Hotărâre nr.

8782/2019 din 06/12/2019 - Civil - hotarâre

care sa tina loc de act autenticJudecătoria SECTORUL 5
BUCUREȘTI - .....
lege5.ro/App/Hotarare/gmydembqgaydambqge4dgojzhaza

Dosar nr.XXXXXXXXXXXXXX

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR.8782

Ședința publică din data de 06.12.2019

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A________-R_____ P___

GREFIER: F______ Ț____

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect hotărâre care să țină loc de act
autentic , formulată de reclamantul B____ M____ , în contradictoriu cu pârâții I_____ V_____,
I_____ R_____ G________, I_____ I___ și I_____ F_________ .

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 30.10.2019, fiind consemnate în
încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre,
când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării,
succesiv, pentru date le de 15.11.2019 și 02.12.2019, respectiv 06.12.2019.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, la data de

23.10.2018, sub nr.XXXXXXXXXXXXXX, reclamantul B____ M____, în contradictoriu cu pârâții
I_____ V_____, I_____ R_____-G________, I_____ I___ și I_____ F_________ , a solicitat instanței
pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare, încheiat
între reclamantul B____ M____ , în calitate de cumpărător și pârâții I_____ V_____, I_____
1/11
R_____-G________, I_____ I___ și I_____ F_________ , în calitate de vânzători, având ca obiect
dreptul de proprietate asupra imobilului apartament nr.42, situat în București,
____________________________, nr.8B, _________________ 1, sector 5, imobil având număr
cadastral xxxxxx-C1-U88 , înscris în cartea funciară nr.xxxxxx-C1-U88 a sectorului 5,
București , prețul fiind în cuantum de 25.000 euro, conform promisiunii bilaterale de
vânzare-cumpărare autentificată sub nr.4220/14.12.2011 de BNPA „M________ N_______
G_______ și M________ C_______ M______”. Totodată, a solicitat obligarea pârâților la plata
cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a cererii , reclamantul a arătat că la data de 14.12.2011, între părți s-a
încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare în formă autentică, având ca obiect
apartamentul nr.42, situat în București, ____________________________, nr.8B,
_________________ 1, sector 5, compus din o cameră, bucătărie și baie, prețul stabilit fiind
de 25.000 euro, din care reclamantul, în calitate de promitent-cumpărător, a achitat, cu
titlu de avans, suma de 12.500 euro la data încheierii antecontractului, urmând ca restul
sumei de 12.500 euro să fie achitată în tranșe lunare egale, a câte 200 euro/lună, pe o
perioadă de 62 luni, începând cu data de 25.01.2012. Astfel, conform centralizatorului de
rate emis și însușit prin semnătură de către pârâți, reclamantul a achitat integral prețul
imobilului, în modalitatea convenită expres de către aceștia, reclamantul îndeplinindu-și
așadar toate obligațiile contractuale, achitând suma de 25.000 euro cu titlu de preț al
vânzării, către promitenții-vânzători.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1366/30.05.2012 de către BNPA

„M________ N_______ G_______ și M________ C_______ M______”, numiții I_____ N______ și I_____
V___ au transmis către I_____ V_____, I_____ R_____ G________, I_____ I___ și I_____ F_________,
dreptul de proprietate, în cote părți de ½ fiecare, asupra imobilului-teren intravilan, liber
de construcții, în suprafață de 1.045 mp, situat în București, ____________________________,
nr.8, sector 5.

Prin contractul de cesiune autentificat sub nr.1367/30.05.2012 de către BNPA „M________

N_______ G_______ și M________ C_______ M______”, a intervenit o transmitere a calității de
debitor în privința obligației de a face născută din antecontract, prin care noii proprietari,
pârâții din prezenta cauză, și-au asumat în mod valabil vânzarea apartamentului obiect
al antecontractului, ce constituia obligația inițială a promitenților-vânzători I_____ V___ și
I_____ N______. Totodată, s-au cesionat, cu titlu oneros, toate drepturile și obligațiile pe
care le dețineau, în calitate de promitenți-vânzători, conform antecontractelor de
vânzare-cumpărare, pentru construcția imobil _____________ edifica la adresa din
București, ____________________________, nr.8, sector 5, pârâții din prezenta cauză
consimțind, astfel, să se substituie în toate drepturile dobândite în calitate de promitenți-
vânzători și s-au obligat să îndeplinească toate obligațiile asumate de cedenți față de
promitenții-cumpărători, devenind, astfel, debitori ai obligației de a face.

În antecontractul de vânzare-cumpărare s-a prevăzută că perfectarea contractului de

vânzare-cumpărare în formă autentică se va face cel mai târziu la data de 14.10.2012,
lucru care nu s-a mai petrecut, iar la data de 01.03.2012, s-a procedat la predarea-

2/11
primirea imobilului în litigiu, în posesie și folosință, către promitentul-cumpărător.

Reclamantul a mai învederat faptul că antecontractul de vânzare-cumpărare întrunește

condițiile generale de validitate ale unui act juridic, fiind obligatoriu între părțile
contractate în baza art.1270 C.civ..

În ceea ce privește refuzul pârâților de a încheia contractul în forma prevăzută de lege,

prin antecontractul de vânzare-cumpărare, părțile au stabilit să încheie actul în formă
autentică cel mai târziu la data de 14.10.2012.

În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art.1179, art.1244, art.1516 a lin.2 pct.3,

art.1270 C.civ.

În dovedirea cererii sale, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, pe care

le-a atașat.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 3.523,38 lei,
conform art.3 alin.2 lit.c raport at la art.3 alin.1 coroborat cu art.31 alin.3 din O.U.G.
nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru .

Deși legal citați, pârâții nu au formulat întâmpinare și nu s-au prezentat în fața instanței
pentru a-și exprima poziția procesuală și a solicita probe în apărare.

La termenul de judecată din data de 08.05.2019, instanța a încuviințat reclamantului

proba cu înscrisurile existente la dosarul cauzei, considerând-o a fi pertinentă,
concludentă și utilă soluționării prezentei cauze.

La termenul de judecată din data de 30.10.2019, instanța a rămas în pronunțare pe

cererea de chemare în judecată, amânând pronunțarea, succesiv, pentru datele de
15.11.2019 și 02.12.2019, respectiv 06.12.2019.

Analizând ansamblul înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, instanța reține că la data

de 14.12.2011 , s-a încheiat promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare, autentificată
sub nr. 4220 / 14.12.2011 , de Biroul Notarilor Publici Asociați “M________ N_______
G_______ și M________ C_______ M______”, promisiune încheiată între reclamant ul B____
M____ , în calitate de promitent-cumpărător și numiții I_____ N______ și I_____ V___ (prin
mandatar I_____ V_____), în calitate de promitenți-vânzători , aceștia din urmă cesionând
toate drepturile și obligațiile izvorând din promisiunea sus-arătată, către pârâții I_____
V_____ (căsătorit cu pârâta I_____ R_____-G________ ) și I_____ I___ (căsătorit cu pârâta I_____
F_________ ) , fapt necontestat, toate acestea potrivit încheierii de certificare
nr.8/22.07.2017, emisă de Biroul Notarilor Publici Asociați “M________ N_______ G_______ și
M________ C_______ M______” (filele 19-20), din care rezultă inclusiv actul de cesiune, și
anume, autentificat sub nr.1367/30.05.2012, de Biroul Notarilor Publici Asociați
“M________ N_______ G_______ și M________ C_______ M______”.

3/11
Pe cale de consesință, pârâții au, în prezent, calitatea de promitenți-vânzători, urmând a
ne referi, în continuare, la aceștia în privința efectelor juridice produse de actul juridic
civil obiect al prezentei cauze.

Prin promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare sus-arătată, notată în cartea funciară

a imobilului aparținând promitenților-vânzători, carte funciară nr.xxxxxx-C1-U88 a
sectorului 5, București (filele 39-41) , aceștia din urmă au promis să vândă promitent ului
-cumpărăto r B____ M____ , care s-a obligat să cumpere, în schimbul unui preț de 25 .000
euro, dreptul de proprietate asupra imobilului constând în (ulterior întocmirii
documentației cadastrale, la acel moment nefinalizată, dar în prezent realizată)
apartament nr.42, situat în București, ____________________________, nr.8B,
___________________________ 5, compus din 1 (o) cameră de locuit și dependințe, cu o
suprafață utilă de 30,09 mp și un balcon, de 16,51 mp, precum și cota-parte de 1,46%
(3,47 mp) din părțile și dependințele imobilului, care prin natura și destinația lor sunt în
folosința comună a coproprietarilor, împreună cu dreptul de folosință asupra terenului în
suprafață de 15,28 mp, imobil având număr cadastral xxxxxx-C1-U88 , înscris în cartea
funciară nr.xxxxxx-C1-U88 a sectorului 5, București

Instanța reține că la data pronunțării prezentei hotărâri, prețul de 25 .000 euro a fost
achitat, fapt necontestat , despre acest aspect făcându-se mențiune în cuprinsul încheierii
de certificare nr.8/22.07.2017, emisă de Biroul Notarilor Publici Asociați “M________
N_______ G_______ și M________ C_______ M______” (filele 19-20), din care mai rezultă și că
folosința apartamentului a fost preluată de către promitentul-cumpărător de la
promitenții -vânzători , la data de 01.03.2012, conform inclusiv procesului-verbal de
predare-primire încheiat la acea dată (fila 13).

Tot la data pronunțării prezentei hotărâri, s-a împlinit termenul stabilit de părți pentru
perfectarea contractului de vânzare în formă autentică, termen până când promitenții-
vânzători s-au obligat să îndeplinească toate formalitățile necesare vânzării ( obținerea
autorizației de construire și a procesului-verbal de recepție la finalizarea lucrărilor, a
formalităților privind intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra
construcției, a extrasului de carte funciară pentru autentificare , obținerea certificatului
fiscal și a celorlalte acte necesare înstrăinării ), termen stabilit, prin contract, ca fiind data
de 14.10.2012 .

Urmare a expirării termenului sus-arătat, fără a se fi perfectat contractul de vânzare-

cumpărare în formă autentică, reclamant ul a procedat la comunicarea, prin executor
judecătoresc, a unei notificări scrise fiecărui pârât, prin care a acordat acestora un
termen rezonabil de executare, și anume, data de 22.07.2017 , când pârâții au fost
convocați a se prezenta la sediul Biroului Notarilor Publici Asociați “M________ N_______
G_______ și M________ C_______ M______” , în vederea încheierii contractului de vânzare-
cumpărare în formă autentică, dată la care pârâții au lipsit, astfel cum rezultă din

4/11
încheierea de certificare nr.8 din 22.07.2017 , emisă de Biroul Notarilor Publici Asociați
“M________ N_______ G_______ și M________ C_______ M______”, la care s-a făcut referire mai
sus .

Pe cale de consecință, reclamant ul a formulat prezenta acțiune, având ca obiect

pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, în
contradictoriu cu pârâții I_____ V_____, I_____ R_____-G________, I_____ I___ și I_____
F_________, puși în întârziere prealabil pornirii procesului, pârâți care, deși legal citați, nu
au formulat întâmpinare, nici nu s-au prezentat în fața instanței, în vederea exprimării
poziției lor procesuale .

În drept , potrivit dispozițiilor art.1279 alin.1 și alin.3 teza I C.civ. (2009), ca normă
generală , “promisiunea de a contracta trebuie să conțină toate acele clauze ale
contractului promis, în lipsa cărora părțile nu ar putea executa promisiunea” ( alin.1 ), iar
“se asemenea, dacă promitentul refuză să încheie contractul promis, instanța, la cererea
părții care și-a îndeplinit propriile obligații, poate să pronunțe o hotărâre care să țină loc
de contract, atunci când natura contractului o permite, iar cerințele legii pentru
validitatea acestuia sunt îndeplinite” ( ali n.3 ).

Totodată, în materia promisiunii de vânzare și a promisiunii de cumpărare, ca normă

specială , conform dispozițiilor art.1669 alin.1 și alin.2 C.civ., “când una dintre părțile care
au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul
promis, cealaltă parte poate cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract,
dacă toate celelalte condiții de validitate sunt îndeplinite” ( alin.1 ), iar “dreptul la acțiune
se prescrie în termen de 6 luni de la data la care contractul trebuia încheiat” ( alin.2 ).

Toate acestea, având în vedere că acțiunea prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri
judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui imobil are
caracterul unei acțiuni personale imobiliare , astfel cum, de altfel, a statuat și Înalta Curte
de Casație și Justiție, în soluționarea unui recurs în interesul legii , prin Decizia nr.8/2013
(publicată în M.Of., partea I, nr.581 din 12.09.2013).

Tot instanța supremă, printr-o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea unei chestiuni de drept
, și anume, prin Decizia nr.23/2017 (publicată în M.Of., partea I, nr.365 din 17.05.2017), a
stabilit că “în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.1.279 alin.(3) teza întâi și art.1.669
alin.(1) din Codul civil, nu este obligatorie forma autentică la încheierea promisiunii de
vânzare a unui bun imobil, în vederea pronunțării unei hotărâri care să țină loc de act
autentic”.

Mai departe, în conformitate cu dispozițiile art.57 alin.1 și alin.2 din O.U.G. nr.80 /2013
privind taxele judiciare de timbru , “în cazul cererilor prin care se solicită pronunțarea unei
hotărâri care ține loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile, instanța de
judecată va solicita extras de carte funciară pentru bunurile imobile ce au carte funciară
5/11
deschisă sau certificat de sarcini pentru imobilele care nu au carte funciară deschisă,
certificat fiscal emis de compartimentul de specialitate al autorității administrației publice
locale și dovada debitelor la zi ale cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de
proprietari” ( alin.1 ), iar “dispozițiile art.20 din Legea nr.230/2007 privind înființarea,
organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, cu modificările ulterioare, se aplică
în mod corespunzător” ( alin. 2 ).

Or, potrivit dispozițiilor art.20 din Legea nr.230/2007 privind înființarea, organizarea și
funcționarea asociațiilor de proprietari , “proprietarii care își înstrăinează apartamentele
sau spațiile cu altă destinație decât aceea de locuință sunt obligați ca la întocmirea
formelor de înstrăinare să facă dovada achitării la zi a cotelor de contribuție la
cheltuielile asociației de proprietari” ( alin.1 ), iar “în cazul existenței unor datorii către
asociația de proprietari, înstrăinarea proprietății se poate face numai dacă se introduce
în contract o clauză privitoare la preluarea datoriilor de către cumpărător” ( alin.3 ), având
în vedere și că “notarii publici nu vor autentifica actele de înstrăinare fără o adeverință
din partea a sociației de proprietari, care să reprezinte dovada achitării la zi a cotelor de
contribuție la cheltuielile asociație i de proprietari, eliberată în original sub semnătura
președintelui și a administratorului asociației de proprietari, cu precizarea numelui și
prenumelui acestora, și cu ștampila asociației de proprietari. Actele de înstrăinare
încheiate cu nerespectarea acestei obligații sunt nule de drept” ( alin.2 ).

În sfârșit, în conformitate cu dispozițiile art.159 alin.5 și alin.6 C.pr.fisc. (Legea

nr.205/2017), “pentru înstrăinarea dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor
și a mijloacelor de transport, proprietarii bunurilor ce se înstrăinează trebuie să prezinte
certificate de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor de plată
datorate bugetului local al unității administrativ-teritoriale în a cărei rază se află
înregistrat fiscal bunul ce se înstrăinează, potrivit alin. (2). Pentru bunul ce se
înstrăinează, proprietarul bunului trebuie să achite impozitul datorat pentru anul în care
se înstrăinează bunul, cu excepția cazului în care pentru bunul ce se înstrăinează
impozitul se datorează de altă persoană decât proprietarul” ( alin.5 ), iar “actele prin care
se înstrăinează clădiri, terenuri, respectiv mijloace de transport, cu încălcarea
prevederilor alin. (5), sunt nule de drept” ( alin.6 ).

Toate acestea, având în vedere cele statuate de către Înalta Curte de Casație și Justiție,
printr-o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea unei chestiuni de drept , și anume, prin
Decizia nr.42/2017 (publicată în M.Of., partea I, nr.815 din 16.10.2017), aplicabilă mutatis
mutandis în prezenta cauză, decizie prin care a stabilit, pe de o parte , că “în interpretarea
și aplicarea unitară a dispozițiilor art.159 alin.(5) din Legea nr.207/2015 privind Codul de
procedură fiscală, în cazul unei acțiuni prin care se solicită constatarea valabilității unei
promisiuni bilaterale de schimb care vizează bunuri supuse impozitării și pronunțarea
unei hotărâri care să țină loc de act autentic, este obligatoriu ca proprietarii bunurilor să
prezinte certificat de atestare fiscală și să aibă achitate toate obligațiile de plată datorate
bugetului local al unității administrativ-teritoriale în a cărei rază se află înregistrat bunul
ce se înstrăinează, indiferent dacă bunurile au valoare egală sau valori diferite”, iar, pe de
altă parte , că “în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.159 alin.(7) din Legea
6/11
nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, executarea unei promisiuni bilaterale de
schimb, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de
înstrăinare apt pentru intabularea în cartea funciară, nu reprezintă o procedură de
executare silită”.

Raportând dispozițiile legale sus-arătate la situația de fapt din prezenta cauză, instanța
reține că prezenta cerere este întemeiată, întrucât sunt întrunite condițiile pentru
pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, și
anume, ( 1 ) existența unui antecontract valabil încheiat din perspectiva condițiilor
generale de valabilitate a actelor juridice civile; ( 2 ) încheierea antecontractului de
vânzare-cumpărare cu respectarea cerințelor speciale de valabilitate, de fond, ale
contractului de vânzare-cumpărare promis, inclusiv existența în patrimoniul
promitentului-vânzător a bunului a cărui vânzare a fost promisă; ( 3 ) refuzul nejustificat
al unei părți de a autentifica actul de vânzare; ( 4 ) îndeplinirea de către reclamant a
propriilor obligații prevăzute prin antecontract, inclusiv ( 5 ) condiția suplimentară , de
natură fiscală, pentru înstrăinarea dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor
și a mijloacelor de transport, la dosarul cauzei existând dovada achitării tuturor
obligațiilor de plată (în legătură cu bunul obiect al prezentei cauze) datorate bugetului
local al unității administrativ-teritoriale în a cărei rază se află înregistrat fiscal bunul ce se
înstrăinează, dovadă depusă la dosar la filele 114 și urm .

Toate acestea, având în vedere și ( 6 ) o altă condiție suplimentară , prevăzută de

dispozițiile art.57 alin.1 din O.U.G. nr.80/2013 și art.20 din Legea nr.230/2007, privind
existenta la dosarul cauzei a dovezii achitării debitelor la zi ale cotelor de contribuție la
cheltuielile asociației de proprietari, cu excepția cazului în care în contract se stipulează o
clauză privitoare la preluarea datoriilor către asociația de proprietari de către
cumpărător.

Cu precizarea că, întorcându-ne la dispozițiile art.159 alin.5 și alin.6 C.pr.fisc., prin

acestea se instituie o limitare a dreptului reclamantului de a obține transmiterea
proprietății bunului ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, limitare
ce trebuie analizată din perspectiva compatibilității cu dispozițiile art.1 din Protocolul 1 la
Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel, dreptul la proprietate este garantat prin prevederile art.1 din Protocolul 1 la
Convenția Europeană, care stipulează că „ orice persoană fizică sau juridică are dreptul
la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru
cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale
dreptului internațional. Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a
adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor
conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții,
sau a amenzilor ” .

7/11
În aplicarea acestei norme europene, instanța trebuie să analizeze, în ordine, incidența
protecției instituite prin raportare la domeniul de aplicare definit de Curtea Europeană,
apoi existența unei ingerințe în exercitarea dreptului de proprietate și, finalmente,
compatibilitatea acestei ingerințe cu teza finală a textului de lege indicat mai sus,
respectiv justificarea ingerinței și proporționalitatea acesteia cu scopul urmărit (conform
hotărârilor CEDO din cauzele P_______ contra României , P_______ contra României , S_____ și
alții contra României etc.).

Cu privire la domeniul de aplicare al acestui text de lege, instanța observă că dreptul

reclamantului de a pune în executare obligația pârâtului de a încheia un contract de
vânzare-cumpărare, prin solicitarea pronunțării unei hotărâri care să țină loc de act
autentic, reprezintă cel puțin o speranță legitimă , în sensul art.1 Protocolul 1 din
Convenție, ocrotit de norma europeană. Astfel, deși reclamantul nu este, în momentul
formulării cererii de chemare în judecată, titular al unui drept de proprietate asupra
imobilului ce face obiectul litigiului, acesta deține un drept de creanță prin executarea
căruia poate obține dreptul de proprietate asupra imobilului, așadar o speranță legitimă,
întemeiată în mod rezonabil și justificată pe un antecontract de vânzare-cumpărare
valabil încheiat și pe dispozițiile art.1073 Cod civil din 1864 (în prezent, art.1279 și
art.1669 C.civ. 2009), conform hotărârilor CEDO din cauzele Teteriny contra Rusiei sau Pine
Valley Developments Ltd și alții contra Irlandei .

Prin efectul dispozițiilor art.159 alin.5 C.pr.fisc, dreptului reclamantului de a obține

transmiterea proprietății imobilului i se aduce o ingerință , prin faptul că se instituie o
condiție suplimentară pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic
de vânzare-cumpărare, aceea ca vânzătorul să nu înregistreze debite fiscale restante la
unitatea administrativ teritorială în a cărei rază se află bunul vândut.

Pentru ca ingerința să fie compatibilă cu prevederile Convenției, aceasta trebuie să fie

prevăzută de lege , să urmărească un scop legitim și să fie proporțională cu scopul urmărit.

În cauză, ingerința este prevăzută cu claritate de dispozițiile Codului de procedură fiscală

și reprezintă o măsură prin care statul asigură plata impozitelor de către contribuabili,
astfel că urmărește un scop legitim.

În schimb, pentru ca ingerința să fie proporțională cu acest scop urmărit, instanța

apreciază că dispozițiile art.159 alin.5 C.pr.fisc. trebuie interpretate în sensul că, pentru
înstrăinarea dreptului de proprietate asupra unui imobil, este necesară dovada achitării
tuturor obligațiilor fiscale aferente bunului ce se înstrăinează .

8/11
Interpretarea în sens extins a art.159 alin.5 C.pr.fisc., în sensul că ar fi necesară achitarea
tuturor obligațiilor fiscale ale vânzătorului către autoritatea administrativ-teritorială în a
cărei rază se află înregistrat bunul, indiferent că sunt în legătură cu respectivul bun sau
nu, ar reprezenta o ingerință care nu ar mai fi proporțională cu scopul său legitim și, ca
atare, nu ar fi compatibilă cu dispozițiile art.1 din Protocolul 1 la Convenție.

În situația concretă, instanța observă cuantumul foarte mare al obligațiilor fiscale

restante ale pârâților I_____ V_____, I_____ R_____-G________, I_____ I___ și I_____ F_________
către bugetul Sectorului 5 București.

Totuși, față de considerentele sus-arătate, în condițiile în care din probele administrare

nu rezultă indicii că reclamantul, în conivență cu pârâții, a încheiat antecontractul
cunoscând că va exista un impediment de natură fiscală la realizarea transferului
dreptului de proprietate și apoi a formulat prezenta cerere de chemare în judecată
tocmai cu scopul de a eluda plata unor creanțelor datorate statului, instanța apreciază că
dispozițiile art.159 alin.5 C.pr.fisc. trebuie aplicate și interpretate în sensul
compatibilității lor cu normele Convenției Europene a Drepturilor Omului, respectiv în
sensul în care pentru înstrăinarea dreptului de proprietate asupra unui imobil, este
necesară dovada achitării tuturor obligațiilor fiscale aferente doar acelui bun care se
înstrăinează.

Pentru toate aceste considerente, fiind îndeplinite toate condițiile mai sus-arătate,
inclusiv cele suplimentare, fiind achitate, aferent imobilului obiect al prezentei cauze,
atât datoriile către asociația de proprietari, cât și datoriile fiscale, instanța va admite
cererea de chemare în judecată, având ca obiect hotărâre care să țină loc de act autentic,
formulată de reclamantul B____ M____, în contradictoriu cu pârâții I_____ V_____, I_____
R_____-G________, I_____ I___ și I_____ F_________ , astfel încât prezenta hotărâre ține loc de
contract de vânzare-cumpărare, încheiat între reclamantul B____ M____, în calitate de
cumpărător și pârâții I_____ V_____, I_____ R_____-G________, I_____ I___ și I_____ F_________, în
calitate de vânzător, având ca obiect dreptul de proprietate asupra imobilului apartament
nr.42, situat în București, ____________________________, nr.8B, _________________ 1, sector 5,
compus din 1 (o) cameră de locuit și dependințe, cu o suprafață utilă de 30,09 mp și un
balcon, de 16,51 mp, precum și cota-parte de 1,46% (3,47 mp) din părțile și dependințele
imobilului, care prin natura și destinația lor sunt în folosința comună a coproprietarilor,
împreună cu dreptul de folosință asupra terenului în suprafață de 15,28 mp, imobil
având număr cadastral xxxxxx-C1-U88, înscris în cartea funciară nr.xxxxxx-C1-U88 a
sectorului 5, București, prețul fiind în cuantum de 25.000 euro .

În temeiul art.451 alin.1 coroborat cu art.453 alin.1 C.pr.civ., având în vedere soluția de
admitere a acțiunii, reținându-se culpa procesuală a pârâților în declanșarea prezentului
litigiu, pârâți puși în întârziere prealabil pornirii procesului, prin comunicarea unor
notificări scrise în acest sens, prin executor judecătoresc, conform art.1522 alin.1 și alin.2

9/11
C.civ. (2009), instanța va obliga pârâții, în solidar, la plata în favoarea reclamant ului a
sumei de 3.523,38 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de
timbru (dovada la fila 88) .

Cu precizarea că prezenta hotărâre judecătorească se va comunica, în termen de 3 zile

de la momentul rămânerii definitive, Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector
5 București, conform dispozițiilor art.35 alin.5 din Legea nr.7/1996 a cadastrului și a
publicității imobiliare , potrivit cărora “instanța judecătorească va transmite, în termen de
3 zile, hotărârea rămasă definitivă și irevocabilă, constitutivă sau declarativă asupra unui
drept real imobiliar, la biroul teritorial în a cărui rază de activitate se află imobilul” –, fiind
necesară, totodată, din punctul de vedere al opozabilității față de terți, notarea în cartea
funciară (a imobilului obiect la contractul sus-arătat) a acțiunii având ca obiect hotărâre
care să țină loc de act autentic, conform art.902 alin.2 pct.19 C.civ, ceea ce reclamant ul a
făcut, conform extrasului de carte funciară existent la filele 39 - 41 din dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea de chemare în judecată, având ca obiect hotărâre care să țină loc de act
autentic , formulată de reclamantul B____ M____ , cu domiciliul procesual ales la Cabinet
de Avocat „M____ A________ C_______”, din București, __________________________, nr.8,
_____________, _______________, în contradictoriu cu pârâții I_____ V_____, I_____ R_____-
G________, ambii cu domiciliul în București, ______________________, sector 5, I_____ I___ , cu
domiciliul în București, ________________________, sector 5, și I_____ F_________ , cu domiciliul
în București, ________________________, sector 5.

Prezenta hotărâre ține loc de contract de vânzare-cumpărare, încheiat între reclamantul

B____ M____ , în calitate de cumpărător și pârâții I_____ V_____, I_____ R_____-G________,
I_____ I___ și I_____ F_________ , în calitate de vânzător, având ca obiect dreptul de
proprietate asupra imobilului apartament nr.42, situat în București,
____________________________, nr.8B, ___________________________ 5, compus din 1 (o) cameră
de locuit și dependințe, cu o suprafață utilă de 30,09 mp și un balcon, de 16,51 mp,
precum și cota-parte de 1,46% (3,47 mp) din părțile și dependințele imobilului, care prin
natura și destinația lor sunt în folosința comună a coproprietarilor, împreună cu dreptul
de folosință asupra terenului în suprafață de 15,28 mp, imobil având număr cadastral
xxxxxx-C1-U88 , înscris în cartea funciară nr.xxxxxx-C1-U88 a sectorului 5, București ,
prețul fiind în cuantum de 25.000 euro.

Obligă pârâții, în solidar , la plata în favoarea reclamant ului a sumei de 3.523,38 lei cu
titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru.
10/11
Prezenta hotărâre judecătorească se va comunica, în termen de 3 zile de la momentul
rămânerii definitive, Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 5 București,
conform dispozițiilor art.35 alin.5 din Legea nr.7/1996.

Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria

Sectorului 5 București.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06.12.2019 .

PREȘEDINTE, GREFIER,

A________-R_____ P___ F______ Ț____

Jud., red. și tehn. A.R.P. – 8 ex./ 19 . 12.2019

Se vor efectua 6 _________________.C.P.I. Sector 5

11/11