalte capete de cerere, cu e xcepția capetelor l, 3, 4 si 5, instanța a
respins din nou acțiunea ca fiind formulata de o persoana fără calitate procesuala activa,
cu încălcarea autorității de lucru de lucru judecat a Deciziei nr. 140A/03.05.2011 a Curții
de Apel București.
Prin urmare, încă de la lectur area dispozitivului hotărârii, s entința atacata prezintă
grave vicii procedurale, fiind pronunțata cu încălcarea principiului contradictorialității
(inclusiv a dreptului la apărare a apelantei ), a autorității de lucru judecat, precum si a
obligației de imparțialitate a instanței de judecata (element al dreptului apelantei la un
proces echitabil).
Analizând si conținutul hotărârii atacate, se arată că aceasta nu îndeplinește cerința
motivării hotărârilor judecătorești, cererea apelantei nefiind analizata raport at la
motivele si temeiurile legale pe care apelanta și-a f ondat cererea.
Apelanta a precizat că și-a întemeiat cererea atât pe existenta unei fapte de contrafacere,
cat si pe săvârșirea unei fapte de concurenta neloiala, instituții juridice distincte si,
totodată, complexe, care necesita întrunirea unor cerințe diferite astfel ca nu pot fi
analizate global, in doua paragrafe, fără a se face o minima aplicare a prevederilor si
principiilor aplicabile in aceasta materie.
Instanța de fond nu a făcut decât sa rezume situația de fapt, pentru ca in final sa arate,
total independent de orice prevederi legale, ca deși se constata încălcarea, apelanta nu
are la îndemâna niciunul dintre instrumentele prevăzute de lege in general pentru
remedierea situației si reparar ea prejudiciulu i pricinuit de intimata-parata.
In concret, datorita dificultății de rezolvare a spetei, instanța de fond a considerat just sa
respingă acțiunea introductiva de instanța in integralitate, deși a admis ca marca
invocata a fost utilizata fără drept de intimata-parata.
Mai mult decât atât, in stanța de fond a considerat ca în acest fel apelata este si „căzuta
în pretenții" fiind obligată la plata unor cheltuieli de judecata in cuantum vădit
nerezonabil, de 35.0 00 lei, către intimata-parata, cu toate că, faptele pretinse de apelantă
s-au dovedit a fi reale, intimata-parata săvârșind fapta ilicita care a determinat inițierea
procesului - folosirea fără drept a mărcii ce face obiectul litigiului.
Potrivit art. 261 alin. l Cod procedura civila, hotărârea instanței de fond trebuie sa
cuprindă, _________________________ fapt si de drept care au format convingerea
instanței si cele pentru care a u fost înlăturate susținerile părț ilor.
Acest text a consacrat principiul potrivit căruia hotărârile trebuie sa fie motivate, iar
nerespectarea acestui principiu constituie motiv de desființare a hotărârii atacate, rolul
textului fiind acela de a se asigura o buna administrare a justiției si pentru a se putea
exercita controlul judiciar de către instanțele superi oare.
De altfel, chiar Curtea Europeana a Drepturilor Omului (vezi cauza Achina împotriva
României, cauza G_______ împotriva României) subliniază rolul pe care motivarea unei
hotărâri ii are pentru respectarea art.6 paragraf l din Convenția Europeana a Dre pturilor
Omului si arata ca dreptul l a un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât
daca susținerile pârtilor sunt examinate de către instanța, aceasta având obligația de a
proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si elementelo r de proba.
Apelanta a susținut că, a nu motiva o hotărâre si a nu prezenta argumentele pentru care
au fost înlăturate susținerile pă rților, echivalează cu o n ecercetare a fondului cauzei.
Maniera extrem de succinta in care se exprima considerentele soluției atacate face
hotărârea dat ă criticabil a din perspectiva legalității, î n m ăsura î n care nu creează
transparenta asupra silogismului judiciar care explica si justifica dispozitivul si nu arata,
la situația concreta supusa judecării care a fost parcursul l ogic al concluziei exprimate.
In consecința, având in vedere următoarele aspecte de nelegalita te a hotărârii primei
instanțe:
- soluționarea dosarului prin prisma unor excepții c are nu au fost puse in discuția pă
rților;
- încălcarea autorității de lucru ju decat a Deciziei nr. 140A/ 03.05.2011 a Curții de Apel
București ;
- încălcarea exigentelor art. 261 alin. l Cod pro cedura civila referitoare la conținutul
obligatoriu al hotărârilor judecătorești (elementele de fapt si de drept avute in vedere),
apelanta a solicitat desființarea sentinței apelate, cu consecința trimiterii cauzei spre
rejudecare.
Se critică sub un prim aspect faptul că instanța de fond a reținut parțial greșit situația de
fapt ce rezulta din documentele ce i-au fost prezentate.
Astfel, î ntre A___ R__ SRL ( predecesoarea apelantei ) si intimata-parata A______ Renta
l & T______ SRL s-a încheiat un c ontract de reprezentare regionala nr. 18 din 10.12.2002,
având ca obiect vânzarea si intermedierea de autovehicule M_______-B___. Prin acest
contract i-a fost acordat intimate i-paratei dreptul de a folosi marca M_______-B___ doar
pe perioada derulării contractului __________________.xxxxxxxxxxxxx05 - data
rezilierii contractului) si numai in activitatea legata de obiectul contractului.
In anul ____ a intervenit un c ontract de prestări servicii de intermediere de vânzări ale
autovehiculelor M_______-B___, ________________________ Daimler- Chrysler AG,
valabil pe o perioada de un an de la data semnării sale. Se precizează că prin clauzele
acestui contract nu i se permite prestator ului de servicii s ă folosească marca din litigiu
î n activitatea desfășurata conform contractului.
In timpul desfășurării relațiilor contractuale mai sus precizate, la data de 19.09.2005 s-a
încheiat un Acord de intermediere de vânzări de autocare si autobu ze M_______-B___
_________________________ calitate de intermediar, si E_____ G___ ( societate
distincta de A___ R__ SRL, dar de asemenea cu acționariat Daimler AG).
In b aza acestui contract, intimata- parata a avut dreptul de a intermedia exclusiv
vânzarea de autobuze realizata î ntre E_____ si clientul sau RATB, interzicându-i-se
intimatei-parate î n mod expres, prin contract, sa se prezinte ca reprezentant al E vobu s
si sa folosească marca M_______-B___ sau brand-ul E_____.
Aceste aspecte au fost învederate si prin întâmpinarea depusa de chemata in garanție
E_____ la dosarul cauzei.
La data de 11.07.____, A______ R_____ & T______ SRL încheie in calitate de Locator cu
E_____ România SRL, î n calitate de Locatar, si un contract de închiriere a unui spațiu de
1000 m p . Acest contract nu prevede in niciun caz dreptul de folosire a mărcii care face
obiectul acestui litigiu.
Astfel, singurul contract prin care i s-a permis vreodată intimatei-parate sa folosească
marca din litigiu, î n condiții restrictive (strict legat de obiectul contractului
intermediere/vânzări vehicule M_______-B___), era cel de reprezentare regionala
încheiat in anul 2002 si numai in perioada derulării acestuia -10.12.xxxxxxxxxxxxx05.
Ulterior perioadei menționate, deși exista interdicția de folosire a mărcii in sarcina
intima tei-parate, aceasta a profitat în mod nelegal, î ntr-o maniera neloiala, de o situație
de business, menținând sigla M_______-B___ amplasata pe clădire.
Prin întâmpinare si prin celelalte cereri depuse la dosarul cauzei, intimata-parata a
recunoscut in mod expres fapta ilicita arătând la pagina 9 a întâmpinării si la pagina 3 a
Cererii de chemare in garanție a EVO BUS, ca amplasarea siglei M_______-B___ pe
clădirea-sediu a acesteia a avut loc la semnarea contractului cu A___ R__ (d eci î n anul
2002 , iar nu î n anul ____ cum in mod greșit a reținut instanța de fond).
Prin urmare, un prim aspect reținut greșit de instanța de fond este legat de perioada
folosirii mărcii, instanța reținând in mod greșit ca, potrivit concluziilor scrise ale
intimatei-parate fapta poate sa privească numai perioada iulie ____ - 2008.
Așa cum s-a arătat, tot intimata-parata este cea care a arătat prin întâmpinarea depusa,
ca amplasarea siglei a avut loc cu mult timp înainte, respectiv la data semnării contract
ului cu A___ R__ SRL, în 2002, iar acest contract a încetat prin reziliere la data de
31.12.2005, conform notificării de reziliere depuse de părți la dosarul cauzei.
Concluzionând, fapta paratei a fost săvârșita cel târziu începând cu data de 01.01.____.
ziua imediat următoare încetării contractului cu A___ R__ SRL (parata continuând sa
folosească respectiva sigla) iar nu începând cu luna iulie ____, cum î n mod greșit a
reținut instanța de fond.
In ceea ce privește susținerile intimatei-parate pe parcursul soluționării cauzei, cu
privire la fapta de î ncălcare, aceasta a invocat in permanenta faptul ca folosirea mărcii
s- ar fi făcut de fapt in scopul promovării mărcii M_______-B___ î n România,
împrejurare de care titularul mărcii - Daimler AG - avea cunoștinț a si care, de altfel, i-ar
fi adus acestuia venituri considerabile.
Se precizează că prin toate contractel e încheiate de intimata-parata î n cadrul relațiilor
de colaborare, toate societățile (distincte de altfel) cu acționariat Daimler AG, au pus în
vedere acesteia, î n mod foarte clar, ca are obligația de a se abține de la orice act de
folosire a mărcilor M_______-B___.
Singurul document potrivit căreia intimata-parata a avut un drept de folosi aceste mărci
a fost contractul încheiat î n anul 2002 cu A___ Ro m SRL, contract încetat în d ecembrie
20 0 5 potrivit notificării de reziliere depuse la dosarul cauzei. Mai mult, inclusiv acest
contract a limitat dreptul de folosire a mărcii la obiectul contractului, deci la
vânzările/intermedierile de vânzări de autovehicule M_______-B___, in timp ce
intimata-parata desfășura mai multe tipuri de activități, așa cum rezulta chiar si din
expertiza administrata in dosar.
In speța este vorba despre o marca a cărei notorietate nu poate fi pusa in discuție si care
nu necesita nici la nivel național «promovarea» pretinsa de intimata-parata. Mai mult.
promovarea mărcilor Daimler AG se realizează potrivit unor politici riguros stabilite,
h t i d
rolii.ro/hotarari/594336ace49009ac200001da t l i l di l i i d lit t î ț l d 11/30
supravegheate si coordonate la nivel mondial, iar nu prin modalitatea «înțeleasa » de
fiecare dintre cei care vând astfel de autovehicule. O asemenea promovare nu a fost
solicitata si nici tolerata vreodată de titularul mărcii, acesta mandatând apelanta să
acționeze de î ndată ce apelanta a sesizat «modul » de folosire a acestei mărci de către
intimata-parata si, totodată, modul necorespunzător de reprezentare î n teritoriu.
In concluzie, așa cum a reținut si instanța de fond, existenta unor vânzări către sau prin
intermediul intimatei-parate, la solicitarea expresa a acesteia, nu a reprezentat o
modalitate de transfer a dreptului la marca către intimata-parata astfel ca niciunul din
raporturile juridice mai sus menționate nu a conferit intimatei-parate dreptul de a folosi
mărcile M_______-B___.
Drepturile asupra unei mărci pot fi transmise prin cesiune sau prin licența, aceste
proceduri fiind reglementate de art. 40 - 44 din Legea 84/1998 privind mărcile si
indicațiile geografice si de art. 32 - 35 din Regulamentul de aplicare al acestei legi. In
lipsa unui astfel de document, precum si data fiind înceta rea contractului cu A___ R__
SRL, intimata-parata nu avea autorizarea de a mai acționa sub marca M_______-B___.
Prin amplasarea siglei pe acoperișul clădir ii în care îș i desfășura întreaga activitate,
intimata-parata nu a beneficiat de renumele mărcii numai in privința intermedierilor de
vânzăr i de autovehicule (care oricum î i aducea ben e ficii si acesteia, proporțional cu
vânzările realizate pentru Daimler AG), însa a utilizat si beneficiat de garanția de calitate
pe care aceasta marca o oferă, pentru între aga activitate desfășurata.
In acest fel, prin asocierea sa cu marca M_______-B___, intimata-parata a atras clienți
relativ importanți, motivat de faptul ca intimata-parata prezenta garanția M_______-
B___.
La dosarul cauzei au fost depuse articole din mass-media, chiar de intimata-parata din
care rezulta dezvoltarea unei colaborări cu Cefin România, importator Iveco. Acest articol
a fost publicat in luna decembrie ____ cu ocazia introducerii pe piața din România a
unui nou model de autobuz.
In aceasta perioada intimata-parata, așa cum a recunoscut si cum a constatat si instanța
de fond, folosea marca reclamantei potrivit fotografiilor depuse la dosarul cauzei si
vindea, in același timp, produse concurente (M_______-B___ si probabil Iveco - in
centralizatorul facturilor anexat raportului de expertiza apar activități de intermediere
din cursul anului ____ pentru Cefin România), fără știința titularului mărcii M_______-
B___. Or, o astfel de suprapunere de activități era interzisa explicit, fiind considerata pre
judiciabila, chiar si prin cont ractul pe care intimata-parata l -a încheiat î n anul 2002 cu
A___ R__ SRL (clauzele art. 5, pct . 3, lit . c).
Pe de altă parte, dispariția subita a însemnului M_______-B___, de dimensiuni
considerabile, amplasat pe latura stradala a clădirii intimatei-parate si, deci, cunoscut de
colaboratorii de la acea data ai intimatei-parate, ar fi condus evident la nașterea unor
îndoieli serioase cu privire la motivele înlăturării companiei dintre societățile agreate
Mercedez-B___, deci si la calitatea serviciilor sale.
In aceste condiții, intimata-parata a continuat sa folosească însemnul ce o recomanda ca
fiind partener autorizat M_______-B___, o garanție a calității serviciilor sale, astfel încât
să nu pericliteze menținerea clienților si dezvoltarea societății.
Apelanta a mai arătat că, p otrivit art. 83 alin (1) lit. a) si alin. (2) din Legea nr. 84/1998
privind mărcile si indicațiile geografice: "(1) Constituie infracțiune si se pedepsește cu
închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amen da de 15 milioane lei:
a) contrafacerea, imitarea sau folosirea fără drept a unei mărci in scopul inducerii in
bli l i
rolii.ro/hotarari/594336ace49009ac200001da lității d l i iil l f 12/30
eroare a publicului asupra calității produselor sau servi ciilor la care se refera marca;
(2) S ăvâ rșirea de către un terț a oricăru i act prevăzut la art. 35 alin. 2, fără
consimțământul titularului mărcii înregistrate, constitui e infracțiune de contrafacere.
Art. 35 alin. (2) din același act normativ prevede următoarele :
(2)Titularul mărcii poate cere instanței judecătorești competente sa interzică terților sa
folosească, in activitatea lor comerciala, fără consimțământul titularului:
b) un semn care, data fiind identitatea sau asemănarea cu marca ori data fiind identitatea
sau asemănarea produselor sau serviciilor cărora li se aplica semnul cu produsele sau
serviciile pentru care marca a fost înregistrata, ar produce in percepția publicului un risc
de confuzie, incluzând si riscul de asociere a mărcii cu semnul;
c) u n semn identic sau asemănător cu marca pentru produse sau pentru servicii diferite
de cele pentru care marca este înregistrata, când aceasta din urma a dobândit un renume
in România si daca, din folosirea semnului, fără motive întemeiate, s-ar putea profita de
caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau folosirea semnului ar cauza titularului
mărcii un prejudiciu."
Deși apelanta a arătat prin a cțiunea introductiva de instanță faptul ca intimata-parata ar
fi realizat si activități de întreținere si reparații autovehicule, a fost in imposibilitate
obiectiva de a aduce mai multe probe in acest sens î ntrucât nici apelanta, nici instanța,
nu au avut niciodată acces la documentele contabile ale intimatei-parate deși prin
obiecțiunile formulate in cauza la termenul din 20.02.2014, apelanta a învederat acest
aspect si a solicitat anularea ra portului de expertiza întocmit practic doar cu
participarea expertului si a intimatei-parate.
Apelanta susține faptul că, prestarea serviciilor de reparații si întreținere de către
intimata-parată o reprezintă articolul de presa publicat la cererea intima tei-parate, in
anul 2002, depus si acesta la dosarul cauzei chiar de intimata-parata, unde î nsăși
societatea intimata-parata arata ca activitățile desfășurate in parteneriat cu A___-R__
SRL erau de service. Aceasta este o informație făcuta publica la acel moment chiar de
către intimata-parata.
Trecând însa peste aceste aspecte, î n speța sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale
unei acțiuni in contrafacere, independent de existenta sau nu a acelor servicii de
reparații.
Mai mult decât atât, așa cum rezulta din raportul de expertiza contabila, toate activitățile
desfășurate de intimata-reclamanta in acea perioada au legătura directa sau indirecta cu
domeniul a___ - stocare vehicule, intermediere vânzări vehicule, închiriere sedii pentru
firme ce desfășurau activități de service si vânzări autovehicule etc.
Prin urmare, activitățile desfășurate de intimata-reclamanta sunt activități ce
_________________________ mărcii, fiind, bineînțeles, influențate de prezenta mărcii in
activitatea companiei.
De asemenea, circumstanțele mai sus menționate si modul de acțiune al intimatei-
parate releva fapte de concurenta neloiala clasice.
Potrivit art. 86 din Legea nr. 84/1998 privind mărc ile si indicațiile geografice (în forma in
vigoare la momentul introducerii acțiuni i): "Orice utilizare a mărcilor sau indicațiilor
geografice, contrara practicilor loiale in activitatea industriala sau comerciala, in scopul
de a induce in eroare consumatorii, constituie un act de concurenta neloiala si se
pedepsește cu închisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda de 15 milioane lei. Acțiunea
penala se pune in mișcare la plângerea prealabila a persoanei vătămate."
Totodată, potrivit art . 2 din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale ( in
forma in vigoare la momentul introducerii acțiunii): Constituie concurenta neloiala, in
sensul prezentei legi, orice act sau fapt contrar uzanțelor cinstite in activitatea
industriala si de comercializare a produselor, de execuție a lucrărilor, precum si de efectu
are a prestărilor de ser vicii.
De asemenea, potrivit art. 5 din același act normativ: (l) Constituie infracțiune si se
pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda de la 25.000.000 lei la
50.000.000 lei:
a) folosirea unei firme, invenții, mărci, indicații geografice, unui desen sau model
industrial, unor topografii ale unui circuit integrat, unei embleme sau unui ambalaj de
natura sa producă confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant."
Parazitismul economic practicat de intimata-parata in perioada dedusa judecații este un
tip de concurenta neloiala analizat si in literatura juridica româneasca folosind termenul
de ”r atasare parazitara sau ind iscreta” ca mijloc de confuzie ( raportarea la publicitatea
sau realizările altuia in scopul de a profita de reputați a acestuia).
Potrivit doctrinei , parazitismul economic reprezintă ansamblul comportamentelor prin
care o întreprindere trăiește «parazitar » de pe urma altuia profitând de eforturile pe care
acesta le depune s i de reputația renumelui sau a produselor sale sau, pe scurt, consta in
obținerea de profit pe nedrept din renumele sau munca altei persoane.
Astfel, aproprierea fără plata a rezultatului activității economice a unui concurent este
considera ta condamnabila î n sine.
Acțiunile parazitare rezulta din exploatarea fără drept a investițiilor altuia sau, cel mai
adesea, a renumelui altuia, utilizâ nd, de regula, o marca notorie.
Potrivit Convenției de la Paris pentru protecția proprietății industriale :
Art. 10 BIS
(l) Tarile uniunii sunt obligate sa asigure cetățenilor uniunii o protecție efectiva
împotriva concurentei neloiale.
(2) Constituie un act de concurenta neloiala orice act de concurenta contrar practicilor
cinstite in materie industriala sau comerciala.
(3) Vor trebui sa fie interzise mai ales:
1. or ice fapte care sunt de natura sa creeze, prin oricare mijloc, o confuzie cu
întreprinderea, produsele sau activitatea industriala sau comerciala a unui concurent:"
Art. 10 TER
(l) Tarile uniunii se obliga sa asigure cetățenilor celorlalte tari ale uniunii mijloace legale
corespunzătoare pentru reprimarea eficace a tuturor faptelor prevăzute la articolele 9, 10
si 10 bis.
Protecția acordata prin lege unui subiect de drept (exclusivitatea conferita de
înregistrarea mărcii), devine, in lipsa aplicării mijloacelor de constrângere prevăzute de
lege, un drept iluzoriu, ineficient, ceea ce conduce la î ncălcarea obligațiilor asumate
inclusiv de România prin semnarea si ratificarea Convenției de la Paris privind protecția
proprietății industriale la nivelul Uniunii s pecial create in acest SCOP.
Prin urmare, odată constatata î ncălcarea unui astfel de drept, este inadmisibil ca o
instanța sa refuze sa aplice toate mijloacele de remediu prevăzute de dispozițiile
ți l id
rolii.ro/hotarari/594336ace49009ac200001da țiil i t t t l l R â i t t A t 14/30
naționale, precum si de convențiile si tratatele la care Ro mânia este parte. A ceasta cu
atât mai mult cu cat î ncălcarea s-a realizat in mod evident cu intenție (rea-credința) si
cu privire la o marca notorie la nivel mondial (ca urmare a eforturilo r si investițiilor
titularului).
Apelanta apreciază că a făcut atât dovada unei fapte de contrafacere, cat si a unei fapte
certe de concurenta neloiala, fără ca instanța sa îi acorde protecția solicitata in temeiul
actelor normative mai sus menționate.
In ceea ce privește respingerea ca ramase fără obiect a capetelor de cerere 1, 3, 4 și 5
soluția, așa cum s-a ară tat deja, a fost pronunțata cu î ncălcarea principiului
contradictorialității. fiind astfel nelegala.
Sub un alt aspe ct, aceasta soluție este greșită si prin prism a dreptului material aplicabil
î n speța, respectiv a instrumentelor legale pe care titularul dreptului la marca le are la
dispoziție odată cu î ncălcarea drepturilor sale.
Astfel, potrivit art. 35 alin. (1) si (2) lit. c) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile si
indicațiile geografice:
Art. 35
(1) înregistrarea mărcii conferă titularului sau u n drept exclusiv asupra mărcii.
(2) Titularul mărcii poate cere instanței judecătorești competente sa interzică terților sa
folosească, in activitatea lor comerciala, fără consimțământul titularului:
a) un semn identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care
marca a fost înregistrata;
b) un semn care, data fiind identitatea sau asemănarea cu marca ori data fiind identitatea
sau asemănarea produselor sau serviciilor cărora li se aplica semnul cu produsele sau
serviciile pentru care marca a fost înregistrata, ar produce in percepția publ icului un
risc de confuzie, incluzând si riscul de asociere a mărcii cu semnul;
c) un semn identic sau asemănător cu marca pentru produse sau pentru servicii di ferite
de cele pentru care marca este înregistrata, când aceasta din urma a dobândit un renume
in România si daca, din folosirea semnului, fără motive întemeiate, s-ar putea profita de
caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau folosirea semnului ar cauza titularului
mărcii un prejudiciu."
Totodată, potrivit art. 35 alin. (3) din același act normativ:
"(3) In aplicarea alin. 2, titularul mărcii poate cere sa fie interzise terților, in special,
următoarele acte:
b) oferirea produselor sau comercializarea ori deținerea lor in alt scop sau, după caz,
oferirea sau prestarea serviciilor, sub acest semn:
d) utilizarea semnului pe documente sau pentru publicitate." De asemenea, potrivit art. 65
din același act normativ: "Art. 65
Dispozițiile prezentei legi se aplica si înregistrărilor internaționale ale mărcilor,
efectuate conform Aranjamentului de la Madrid sau Protocolului referitor la Aranjament,
care îș i extind efectele lor in România, afara de cazul in care prin aceste convenții nu se
prevede altfel."
Prin urmare, odată constatata î ncălcarea apelanta arată că avea deschise inclusiv căile
mai sus menționate, independent de încercările ulterioare ale contrafăcătorului in a se
sustrage răspunderii pentru faptele deja săvârșite.
Așadar, apelanta consideră că excepția lipsei de obiect a capetelor de cerere menționate

ar fi trebuit respinsa ca neîntemeiata deoarece prin acțiunea in contrafacere reclamantul
urmărește interzicerea folosirii de către parat a unui semn identic sau similar cu marca
sa înregistrata pentru prezent dar si pentru viitor, prejudiciul cert si posibil sa se producă
si despre care pretinde ca s-a produs si anterior si care se refera la o fapta ilicita sub
forma de acte succesive.
Intenția de a înceta si chiar încetarea actelor prejudiciabile n u conduc la rămânerea fără
obiect a cererii de interzicere, cată vreme aceste acte pot fi reluate, riscul de încălcare a
drepturilor de marca nefiind astfel înlăturat. ( Înalta curte de Casație si justiție, S ecția
civila si de proprietate intelectuala, Decizia nr. 2558/2010, Dosar nr.xxxxx/3/2007 ) .
Mai mult decât atât, odată făcuta proba î nc ălcării, apelanta a apreciat că afirmația
intimatei-parate potrivit căreia aceasta ar fi încetat totuși, la un moment dat, utilizarea
mărcii, constituie o afirmație a acesteia care nu poate fi însușita ca atare de instanța ci
trebuie dovedita de cel care o emite, respectiv de intimata-parata.
În opinia apelantei, n u se poate admite ca un proces echitabil pentru ambele părți
implica imputarea sarcinii probei doar uneia dintre părți, atât pentru propriile susțineri
cat si in contra simplelor susțineri (nedovedite) ale p ă rtii adverse.
In ceea ce privește criticile privind soluția asupra capătului de cerere având ca obiect
publicarea sentinței apelate, apelanta arată că Tribunalul a ignorat prevederile art. 16 din
O.U.G. nr. 100/2005, in vigoare la momentul pronunțării sentinței. Potrivit acestor
prevederi, instanța poate dispune, la cererea titularului dreptului de proprietate
industriala si pe cheltuiala persoanei care a î ncălcat dreptul protejat, masuri de
publicitate in scopul difuzării informației privind hotărârea judecătoreasca pronunțata
asupra acțiunilor in justiție pentru î ncălcarea unui drept de proprietate intelectuala
protejat.
Măsura are dublu scop: pe de o parte, poate fi redus sau chiar înlăturat astfel prejudiciul
viitor, dar cert si ireparabil integral, constând in pierderea clientelei, diluarea mărcii etc.,
iar pe de alta parte, este realizata prevenția săvârși rii de fapte abuzive de încălcare a
mărcii in viitor. (C urtea de apel București, Secția a IX -a civilă și pentru cauze privind
proprietatea intelectuală, decizia nr. 228'/a din 7 noiembrie ____, irevocabilă prin
nerecurare)
Având in vedere notorietatea mărcii in discuție si modalitatea in care aceasta a fost
adusa la cunoștința publica (prin amplasarea unei sigle de dimensiuni mari pe
acoperișul clădirii-sediu, alături de denumirea intimatei-parate) in speța se impune
publicarea sen tinței prin care s-a constatat î ncălcarea acestei mărci.
Referitor la p rejudiciul produs apelantei prin faptele reclamate s-a arătat că d reptul la
marca este un drept absolut, opozabil oricărei persoane, fiecare individ având obligația
general-negativa de a se abține de la orice manifestar e prin care s-ar putea aduce o î
ncălcare dreptului; este un drept temporar dar cu vocație de perpetuitate; este un drept
patrimonial, marca având o valoare economica, atât intrinseca dar si prin raportare la
fondul de comerț căruia ii este afectata.
In legătura cu acest ultim aspect apelanta arată ca fondul de comerț, î nțeles ca
ansamblul bunurilor mobile sau imobile, corporale sau incorporale, pe care comerciantul
le afectează desfășurării unei activități comerciale, are drept obiectiv fundamental
obținerea de profit.
Prin urmare, orice atingere adusa fondului de comerț privit in ansamblu ori a unuia
dintre elementele sale este de natura sa-1 prejudicieze pe titular prin împiedicarea sau
îngreunarea atingerii scopului sau de a deține profit.
Cată vreme valoarea unei mărci este data de distinctivitatea acesteia, orice act de
contrafacere având ca efect asocierea mărcii cu alte produse sau servicii aparținând
concurenților are drept consecința pierderea funcției de identificare si implicit, a valorii
mărcii.
Pentru determi narea consecințelor produse de î ncălcarea dreptului la marca trebuie sa
se tina seama in primul rând de un raționament j uridic simplu, si anume: orice î
ncălcare a unui drept subiectiv civil (așa cum este si dreptul la marcaj prejudiciază
întotdeauna pe titularul sau.
In al doilea rând trebuie analizate principalele funcțiile pe care mărcile le îndeplinesc in
activitatea come rciala si consecințele pe care î ncălcarea dreptului la marca le produce
din aceasta perspectiva:
F uncția de diferențiere a produselor sau serviciilor: are rolul de a indica originea
acestora, adică proveniența lor dintr-un anumit fond de comerț . Produsele contrafăcute
ascund adevărata origine de proveniența indiferent daca se cunoaște ca e le sunt sau nu
contrafăcute;
F uncția de garanție a calității: are rolul de a asigura stand ardul de calitate al produselor
acelei mărci pe piața, standard care, plasând produsul resp ectiv intr-o ierarhie a pieței,
conferă mărcii respective valoare, prestigiu. Produsele contrafăcute contribuie la
discreditarea si degradarea mărcii prin diminuarea valorii mărcii si afectarea imaginii
comerciantului, î ntrucât sub aspect calitativ acestea pot fi inferioare comparativ cu
produsele originale;
F uncția de reclama: are rolul de atragere a clientelei spre produsele mărcii respective si
spre comercianții care oferă consumatorilor aceste produse. Atracția conferita de
prestigiul sau notorietatea mărcii duce la vânzarea produselor chiar daca in cele din
urma clientul constata ca aceste produse sunt contrafăcute.
Una dintre explicațiile date proliferării contrafacerii este aceea ca mărcile de prestigiu
(căci numai acestea sunt contrafăcute) sunt dorite de consumatori pentru „virtuțile" pe
care le sugerează si care le-au adus celebritatea (lux, eleganta, exactitate, eficienta,
siguranța, fiabilitate etc.) indiferent de calitatea reala a produselor pe care sunt aplicate,
„virtuți" cu care clienții vor sa se legitimeze.
Dificultatea evaluării unui prejudiciu, care este deopotrivă material si moral, nu poate
determina ștergerea existentei unui astfel de prejudiciu si cu atât mai puțin imputarea
unei astfel de dificultăți, in temeiul principiului sarcinii probei, in dauna reclamantei.
(Decizie 44A din 11.02.2010 - Apel - Curtea de Apel București - LA CHEMISE LACOSTE -
reclamant si M.P. SRL- parat)
Prin urmare, apelanta consideră că în mod greșit, in speța de fata Tribunalul București a
apreciat inexistenta producerea unui prejudiciu, c oncomitent cu constatarea unei î
ncălcări a dreptului la marca.
Prin folosirea nelegala a mărcii protejate, prejudiciile aduse titularului mărcii pot consta
in scăderea vânzărilor, pierderea clientelei, diluarea mărcii in percepția consumatorului
potențial, din perspectiva funcției de garanție a calității produselor marcate etc.
Prejudiciile produse nu sunt susceptibile de reparare integrala prin echivalent
(despăgubiri) si sunt viitoare, dar certe (iminente), fapt ce presupune acțiuni periodice in
justiție, întinderea prejudiciului fiind determinata pe perioade de timp, iar efectele

încălcării sunt susceptibile de amplificare prin trecerea timpului, data fiind executarea
succesiva a actelor/faptelor J» abuzive.
Exista așadar, o imposibilitate obiectiva a reparării integrale a prejudiciului prin
despăgubiri bănești, dat fiind caracterul succesiv al actelor abuzive, precum si datorita
amplificării prejudiciului, atât ca si întindere, cat si ca forme, respectiv implicațiilor
imprevizibile ale factorilor complementari acestei amplificări. De aceea, sunt necesare
criterii obiective de determinare a nivelului despăgubirilor astfel produse, particularizate
in rapo rt de forma concreta pe care o îmbracă aceste criterii î n funcție de
particularitățile spetei.
Dificultatea aplicării acestor criterii nu da dreptul instanței sa înlăture de plano aplicarea
lor si sa constate inexistenta unui prejudiciu.
In ceea ce privește renumele mărcii înregistrate, acesta poate constitui un element de
luat in calcul atât in ceea ce privește întinderea, cat si natura prejudiciului. Vechimea
mărcii poate constitui un element in aprecierea renumelui sau notorietății mărcii,
raportat la gradul de cunoaștere al acesteia care, in cazul mărcii M_______-B___ este de
netăgăduit ca este unul extrem de ridicat.
Apelanta consideră că în mod greșit, ins tanța de fond afirmă faptul că nu ar fi dovedit
niciun prejudiciu material si ca acordarea prejudiciului moral este nejustificata, arătând
că reaua-credința a intimatei-parate este demonstrata prin aceea ca, deși cunoștea ca nu
are dreptul de folosire a mărcii, aceasta a afișat sigla, profitând de niște relații
contractuale cu reprezentanți locali ai producătorului Daimler Chrysler AG.
Rezulta evident aceasta atitudine subiectiva a intimatei-parate, care acționează pe
deplin conștienta de caracterul ilicit al conduitei sale (fapta recunoscuta, de asemenea),
urmărind sau măcar reprezentându-si ea î nsăși beneficiul (echivalent in cazul apelantei
cu un prejudiciu) pe car e o asemenea operațiune urma a-l aduce.
In jurisprudența, s-a reținut ca î n astfel de cazuri, reaua-credința devine u n element
important si decisiv î n acțiunile in concurenta neloiala in cazul in care lipsește dovada
prejudiciului. Mărcile notorii, cum este si cea in cauza, se bucura de o protecție cu
depășirea principiului specialității, considerându-se ca este anormal ca terții sa
beneficieze de renumele unei mărci in promovarea căreia nu au niciun merit, situație
întâlnita in prezenta cauza.
Si in jurisprudența Curții Europene a D____ urilor Omului s-a stabilit ca î ncălcarea
dreptului de proprietate poate atrage plata unor daune morale, atunci când distincția
dintre prejudiciul material si cel moral se dovedește a fi dificila, cele doua putând fi
examinate global. In aceasta situație, se argumentează ca prin simpla folosire a mărcii se
produce un prejudiciu moral, proba faptei ilicite fiind dovedita (fapt realizat in speța), si
ca distincția _____________________________ cel moral nu este evidenta in toate
cazurile.
In plus, apelanta arată că a învederat o modalitate de calcul bazata pe veniturile
intimatei-parate si pe aportul adus de o marca de prestigiul celei a apelantei , conform
statisticilor întocmite la nivel internațional.
Totodată, prin precizarea de pusa la termenul din 25.09.2014, la solicitarea expresa a
instanței de judecata, a arătat ca in situația in care instanța va considera nejustificat
calcul ul făcut de aceasta, se solicită a plicarea criteriilor prevăzute de OG nr. 100/2005 pe
care le considera potrivite spetei iar pe parcursul soluționării cauzei apelanta arată că a
administrat, pe cheltuiala proprie, toate probele pre văzute de lege, pe care le avea la
dispoziție, pentru dovedirea prejudiciului produs, respectiv pentru relevarea structurii
veniturilor obținute de intimata-parata in perioada de folosire neautorizata a mărcii.
Cu toa te acestea, instanța de fond a î nțeles sa respingă in integralitate atât cererea de
despăgubiri materiale, cat si pe cea de despăgubiri morale, deși din raportul de expertiza
rezultau foarte clar sumele obținute de intimata-parata in timpul folosirii neautorizate a
mărcii, din activități ce __________________________ si in sfera activităților
desfășurate de apelantă.
Mai mult, instanța de fond a î nțeles sa respingă inclusiv cererea de constatare si de
interzicere a faptelor de contrafacere si concurenta neloiala si de publicare a hotărârii
pronunțate in acest sens, deși in speța este vorba despre o marca notorie, a cărei
folosința (neautorizata) a fost făcuta larg cunoscuta atât prin mij loacele mass-media cat
si prin î nsăși fapta de a amplasa o sigla de dimensiuni considerabile pe acoperișul
clădirii-sediu a intimatei-parate, aceasta fiind observata zilnic de trecători
(colaboratori/concurenți/consumatori).
Apelanta a precizat că a făcut dovada suficienta a legăturii de cauzalitate
____________________________ notorii M_______-B___ si avantajele economice atrase
de intimata-parata in perioada respectiva (activitatea sa fiind desfășurata cu
preponderenta in domeniul a___). Cu toate acestea, la solicitarea instanței de apel, in
virtutea rolului sau activ, apelanta arată că este d e acord cu suportarea cheltuielilor
aferente oricăror al tor verificări necesare pentru stabilirea adevărului in cauza.
In ceea ce privește leg ătura de cauzalitate, consideră ca aceasta este cu precădere
dovedita prin refuzul manifest al intimatei-parate de a renunța la utilizarea siglei in
desfășurarea activității sale. Acest refuz face dovada deplina a faptului ca inclusiv in
opinia intimatei-parate (care in fata instanței evident neaga avantajele obținute) marca
M_______-B___ i-a adus beneficii reale, sufi ciente pentru a o determina să î ncalce
dreptul titularului real si sa îș i asume riscurile aferente.
Așadar, actele de contrafacere a mărcii in cauza i-au conferit paratei, in mod evident, un
avantaj injust in atragerea parazitara a clientelei, fiind îndeplinita astfel si cerința
legăturii de cauzalitate ______________________ prejudiciu.
Mai mult, raportul de cauzalitate _________________________ rezulta ex re, dispozițiile
O.U.G nr.100/2005 stabilind expres posib ilitatea titularului dreptului î ncălcat de a
solicita despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a actelor de contrafacere.
Este evident ca prin aceasta fapta ilicita, si anume afișarea fără drept a siglei la sediu,
intimata-parata a urmărit in mod clar atragerea de clientela importanta, de o anumita
talie, iar refuzul sau de a înceta aceasta modalitate de desfășurare a activității face
dovada deplina a eficientei mărcii.
În opinia apelantei, nu i nu se poate impune o „probatio diabolica” a legăturii de
cauzalitate ori o determinare exacta a prejudiciului produs apelantei, legătura de
cauzalitate fiind o chestiune ce rezulta din ansamblul împrejurărilor, rareori putând fi
demonstrata printr-o proba materiala in adevăratul sens al cuvântului.
In ceea ce privește prejudiciul, instanța a reținut ca solicitarea apelantei de acordare a
15% din cifra de afaceri a paratei in perioada î ncălcării nu poate fi admisa, nu prin p
risma cuantumului, ci întrucât folosirea semnului nu s-a făcut in condițiile in care o
astfel de licența ar fi fost acordata . Or, premisa esențiala a acordării despăgubirilor este
tocmai aceea ca paratul sa nu fi avut dreptul sa utilizeze marca, deci tocmai in lipsa unei
licențe. Prin urmare, nu se poate retine ca aceste despăgu biri s-ar fi putut acorda daca
semnul ar fi folosit în condițiile î n care o astfel d e licența ar fi fost acordată.
Mai mult decât atât, amplasarea semnului pe acoperișul clădirii-sediu, alături de
denumirea intimatei-parate, este mai mult decât suficienta pentru ca aceasta sa fi
obținut realizarea funcțiilor acestei mărci, motiv pentru care, contrar afirmațiilor
instanței de fond, este irelevant daca intimata-parata a mai săvârșit sau nu si alte
acțiuni.
Apelanta a arătat că i-a fost imposibil sa afle daca intimata-parata a săvârșit și alte astfel
de acțiuni întrucât nici apelanta, nici instanța de fond, nu au putut vizualiza
documentele întocmite de intimata-parata în perioada respectiva.
Pe de alta parte, instanța de fond a recunoscut implicit existenta unui prejudiciu arătând
ca in ceea ce privește despăgubirile acordate in prezentul dosar, acestea ar putea consta,
sub un prim aspect, in diferența de profit rezultata in anii de folosire a semnului fata de
perioada anterioara folosirii semnului, însa aceasta difer ența nu ar fi fost dovedita de
apelantă .
Apelanta consideră că această reținere reprezintă o nesocotire a drepturilor sale
procesuale deoarece prin obiecțiunile formul ate la termenul din 20.02.2014 a criticat
raportul de expertiza c hiar cu privire la acest aspect.
Or, intimata-parata a început sa folosească marca î n anul 2002, însa, contrar solicitărilor
apelantei, instanța a î nțeles sa analizeze, inca o data, aceeași perioada - perioada
utilizării fără drept a mărcii apelantei , fără a avea vreun termen de comparație si, deci,
fără ca administrarea probei sa aibă utilitate sub acest aspect.
Apelanta consideră că prin pronunțarea acestei soluții - nu a fost dovedita diferența de
profit _________________________ ră si perioada ulterioara utilizării mărci - instanța de
fond nu face decât sa arunce in sarcina apelantei consecințele propriilor dispoziții cu
privire la administrarea probatoriului.
Mai departe instanța de fond ia in con siderare si varianta acordării î ntregului profit
obținut de intimata-parata ca urmare a utilizării mărcii reclamantei in propria sa
activitate, in perioada in care s-a produs încălcarea.
Cu toate acestea, tot instanța de fond a reținut că î n privința serviciilor de « s tocare
vehicule si echipamente si «intermediere vânzări» pentru alte societăți decât cele din
grupul Daimler AG (aceleași tipuri de autovehicule - autobuze), apelanta nu a făcut
dovada faptului ca aceste r elații comerciale se datorează î n vreo măsu ra faptului ca
intimata-parata îș i desfășura activitatea sub marca M_______-B___.
Se menționează că mar ca M_______-B___ este înregistrata si recunoscuta la nivel
mondial, oferind garanția produselor si serviciilor prestate sub egida sa si, cu precădere a
celor din domeniul autovehiculelor.
Prin urmare, apreciază apelanta că legătura strânsa __________________________
menționate si specificul mărcii face dovada implicita a aportului acestei mărci notorii in
activitatea unei companii de nisa. Nivelul aportului trebuie de asemenea considerat unul
ridicat dat fiind faptul ca marca in discuție este una notorie, cu vechime, care oferă
garanția unor servicii si produse de calitate indiferent care ar fi acelea.
In mod evident, o companie care are o flota de autovehicule, cu o valoare importanta, va
alege întotdeauna sa conserve si sa prezinte respectivele vehicule intr-o locație care
prezintă garanția încrederii.
p e tă ga a ț a c ede
De asemenea, un vânzător de autovehicule va alege ca si intermediar o companie cu

experiența in același domeniu, care prezintă garanția seriozității in acțiunile pe care
urmează sa le întreprindă pentru vânzător.
Pentru a releva si mai bine avantajele aduse de marca in percepția
consumatorului/clientului/colaboratorului, solicit ă instanței de apel sa aibă in vedere
planșele comparative ( cu si fără sigla) atașate cereri i , urmând sa observe diferența de
percepție ________________________ intimatei-parate cu sigla acoperita si imaginea
aceluiași sediu având amplasata o sigla M_______-B___, de mari dimensiuni, chiar pe
acoperișul clădirii.
Prin urmare, apelanta a apreciat că, indiferent de dificultatea alegerii unuia dintre
criteriile prevăzute de OUG nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de
proprietate f industrial, instanța de fond trebuia să îi aleagă sa îl aleagă pe c el potrivit si
sa facă aplicarea lui iar nu sa respingă in mod nemotivat incidența oricăruia dintre
acestea.
Referitor la daunele morale, de asemenea respinse de instanța de fond, apelanta
consideră că ș i acest capăt de cerere a fost soluționat greșit de instanța de fond î n
sensul respingerii sale (integrale).
Se arată că în cei trei ani anteriori introducerii acțiunii (deci inclusiv sfârșitul anului
2005), si, cu precădere începând cu data de 01.01.____ (data rezilierii contractului cu A___
R__ SRL), intimata-parata si-a desfășurat întreaga activitate folosind marca M_______-
B___ (amplasata pe clădirea folosita in desfășurarea tuturor activităților sale), fără a avea
acest drept.
I nstanța d e fond, reținând si ea aceasta î ncălcare a dreptului de proprietate industriala
de către intimata-parata, in mod nelegal a respins acțiunea apelantei , cu atât mai mult
cu cat a uzat de toate instrumentele juridice puse la dispoziția titularilor de mărci prin
legile speciale (cu excepția unei plângeri penale).
In opinia apelantei , nu este legal posibil a se retine o fapta ilicita in considerentele
hotărârii, o î ncălcare a dreptului, iar in dispozitiv sa se respingă integral acțiunea,
urmând ca tot reclamantul - deși a făcut proba încălcării drepturilor sale de către parat -
sa fie considerat cel căz ut în pretenții .
Având in vedere cele de mai sus, a pelanta a apreciat că în speță exista suficiente
elemente î n a se retine atât reaua-credința a intimatei-parate A______ R_____ &
T______ SRL in folosirea mărcii M_______-B___, cat si existenta unor beneficii obținute
de aceasta de pe urma mărcii, ceea ce ar justifica admiterea acțiunii si obligarea
intimatei la plata prejudiciului suferit, iar nu respingerea acțiunii subscrisei cum in mod
greșit a hotărât prima instanța. Aceasta î ntrucât, in speța, au fost îndeplinite toate
condițiile răspunderii intimatei-parate in cadrul unei acțiuni in contrafacere si in
concurenta neloiala, conform dispozițiilor Legii nr. 84/1998 si a Legii nr. 11/1991.
In ceea ce privește obligarea apelantei de către prima instanța la cheltuielile de judecata
efectuat e de intimata-parata, consideră ca suma de 35.000 lei este vădit disproporționata
in raport cu activitatea depusa de avocatul paratei , iar în cazul în care se consideră că
soluția primei instanț e este legala si temeinica solicită să se reducă partea din cheltuieli
ca vădit disproporționata.
In acest sens , apelanta a afirmat că c ele patru capete de cerere - l, 3, 4 si 5 au fost
respinse de instanța de fond ca « ramase fără obiect». Prin aceasta soluție nu se constata
așadar ca pretențiile apelantei sunt neîntemeiate (in caz contrar, soluția ar fi fost evident
aceea de respingere a acestora ca neîntemeiate) ci se constată , așa cum rezulta si din
aceea de esp ge e a acesto a ca e te e ate) c se co stată , așa cu e u ta s d
considerente, ca cererea apelantei a fost intr-adevăr întemeiata însă, încălcarea

drepturilor apelantei nu se mai produce in prezent, pretențiile invocate fiind deja
recunoscute si realizate de intimata-parata.
Prin urmare, apelanta a precizat că nu ea este partea căzuta in pretenții raportat la
aceste cereri, ci intimata-parata. cu atât mai mult cu cat aceasta soluție este pronunțata
in baza unei excepții nepuse in discuția pârtilor.
Durata procesului nu se datorează apelantei or complexității dosarului ci greșitei
soluționări, in primul ciclu procesual, la insistentele intimatei-parate, a excepției lipsei
calității procesuale active. De altfel, nici in cel de-al doilea ciclu procesual intimata-
parata nu a renunțat la a invoca aceste aspecte si, așa cum se poate observa, a reușit sa
inducă instanța de fond in eroare, inclusiv cu privire la aceasta chestiune (prin
dispozitiv, instanța a respins restul capetelor de cerere ca fiind formulate de o persoana
fără calitate procesuala activa).
Raportat la respingerea pretențiilor reclamantei ca ramase fără obiect , deci a
recunoașterii temeiniciei acestora si constatării realizării lor, dar si la cel de-al doilea
aspect învederat, apreci ază apelanta că su ma solicitata cu titlu de cheltuieli de către
intimata-parata nu putea fi acordata. Aceasta trebuia, conform art. 274 si 276 Cod
procedura civila, sa acorde cheltuielile solicitate numai proporțional cu măsura
respingerii pretențiilor noastre din culpa proprie, iar nu din culpa intimatei-parate î
nsăși.
Or, instanța de fond a cenzurat onorariul avocațial al intimatei-parate numai in măsura
aferente respingerii cererilor de chemare in garanție, astfel cum in mod expres
menționează instanța in considerentele sale.
Mai mult decât atât, analizând dovada cheltuielilor de judeca ta depusa de intimata
parata, a observat ca aceasta nu face nici o trimitere la prezentul dosar, nefăcând astfel
dovada faptului ca respectiva suma a fost achitata pentru prestația juridica in acest
dosar.
Or, așa cum știm, societățile comerciale pot apela in mod repetitiv la aceiași avocați, in
scopul acordării de consultanta, asistenta sau reprezentare in diferite probleme juridice,
motiv pentru care apreciem ca dovada depusa de intimata-parata nu face dovada unor
cheltuieli efectuate in acest dosar.
Apelanta a apreciat ca nelega la decizia instanței de a pune î n sarcina sa onorariul
expertului pentru aceleași motive cu cele învederate mai sus.
În final, apelanta a solicitat admiterea apelului, î n principal, de sființarea s entinței
apelate si a tuturor încheierilor parte integrantă , cu consecința trimiterii cauzei spre
rejudecare la Tribunalul București, în subsidiar, modificarea sentinței apelate î n sensul
admiterii cererii de chemare în judecată si obligarea intimatei la plata despăgubirilor
potrivit OUG nr. 100/2005.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 282 si urm. C.pr.civ., OUG. nr. 100/2005, Legea nr.
11/1991, Legea nr. 84/1998.
Intimata-pârâtă ___________________________ SRL a formulat întâmpinare , prin care
a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
La 12.04.2016 apelanta a formulat cerere precizatoare , arătând că nu mai susține motivul
de apel formulat cu privire la încălcarea autorității de lucru judecat a Deciziei nr.
140A/3.05.2011, ca urmare a îndreptării erorii materiale din sentința apelată. Apelanta a
mai arătat că își menține toate motivele invocate, acestea urmând a fi raportate la
respingerea cererii ca nefondată.
În apel a fost încuviințată și administrată proba cu acte pentru ambele părți.
Au fost depuse la dosar planșe foto, un catalog M_______-B___ – Citaro, copie de pe
contractul de distribuitor autorizat din 15.01.2007 încheiat între Daimler Chrysler
Automotive R______ și un terț-distribuitor autorizat cu anexa 4 privind standardele
pentru distribuitori privind vânzările de autoturisme M_______-B___ și anexa 7 –
revederi pentru utilizatorii mărcii comerciale aferente contractului de distribuitor, alte
acte.
Analizând lucrările dosarului în raport cu motivele de apel formulate, astfel cum au fost
precizate, Curtea reține următoarele :
Contrar susținerilor apelantei, Curtea constată că, deși succint motivată, hotărârea
conține toate elementele necesare pentru a fi înțeles raționamentul juridic prin care
prima instanță a ajuns la soluția pronunțată. Prin urmare, hotărârea nu încalcă
dispozițiile art. 261 C.proc.civ., cum susține apelanta. Nici acest articol și nici
jurisprudența CEDO nu impun ca în motivarea unei hotărâri să se răspundă exhaustiv și
punctual tuturor argumentelor invocate de părți pentru fundamentarea punctului lor de
vedere, ci să fi e examinat e în mod real problemele esențiale care au fost supuse
judecății. Or, hotărârea apelată răspunde acestui din urmă imperativ.
Referitor la nepunerea în discuția părților a excepției lipsei de obiect a capetelor de
cerere 1,3,4,5, ținând seama de dispozițiile art. 105 alin. 2 C.proc.civ., Curtea reține că, deși
prin această omisiune a fost încălcat principiul contradictorialității, vătămarea
provocată poate fi înlăturată pe altă cale decât pe cea a anulării hotărârii apelate, și
anume prin exercitarea căii de atac a apelului, în care pot fi invocate toate apărările cu
privire la excepția respectivă.
Curtea reține că, prin precizarea apelului, nu mai este investită cu motivul de apel care
viza respingerea capetelor de cerere, altele decât 1,3,4,5, ca fiind formulate de o persoană
fără calitate procesuală.
Pe fond, un prim aspect criticat de apelantă se referă la reținerea parțial greșită a
situației de fapt, susținându-se că singurul contract prin care i s-a permis vreodată
pârâtei să folosească marca din litigiu, în condiții restrictive (strict legat de obiectul
contractului intermediere/vânzări vehicule M_______-B___), era cel de reprezentare
regională încheiat în anul 2002 și numai în perioada derulării acestuia
-10.12.xxxxxxxxxxxxx05.
Cu privire la acest aspect, Curtea reține următoarele:
Nu se contestă dreptul pârâtei de a folosi marca pe perioada 10.12.xxxxxxxxxxxxx05,
pentru activitatea desfășurată în executarea contractului de reprezentare regională nr. 18
din 10.12.2002 încheiat între A___ R__ SRL (predecesoarea apelantei) și pârâta A______
R_____ & T______ SRL.
În cursul anului 2005 pârâta a încheiat un contract (semnat la 19.09.2005) de
intermediere cu E_____ G___, în temeiul căruia pârâta urma să intermedieze vânzarea
de autocare și autobuze MB fabricate de E_____ către RATB.
Tot în cursul anului 2005 (24.05.2005), E_____ a desemnat pârâta să o reprezinte în
timpul licitației pentru autobuze de oraș pentru Municipiul București, prevăzută pentru
2005-____ (conform traducerii de la fila 22 din dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX-vol I al
Tribunalului București).
bu a u u ucu eșt )
La 21.03.____ E_____ G___ a desemnat pârâta să o reprezinte în timpul licitațiilor pentru

autobuze pentru Sibiu (fila 24 din dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX-vol I al Tribunalului
București) și B_____ (fila 25 din dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX-vol I al Tribunalului
București).
Potrivit unei corespondențe electronice din 18.01.2007 (fila 28 din dosarul nr.
XXXXXXXXXXXXX-vol I al Tribunalului București), E_____ R______ a solicitat
confirmarea acordului anterior al pârâtei în sensul ca E_____ să parcheze autobuze
Travego în curtea pârâtei ca într-un show room.
În ____ și 2007 au fost încheiate două contracte de închiriere prin care pârâta a pus la
dispoziția _____________________ un spațiu de 1000 m 2 pentru a fi folosit ca parcare
pentru autobuze și autocare.
Din extrasele de cont de la filele 29, 30, 33-35, 37 din dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX-vol I al
Tribunalului București, rezultă că în tot cursul anului 2007 E_____ G___, E_____
România SRL, Daimler Crysler AG au făcut plăți către pârâtă, ceea ce este de natură să
confirme existența unor raporturi contractuale în derulare între societățile sus-
menționate și pârâtă.
De asemenea, la 26.11.2007, Daimler AG a atribuit pârâtei un cont de furnizor în scopul de
a facilita expedierea și plata facturilor (filele 41-42 din dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX-vol I
al Tribunalului București).
În ____ între Daimler Chrysler AG (beneficiar) și pârâtă a fost încheiat un contract de
prestări servicii (filele 99-103 din dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX-vol I al Tribunalului
București), prin care pârâta s-a obligat să identifice cumpărători pentru autovehicule
M_______-B___ și să transmită beneficiarului comenzi ferme de cumpărare, pe bază de
contract de leasing financiar încheiat direct de și între societatea de leasing și
cumpărător. Potrivit dispozițiilor contractuale durata contractului este de un an, urmând
să fie prelungită pe aceeași perioada dacă niciuna dintre părți nu anunță intenția sa de
reziliere cu cel puțin 30 de zile înaintea datei de expirare. Din actele dosarului nu rezultă
că acest contract ar fi fost reziliat sau că vreuna dintre părți ar fi notificat intenția sa de
reziliere.
Prealabil analizei îndreptățirii sau nu a pârâtei de a folosi sau nu o marcă, se impune
clarificarea aspectului privind marca a cărei încălcarea se invocă.
În cererea de chemare în judecată se invocă folosirea fără drept de către pârâtă a mărcii
”M_______-B___” și se arată că ”Marca ”M_______-B___” beneficiază de protecție
internațională din anul 1926, fiind marcă înregistrată potrivit Aranjamentului de la
Madrid. În România, marca a fost înregistrată din anul ____”. Atașat cererii de chemare
în judecată a fost depus un extras de pe site-ul OSIM cu privire la marca xxxxxx –
M_______ – individuală, verbală, înregistrată pentru clasa 12, având ca titular Daimler
Chrysler AG.
Curtea constată că nu s-a imputat pârâtei că ar fi aplicat fără drept marca M_______ la
un produs din clasa 12. Prin urmare, nu se poate reține că pârâta ar fi adus vreo atingere
mărcii naționale xxxxxx – M_______, care se bucură de protecție doar pentru bunuri din
clasa 12.
Cu toat ă lipsa de acuratețe a cererii de chemare în judecată în privința mărcilor pretins
folosite fără drept, Curtea va avea în vedere, pe lângă mărcile care conțin elementele
verbale ”M_______” și ”M_______-b___”, și mărcile înregistrate internațional, cu țară de
protecție desemnată România, având ca titular Daimler AG, nr. xxxxxx și xxxxxx, mărci
figurative reprezentând ceea ce reclamanta numește în cerere ”sigla M -B ”,
gu at e ep e e tâ d ceea ce ec a a ta u ește ce e e s g a _______ ___ ,
reținând că reclamanta s-a referit, în realitate, în mod generic la ”marca M_______-

B___”, ca reprezentând ansamblul mărcilor care conțin elementele verbale ”m_______”,
”m_______-b___” și elementele figurative asociate în mod curent cu aceste denumiri și
care sunt protejate prin cele două mărci internaționale indicate mai sus .
Analizând susținerile apelantei referitoare la încălcarea acestor mărci de către pârâtă,
Curtea reține următoarele:
Contrar susținerilor apelantei, în contractul de intermediere din 2005 încheiat cu E_____
G___ nu se interzice pârâtei folosirea vreunei mărci M_______ sau M_______-B___, ci
”folosința mărcii și brand-ului E_____”.
Ceea ce se impută pârâtei este folosirea mărcilor în litigiu după 31.12.2005, când a încetat
contractul de reprezentare regională.
Curtea constată însă că, anterior încetării contractului de reprezentare regională 18/2002,
pârâta a încheiat cu Daimler Chrysler AG , în ____, contractul de prestări servicii sus-
menționat.
Contrar susținerilor apelantei, contractul din ____ încheiat cu Daimler Chrysler AG nu
cuprinde nicio clauză prin care să i se interzică pârâtei folosirea mărcilor Mecedes,
M_______-B___ sau a mărcilor figurative nr. xxxxxx și xxxxxx . Chiar dacă nu se permite
în mod expres acest lucru, o astfel de permisiune este implicită întrucât este evident că
pârâta nu putea ajunge la obținerea unor comenzi ferme pentru titularul mărcilor pentru
autovehicule M_______-B___ fără a folosi marca M_______ sau M_______-B___, potrivit
contractului pârâta fiind interfața Daimler Chrysler AG în raporturile cu cumpărătorul și
societatea de leasing până la momentul trimiterii comenzii ferme, după acest moment
raporturile contractuale născute în baza comenzii ferme/contractului de leasing
financiar fiind derulate direct între beneficiarul contractului analizat (Daimler Chrysler
AG) și cumpărător/societatea de leasing.
Din susținerile pârâtei, necontestate de reclamantă, ”sigla” M_______ a fost dată jos de
pe clădire la începutul anului 2008. Sub acest aspect, apelanta critică hotărârea
susținând că nu i-ar fi revenit sarcina de a proba faptul contrar susținerilor pârâtei
potrivit cu care a dat jos de pe clădire sigla M_______-B___. Curtea constată că această
susținere este vădit nefondată, întrucât pârâta a susținut un fapt negativ, acela că sigla în
litigiu nu mai este pe clădirea unde își are sediul și că această situație durează de la un
anumit moment, astfel că proba pozitivă contrară era în sarcina reclamantei.
În condițiile în care nu s-a făcut dovada încetării contractului din ____ încheiat cu
Daimler Chrysler AG , care este și titulara mărcilor în litigiu, nu se poate reține că pârâta
a încălcat drepturile conferite de aceste mărci titularului, întrucât în perioada analizată
se afla în raporturi contractuale cu acesta, raporturi contractuale care impun, în mod
implicit, folosirea mărcilor respective, mai cu seamă că respectiva activitate era
desfășurată în folosul titularului mărcilor, care stabilea raporturi comerciale pe baza
comenzilor ferme pe care le primea ca urmare a activității realizate de pârâtă.
Nu poate fi reținută susținerea apelantei că pentru folosirea mărcilor de către pârâtă ar fi
fost necesară încheierea unui contract de cesiune sau de licență, întrucât natura celor
două contracte nu este compatibilă cu raporturile existente între pârâtă și titularul de
marcă. Astfel, cesiunea ar fi presupus transmiterea drepturilor cu privire la marcă pentru
toate sau pentru o parte din produsele/serviciile pentru care este înregistrată din
patrimoniului titularului de marcă în patrimoniul cesionarului. De asemenea, acordarea
unei licențe ar fi presupus transmiterea dreptului de folosință asupra mărcii pentru
produse sau servicii realizate de cel licențiat, dar sub marca titularului. Or, nu s-a făcut
d d ă â ât fi
rolii.ro/hotarari/594336ace49009ac200001da d b i ă fi li t ă il î liti i T t d tă 25/30
dovada că pârâta ar fi produs bunuri pe care să fi aplicat mărcile în litigiu. Totodată,
serviciile prestate de pârâtă au fost în beneficiul titularului de marcă, au privit produse
ale titularului de marcă, iar prin natura acestor servicii clienții au cunoscut că pârâta nu
este sursa produselor, ci că acestea urmau a fi achiziționate de la chiar titular.
Curtea acceptă că, în măsura în care s-ar fi făcut dovada că în perioada analizată pârâta
ar fi desfășurat activitate de service a___, afișarea siglei în litigiu ar fi putut aduce pârâtei
clienți pentru această activitate, chiar pentru autovehicule altă marcă decât cea în
discuție, clienți atrași de ideea că autorizarea de service dată de titularul de marcă este o
garanție cel puțin a dotărilor din service.
Însă, în cauză nu a fost făcută dovada că pârâta ar fi desfășurat o astfel de activitate în
perioada în care i se impută folosirea fără drept a siglei în litigiu.
În condițiile în care nu s-a făcut nicio dovadă a susținerilor potrivit cărora pârâta ar fi
realizat activitate de service, Curtea nu poate primi susținerile apelantei în sensul că
afișarea ”siglei M_______-B___” ar fi atras pârâtei clienți interesați de alte mărci de
autovehicule.
Este notoriu faptul că piața de autovehicule este puternic concurențială. Prin urmare,
afișarea unei mărci de autovehicule nu va atrage în locația respectivă decât persoanele
interesate de acea marcă și nicidecum persoanele interesate de o marcă de autovehicule
concurentă. Cu atât mai mult, respectiva afișare nu va atrage persoanele interesate de
autovehicule care nu pot fi considerate că sunt în raporturi reale de concurență din punct
de vedere al prețului, cunoscut fiind faptul că prețul autovehiculelor M_______-B___ este
unul care pe piața românească de profil poate fi considerat ca fiind ridicat.
Prin urmare, fapta imputată, constând în afișarea ”siglei M_______-B___”, nu a fost aptă
să aducă beneficii directe pârâtei. Rolul afișării siglei a fost acela de a atrage în locația
respectivă potențiali clienți pentru titularul mărcii, iar ”atragerea” exercitată se
concretiza în încheierea unor contracte în care parte era titularul mărcii, iar nu pârâta,
aceasta din urmă primind doar prețul acestor servicii de la titularul de marcă. Ca atare,
nu numai că fapta imputată nu a adus nici un prejudiciu titularului mărcii, dar a adus
chiar beneficii acestuia.
Din această perspectivă, Curtea constată că nu se poate reține nici realizarea unor acte
de concurență neloială. Apelanta-reclamantă a pretins că prin afișarea siglei M_______-
B___ pârâta ar obținut beneficii importante și ar fi deturnat clientela. Curtea constată că
nu se poate reține deturnarea clientelei, din moment ce serviciile prestate de pârâtă
constau tocmai în a găsi și aduce clienți titularului de marcă. Faptul că din această
activitate pârâta a obținut și beneficii nu poate constitui o faptă de concurență neloială,
beneficiile rezultând din chiar contractul de prestări servicii încheiat cu titularul de
marcă.
Referitor la cererea întemeiată pe concurența neloială, Curtea reține că faptele imputate
trebuie să fie raportate la titularul mărcii, iar nu la reclamantă, care, în calitate de
reprezentat al titularului de marcă, se poziționează în raporturi de concurență cu pârâta.
Însă, în raporturile dintre pârâtă și titularul mărcii, astfel cum acestea rezultă din
contractul de prestări servicii din ____, nu se poate reține vreo faptă de concurență
neloială constând în deturnarea clientelei.
S-a mai imputat pârâtei, fără a se face dovezi concludente în acest sens, că ar fi avut
raporturi contractuale cu firme concurente cu titularul de marcă, respectiv cu Cefin
R______, importator Iveco. Curtea observă că prin contractul din ____ încheiat cu
titularul de marcă nu a fost stabilită vreo clauză prin care să se interzică pârâtei să
desfășoare raporturi comerciale și cu alți producători de autovehicule sau reprezentanți

ai acestora. Practic, după 31.12.2005, când a încetat contractul de reprezentare regională,
pârâta nu a mai fost ținută de vreo clauză de exclusivitate sau vreo clauză de autorizare.
De altfel, Curtea reține că din probele administrate a rezultat că pârâta a continuat să
găsească clienți pentru titularul de marcă sau subsidiari ai acestuia și în cursul anului
2007, ultima plată făcută pârâtei de către E_____ G___ fiind realizată la 31.12.2007,
reprezentând comision pentru intermediere vânzare autobuze.
Apelanta mai susține că pârâta ar fi atras clienți întrucât prezenta garanția M_______-
B___
Cu privire la acest aspect, Curtea constată că afirmația nu a fost dovedită, dar chiar
acceptând că aceasta ar corespunde realității, nu se poate reține că pârâta ar fi realizat
vreo faptă ilicită, în condițiile în care aceasta a avut calitatea de reprezentant regional
până la sfarșitul anului 2005 și ulterior a continuat să aibă raporturi contractuale cu
titularul de marcă, precum și alte raporturi contractuale cu subsidiare ale titularului de
marcă (E_____). Or, nu este nimic ilicit ca o societate să se promoveze prin prezentarea
portofoliului de colaborări trecute și actuale.
În raport de toate cele reținute mai sus, Curtea constată că nu se poate reține în prezenta
cauză că afișarea ”siglei M_______-B___” la sediul pârâtei ar constitui o faptă ilicită, în
sensul invocat de reclamantă, respectiv că ar întruni condițiile pentru a fi considerată o
faptă de contrafacere sau de concurență neloială.
Cu toate acestea, Curtea constată că Tribunalul a reținut că pârâta ar fi folosit fără drept
semnul înregistrat ca marcă după încetarea, la 31.12.2005, a contractului din 10.12.2002, în
sensul că activitatea de intermediere de vânzări a bunurilor purtând marca în discuție
nu acorda dreptul pârâtei să folosească marca pentru activitatea proprie. Prin urmare,
reținând că a fost o folosire fără drept a mărcii, Tribunalul a reținut că a existat o faptă de
contrafacere.
Cum pârâta nu a formulat apel, iar reclamantei nu îi poate fi înrăutățită situația în
propria cale de atac, Curtea va porni în analiza întrunirii condițiilor răspunderii civile
delictuale de la această premisă, a existenței unei folosiri fără drept a mărcii pe perioada
____-începtul anului 2008.
Pentru angajarea răspunderii este necesar a se face dovada unui prejudiciu. Curtea
constată însă că în prezenta cauză nu se poate reține producerea unui prejudiciu. Astfel,
din raportul de expertiză rezultă că în perioada analizată pârâta a continuat activitatea
de intermediere a vânzărilor pentru autovehicule purtând marca în litigiu, activitate
desfășurată în favoarea titularului de marcă și a subsidiarilor acestuia (E_____ G___,
M_______-B___ Turk). Prin urmare, în toată perioada analizată folosirea semnului
înregistrat ca marcă a fost realizată în folosul titularului mărcii, iar nu în defavoarea lui.
Împrejurarea că în acest interval de timp pârâta a mai desfășurat și alte activități decât
cea de intermediere a vânzărilor pentru produse purtând marca în litigiu, în condițiile în
care nu era ținută de vreo clauză contractuală contrară, nu poate conduce automat la
concluzia că această activitate ar fi de natură să ducă la diluarea mărcii sau la
diminuarea prestigiului acesteia. Astfel, majoritatea celorlalte activități desfășurate de
pârâtă au fost cele de închiriere spații și stocare vehicule și echipamente. Marca
M_______-B___ nu este notorie sau renumită pentru niciuna din aceste activități. Prin
urmare, nu se poate reține că pârâta a atras clienți pentru aceste activități prin faptul că
afișa sigla M_______-B___. Mai mult, parte din aceste activități au fost desfășurate în
favoarea E_____ SRL, deci în favoarea unei societăți care are dreptul să folosească marca
în litigiu.
tgu
În raportul de expertiză există o singură plată făcută de Cefin România, reprezentând

”comision conform contract” pentru ”intermediere vânzări autobuze”, plată realizată la
19.06.____. Însă, tot din raportul de expertiză rezultă că în aceeași perioadă pârâta
desfășura în favoarea M_______-B___ Turk activitățile necesare pentru participarea la
licitații, participări care s-au concretizat ulterior, dovadă fiind plățile ulterioare pe care
E_____ G___ le-a făcut pârâtei cu titlu de ”comision conform contract” pentru
”intermediere vânzare autobuze”. De asemenea, în aceeași perioadă, pârâta a intermediat
vânzarea de autocare pentru Daimler Crysler AG, dovadă fiind plata făcută de aceasta
societate pârâtei la 25.07.____, cu titlu de ”comision conform contract” pentru
”intermediere vânzare autocar”.
Prin urmare, în condițiile în care în acea perioadă activitatea pârâtei se concretiza în
contracte încheiate de titularul de marcă sau subsidiare ale acestuia pentru vânzarea de
autovehicule purtând marca în litigiu, nu se poate reține că afișarea siglei de către pârâtă
ar fi adus prejudicii acelorași societăți care erau beneficiarele directe ale activității
desfășurate de pârâtă.
De asemenea, în lipsa unor alte probe pertinente și concludente, nu se poate reține că
intermedierea vânzării de autobuze pentru Cefin România ar fi fost determinată de faptul
că pârâta avea afișată sigla M_______-B___. Cu atât mai mult nu se poate reține diluarea
mărcii M_______-B___ ca urmare a acestei operațiuni, întrucât în mod evident
intermedierea vânzării unor autobuze în favoarea Cefin nu a fost realizată sub marca
M_______-B___. Ca atare, nu a fost vorba de o folosire fără drept a acestei mărci și, în
consecință, nu au existat premisele necesare pentru a se produce o diluție a mărcii
respective.
În aceste condiții, Curtea constată că nu se poate reține că, raportat la activitatea
concretă desfășurată de pârâtă în perioada analizată, afișarea siglei M_______-B___ la
sediul acesteia ar fi fost de natură să aducă vreun prejudiciu titularului mărcii.
În lipsa existenței unui prejudiciu, sunt lipsite de relevanță aprecierile apelantei cu
privire la modul în care acesta ar fi putut sau ar fi trebuit să fie calculat.
De asemenea, în lipsa unui prejudiciu nu se poate angaja răspunderea pârâtei.
A mai susținut apelanta că soluția de respingere a capetelor de cerere 1, 3, 4 și 5 este
greșită întrucât, raportat la dispozițiile art. 35 și 65 din Legea nr. 84/1998, apelanta avea
deschise căile de care s-a folosit în aceste capete de cerere, deoarece prin acțiunea în
contrafacere reclamantul urmărește interzicerea folosirii de către pârât a unui semn
identic sau similar cu marca sa înregistrată pentru prezent dar și pentru viitor și că
intenția de a înceta și chiar încetarea actelor prejudiciabile nu conduc la rămânerea fără
obiect a cererii de interzicere, câtă vreme aceste acte pot fi reluate, riscul de încălcare a
drepturilor de marca nefiind astfel înlăturat.
Contrar susținerilor apelantei, Curtea reține că drepturilor decurgând din marcă le
corespunde obligația generală negativă a abținere de la încălcarea acestor drepturi. Prin
urmare, promovarea și susținerea unei cereri prin care să se solicite stabilirea unor astfel
de obligații în sarcina unei persoane determinate se poate face doar atunci când
încălcarea acestor obli gații este actuală sau iminentă. Or, în prezenta cauză cererea de
chemare în judecată a fost promovată după ce acțiunile care se solicitau să fie puse în
sarcina pârâtei la pct. 1, 3, 4 și 5 fuseseră deja realizate de aceasta și nu s-a făcut nicio
dovadă că este rezonabil să se aprecieze că pârâta ar dori să schimbe pe viitor această
situație de fapt.
Criticile referitoare la respingerea capătului de cerere prin care se solicita publicarea

sentinței sunt nefondate. Astfel, publicarea unei hotărâri este o modalitate de reparare a
prejudiciului moral, existența unui astfel de prejudiciu nefiind dovedit în prezenta cauză.
Nici criticile privind acordarea cheltuielilor de judecată către pârâtă nu pot fi reținute ca
întemeiate. Astfel, toate capetele de cerere din cererea principală a fost respinse.
Apelanta susține că pentru cele patru capete de cerere respinse ca rămase fără obiect nu
ea este ”partea căzută în pretenții”, așa încât instanța nu ar fi trebuit să acorde pârâtei
cheltuielile aferente acestor capete de cerere și, de asemenea, trebuia să țină seama de
faptul că durata procesului a fost majorată ca urmare a invocării excepției lipsei calității
procesuale active de către pârâtă în primul ciclu procesual.
Curtea constată că reclamanta nu a făcut nicio dovadă că după data introducerii cererii
sau imediat anterior acestui moment pârâta ar fi săvârșit vreunul din actele de folosire a
căror interzicere o solicita prin cele patru capete de cerere care au fost respinse ca fără
obiect. Prin urmare, în cauză nu se poate reține că sistarea folosirii mărcii s-a situat după
formularea cererii sau că formularea acestor capete de cerere a fost determinată de un
risc iminent ca pârâta să săvârșească astfel de acte. Ca atare, ”rămânerea fără obiect” a
acestor capete de cerere este situată anterior promovării cererii de chemare în judecată,
iar culpa procesuală pentru formularea acestor capete de cerere în astfel de condiții
aparține reclamantei.
Cât privește culpa pentru majorarea duratei procesului cu cea a primului ciclu procesual,
Curtea constată că admiterea apelului în primul ciclu procesual s-a datorat depunerii în
faza apelului a dovezii identității între ______________________________ România SRL
și ________________________ SRL (fila 36 din dosarul Secției a IX-a a Curții de Apel
București), aspect reținut în decizia civilă nr. 140A/3.05.2011. Ca atare, culpa procesuală
pentru parcurgerea unui prim ciclu procesual ca urmare a nedovedirii în prima instanță
a calității procesuale active aparține reclamantei, iar nu pârâtei.
Totodată, Curtea constată că prima instanță a diminuat onorariul de avocat pe care
pârâta l-a achitat, cu partea pe care a apreciat-o ca fiind proporțională cu cererile de
chemare în garanție formulate și care au rămas fără finalitate, respectiv cu suma de 7392
lei.
În consecință, Curtea constată că în mod corect prima instanță a acordat pârâtei
cheltuielile de judecată în cuantum de 35.000 lei, corespunzătoare apărărilor formulate în
raport cu cererea de chemare în judecată.
Apelanta a mai criticat și faptul că onorariul de expertiză a fost pus în sarcina sa. Or, din
încheierea de ședință din 19.09.2013 rezultă că proba cu expertiză a fost încuviințată la
solicitarea reclamantei, cu obiectivele solicitate de aceasta și reformulate de instanță. De
asemenea, completarea raportului de expertiză s-a dispus la 20.03.2014 ca urmare a
susținerilor reclamantei. Fiind o proba solicitată de reclamantă, cheltuielile generate de
administrarea ei cad în sarcina reclamantei, fiind corectă hotărârea instanței în acest
sens.
În consecință, în raport de considerentele reținute mai sus, Curtea va respinge apelul ca
nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:


Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantă-reclamanta S.C. M_______ B___

ROMÂNIA S.R.L., cu sediul ales la S.C.A. „I______ și S___" din București,
_____________________, parter, sectorul 3 împotriva sentinței civile nr. 1275 din
31.10.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă , în dosarul nr.
XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata -pârâta S.C. A______ R_____& T______
S.R.L., cu sediul în __________________________________ n r. 322. camera l, județul
I____, intimați chemații în garanție S.C. A___ R__ S.R.L., cu sediul în București, b d.
Expoziției nr. 2, sectorul l, și E_____ G___, cu sediul ales la Cabinet Avocat P_____ A____
E____ în București, ________________________ nr. 26, __________ c . l, ____________,
sectorul 1.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.06.2016.

P_________ JUDECĂTOR
E____ M______ Crișcov M____ D_____ O_____
GREFIER
G_______ C_____ A__________
Red. EMC
Tehnored. CG 6 ex / Jud. fond P____ L____

Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer
R______ (http://www.wolterskluwer.ro/) pentru Fundatia RoLII (http://www.rolii.ro/).
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro
(http://www.rolii.ro/)

Decizie 418A Din 01.06.2016 Curtea de Apel București

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Decizie 418A Din 01.06.2016 Curtea de Apel București

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

9/23/2019 418/2016 actiune în contrafacere - ROLII

ACASĂ (HTTP://ROLII.RO) » CĂUTARE (HTTP://ROLII.RO/CAUTARE) » 418/2016

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

întreținere și reparare a autovehiculelor marca „M_____ B_”; obligarea pârâtei la

Societatea pârâtă își desfășoară activitatea în formele descrise în prezenta acțiune și în

11.07.____ si respectiv 6.03.2007. Parata a arătat ca sigla – reprezentând semnul

În motivarea apelului, apelanta a aratat că p rin c ererea introductiva de instanța a

Așadar, apelanta consideră că excepția lipsei de obiect a capetelor de cerere menționate

justiție, întinderea prejudiciului ﬁind determinata pe perioade de timp, iar efectele

De asemenea, un vânzător de autovehicule va alege ca si intermediar o companie cu

considerente, ca cererea apelantei a fost intr-adevăr întemeiata însă, încălcarea

La 21.03.__ E_ G_ a desemnat pârâta să o reprezinte în timpul licitațiilor pentru

reținând că reclamanta s-a referit, în realitate, în mod generic la ”marca M_______-

desfășoare raporturi comerciale și cu alți producători de autovehicule sau reprezentanți

În raportul de expertiză există o singură plată făcută de Ceﬁn România, reprezentând

Criticile referitoare la respingerea capătului de cerere prin care se solicita publicarea

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantă-reclamanta S.C. M_____ B_

S-ar putea să vă placă și