Hotă râ re nr.

226/2021 din 21/09/2021 - Civil - expropriere

Curtea de Apel CRAIOVA - Secţia I Civilă (C1ACIV)

Dosar nr. ___________

ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C______
SECŢIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 226
Şedinţa publică de la 21 Septembrie 2021
Completul compus din:
Preşedinte F_______ C_____ C_______
Judecător G_______ C_______ F______
Grefier A_____ N_______ P_____
D_________ D_____ a fost reprezentat de procuror C_____ C______ din cadrul Parchetului de pe lângă
Curtea de Apel C______
Pe rol se află judecarea apelurilor formulate de apelantul-reclamant A_______ A_________ şi de apelantul-
pârât B_____ B____, reprezentat de Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine,
parteneriat Public Privat şi Promovarea Exporturilor, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri
Naţionale din România SA, împotriva sentinţei civile nr. 57/05.03.2021 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul
nr. ___________, având ca obiect expropriere.
La apelul nominal, făcut în şedinţa publică, a răspuns avocat D_______ C______, pentru apelantul-reclamant
A_______ A_________, lipsind apelantul-pârât B_____ B____, reprezentat de Departamentul pentru Proiecte
de Infrastructură, Investiţii Străine, parteneriat Public Privat şi Promovarea Exporturilor, prin Compania
Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care a învederat instanţei că la data de 20.09.2021,
apelanta-pârâtă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA a depus la dosar, prin
adresa nr. _____/20.09.2021, relaţiile solicitate de instanţă la termenul anterior, după care;
La interpelarea instanţei, avocat D_______ C______, pentru apelantul-reclamant A_______ A_________, a
precizat că a observat răspunsul depus la dosar de către apelanta-pârâtă Compania Naţională de Autostrăzi şi
Drumuri Naţionale din România SA, arătând că lasă la aprecierea instanţei coroborarea datelor tehnice
precizate prin aceasta adresă cu starea de fapt reţinută prin raportul de expertiza topografică.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepţii de invocat, instanţa a constatat încheiată cercetarea judecătorească,
potrivit dispoziţiilor art. 482, raportat la art. 244 Cod procedură civilă, şi a acordat cuvântul asupra apelurilor
formulate în cauză.
Avocat D_______ C______, pentru apelantul-reclamant A_______ A_________, a pus concluzii de admitere a
apelului formulat de apelantul-reclamant A_______ A_________, cu privire la cele două capete de cerere,
respectiv acordarea prejudiciul constatat prin raportul de expertiză topografic şi calculat prin raportul de
expertiză – evaluare proprietate imobiliară, în sensul că s-a găsit o suprafaţă de teren ocupată de Centura de
Ocolire a oraşului Târgu J__ şi o suprafaţă mai mică, fără cale de acces, care devine inutilizabilă şi care nu mai
poate produce un scop în sine. A apreciat că este întemeiată cererea apelantului reclamant de a se stabili o
valoare şi pentru această suprafaţă mai mică, având în vedere dispoziţiile legale în sensul acordării prejudiciului
efectiv cauzat proprietarului. Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, a apreciat că şi acesta este

Tipărit de Manuela GORNOVICEANU la 13.03.2024. 1/15

Document Lege5 - Copyright © 2024 Indaco Systems.
întemeiat, în sensul de a se acorda prejudiciul la valoarea euro de la momentul plăţii efective. În ceea ce
priveşte apelul formulat de apelantul-pârât, a solicitat respingerea acestuia, având în vedere că la instanţa de
fond s-au administrat probe care au stabilit valoarea certă a prejudiciului cauzat apelantului reclamant. A
solicitat cheltuieli de judecată, reprezentând cheltuieli de transport, conform bonului fiscal nr. 0670-_____ din
data de 21.09.2021, depus în şedinţa de la acest termen.
Reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii, în raport de actele existente la dosarul cauzei, de
respingerea apelurilor formulate în cauză şi menţinerea a sentinţei pronunţate de instanţa de fond ca fiind
legală şi temeinică.
CURTEA
Asupra apelului de faţă, reţine următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 02.03.2020 pe rolul Tribunalului Gorj-Secţia I Civilă,
reclamantul A_______ A_________ în contradictoriu cu pârâtul B_____ B____, reprezentat de Departamentul
pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public Privat şi Promovarea Exporturilor, prin
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA a solicitat ca prin hotărârea ce se va
pronunţa să se dispună: stabilirea valorii de despăgubire în conformitate cu dispoziţiile art. 26 din Legea
33/1994, pe fiecare componentă, respectiv valoarea specială şi valoarea prejudiciului, conform formulei de
calcul şi datelor reţinute de expropriator prin Raportul de evaluare cap. 4 ca anexă la Proiectul cofinanţat de
UE, în sensul determinării valorii speciale pentru terenurile intravilane şi terenurile extravilane amplasate pe
coridorul de expropriere ( pct. 4.1 din cap. 4 al. 4 şi 5 liniuţa 5)- valoarea terenului cu care se vând în mod
obişnuit imobilele la data de __________ respectiv pentru suprafaţa de 270 mp, poziţia nr. 94 din HG 689/2014,
pentru suprafaţa de 5 mp, poziţia nr. 120 din HG 689/2014, pentru suprafaţa de 323 mp, poziţia nr. 152 din HG
689/2014 plus +60% din valoarea unitară specială menţionată anterior pentru teren intravilan/extravilan cu front
la DN67. Totodată a solicitat determinarea valorii prejudiciului pentru dauna pentru redobândirea aceleiaşi
suprafeţe de teren, pentru suprafaţa de 270 mp — poziţia nr. 94 din HG 689/2014, pentru suprafaţa de 5 mp —
poziţia nr. 120 din HG 689/2014 , pentru suprafaţa de 323 mp — poziţia nr. 152 din HG 689/2014 ( pct. 4.2 lit. a
din cap. 4-,- 10% din valoarea de piaţă a terenurilor expropriate). A mai solicitat daună pentru teren greu de
lucrat sau daună pentru teren lipsit de cale de acces, pentru suprafaţa rămasă fără cale de acces, respectiv,
pentru poziţia 94 din HG 689/2014, pentru poziţia 152 din HG 689/2014 (pct. 4.21it. c din cap, 4, valoarea
daunei este egală cu valoarea specială a suprafeţei de teren).
Totodată a solicitat obligarea la plata în euro a valorii stabilite la cursul BNR din ziua, dobânzi valorice de la
momentul punerii la dispoziţie a sumelor de despăgubire, __________ până la plata efectivă şi obligarea la
cheltuieli de judecată.
Pârâtului B_____ B____, reprezentat de Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine,
Parteneriat Public Privat şi Promovarea Exporturilor, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri
Naţionale din România SA a formulat întâmpinarea prin care a solicitat respingerea în totalitate a acţiunii
reclamantului.
Prin sentinţa nr. 57/05.03.2021 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. ___________ s-a admis, în
parte, acţiunea formulată de reclamantul A_______ A_________, s-a anulat cuantumul despăgubirii de la
poziţiile cu nr. 94, 120 şi 150 din anexa 2 a HG 689/19.08.2014 de 2680,43 lei, 130 lei şi 10.982,00 lei pentru
imobilele terenuri în suprafaţă de 270 m.p. amplasat în T 88, P 27/28, 5 m.p. amplasat în T 21, P 1/3 şi 323
m.p. amplasat în T 21, P 67/1,68/1 şi T 20, P 20/1 SI 21/1 şi stabileşte valoarea de piaţă reală a despăgubirii în
cuantum de 47.788 lei, compusă inclusiv din daunele aduse proprietarului ca urmare a exproprierii.
A obligat pârâta B_____ B____, reprezentat de Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii
Străine, Parteneriat Public Privat şi Promovarea Exporturilor, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri
Naţionale din România SA la plata către reclamantul A_______ A_________ a sumei de 47.788 lei, la care se

Tipărit de Manuela GORNOVICEANU la 13.03.2024. 2/15

Document Lege5 - Copyright © 2024 Indaco Systems.
va adăuga dobânda legală la aceasta suma care se va acorda de la data rămânerii definitive a prezentei
hotărâri şi până la data plătii efective şi la plata sumei de 5800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată
reprezentând onorariu avocat si onorariu experţi.
A respins cererea de obligare a pârâtei B_____ B____, reprezentat de Departamentul pentru Proiecte de
Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public Privat şi Promovarea Exporturilor, prin Compania Naţională
de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA la plata în euro a sumei.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut:
Reclamantul A_______ A_________ este proprietarul mai multor suprafeţe de teren şi dovada dreptului de
proprietate a făcut-o acesta în cursul cercetării judecătoreşti cu sentinţa civilă nr. 482/28.01.2009 pronunţată de
Judecătoria Târgu J__ în urma soluţionării unui dosar de partaj succesoral, în lotul său cu nr. 2 regăsindu-se
terenurile ce fac obiectul Decretului de expropriere şi a HG 689/2014.
Potrivit Anexei la HG 689/2014 la poziţiile cu nr. 94, 120 şi 152 figurează terenurile proprietatea reclamantului în
suprafaţă de 270 m.p., 5 m.p., respectiv 323 m.p.
Nemulţumit fiind de cuantumul despăgubirilor ce i-au fost acordate de către B_____ B____, prin cererea de
chemare în judecată, reclamantul a solicitat să se stabilească valoarea de despăgubire în conformitate cu
dispoziţiile art. 26 alin. 3 din Legea 33/1994 pentru fiecare componentă, respectiv valoarea specială şi valoarea
prejudiciului, la determinarea valorii speciale să se aibă în vedere valoarea terenului cu care se vând în mod
obişnuit la data de 13.10.2014, la care să se adauge un plus de 60% din valoarea unitară specială menţionată
anterior pentru teren intravilan/extravilan cu front la DN67, să se aibă în vedere dauna pentru redobândirea
aceleiaşi suprafeţe de teren, dauna pentru teren greu de lucrat, pentru teren lipsit de cale de acces, obligarea la
plata în Euro a valorii stabilite la cursul BNR din ziua plăţii şi a dobânzii valorice de la momentul punerii la
dispoziţie a sumelor de despăgubire şi până la data plăţii efective.
Ulterior, în cursul cercetării judecătoreşti, prin precizarea depusă la data de 30.12.2020, reclamantul a formulat
note în sensul că solicită instanţei stabilirea valorii de despăgubire şi pentru suprafeţele ocupate de coridorul
centurii şi care nu se regăsesc în conţinutul HG 689/2014, motivat de împrejurarea că pentru această suprafaţă
a survenit o expropriere de fapt, astfel că reclamantul este îndreptăţit la acordarea despăgubirii şi pentru
suprafaţa de teren pentru care a avut loc o expropriere de fapt.
În concluzie, reclamantul a solicitat ca instanţa să stabilească cuantumul despăgubirii pentru terenurile ce fac
obiectul exproprierii.
În cauză, instanţa a dispus efectuarea unui raport de expertiză de către o comisie formată din trei experţi
evaluatori. La dosarul cauzei, în cadrul probei cu înscrisuri există şi raportul de evaluare efectuat în baza
contractului de prestări servicii de către pârâtă, şi observând acest raport de evaluare, tribunalul reţine că
expropriatorul la stabilirea valorii de despăgubire în vederea exproprierii imobilelor necesare executării lucrării
de utilitate publică „varianta de ocolire Târgu J__” pe raza localităţii Târgu J__ a avut în vedere piaţa imobiliară,
dauna pentru redobândirea aceleiaşi suprafeţe de teren, valoarea acestei daune fiind stabilită la procentul de
10 % din valoarea de piaţă a terenurilor expropriate, dauna datorată pierderii subvenţiei, dauna pentru terenuri
greu de cultivat, dauna pentru construcţii anexe, plantaţii de viţă de vie şi pomi fructiferi, dauna pentru
contractele de închiriere.
În cauză, tribunalul a dispus şi efectuarea unui raport de expertiză specialitatea topografie pentru a stabili dacă
reclamantul rămâne în proprietate cu teren care este afectat de coridorul de expropriere, în caz afirmativ dacă
are acces la calea publică şi poate fi folosit potrivit categoriei de folosinţă descrisă în actele de proprietate,
raport ce este depus la dosarul cauzei la fila 150.
Observând raportul de expertiză specialitatea evaluare proprietate imobiliară, tribunalul a reţinut că iniţial,
experţii au stabilit o valoarea totală de despăgubire de 43.444 lei care cuprinde inclusiv suma de 3949 lei ce
reprezintă dauna pentru tot terenul arabil expropriat în suprafaţă totală de 598 mp, la stabilirea acestei sume,

Tipărit de Manuela GORNOVICEANU la 13.03.2024. 3/15

Document Lege5 - Copyright © 2024 Indaco Systems.
experţii având în vedere preţul de tranzacţionare a unor imobile în perioadă apropriată cu data la care există
decretul de expropriere, respectiv anul 2014.
Nemulţumit fiind, reclamantul a formulat obiecţiuni solicitând ca instanţa să aibă în vedere procentul de 60% ce
a fost stabilit de expropriator în raportul de evaluare pentru stabilirea valorii de despăgubire depus la dosarul
cauzei, urmare a amplasării suprafeţelor de teren în aproprierea drumului naţional, obiecţiuni ce au fost
încuviinţate de către instanţă, în concluziile comisiei de experţi dacă se are în vedere acest procent valoarea
terenului expropriat ar fi de 69.510 lei.
Raportul de expertiză în specialitatea topografie identifică cele trei suprafeţe de teren ce au făcut obiectul
decretului de expropriere, menţionând că toate cele trei terenuri se află descrise ca atare în sentinţa civilă
482/2009, că în partea de Est a terenului în suprafaţă de 356 m.p., reclamantul rămâne în proprietate cu
suprafaţa de 3644 m.p. teren arabil ce nu este afectat de coridor şi la care are acces prin intermediul unui drum
de exploatare şi poate fi folosit potrivit categoriei de folosinţă actuală, în partea de Est a terenului identificat în
suprafaţă de 5 m.p., reclamantul rămâne de asemenea, cu suprafaţa de 2521 m.p. teren arabil, de asemenea
neafectat de coridor şi care poate fi folosit potrivit categoriei de folosinţă. În ceea ce priveşte terenul rămas în
proprietate după exproprierea suprafeţei de 323 m.p., în suprafaţă de 264 m.p. arabil neafectat de coridor,
expertul arată că la acesta reclamantul nu mai are acces şi nu se poate folosi de acesta potrivit categoriei avută
înainte de expropriere.
Expertul a întocmit schiţă cu privire la toate suprafeţele de teren şi în urma consultării anexelor 1,2 şi 3 depuse
la filele 152-153 din dosar, tribunalul reţine că nici unul dintre aceste terenuri nu are front la DN 64, astfel încât
tribunalul să acorde şi procentul de 60% din valoarea unitară specială menţionată în raportul de evaluare
întocmit de către expropriator. Observând acelaşi raport de expertiză, instanţa a constatat că terenurile afectate
de coridor şi care au făcut obiectul exproprierii au fost constatate de către expert a fi în suprafaţă mai mare
decât cele cuprinse în decretul de expropriere, respectiv: 356 m.p. din măsurători în loc de 270 m.p. teren
aferent poziţiei 94, 9 m.p. teren intravilan în loc de 5 m.p., teren aferent poziţiei 120, teren intravilan expropriat
323 m.p. poziţia 152, însă din măsurători acesta este în suprafaţă de 451 m.p.
Potrivit art. 26 din Legea 33/1994 despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul
cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite, la calcularea cuantumului despăgubirilor experţii, precum
şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând în mod obişnuit imobilele de acelaşi fel în unitatea
administrativă la data transferului dreptului de proprietate, precum şi de daunele aduse proprietarului sau după
caz, altor persoane îndreptăţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia.
Prin urmare, legea cadru în materia exproprierilor a stabilit un criteriu legal ce trebuie avut în vedere de comisia
de experţi numită de instanţă, în conformitate cu dispoziţiile articolului mai sus arătat, în sensul că evaluarea
imobilului supus exproprierii se face în raport de data transferului dreptului de proprietate, data transferului
acestui drept fiind aceea a emiterii deciziei de expropriere care constituie titlul executoriu pentru predarea
bunului imobil.
Comparând rezultatul expertizei cu oferta expropriatorului stabilită potrivit anexei 2, ce a fost adusă la
cunoştinţa reclamantului şi pretenţiile formulate de reclamant prin prezenta acţiune, instanţa a găsit că valoarea
stabilită de experţi, aceea de 47.788 lei reprezintă o valoare echitabilă.
În ceea ce priveşte prejudiciul adus reclamantului ca urmare a exproprierii, instanţa s-a raportat la valoarea
stabilită de raportul de expertiză, aceea de 3949 lei, experţii aplicând o daună de 10% ce reprezintă daună
pentru teren greu de lucrat şi daună pentru redobândirea aceleiaşi suprafeţe de teren şi lipsa accesului din
centura ocolitoare a municipiului Târgu J__, motiv pentru care valoarea finală stabilită şi care reprezintă o justă
şi prealabilă despăgubire este 47.788 lei.
Solicitarea privind stabilirea valorii despăgubirilor la preţul reprezentând suma echivalentului în euro/m.p.
raportat la cursul de schimb al monedei europene la data pronunţării hotărârii, nu poate fi primită de către

Tipărit de Manuela GORNOVICEANU la 13.03.2024. 4/15

Document Lege5 - Copyright © 2024 Indaco Systems.
instanţă şi a avut în vedere tribunalul în special dispoziţiile ce prevăd că evaluarea imobilului se va face în
raport de data transferului dreptului de proprietate, data transferului acestui drept fiind aceea a emiterii deciziei
de expropriere, care constituie titlul executoriu pentru predarea bunului imobil.
Reclamanţii au însă posibilitatea de a solicita dobânzi, solicitare pe care de altfel au şi făcut-o în cuprinsul
cererii de chemare în judecată.
S-au avut în vedere statuările obligatorii ale instanţei supreme cuprinse în Decizia 31/2020 pronunţată de
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept., publicată în Monitorul Oficial 539/2020 potrivit cărora
„Despăgubirea stabilită în procedura prevăzută de Legea nr. 255/2010, prin hotărâre judecătorească definitivă,
nu este compatibilă cu acordarea de daune moratorii întemeiate pe prevederile art. 1.535 din Codul civil, pentru
neplata respectivei sume în perioada cuprinsă între data transferului dreptului de proprietate şi data la care s-a
finalizat judecata asupra contestaţiei privind cuantumul despăgubirilor.
Despăgubirea stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă, pronunţată în procedura prevăzută de Legea nr.
255/2010, este compatibilă cu acordarea de daune moratorii întemeiate pe prevederile art. 1.535 din Codul
civil, în cazul în care acestea sunt solicitate pentru perioada ulterioară datei la care s-a finalizat procedura
judiciară de soluţionare a contestaţiei prevăzute în art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010”.
Astfel, potrivit dezlegărilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie „incidenţa reglementării de drept comun conţinută
de art. 1535 Codul civil nu este compatibilă cu prevederile art. 22 şi 34 din Legea nr. 255/2010 coroborate cu
cele ale art. 21- 27 din Legea nr. 33/1994 , astfel încât nu se datorează daune-interese moratorii pentru
perioada cuprinsă între data transferului dreptului de proprietate şi data la care a devenit definitivă hotărârea
judecătorească ce exprimă finalizarea procedurii în care poate fi contestat cuantumul despăgubirilor pe care
expropriatorul le datorează.
Situaţia este, însă, diferită în cazul daunelor-interese moratorii solicitate pentru perioada ulterioară datei la care
a devenit definitivă hotărârea judecătorească menţionată pentru că, acest act jurisdicţional constituie un titlu de
creanţă care conferă persoanei expropriate dreptul de a cere eliberarea de îndată a despăgubirii, în cuantumul
stabilit de instanţă [fie prin confirmarea sumei stabilite de expropriator, fie prin majorarea acestei sume în
conformitate cu art. 27 alin. (2) din Legea nr. 33/1994].
Acest drept, de a cere eliberarea sumei cuvenite, este corelativ cu obligaţia expropriatorului de a plăti
despăgubirea ori de a o consemna la dispoziţia persoanei îndreptăţite, ceea ce înseamnă că respectiva
obligaţie devine scadentă la data la care a luat sfârşit procedura specială de cuantificare a despăgubirilor
reglementată prin Legea nr. 255/2010. În consecinţă, de la această dată pot fi cerute daune-interese moratorii
în temeiul prevederilor art. 34 din Legea nr. 255/2010 coroborat cu art. 1.535 din Codul civil, pentru că dreptul
de creanţă al expropriatului are ca obiect o sumă certă şi exigibilă, stabilită printr-un titlu executoriu, iar
pasivitatea debitorului în a o elibera este de natură a genera un nou prejudiciu. Acest din urmă prejudiciu este
unul ce se pretinde a fi cauzat de neplata la termen a despăgubirii, deci de o faptă ilicită a expropriatorului,
astfel că este distinct de cel cauzat prin actul de expropriere. În consecinţă, nu ____________________
aplicare a reglementărilor din legea specială referitoare la modalitatea de stabilire a despăgubirilor derivate din
expropriere, el fiind susceptibil de a forma obiectul unei pretenţii fundamentate pe reglementarea de drept
comun menţionată.
Raţionamentul expus asigură eficienta regulii de principiu privind interpretarea şi efectele legii civile, care îşi
găseşte expresie în art. 10 din Codul civil, anume aceea potrivit căreia legea specială, derogatorie şi prioritară,
nu trebuie să fie aplicată prin analogie altor situaţii decât cele care _____________________ restrictiv de
reglementare. În privinţa aspectelor nereglementate, legea specială se completează cu legea generală, acesta
fiind sensul în care trebuie interpretat art. 34 din Legea nr. 255/2013 care prevede că „dispoziţiile prevăzute mai
sus se completează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 33/1994, precum şi cu cele ale Codului civil
şi ale Codului de procedură civilă, în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi”.

Tipărit de Manuela GORNOVICEANU la 13.03.2024. 5/15

Document Lege5 - Copyright © 2024 Indaco Systems.
În ceea ce priveşte solicitarea reclamantului din precizare, în sensul că a solicitat instanţei stabilirea valorii de
despăgubire şi pentru suprafeţele ocupate de coridorul centurii şi care nu se regăsesc în conţinutul HG
689/2014, tribunalul a apreciat că prin această precizare, reclamantul şi-a modificat cererea de chemare în
judecată, în sensul că a adaugat un nou petit acesteia, motiv pentru care în condiţiile în care pârâta nu a
răspuns solicitărilor instanţei în sensul de a-şi expune punctul de vedere cu privire la modificarea cererii
realizată peste termen, tribunalul nu a primit-o.
În acest sens sunt dispoziţiile art. 204 Cod procedură civilă potrivit căruia reclamantul poate să-şi modifice
cererea şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este
legal citat. În acest caz, instanţa a dispus amânarea pricinii şi comunicarea cererii modificate pârâtului, în
vederea formulării întâmpinării, care sub sancţiunea decăderii, va fi depusă cu cel puţin 10 zile înaintea
termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei.
Potrivit alin. 3 modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. 1 poate avea loc
numai cu acordul expres la tuturor părţilor.
Se observă analizând textul de lege că a fost prescris un moment fix până la care ar putea fi făcută modificarea
cererii de chemare în judecată, respectiv primul termen la care reclamantul este citat.
Faţă de trimiterea pe care alineatul 3 o face la alineatul 1, înseamnă că se cere acordul tuturor părţilor dacă
modificarea este făcută după primul termen la care reclamantul este legal citat. Acordul nu poate să fie dedus
din tăcerea sau absenţa părţilor ci trebuie să fie exprimat în mod expres, fie verbal în instanţă, caz în care va fi
consemnat în încheierea de şedinţă, fie prin cerere scrisă indiferent de denumirea dată de parte actului de
procedură săvârşit.
În lipsa unui răspuns, instanţa nu a putut să ţină cont de cererea modificată.
Faţă de aceste considerente, instanţa nu a analizat solicitarea reclamantului de a acorda despăgubiri şi pentru
suprafaţa cuprinsă în coridorul de expropriere şi care nu se află în anexe, întrucât ar însemna ca în
contradictoriu cu părţi care nu au calitate procesuală în cauză să dispună şi exproprierea diferenţei de teren.
Reclamantul are însă la dispoziţie alte demersuri juridice de care poate uza.
În fine, potrivit art. 415-453 Cod procedură civilă tribunalul a obligat pârâta la plata sumei de 5800 lei cu titlu de
cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat şi onorariu experţi potrivit chitanţelor depuse.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat apel reclamantul A_______ A_________ şi
pârâtul B_____ B____, reprezentat prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din
România SA, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea apelului său, reclamantul a criticat modul de interpretare şi aplicare de către prima instanţă a
dispoziţiilor legii 255/2010, legii 33/1994, precum şi aprecierea probelor administrate şi a stării de fapt existente.
În acest sens, a invocat disp. art. 26 din legea 33/1994, conform cărora despăgubirea se compune din valoarea
reală a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului, luând în calcul şi dovezile prezentate de aceştia,
menţionând că aceste dispoziţii legale se constituie în norme de protecţie a dreptului de proprietate privată şi
stabilesc condiţiile în care statul poate dispune măsuri de expropriere cu privire la bunurile unei persoane, fără
a i se crea acesteia prejudicii, în vederea avantajării colectivităţii.
De asemenea, a făcut referire la jurisprudenţa Curtii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a reţinut că
indemnizaţia pentru un bun expropriat nu este neapărat egală cu valoarea intrinsecă a bunului trecut în
patrimoniul statului „ci trebuie să se ţină seama şi de pierderea unor beneficii economice pentru reclamant”, în
caz contrar, suma acordată nefiind proporţională cu valoarea bunului expropriat. (CEDO, secţia III, hotărârea
Lallement c. Franţa, 11 aprilie 2002, _____/99).
Apelantul reclamant a susţinut că este greşită calificarea dată de prima instanţă cererii sale de însuşire a
suprafeţelor de teren efectiv ocupate de centura de ocolire ca fiind o cerere de modificare, atât timp cât prin
normele speciale se prevede că instanţa trebuie să aibă în vedere valoarea bunului expropriat dar şi valoarea

Tipărit de Manuela GORNOVICEANU la 13.03.2024. 6/15

Document Lege5 - Copyright © 2024 Indaco Systems.
prejudiciului cauzat, apreciind că, prin cererea formulată a majorat doar cuantumul prejudiciului produs şi nu a
solicitat un nou capăt de cerere.
A mai susţinut că din probele administrate rezultă fără tăgadă că expropriatorul a adus un prejudiciu cert
proprietarului prin ocuparea unei suprafeţe mai mari decât cea reţinută prin HG., întrucât suprafaţa de 816 mp
este afectată efectiv de lucrările care _______________________________ de interes public, astfel încât
consideră că, în privinţa acesteia, a intervenit o expropriere de fapt care îl îndreptăţeşte la acordarea de
despăgubiri la valoarea stabilită de experţi de 15 euro/mp.
D____ urmare, a apreciat că prejudiciul cauzat prin expropriere decurge în mod direct din măsura exproprierii,
cum ar fi pierderea recoltelor de pe terenul expropriat, scăderea valorii terenului rămas în proprietate din cauza
reducerii suprafeţei, din cauza lipsei de acces la imobil şi a amplasării lucrării de utilitate publică, daunele
provocate de lucrările de expropriere restului proprietăţii neafectată de măsura legală a exproprierii, terenuri
fără cale de acces.
A arătat că pierderea efectivă suferită de expropriat, ca prim element de reparare integrală a prejudiciului
impune a fi remediată prin acordarea sumelor cu titlu de despăgubire pentru imobilul expropriat şi prejudiciul
încercat ca urmare a acestei exproprieri, cerinţă reţinută şi în opinia Curţii Constituţionale ca fiind o dreaptă
despăgubire în sensul art. 44 din Constituţie.
Sub acest aspect, apelantul reclamant a menţionat că din schiţa terenului, aşa cum a fost întocmită de expertul
în specialitatea topografie, rezultă că diferenţa de teren de 264 mp a devenit inutilizabilă, că ar fi un loc înfundat
la care va fi imposibil de realizat accesul, cauzând astfel proprietarului o depreciere a valorii terenului, astfel
încât consideră că este temeinică acordarea de despăgubiri la cuantumul pierderii valorii şi acestui teren.
Totodată, a arătat că la momentul exproprierii piaţa de tranzacţionare se efectua la referinţa euro/mp, iar
calculul efectuat de experţi a fost tot în euro, fapt pentru care a apreciat că stabilirea valorii despăgubirii în euro
este justă, evitându-se astfel prejudiciul suferit de către părţi prin devalorizarea leului în funcţie de cursul
schimb euro-lei la momentul plăţii.
De asemenea, a susţinut că trebuie avut în vedere că prin plata despăgubirii la valoarea euro şi nu lei de la
momentul exproprierii -__________ nu se încalcă decizia nr. 380/2015 a Curţii Constituţionale, dat de faptul că
aceasta reflectă valoarea de piaţă de la momentul exproprierii, valoare ce reprezintă moneda de referinţă a
tranzacţiilor imobiliare, şi care a stat la baza calcului valorii rezultate din raportul de expertizare. În opinia sa, o
întârziere excesivă a plăţii indemnizaţiei agravează pierderea financiară a persoanelor vizate, datorată efectelor
devalorizării monetare şi poate fi privită la rândul său ca o atingere gravă a substanţei dreptului de proprietate,
afectând proporţionalitatea între interesele colectivităţii şi cele private.
Concluzionând, apelantul reclamant a solicitat instanţei admiterea apelului schimbarea sentinţei în sensul
admiteri cererii privind prejudiciul suferit, valoarea de piaţă a terenului ocupat efectiv de centura de ocolire şi
pierderea valorii terenului rămas fără cale de acces, şi stabilirea valorii de piaţă în euro, cu cheltuieli de
judecată.
În drept, a invocat dispoziţiile art. 466 şi urm. Cod procedură civilă.
În motivarea apelului său, pârâtul a arătat că hotărârea pronunţată de Tribunalul Gorj este netemeinică şi
nelegală, apreciind că CNAIR SA prin DRDP C______ a respectat prevederile legale în materia exproprierii
pentru cauză de utilitate publică.
A motivat aceste susţineri, invocând Hotărârea de Guvern nr. 689/19.08.2014 prin care s-a aprobat declanşarea
procedurile de expropriere a imobilelor proprietate privată ce constituie coridorul de expropriere al lucrărilor de
utilitate publică de interes naţional „Varianta de ocolire Târgu J__”, iar în listă, a fost cuprinsă şi imobilul din
prezentul litigiu.
A arătat că în acest sens a fost emisă decizia de expropriere nr. 1038/13.10.2014, modificată ulterior prin
decizia nr. 660/14.07.2015, prin care se stipulează faptul că acest document reprezintă titlul executoriu fără alte

Tipărit de Manuela GORNOVICEANU la 13.03.2024. 7/15

Document Lege5 - Copyright © 2024 Indaco Systems.
formalităţi pentru predarea bunurilor imobile cuprinse în Anexa nr. 2 din HG 689/19.08.2014. De asemenea, a
invocat legea 255/2010, care stabileşte etapele şi succesiunea acestora, ce trebuie parcurse în mod obligatoriu
în instituţia exproprierii.
A precizat că pentru terenurile supuse exproprierii nu este întocmită şi avizată la OCPI Gorj documentaţia
cadastrală individuală de dezmembrare şi nici evaluarea conform prevederilor art. 11 alin. (7) din Legea
255/2010. Mai mult, identificarea corectă a suprafeţei expropriate, poziţionarea cadastrală a imobilului în raport
de coridorul de expropriere va fi definitivată numai după întocmirea şi avizarea de către OCPI Gorj a
documentaţiei cadastrale de dezmembrare.
Totodată, a precizat că modificarea elementelor de identificare ale imobilului expropriat va duce implicit la
modificarea valorii de despăgubire, aprobate prin HG 689/2014.
Conform art. 5 din Legea 255/2010 şi a art. 4 din HG 53/2011 identificarea iniţială a imobilelor afectate de
coridorul de expropriere se face numai în baza unui studiu de fezabilitate şi în baza evidenţelor OCPI şi a
evidenţelor unităţilor administrativ-teritoriale. De asemenea, coridorul de expropriere, a menţionat că trebuie
suprapus peste planurile parcelare ale UAT, potrivit art. 9 din HG 53/2011, pentru a fi posibilă întocmirea
documentaţiilor cadastrale individuale de dezmembrare.
A arătat că, în prezent, procedura de expropriere se află în etapa de întocmire a documentaţiilor cadastrale
individuale de dezmembrare a imobilelor expropriate, etapă reglementată de art. 11 din Legea 255/2010,
respectiv art. 7 din Normele de aplicare ale Legii 255/2010. Iar finalizarea acestei proceduri este împiedicată de
inexistenţa planurilor parcelare pentru terenurile situate în localitatea Târgu J__ şi Bumbeşti.
A menţionat că aceste planuri parcelare sunt în curs de întocmire, procedura a fost demarată de comisiile
aparţinând UAT Târgu J__ şi UAT Bumbeşti la începutul anului 2015 şi nu este încă finalizată.
În concluzie, a solicitat instanţei să constate că apelantul-pârât nu refuză şi nu dă dovadă de rea-credinţă în
îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de legea 255/2010, dar termenul rezonabil pentru îndeplinirea acestora nu
poate fi respectat din motive obiective.
Prin urmare, având în vedere că procedura exproprierii este în plină derulare, localizarea certă a imobilului,
suprafaţa şi valoarea vor fi stabilite în mod corect după finalizarea planurilor parcelare, înainte de data începerii
activităţii Comisiei de aplicare a Legii 255/2010, expropriatorul va proceda la actualizarea valorilor prin
aplicarea art. 11 alin 7, 8, 9 din Lege 255/2010 şi art. 8 alin 1, 2 şi 3 din HG 53/2011 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010.
La data de 13.10.2014, expropriatorul a emis decizia nr. 1038 pentru coridorul de expropriere al lucrării
„Varianta de ocolire Târgu J__”. Potrivit art. 9 alin. 5 din Legea nr. 255/2010, transferul dreptului de proprietate
asupra imobilelor din proprietatea privată a expropriaţilor în proprietatea publica a Statului a operat de drept la
data de 13.10.2014.
Astfel, a arătat că din interpretarea art. 26 alin. 2 din Legea 33/1994 rezultă următoarele: valorile de comparaţie
pot fi reprezentate doar de preţurile de tranzacţionare (cele declarate în faţă notarului public) şi nicidecum de
cele ofertate, publicate în presă sau postate pe internet. În accepţiunea legii, deosebirea dintre preţurile de
tranzacţionare şi cele ofertate apare ca fiind esenţiala, fundamentală, în operaţiunea de stabilire a
despăgubirilor, legea dând preferinţa, în mod firesc, numai preţurilor reale din tranzacţii şi nu ofertelor de
vânzare al căror caracter instabil şi de multe ori speculativ le face improprii în utilizarea analizei comparative
pentru stabilirea unei valori reale a imobilului respectiv. Prin urmare, legea are în vedere situaţia certă a unor
preţuri, exprimată în contracte, şi nu situaţia incertă a unor oferte nematerializate în acte juridice autentice.
De asemenea, a arătat că pot fi luate în considerare doar preturile tranzacţionate obişnuite, adică cele care se
încadrează în plaja firească, curentă de preţuri la care se vând şi se cumpără imobilele respective, şi nu
preţurile care se încadrează în afara intervalului firesc, curent de tranzacţionare. Legea consacră una din
regulile fundamentale ale oricărei comparaţii, anume să se compare ce poate fi comparat, deci trebuie avute în

Tipărit de Manuela GORNOVICEANU la 13.03.2024. 8/15

Document Lege5 - Copyright © 2024 Indaco Systems.
vedere numai acele elemente care prezintă caracteristici comune imobilelor supuse comparaţiei. Dimpotrivă, a
compara imobile din categorii diferite va conduce indiscutabil la distorsionarea realităţii şi la stabilirea unei valori
pentru alte imobile decât cele pentru care se solicita evaluarea.
A invocat, în acest sens, art. 44 din Constituţia României şi art. 26 din legea 33/1994.
A precizat că finalitatea procedurii de expropriere este aceea de a stabili o dreaptă (justă) despăgubire, în
condiţiile în care exproprierea reprezintă o ingerinţă permisă nu numai de art. 44 din Constituţie, dar şi de art. 1
din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care este fundamentată pe o
cauză de utilitate publică. Iar, o dreaptă sau justă despăgubire presupune acordarea proprietarului expropriat
preţului pe care l-ar fi încasat în cazul în care ar fi vândut de bună voie terenul, acesta fiind preţul pieţei, adică
preţul cu care se vând sau se cumpără, în mod obişnuit astfel de terenuri.
Fiind în realitate o vânzare forţată, în care consimţământul vânzătorului nu este cerut de lege, în considerarea
efectelor general benefice a utilităţii publice căreia îi va fi afectat imobilul este firesc ca despăgubirea pentru
bunul expropriat să cuprindă doar un preţ echivalent cu preţul la care s-ar fi vândut în mod normal bunul, în
cazul unei vânzări obişnuite, consimţite de ambele părţi, dar şi eventualul prejudiciu cauzat proprietarului-
vânzător reprezentat inclusiv de eventualul beneficiu de care a fost lipsit ca urmare a unei exproprieri
intempestive în raport de lucrările realizate şi care urmau să aducă un beneficiu cert şi previzibil.
A susţinut că reclamanţii fac o interpretare eronată a dispoziţiilor legale, în condiţiile în care aceştia beneficiază
de despăgubirea acordată de Statul R____ în condiţiile impuse atât de lege cât şi de hotărârile judecătoreşti.
Totodată, a invocat faptul că prevederile art. 1535 Cod Civil nu îşi au aplicarea în speţa dedusă judecăţii, având
în vedere că materia exproprierii este o instituţie specială, guvernata de o lege specială de strictă interpretare.
În speţa de faţă atât contravaloarea despăgubirii cât întinderea prejudiciului au fost deja stabilite prin hotărâre
judecătorească. Legea generală se aplică în orice materie şi în toate cazurile, mai puţin în acelea în care
legiuitorul stabileşte un regim special şi derogatoriu, în speţa de faţă legea 255/2010, instituind reglementări
speciale, care sunt prioritare faţă de norma de drept comun, ce în astfel de situaţii se aplică numai unde legea
specială nu dispune, prevederile legii speciale fiind de stricta interpretare.
Concluzionând, a apreciat că instanţa de fond a pronunţat o soluţie greşită, CNAIR SA a respectat prevederile
legale în materia exproprierii pentru cauza de utilitate publică drept pentru care a solicitat, prin reanalizarea
probelor administrate la dosarul cauzei, să se admită apelul aşa cum a fost formulat şi pe fond să se respingă
acţiunea reclamantului şi acordarea cheltuielilor de judecată.
În drept, a invocat dispoziţiile art. 466-482 Noul Cod de Procedură Civilă.
La data de 27.05.2021, apelantul-reclamant A_______ A_________ a depus întâmpinare prin care a solicitat
respingerea apelului formulat de apelantul-pârât B_____ B____ ca fiind neîntemeiat.
Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate, în limitele efectului devolutiv prevăzute de art.477-
478 C__, Curtea apreciază că este fondat numai apelul declarat de reclamant. Apelul promovat de pârât se
consideră a fi nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:
În ceea ce priveşte apelul reclamantului, se constată că prima critică invocată prin acesta vizează calificarea
greşită de către prima instanţă a cererii prin care s-a solicitat acordarea despăgubirilor şi pentru suprafeţele
ocupate efectiv de centura de ocolire, apelantul reclamant susţinând că aceasta ar reprezenta doar o majorare
a câtimii obiectului acţiunii ( a prejudiciului produs), iar nu o modificare a cererii introductive, astfel cum a
calificat-o tribunalul.
Potrivit art.204, alin.1 C__, „ reclamantul poate să îşi modifice cererea şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea
decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat”, din prevederile alin.2, pct.2 al aceluiaşi
articol rezultând, însă, că nu este considerată o modificare de acţiune care să impună acordarea unui termen
ipoteza în care „ reclamantul măreşte sau micşorează cuantumul obiectului cererii”.
Majorarea sau micşorarea câtimii obiectului cererii la care se referă textul art.204, alin.2, pct.2 C__ are în

Tipărit de Manuela GORNOVICEANU la 13.03.2024. 9/15

Document Lege5 - Copyright © 2024 Indaco Systems.
vedere o reevaluare a pretenţiilor iniţiale ale reclamantului formulate în cadrul cererii introductive cu
soluţionarea căreia instanţa a fost învestită, iar nu adăugarea de petite noi.
În speţă, în cererea introductivă, reclamantul a solicitat, ca prejudicii rezultând din expropriere, echivalentul
bănesc al redobândirii suprafeţelor amplasate pe coridorul de expropriere şi despăgubiri pentru teren greu de
lucrat sau pentru teren lipsit de cale de acces pentru suprafeţele rămase neexpropriate din terenurile amplasate
pe coridorul de expropriere. Nu a existat, aşadar, un petit prin care reclamantul să invoce o expropriere în fapt a
altor suprafeţe de teren ( în afara celor menţionate în HG nr.689/2014), ca urmare a ocupării efective a acestora
de coridorul de expropriere şi să solicite acordarea despăgubirilor pentru acestea.
Un astfel de petit a fost formulat abia la data de 30.12.2020 ( fila 206, vol.I dosar Tribunal), când reclamantul a
solicitat stabilirea valorii despăgubirilor şi pentru suprafeţele ocupate de coridorul centurii şi care nu se
regăsesc în HG nr.689/2014. Această solicitare nu poate fi calificată, însă, doar ca o majorare a câtimii
obiectului cererii, întrucât reclamantul nu şi-a mărit cuantumul despăgubirilor în raport de suprafeţele
menţionate în cererea introductivă, ci a invocat, aşa cum s-a arătat, existenţa unei exproprieri în fapt în raport
cu alte suprafeţe şi a solicitat stabilirea despăgubirilor şi pentru acestea. Cum această cerere completatoare a
fost introdusă după primul termen de judecată la care reclamantul a fost legal citat şi nu există acordul expres
al părţii adverse, în mod corect, a apreciat prima instanţă că este tardivă, raportat la disp. art.204, alin.1 C__,
neprocedând la analiza sa în fond.
Este în schimb întemeiată critica apelantului reclamant conform căreia i se cuveneau despăgubiri pentru
suprafaţa de 264 m.p. rămasă neexpropriată şi care a devenit inutilizabilă în urma exproprierii. O astfel de
solicitare se regăseşte în cuprinsul cererii introductive, reclamantul menţionând expres că solicită, ca parte a
prejudiciului rezultând din expropriere, şi daună pentru teren greu de lucrat pentru poziţia nr.152 din HG
nr.689/2014 .
Or, din raportul de expertiză în specialitatea topografie întocmit la prima instanţă reiese că, din terenul în
suprafaţă totală de 451 m.p. situat în intravilan, în T.20, P.20/1 şi 21/1 şi T 21, P.67/1 şi 68/1, categoria de
folosinţă arabil, a fost expropriată o suprafaţă de 323 m.p. ce se regăseşte la poziţia nr.152 din HG nr.689/2014,
rămânând neexpropriată o suprafaţă de 264 m.p. Potrivit concluziilor expertului, această suprafaţă, deşi nu este
afectată de coridorul de expropriere, nu mai are cale de acces, neputând fi folosită potrivit categoriei de
folosinţă actuală.
Curtea îşi însuşeşte concluziile raportului de expertiză sub acest aspect, apreciind că, raportat la dimensiunile
sale – 264 m.p. şi la categoria de folosinţă-arabil, suprafaţa rămasă neexpropriată nu mai poate fi exploatată
corespunzător, conform destinaţiei sale. În atare situaţie, reclamantului i se cuvin, ca parte a prejudiciului
decurgând din expropriere, şi despăgubiri pentru suprafaţa de 264 m.p.
De asemenea, este întemeiată critica apelantului reclamant conform căreia despăgubirea trebuia stabilită în
euro, în condiţiile în care diferenţa de curs valutar influenţează negativ cuantumul sumei datorate cu titlu de
despăgubire. Cuantificarea despăgubirii în euro nu contravine dispoziţiilor Deciziei Curţii Constituţionale nr.
380/2015, care impun ca finalitate stabilirea valorii bunului expropriat de la momentul realizării transferului
dreptului de proprietate, cât timp evaluarea terenului s-a făcut prin raportare la preţul exprimat în euro de la
momentul exproprierii.
Trebuie, aşadar, făcută deosebirea între a stabili valoarea de piaţă a bunului expropriat la data efectuării
expertizei în etapa judiciară şi actualizarea valorii ce a fost stabilită pentru data transferului dreptului de
proprietate, actualizare care se face la momentul plăţii efective în funcţie de raportul leu-euro.
Numai în acest fel se poate acoperi integral pierderea suferită de persoana afectată de măsura exproprierii,
despăgubirea fiind justă, conform legii, astfel încât să fie păstrată aceeaşi valoare a bunului ce a fost expropriat,
iar în patrimoniul persoanei îndreptăţite este legal să fie înlocuit dreptul real pierdut în urma exproprierii, cu o
sumă certă.

Tipărit de Manuela GORNOVICEANU la 13.03.2024. 10/15

Document Lege5 - Copyright © 2024 Indaco Systems.
Or, numai în ipoteza în care plata echivalentului în lei a sumei stabilite în euro se face la cursul de la data plăţii
efective sunt întrunite cerinţele legale ale despăgubirii ce trebuie să însoţească aplicarea măsurii exproprierii. În
caz contrar, s-ar aduce atingere dreptului reclamantilor de a nu le fi afectat patrimoniul prin actul de expropriere,
drept prevăzut atât la nivel constituţional, cât şi prin art. 1 din Protocolul 1 la CEDO şi nu poate fi realizat cu o
întârziere de câţiva ani, aşa cum este cazul în speţă, întrucât amânarea fără un termen a plăţii despăgubirilor ar
echivala cu încălcarea principiului de bază al exproprierii.
Cum în cauză, plata despăgubirilor se face după mai mult de 6 ani de la data exproprierii, numai prin
cuantificarea în euro a despăgubirilor calculate prin raportare la evaluarea terenului de la momentul la care s-a
realizat exproprierea, se poate ajunge la o despăgubire echitabilă, care să înlăture şi efectele devalorizării
monedei naţionale până la data plăţii efective.
Ca o consecinţă a celor reţinute anterior, valoarea despăgubirilor cuvenite reclamantului se stabileşte după cum
urmează:
Suprafaţa totală pentru care reclamantul este îndreptăţit la despăgubiri ca urmare a exproprierii este de 862
m.p., cu luarea în considerare şi celor 264 m.p. teren arabil care nu mai pot fi folosiţi conform destinaţiei (270
m.p.+323 m.p.+5 m.p.+264 m.p.).
Aplicând metoda de calcul folosită de comisia de experţi, care nu a fost contestată de intimatul pârât prin
formularea unor eventuale obiecţiuni, valoarea în euro a celor 862 m.p. este de 12.930 ( pentru o valoarea de
15 euro/m.p.), care transformată în lei, la cursul euro/leu de la data expropierii (4,845 ), conduce la o valoare de
62.646 lei. În continuare, experţii au aplicat o majorare de 10% ( pentru redobândirea aceloraşi suprafeţe de
teren), care conduce la o sumă de 68.911 lei, iar potrivit suplimentului la raportul de expertiză din data de
08.01.2021, la această sumă totală s-a aplicat o nouă majorare de 10% pentru lipsa accesului din centura
ocolitoare a municipiului Tg.-J__, rezultând că despăgubirea cuvenită reclamantului este de 75.802 lei. D__
fiind că, pentru argumentele expuse anterior, se apreciază că o despăgubire echitabilă pentru proprietar
presupune stabilirea acesteia în euro, se va proceda la conversia sumei rezultate din calculul prezentat din lei
în euro, la cursul leu/euro de la data exproprierii (1 L__=4,845 EURO), valoarea despăgubirii în euro fiind de
15.845 euro.
D____ urmare, pentru argumentele expuse anterior, Curtea apreciază că se impune acordarea sumei de
15.845 euro reclamantului, ca prejudiciu produs prin expropriere stabilit conform art.26 din Legea nr.33/1994,
sub acest aspect apelul declarat de reclamant apreciindu-se a fi întemeiat şi urmând a fi admis.
În ceea ce priveşte apelul declarat de pârâtul B_____ B____, reprezentat prin Compania Naţională de
Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA, prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri C______, Curtea
îl apreciază neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Legea nr. 255/2010 este un act normativ cu caracter special, care stabileşte o procedură de expropriere
simplificată şi accelerată în vederea realizării unor obiective de construcţii, cuprinzând norme derogatorii de la
procedura de drept comun prevăzută de Legea nr. 33/1994, tocmai pentru a răspunde necesităţii de finalizare
mai rapidă a formalităţilor de expropriere.
În acest cadru, în vederea exproprierii, sunt stabilite obligaţii doar în sarcina expropriatorului, persoana
expropriată având obligaţii decurgând din respectarea unor termene prevăzute pentru realizarea procedurii de
încasare efectivă a despăgubirii.
Procedura de expropriere şi sarcinile expropriatorului au fost corect reţinute de prima instanţă, reluarea
dispoziţiilor legale, prin motivele de apel, fiind neavenită în condiţiile în care conţinutul textelor legale nu a fost
ignorat sau redat eronat de către Tribunal.
Nu este fondată apărarea apelantului-pârât în sensul că nu i se poate imputa întârzierea în emiterea hotărârii
de stabilire a cuantumului despăgubirii şi că, pentru această întârziere, culpa aparţine comisiei locale de
aplicare a legilor fondului funciar, care nu a întocmit planurile parcelare.

Tipărit de Manuela GORNOVICEANU la 13.03.2024. 11/15

Document Lege5 - Copyright © 2024 Indaco Systems.
Astfel, indiferent care este obiectivul de investiţii în vederea căruia se dispune exproprierea, întreaga procedură
porneşte de la principiul constituţional că trecerea unui imobil din proprietatea privată a unor particulari în
proprietatea publică se poate face doar în condiţiile respectării dreptului individual de proprietate, ceea ce
presupune ca expropriatului să-i fie recunoscut dreptul de a încasa o justă, prealabilă şi echitabilă despăgubire,
într-un termen rezonabil.
Faptul că Legea nr. 255/2010 obligă la finalizarea procedurii de expropriere într-un termen scurt rezultă din
stabilirea unor termene scurte, de 5 sau de 10 zile, pentru îndeplinirea unor obligaţii, iar dreptul expropriatului
de a încasa despăgubirea reală într-un termen rezonabil este consecinţa faptului că transferul dreptului de
proprietate are loc chiar de la începutul procedurii, înainte ca valoarea de înlocuire a bunului să
_____________________________ proprietar. În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 255/2010.
Prin motivele de apel, apelantul-pârât arată că, în prezent, procedura de expropriere se află în faza de
întocmire a documentaţiilor cadastrale, fără a se indica însă şi un termen cert de finalizare, în paralel cu
lucrările de construire a variantei de ocolire a mun. Tg. J__ .
Lipsa planurilor parcelare, la care face referire art. 7 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010,
nu poate constitui motiv pentru tergiversarea procedurii de încasare a despăgubirilor băneşti de către
reclamant.
Este de subliniat că dispoziţiile din Normele metodologice nu pot veni în contradicţie cu dispoziţiile legii în
vederea aplicării căreia au fost adoptate şi nu pot aduce modificări sau completări acestei legi, rolul lor fiind
acela de a lămuri aspecte procedurale.
În plus, chiar dispoziţiile art. 7 alin. 2 din aceste norme, invocate prin motivele de apel, prevăd că, în lipsa
planurilor parcelare, necesare în vederea suprapunerii cu coridorul de expropriere, comisiile locale au obligaţia
întocmirii lor cu celeritate, condiţia urgenţei procedurii fiind recunoscută şi în acest caz.
Aşadar, în timp ce imobilele care au fost proprietatea reclamantului au ieşit din patrimoniul acestuia în cursul
anului 2014, fără a-i fi plătită despăgubirea reprezentând valoarea de circulaţie, expropriatorul se află în etapa
de întocmire a documentaţiilor cadastrale, potrivit art. 11 din lege, o perioadă de peste 5 ani pentru această
procedură, încă nefinalizată, fiind corect considerată de prima instanţă ca nerezonabilă.
În condiţiile în care legea prevede în sarcina expropriatorului obligaţii referitoare la întocmirea documentaţiilor
cadastrale, este inadmisibil ca acesta să invoce imposibilitatea executării propriilor obligaţii din cauza
inactivităţii sau activităţii defectuoase a unui organ al administraţiei publice locale. Perioada de timp avută la
dispoziţie atât de comisia locală, cât şi de expropriator, pentru a înscrie în cartea funciară terenurile expropriate
şi pe cele rămase la dispoziţia expropriaţilor a fost suficient de mare, impunându-se finalizarea procedurii
tocmai pentru că reclamantei i se neagă de către expropriator dreptul de a primi o justă despăgubire.
Dreptul reclamantului de a nu-i fi afectat patrimoniul prin actul de expropriere, drept consacrat atât la nivel
constituţional, cât şi prin art. 1 din Protocolul Adiţional nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, nu
poate fi realizat cu o întârziere de câţiva ani, aşa cum este cazul în speţă, pentru că amânarea fără un termen
cert ar echivala cu încălcarea principiului de bază al exproprierii.
D____ urmare, se apreciază neîntemeiat primul motiv de apel invocat de pârât.
În ceea ce priveşte criticile apelantului pârât legate de stabilirea cuantumului despăgubirilor, Curtea reţine că
persoanele din proprietatea cărora terenurile se expropriază, nemulţumite de despăgubirile acordate, au
deschisă calea calea unui demers judiciar de contestare a acestora, potrivit art.22, alin.1 din Legea
nr.255/2010, în acest caz despăgubirile stabilindu-se de către instanţă în conformitate cu art.26, alin.2 din
Legea nr.33/1994.
Aceste prevederi trebuie avute în vedere litigiul de faţă, împrejurări precum cele invocate prin motivele de apel,
cum ar fi acelea că localizarea certa a imobilului, suprafaţa acestuia si valoarea despăgubirilor ar putea fi
stabilite in mod corect numai după finalizarea planurilor parcelare, neîntocmite în prezent, nelimitând dreptul

Tipărit de Manuela GORNOVICEANU la 13.03.2024. 12/15

Document Lege5 - Copyright © 2024 Indaco Systems.
persoanei expropriate, nemulţumită de nivelul despăgubirilor acordate, de a se adresa instanţei şi a contesta
acest cuantum, solicitând verificarea modului de stabilire a despăgubirilor raportat la prejudiciul efectiv suferit.
Legat de acest aspect, trebuie avut în vedere şi faptul că, din perspectiva art.22, alin.1 din Legea nr.255/2010,
contestarea cuantumului despăgubirilor se poate face în termenul general de prescripţie de 3 ani. A-i impune
expropriatului să acţioneze în instanţă pentru stabilirea corectă a cuantumului despăgubirilor numai după
întocmirea planurilor parcelare şi documentaţiilor cadastrale individuale, obligaţii în privinţa cărora instanţa de
judecată a reţinut deja o întârziere nerezonabilă în executare înseamnă a prelungi nejustificat de mult termenul
încasării unei despăgubiri stabilite la nivel just şi echitabil conform principiului consacrat de art.44, alin.3 din
Constituţia României.
Cât priveşte criticile apelantului pârât conform căruia, sub aspectul despăgubirilor solicitate, reclamantul trebuia
să facă dovada unui prejudiciu cert şi actual rezultând din expropriere, Curtea constată că, pentru a se verifica
dacă lucrările de expropriere au cauzat un astfel de prejudiciu şi pentru a se cuantifica acest eventual
prejudiciu, prima instanţă a încuviinţat la cererea reclamantului şi a administrat proba cu expertiza tehnică de
specialitate potrivit art.25 din Legea nr.33/1994.
Concluziile comisiei de experţi au fost sensul că valoarea de piaţă a terenurilor expropriate de la reclamant este
mai mare decât cea estimată prin HG nr.689/2014 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor
proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional
"Varianta de ocolire Târgu J__".
Nu pot fi primite ca întemeiate susţinerile apelantului pârât în sensul că din interpretarea art.26 alin.2 din Legea
33/1994 rezulta că, la stabilirea cuantumului despăgubirilor, pot fi luate în considerate ca valori de comparaţie
doar preturile de tranzacţionare ( declarate in fata notarului public) si nicidecum cele ofertate, publicate in presa
sau postate pe internet. Acestea reprezintă veritabile obiecţiuni privind metodele de evaluare a despăgubirilor
folosite de experţi la efectuarea expertizei la prima instanţă, obiecţiuni care, potrivit art.337 C__, puteau fi
formulate la primul termen după depunerea raportului de expertiză. Cum pârâtul nu a formulat astfel de
obiecţiuni, invocarea lor ca motive de apel este tardivă, neputând fi primite pentru acest considerent.
Nefondat este şi motivul de apel prin care apelantul pârât critică modul de aplicare a prevederilor art.1535 NCC,
susţinând că acestea nu-şi găsesc incidenţa în speţă.
Sub acest aspect, Curtea apreciază că interpretarea dată de către Tribunal acestui text de lege, ca şi celorlalte
dispoziţii reglementând acordarea daunelor moratorii, prin raportare şi la prevederile legii speciale din materia
exproprierii, este una corectă, fiind în concordanţă cu statuările obligatorii ale deciziei HP nr.31/02.03.2020,
pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a stabiliti că:
”Despăgubirea stabilită în procedura prevăzută de Legea nr. 255/2010, prin hotărâre judecătorească definitivă,
nu este compatibilă cu acordarea de daune moratorii întemeiate pe prevederile art. 1.535 din Codul civil, pentru
neplata respectivei sume în perioada cuprinsă între data transferului dreptului de proprietate şi data la care s-a
finalizat judecata asupra contestaţiei privind cuantumul despăgubirilor.
Despăgubirea stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă, pronunţată în procedura prevăzută de Legea nr.
255/2010, este compatibilă cu acordarea de daune moratorii întemeiate pe prevederile art. 1.535 din Codul
civil, în cazul în care acestea sunt solicitate pentru perioada ulterioară datei la care s-a finalizat procedura
judiciară de soluţionare a contestaţiei prevăzute în art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010”.
În considerentele acestei decizii, s-a argumentat că: (...)nu poate fi reţinută altă concluzie decât aceea că
incidenţa reglementării de drept comun conţinută de art. 1.535 din Codul civil nu este compatibilă cu prevederile
art. 22 şi 34 din Legea nr. 255/2010 coroborate cu cele ale art. 21-27 din Legea nr. 33/1994 în situaţia în care
se solicită, ulterior momentului la care despăgubirile au fost deja stabilite prin hotărâre judecătorească
definitivă, daune-interese moratorii pentru perioada cuprinsă între data transferului dreptului de proprietate şi
data la care a devenit definitivă hotărârea judecătorească ce exprimă finalizarea procedurii în care poate fi

Tipărit de Manuela GORNOVICEANU la 13.03.2024. 13/15

Document Lege5 - Copyright © 2024 Indaco Systems.
contestat cuantumul despăgubirilor pe care expropriatorul le datorează.
98. Situaţia este, însă, diferită în cazul daunelor-interese moratorii solicitate pentru perioada ulterioară datei la
care a devenit definitivă hotărârea judecătorească menţionată pentru că, aşa cum s-a reţinut în precedent,
acest act jurisdicţional constituie un titlu de creanţă care conferă persoanei expropriate dreptul de a cere
eliberarea de îndată a despăgubirii, în cuantumul stabilit de instanţă [fie prin confirmarea sumei stabilite de
expropriator, fie prin majorarea acestei sume în conformitate cu art. 27 alin. (2) din Legea nr. 33/1994].
99. Acest drept, de a cere eliberarea sumei cuvenite, este corelativ cu obligaţia expropriatorului de a plăti
despăgubirea ori de a o consemna la dispoziţia persoanei îndreptăţite, ceea ce înseamnă că respectiva
obligaţie devine scadentă la data la care a luat sfârşit procedura specială de cuantificare a despăgubirilor
reglementată prin Legea nr. 255/2010. În consecinţă, de la această dată pot fi cerute daune-interese moratorii
în temeiul prevederilor art. 34 din Legea nr. 255/2010 coroborat cu art. 1.535 din Codul civil, pentru că dreptul
de creanţă al expropriatului are ca obiect o sumă certă şi exigibilă, stabilită printr-un titlu executoriu, iar
pasivitatea debitorului în a o elibera este de natură a genera un nou prejudiciu. Acest din urmă prejudiciu este
unul ce se pretinde a fi cauzat de neplata la termen a despăgubirii, deci de o faptă ilicită a expropriatorului,
astfel că este distinct de cel cauzat prin actul de expropriere. În consecinţă, nu ____________________
aplicare a reglementărilor din legea specială referitoare la modalitatea de stabilire a despăgubirilor derivate din
expropriere, el fiind susceptibil de a forma obiectul unei pretenţii fundamentate pe reglementarea de drept
comun menţionată.
100. Raţionamentul expus asigură eficienţa regulii de principiu privind interpretarea şi efectele legii civile, care
îşi găseşte expresie în art. 10 din Codul civil, anume aceea potrivit căreia legea specială, derogatorie şi
prioritară, nu trebuie să fie aplicată prin analogie altor situaţii decât cele care _____________________
restrictiv de reglementare. În privinţa aspectelor nereglementate, legea specială se completează cu legea
generală, acesta fiind sensul în care trebuie interpretat art. 34 din Legea nr. 255/2013 care prevede că
„dispoziţiile prevăzute mai sus se completează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 33/1994, precum
şi cu cele ale Codului civil şi ale Codului de procedură civilă, în măsura în care nu contravin prevederilor
prezentei legi“.
În speţă, prima instanţă a acordat dobânda legală numai la suma prevăzută cu titlu de despăgubiri în hotărârea
judecătorească ce constituie titlu executoriu şi doar începând cu data rămânerii definitive a hotărârii, iar nu ca
echivalent al prejudiciului rezultând în urma exproprierii, astfel că art.1535 NCC a fost corect interpretat şi
aplicat, în considerarea şi a argumentelor redate anterior, reţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în
decizia HP.31/2020.
Având în vedere considerentele expuse anterior, Curtea urmează ca, în temeiul art.480, alin.1-3 C__, să
respingă ca nefondat apelul declarat de pârât, să admită apelul declarat de reclamant, să schimbe în parte
sentinţa atacată în sensul că va obliga pârâtul la plata echivalentului în lei la data plăţii a sumei de 15.645
EURO, la care se adaugă dobânda legală la suma în lei care se va acorda de la data rămânerii definitive a
prezentei hotărâri şi până la data plăţii efective.
Se va menţine restul dispoziţiilor sentinţei atacate.
În baza art. 453 Cod procedură civilă, va fi obligat apelantul-pârât la plata către apelantul-reclamant a sumei de
100 de lei, cheltuieli de judecată constând în cheltuieli transport, dovedite în condiţiile art. 452 Cod procedură
civilă, conform bonului fiscal nr. 0670-_____ din data de 21.09.2021.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de pârâtul B_____ B____ B__________ prin Compania Naţională de
Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA, cu sediul în Bucureşti, sector 1, _______________________.

Tipărit de Manuela GORNOVICEANU la 13.03.2024. 14/15

Document Lege5 - Copyright © 2024 Indaco Systems.
38, prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri C______, cu sediul în C______, Calea Severinului, nr. 17,
judeţ D___, împotriva sentinţei civile nr. 57/05.03.2021 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr.
___________.
Admite apelul declarat de reclamantul A_______ A_________, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de
Avocat D_______ C______ O_______, cu sediul în Târgu J__, Preajba, _______________________. 12, judeţ
Gorj, împotriva sentinţei civile nr. 57/05.03.2021 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. ___________.
Schimbă în parte sentinţa atacată în sensul că obligă pârâtul la plata echivalentului în lei la data plăţii a sumei
de 15.645 EURO, la care se adaugă dobânda legală la suma în lei care se va acorda de la data rămânerii
definitive a prezentei hotărâri şi până la data plăţii efective.
Menţine restul dispoziţiilor sentinţei atacate.
Obligă apelantul pârât la 100 lei cheltuieli de judecată în apel către apelantul reclamant.
Decizie definitivă.
Pronunţată astăzi, 21.09.2021, conform art. 402, teza finală Cod procedură civilă.
Preşedinte,
F_______ C_____ C_______
Judecător,
G_______ C_______ F______
Grefier,
A_____ N_______ P_____
Red. Jud. C.F. C_______
5 ex/data:08.10.2021
Jud.Fond. E.C.P___

Tipărit de Manuela GORNOVICEANU la 13.03.2024. 15/15

Document Lege5 - Copyright © 2024 Indaco Systems.