Hotă râ re nr.

35/2022 din 08/02/2022 - Civil - expropriere

Curtea de Apel CRAIOVA - Secţia I Civilă (C1ACIV)

Dosar nr. ____________

ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C______
SECŢIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 35
Şedinţa publică de la 08 Februarie 2022
Completul compus din:
Preşedinte G_______ C_______ F______
Judecător I____ E______
Grefier A_____ N_______ P_____
F_________ F_____ a fost reprezentat de procuror E_____ E_______ E_____ din cadrul Parchetului de
pe lângă Curtea de Apel C______
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din şedinţa publică din data de 25 ianuarie 2022, privind judecarea apelului
formulat de apelanta-pârâtă B_________ B________ B________ B______ B_ împotriva sentinţei civile nr.
232/23.09.2021, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. ____________, în contradictoriu cu intimaţii-
reclamanţi D______ D_________ şi A______ A____ şi intimatul-pârât C_____ C____ C___ C_________
C________ C_______ C_ C_______ C_ C______, având ca obiect expropriere.
La apelul nominal, au lipsit părţile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care a învederat instanţei că avocat C______ C_______
A______, pentru intimaţii reclamanţi, a depus la dosar, în original, împuternicirea avocaţială nr.
_______/23.01.2022 şi chitanţa nr. 12/23.01.2022, transmise în format electronic la termenul din 25.01.2022,
după care:
Dezbaterile din şedinţa publică de la data de 25 ianuarie 2022, au fost consemnate în încheierea de şedinţă de
la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Asupra apelului de faţă, reţine următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, sub nr. ____________, reclamanţii
D______ D_________ şi A______ A____ au chemat în judecată pe pârâtul C_____ C____ C___ C_________
C_______ prin S CEO SA, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună: obligarea pârâtei la
plata contravalorii suprafeţei de 972 mp teren extravilan, situat în T 21, P 84/2, categoria de folosinţa PD, cu
vecini la Est - C______ A_______, la Vest - Tanasoiu G_______, la Sud - Tamarsi C_________, la Nord –
Bacarin D______, _____________________________, teren situat în coridorul de expropriere anexa 2 la
Hotărârea nr. 552/2018, poziţia 1500 din anexă; obligarea paratei la plata contravalorii suprafeţei de 289 mp
teren extravilan situat în T21, P84/2, categoria de folosinţă PD, cu vecini la Est-C______ A_______, la Vest-
T_______ G_______, la Sud - Tamarsi C_________, la Nord - Bacarin D______,
_____________________________, teren situat în coridorul de expropriere anexa 2 la Hotărârea nr.552/2018,
poziţia 161 din anexă; obligarea paratei la plata contravalorii suprafeţei de 3504 mp teren extravilan situat în
T21, P84/2, categoria de folosinţă PD, cu vecini la Est-C______ A_______, la Vest-T_______ G_______, la
Sud - Tamarsi C_________, la Nord – Bacarin D______, _____________________________, teren situat în

Tipărit de Andreea Secu la 12.12.2022. 1/10

Document Lege5 - Copyright © 2022 Indaco Systems.
coridorul de expropriere Anexa 2 la Hotărârea nr. 552/2018, poziţia 162 din anexă; obligarea paratei la plata
contravalorii masei lemnoase existente pe terenurile expropriate; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de
judecata.
La data de 27.07.2020, pârâta B_________ B________ B________ B______ B_ a depus întâmpinare, prin
care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 232/23.09.2021, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. ____________ s-a
admis acţiunea civilă formulată de reclamanţii D______ D_________ şi A______ A____, în contradictoriu cu
pârâtul C_____ C____ C___ C_________ C________ C_______ C_ C_______ C_ C______ - prin B________
B________ B______ SA.
S-a stabilit valoarea despăgubirilor pentru exproprierea imobilelor teren extravilan în suprafaţă de 289 m.p.,
situat pe raza localităţii Mătăsari, judeţul Gorj, amplasat în T 21, P 84/1, înscris la poziţia nr. 161 din anexa 2 la
HG nr. 552/2018, teren extravilan în suprafaţă de 3504 m.p., situat pe raza localităţii Mătăsari, judeţul Gorj,
amplasat în T 21, P 737, înscris la poziţia nr. 162 din anexa 2 la HG nr. 552/2018, teren extravilan în suprafaţă
de 972 m.p., situat pe raza localităţii Mătăsari, judeţul Gorj, amplasat în T 21, P 84/2, înscris la poziţia nr. 1500
din anexa 2 la HG nr. 552/2018, ca fiind reprezentată de suma de 40.391 lei (din care 34.300 lei valoarea
terenurilor expropriate la data transferului dreptului de proprietate şi 6.091 lei daune aduse proprietarului).
A fost obligat pârâtul la plata către reclamanţi a sumei de 40.391 lei, reprezentând despăgubiri ca urmare a
exproprierii.
A fost obligat pârâtul la plata către reclamanţi a sumei de 7500 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut:
Reclamanţii D______ D_________ şi A______ A____ sunt proprietarii terenului în suprafaţă totală de 4765 mp,
din care 3793 mp tufăriş şi 972 mp pădure, situat în extravilanul comunei Mătăsari,
__________________________, Tarlaua 21, Parcelele 84/1, 84/2, 737, număr cadastral _____, conform
contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.141/13.01.2010 de BNP R______ I__.
Terenul de 4765 mp, proprietatea reclamanţilor, este afectat de realizarea lucrării de utilitate publică „Lucrări
pentru punerea în funcţiune a capacităţii finale de producţie de 8500 mii tone/an lignit la Cariera Jilţ Sud”,
terenul în suprafaţă de 289 mp tufăriş fiind înscris la poziţia nr. 161 din anexa 2 la HG nr. 552/19.07.2018,
terenul în suprafaţă de 3504 mp tufăriş fiind înscris la poziţia nr.162 din anexa 2 la HG nr. 552/19.07.2018, iar
terenul în suprafaţă de 972 mp pădure fiind înscris la poziţia nr. 1500 din aceeaşi anexă la HG nr.
552/19.07.2018, privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor
imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional
„Lucrări pentru punerea în funcţiune a capacităţii finale de producţie de 8.500 mii tone/an lignit la cariera Jilţ
Sud”. În anexa menţionată sunt înscrise, conform art. 5 alin. 1 din Legea nr. 255/2010, şi sumele individuale
aferente despăgubirilor estimate de către expropriator pe baza raportului de evaluare întocmit având în vedere
expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, pentru terenul în suprafaţă de 289 mp tufăriş
fiind înscrisă suma de 72,25 lei, pentru terenul în suprafaţă de 3504 mp tufăriş fiind înscrisă suma de 876 lei, iar
pentru terenul în suprafaţă de 972 mp pădure fiind înscrisă suma de 5661,9 lei.
La data de 05.12.2018 s-a emis decizia de expropriere pentru coridorul de expropriere al lucrării de utilitate
publică de interes naţional "„Lucrări pentru punerea în funcţiune a capacităţii finale de producţie de 8.500 mii
tone/an lignit la cariera Jilţ Sud”, decizie de expropriere ce potrivit legii constituie titlu executoriu fără alte
formalităţi.
Până în prezent nu s-a emis o hotărâre de stabilire a cuantumului despăgubirii, reclamanţii investind instanţa cu
prezenta cerere în contestarea cuantumului despăgubirilor stabilite prin anexa 2 la HG nr. 552/19.07.2018 şi în
stabilirea valorii reale a despăgubirilor cuvenite pentru cele trei terenuri expropriate.
În ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor la care sunt îndreptăţiţi reclamanţii, în calitate de proprietari ai

Tipărit de Andreea Secu la 12.12.2022. 2/10

Document Lege5 - Copyright © 2022 Indaco Systems.
celor trei suprafeţe de teren expropriate, s-au reţinut următoarele:
Cu prioritate, tribunalul a subliniat faptul că, faţă de dispoziţiile art. 9 alin. 2 Cod procedură civilă şi art. 22 alin. 6
Cod procedură civilă, instanţa este ţinută de limitele investirii sale, urmând să se pronunţe numai asupra a ceea
ce părţile au dedus judecăţii, fără a avea posibilitatea să dea mai mult decât s-a solicitat ori să se pronunţe
asupra unei pretenţii nesolicitate.
În speţă, reclamanţii au solicitat acordarea valorii reale a terenurilor expropriate şi a contravalorii masei
lemnoase existente pe terenurile expropriate.
Potrivit prevederilor art. 44 alin. 3 din Constituţia României, nimeni nu poate fi expropriat, decât cu dreaptă şi
prealabilă despăgubire. De asemenea, în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO, statul are dreptul să
exproprieze bunuri pentru cauză de utilitate publică. Ceea ce impune art. 1 din Protocolul nr. 1, este ca această
lipsire de proprietate să fie efectuată numai cu o despăgubire efectivă şi rezonabilă, sub aspectul cuantumului,
respectiv trebuie să fie făcută cu plata unei compensaţii corespunzătoare.
Potrivit art. 26 din Legea 33/1994, despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul
cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite, la calcularea cuantumului despăgubirilor, experţii, precum
şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând în mod obişnuit imobilele de acelaşi fel în unitatea
administrativă la data transferului dreptului de proprietate, precum şi de daunele aduse proprietarului, sau după
caz, altor persoane îndreptăţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia.
Prin urmare, legea cadru în materia exproprierilor a stabilit un criteriu legal ce trebuie avut în vedere de comisia
de experţi numită de instanţă, în conformitate cu dispoziţiile articolului mai sus arătat, în sensul că evaluarea
imobilului supus exproprierii se face în raport de data transferului dreptului de proprietate, data transferului
acestui drept fiind aceea a emiterii deciziei de expropriere care constituie titlu executoriu pentru predarea
bunului imobil.
În speţă, pentru a stabili valoarea reală a terenurilor afectate de expropriere, la data transferului dreptului de
proprietate, s-a administrat proba cu expertiza specialitate evaluare proprietate imobiliară, efectuată de o
comisie de experţi desemnată în condiţiile art. 25 din Legea nr. 33/1994.
În urma efectuării lucrării de specialitate, pentru imobilul afectat de expropriere, s-a stabilit o valoare de 1,60
euro/mp (7,17 lei/mp). Experţii tehnici au precizat că evaluarea terenului s-a efectuat prin metoda comparaţiei
directe, fiind avute în vedere trei proprietăţi comparabile, tranzacţionate prin contracte de vânzare-cumpărare
autentificate la birouri notariale din localitate, contracte ce au fost ataşate raportului de expertiză. Lucrarea
întocmită de comisia de experţi este argumentată ştiinţific, experţii procedând la o analiză a preţurilor, urmată
de efectuarea unor ajustări ale preţurilor terenurilor libere comparabile. Metodologia utilizată constă în
identificarea de tranzacţii cu terenuri similare cu cele de expertizat, după care se efectuează ajustări în funcţie
de criteriile prevăzute şi agreate de Standardele de evaluare, acestea fiind prezentate în anexele ataşate
raportului de expertiză, parte integrantă din raport.
A reţinut tribunalul că împotriva raportului de expertiză au fost formulate obiecţiuni de către pârâtă, obiecţiuni
încuviinţate de instanţă şi cărora li s-a răspuns de către comisia de experţi.
Cu privire la categoria de folosinţă a terenurilor expropriate, experţii au precizat că, dat fiind faptul că la
efectuarea inspecţiei în teren terenurile erau deja ocupate de exploatarea minieră, experţii nu au mai putut
constata personal categoria de folosinţă, însă aceasta a fost anterior identificată de către CEO, fiind în acest
sens valorificate convenţiile de vânzare-cumpărare încheiate între CEO, pe de o parte, şi A______ A____ şi
D______ D_________, pe de altă parte, convenţii înregistrate sub nr. 1204/18.01.2013 şi nr. 1205/18.01.2013,
respectiv procesul verbal de avizare nr. 46/29.05.2013, în care au fost detaliate categoriile de folosinţă ale
terenurilor, masa lemnoasă existentă pe aceste terenuri şi valoarea corespunzătoare a masei lemnoase.
Pe cale de consecinţă, experţii şi-au menţinut opinia cu privire la valorile terenurilor stabilite prin lucrarea de
specialitate, iar părţile nu au propus probatorii care să combată modul de evaluare stabilit de comisia de

Tipărit de Andreea Secu la 12.12.2022. 3/10

Document Lege5 - Copyright © 2022 Indaco Systems.
experţi.
Aşa fiind, s-a reţinut valoarea terenurilor expropriate ca fiind 2100 lei pentru terenul în suprafaţă de 289 mp,
_____ lei pentru terenul în suprafaţă de 3504 mp şi 7000 lei pentru terenul în suprafaţă de 972 mp.
Pe cale de consecinţă, comparând valoarea rezultată din expertiza efectuată, de _____ lei, cu oferta
expropriatorului stabilită prin anexa nr. 2 la HG nr. 552/19.07.2018 (6610,15 lei), instanţa a apreciat că valoarea
stabilită de experţi reprezintă o despăgubire justă şi echitabilă.
În ceea ce priveşte contravaloarea prejudiciului adus reclamanţilor ca urmare a exproprierii, tribunalul a reţinut
următoarele:
Reclamanţii au solicitat, cu titlul de daună adună proprietarului, contravaloarea masei lemnoase existente pe
terenurile expropriate, iar prin raportul de expertiză efectuat de comisia de experţi, experţii tehnici au calculat
valoarea masei lemnoase pentru fiecare teren în parte şi valoarea masei lemnoase de creştere până la vârsta
exploatabilităţii, stabilind o valoare de 6091 lei.
Răspunzând obiecţiunilor formulate de pârâtă, experţii au precizat că la data efectuării inspecţiei în teren nu au
mai putut identifica masa lemnoasă existentă pe terenuri, întrucât terenurile erau deja ocupate de exploatarea
minieră, însă au valorificat în acest sens convenţiile de vânzare-cumpărare încheiate între CEO, pe de o parte,
şi A______ A____ şi D______ D_________, pe de altă parte, convenţii înregistrate sub nr. 1204/18.01.2013 şi
nr. 1205/18.01.2013, respectiv procesul verbal de avizare nr. 46/29.05.2013, în care au fost detaliate categoriile
de folosinţă ale terenurilor, masa lemnoasă existentă pe aceste terenuri şi valoarea corespunzătoare a masei
lemnoase. Au precizat experţii că au reţinut valoarea masei lemnoase din actele încheiate de CEO, având în
vedere că în actele menţionate s-a redat modalitatea de calcul a valorii masei lemnoase de creştere până la
vârsta exploatabilităţii, despăgubirile fiind stabilite astfel chiar de expropriator.
Aşa fiind, reţinând că terenurile expropriate au fost cuprinse în perimetrul licenţei de exploatare a Carierei Jilţ
Sud, iar anterior lucrărilor de exploatare minieră pe terenurile respective a fost identificată şi evaluată masa
lemnoasă de către expropriator, tribunalul a apreciat ca fiind dovedit prejudiciul cauzat proprietarilor sub forma
contravalorii masei lemnoase existente pe terenurile expropriate.
În ceea ce priveşte sumele calculate de experţi reprezentând dobânda legală pentru întreg prejudiciul stabilit,
costurile de achiziţionare a unor terenuri cu aceleaşi dimensiuni şi potenţial economic, indicele de inflaţie la
data întocmirii raportului de expertiză şi lipsa de folosinţă a terenului pe ultimii 3 ani, tribunalul a reţinut că, deşi
reclamanţii au propus obiective ale lucrării de specialitate în acest sens, nu au formulat asemenea pretenţii în
cauză, nici prin cererea de chemare în judecată introductivă de instanţă, nici prin eventuale cereri modificatoare
ulterioare.
Cum instanţa trebuie să se pronunţe numai pe ceea ce s-a solicitat, potrivit principiului disponibilităţii părţilor, şi
cum prin cererea de chemare în judecată reclamanţii nu au solicitat dobânda legală pentru întreg prejudiciul
stabilit, costurile de achiziţionare a unor terenuri cu aceleaşi dimensiuni şi potenţial economic, indicele de
inflaţie la data întocmirii raportului de expertiză şi lipsa de folosinţă a terenului pe ultimii 3 ani, instanţa nu poate
să acorde astfel de daune.
În concluzie, tribunalul a reţinut pentru imobilele expropriate o valoare de despăgubire de 40.391 lei, din care
34.300 lei, valoarea reală a terenurilor expropriate şi 6.091 lei, daune aduse proprietarului prin expropriere.
Pentru considerentele de fapt şi de drept mai sus expuse, tribunalul a apreciat ca fiind întemeiată cererea de
chemare în judecată, drept pentru care a admis-o, stabilind valoarea despăgubirilor pentru exproprierea
imobilelor teren extravilan în suprafaţă de 289 m.p., situat pe raza localităţii Mătăsari, judeţul Gorj, amplasat în
T 21, P 84/1, înscris la poziţia nr.161 din anexa 2 la HG nr.552/2018, teren extravilan în suprafaţă de 3504 m.p.,
situat pe raza localităţii Mătăsari, judeţul Gorj, amplasat în T 21, P 737, înscris la poziţia nr.162 din anexa 2 la
HG nr.552/2018, teren extravilan în suprafaţă de 972 m.p., situat pe raza localităţii Mătăsari, judeţul Gorj,
amplasat în T 21, P 84/2, înscris la poziţia nr.1500 din anexa 2 la HG nr.552/2018, ca fiind reprezentată de

Tipărit de Andreea Secu la 12.12.2022. 4/10

Document Lege5 - Copyright © 2022 Indaco Systems.
suma de 40.391 lei (din care 34.300 lei valoarea terenurilor expropriate la data transferului dreptului de
proprietate şi 6.091 lei daune aduse proprietarului) şi a obligat pârâtul la plata către reclamanţi a sumei de
40.391 lei, reprezentând despăgubiri ca urmare a exproprierii.
Faţă de soluţia de admitere cererii de chemare în judecată şi faţă de dispoziţiile art.453 Cod procedură civilă,
tribunalul a obligat pârâtul la plata către reclamanţi a sumei de 7500 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată, din
care 4500 lei reprezentând onorarii experţi (trei chitanţe de achitare onorarii, filele 59, 60 şi 69 dosar) şi 3000 lei
reprezentând onorariu avocat (chitanţă, fila 157 dosar).
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat apel apelanta-pârâtă B_________ B________
B________ B______ B_, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Sub un prim aspect, în motivarea cererii de apel a arătat faptul că prin întâmpinare, la instanţa de fond, pe cale
de excepţie, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Societăţii B________ B________ B______
S.A., Tribunalul Gorj pronunţându-se prin încheierea din 14 ianuarie 2021 în sensul respingerii acesteia. A
precizat că înţelege să atace această încheiere, apreciind că instanţa nu a motivat respingerea excepţiei
invocate, făcând doar referire la o prevedere legală, în alt sens decât cel avut în vedere de legiuitor, prevedere
care a fost invocată chiar de către apelanta-pârâtă în susţinerea excepţiei.
A indicat dispoziţiilor art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 552/01.08.2018 privind aprobarea amplasamentului şi
declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate în coridorul de
expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Lucrări pentru punerea în funcţiune a capacităţii
finale de producţie de 8500 mii tone/an lignit la Cariera Jilţ Sud”, apreciind că în mod greşit instanţa de fond a
apreciat că apelanta-pârâtă are calitate procesuală pasivă în dosar.
Mai mult, a indicat art. 36 Cod procedură civilă şi art. 80 Cod procedură civilă, susţinând că reprezentarea
presupune exercitarea drepturilor procedurale pentru o altă persoană care are calitatea de parte, în numele
acesteia, în temeiul unei convenţii, a unei dispoziţii legale sau a unei hotărâri judecătoreşti. Totodată a adus în
discuţie şi dispoziţiile art. 223 alin. (1) din Codul civil şi dispoziţiile art. 2 din Hotărârea Guvernului nr.
552/01.08.2018, prin care se conferă Ministerului Energiei calitatea de reprezentant al Statului român, fiind fără
dubiu că B_________ B________ B________ B______ - S.A. nu este un organ al statului român, ci doar o
societate cu mai mulţi acţionari. De asemenea, în susţinerea excepţiei, a înţeles să se raporteze şi la dispoziţiile
art. 5 din acelaşi act normativ şi art. 2 alin. 2 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de
utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, potrivit căruia
expropriator este C_____ C____ pentru obiectivele de interes naţional, inclusiv pentru obiectivele de investiţii
strategice şi cele realizate în parteneriat public-privat de interes naţional.
A mai indicat şi art. 2 alin. 3 lit. d) şi dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 255/2010.
Prin urmare, cu privire la această critică formulată, în baza dispoziţiile legale invocate, a considerat că
C_________ C_______ este organul care reprezintă C_____ C____ acesta fiind singurul care are calitate
procesuală pasivă şi a solicitat admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Societăţii B________
B________ B______ S.A. şi pe cale de consecinţă, respingerea acţiunea formulată ca fiind introdusă împotriva
unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
Sub un al doilea motiv a învederat faptul că la data de 08.06.2018 Guvernul României a emis Hotărârea nr.
552/2018 privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor
proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Lucrări
pentru punerea în funcţiune a capacităţii finale de producţie de 8.500 mii tone/an lignit Ia cariera Jilţ Sud”,
hotărâre care a intrat în vigoare de la data de 0l.08.2018.
A arătat că articolul 2 din această hotărâre stabileşte faptul că se aprobă declanşarea procedurilor de
expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate
publică de interes naţional „Lucrări pentru punerea în funcţiune a capacităţii finale de producţie de 8.500 mii

Tipărit de Andreea Secu la 12.12.2022. 5/10

Document Lege5 - Copyright © 2022 Indaco Systems.
tone/an lignit la cariera Jilţ Sud”, prevăzute la art. l, expropriator fiind C_____ C____, reprezentat de
C_________ C_______, prin B_________ B________ B________ B______ S.A.
A precizat că a fost emisă Decizia de Expropriere nr. 2840/05.12.2018 pentru imobilele proprietate privată
situate în coridorul de expropriere, conform Anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 552/2018, iar conform art. 7
din Legea nr. 255/2010, au fost consemnate sumele individuale reprezentând plata despăgubirii la dispoziţia
proprietarilor de imobile, individualizaţi conform listei proprietarilor şi s-au afişat listele imobilelor ce urmează a fi
expropriate şi care fac parte din coridorul de expropriere, anterior notificării proprietarilor.
Mai mult, conform art. 8 alin. 1 din acelaşi act normativ, a precizat că au fost transmisă prin poştă către
proprietari notificarea intenţiei de expropriere a imobilelor şi lista imobilelor ce urmează a fi expropriate, ulterior
fiind întocmite dosarele proprietăţii cu toate documentele depuse de proprietari, acestea fiind predate la
secretarul U.A.T. în conformitate cu prevederile art. 8 alin. 2 din Legea nr. 255/2010.
A arătat că în data de 06.12.2018 a fost emisă Decizia nr. 2849/06.12.2018 de constituire a Comisiei de
verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real şi acordarea despăgubirilor asupra imobilelor supuse
exproprierii în vederea realizării lucrării de utilitate publică de interes naţional „Lucrări pentru punerea în
funcţiune a capacităţii finale de producţie de 8500 mii tone/an lignit la Cariera Jilţ Sud”, iar această decizie a
fost modificată prin Decizia nr. 973/15.04.2019. Mai mult, a indicat faptul că potrivit dispoziţiile art. 15 alin. 12
din Norma metodologice de aplicare a Legii nr. 255/14.12.2010 cu modificările şi completările ulterioare, privind
exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi
local, aprobată de H.G. nr. 53/2011, comisia de verificare a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale şi
acordarea despăgubirilor „va convoca titularii cererii, în scris, prin poştă, cu scrisoare recomandată cu
confirmare de primire, în vederea semnării procesului verbal.”
A susţinut că prin notificările nr. 1514/24.09.2018 şi nr. 1102/24.09.2018 adresate reclamanţilor, a fost notificată
intenţia de expropriere a terenurilor în suprafaţă totală de 4765 mp pe care le deţineau în proprietate şi urmau
să fie afectate de lucrările de utilitate publică aprobate. A precizat că potrivit art. 16 alin. 1 din Normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 aprobate prin Hotărârea nr. 53/2011, comisia trebuie să emită o
hotărâre de stabilire a despăgubirilor în termen de două zile de la încheierea procesului verbal, iar articolul 19
alin. 1 din Legea nr. 255/14.12.2010 stabileşte că „plata despăgubirilor pentru imobilele expropriate se face în
baza cererilor adresate de către titularii drepturilor reale, precum şi de către orice persoană care justifică un
interes legitim”, cerere care se formulează către „comisia de verificare a dreptului de proprietate sau a altor
drepturi reale ii acordarea despăgubirilor”.
În ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor a indicat art. 11 alin. 7 din Legea nr. 255/2010 privind
exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi
local, modificată şi completată. Mai mult, a precizat că la calcularea cuantumului despăgubirilor acordate
persoanelor expropriate s-a avut în vedere valoarea reală a imobilelor terenuri, dar şi prejudiciul cauzat
proprietarilor, respectiv beneficiul de care au fost lipsiţi ca urmare a exproprierii, rezultând astfel o despăgubire
justă şi echitabilă.
Potrivit art. 11 alin. 8 din Legea nr. 255/2010 a susţinut că raportul de evaluare se întocmeşte avându-se în
vedere expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art. 77 ind. 1 alin. 5 din Legea
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sub coordonarea Uniunii Naţionale a
Notarilor Publici din Romania. Totodată a precizat că evaluarea imobilelor s-a efectuat de firme de evaluare
specializate cu care au fost încheiate contracte de prestări servicii, în concordanţă cu prevederile legale
menţionate.
A arătat faptul că la calcularea despăgubirilor acordate persoanelor expropriate s-a avut în vedere valoarea
reală a imobilelor terenuri, dar şi prejudiciul cauzat proprietarilor, respectiv beneficiul de care au fost lipsiţi ca
urmare a exproprierii, rezultând astfel o despăgubire justă şi în baza art. 9 şi art. 22 din Legea nr.255/2010, de

Tipărit de Andreea Secu la 12.12.2022. 6/10

Document Lege5 - Copyright © 2022 Indaco Systems.
la data emiterii Deciziei de Expropriere nr. 2840/05.12.2018 şi consemnării despăgubirii aferente imobilului
expropriat, a operat transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor expropriate la expropriator.
A apreciat că experţii nu au răspuns la obiectivul nr. 1 încuviinţat de instanţa de judecată şi în consecinţă era
necesar să se calculeze despăgubirile pentru fiecare teren în parte, ţinând cont de amplasamentul lor, respectiv
intravilan sau extravilan, precum şi de categoria de folosinţă a terenurilor, respectiv arabil, păşune - tufăriş, vie,
curţi construcţii, alte terenuri neagricole, precum şi grilei notarilor publici.
Referitor la contractele de vânzare cumpărare utilizate în analiză de experţi, a susţinut că au evidenţiat
caracterul unor tranzacţii speciale, valorile fiind stabilite în urma negocierilor cu proprietarii, iar rezultatele
convenite care au stat la baza tranzacţiilor au caracterul unor valori speciale.
A precizat că acestea se datorează avantajelor provenite din amplasamentul terenului, respectiv în faţa
fronturilor de avans al lucrărilor miniere, deci necesităţii urgente de a se achiziţiona aceste terenuri, avantaje de
care nu pot beneficia alţi vânzători - proprietari de terenuri de pe piaţă şi deci nici reclamanţii din prezenta
speţă.
A indicat faptul că preţul din contractele de vânzare cumpărare sunt tranzacţii finalizate în urma negocierilor cu
proprietarii, şi au la bază mai multe aspecte: necesitatea şi oportunitatea achiziţiei imobilului (în funcţie de
amplasamentul acestuia faţă de frontul lucrărilor miniere şi perspectiva avansului lucrărilor miniere în acea
zonă); suprafaţa (mărimea) terenului şi repartizarea acestuia în diferite amplasamente în perimetrul de licenţa
al carierelor; situaţii de forţă majoră, respectiv obligaţia apelantei-pârâte de a achiziţiona anumite imobile
(sentinţe judecătoreşti, constrângeri cauzate de legislaţia în domeniul mediului ş.a.).
A susţinut că aceste aspecte trebuiau analizate de către experţi şi cuantificate ca atare, respectiv corecţii
comparabile, pentru o corectă indicaţie a „preţurilor la care se vând astfel de terenuri în U.A.T. Mătăsari”, pentru
a răspunde corect obiectivelor stabilite de instanţa de judecată.
Mai mult, a precizat că neachiziţionarea imobilelor respective ar fi avut consecinţe tehnice/tehnologice pentru
apelanta-pârâtă, care dacă ar fi cuantificate valoric, pot justifica decizia comisiei de negociere de a acorda
proprietarilor despăgubirile solicitate, însă preţurile acordate prin contractele de vânzare - cumpărare nu
reprezintă o valoare de piaţă sau „preţuri la care se vând astfel de terenuri în U.A.T. Mătăsari”.
A considerat că este evident că valoarea despăgubirilor trebuie să fie diferită şi nu identică, aşa cum greşit s-a
stabilit în raportul de expertiză şi la fiecare teren, respectiv ţinând cont de fiecare categorie de folosinţa, care
este atât pădure (PD 972 mp), cât şi păşune-tufăriş (PT 289 mp şi PT 3504 mp).
A apreciat că un teren categoria de folosinţă pădure aflat în intravilanul localităţii, nu poate avea aceeaşi
valoare de 7,17 lei mp cu un teren arabil sau un teren curţi-construcţii, ambele situate tot în intravilan, aşa cum
nici terenul cu categoria de folosinţă pădure nu poate avea aceeaşi valoare cu terenul cu categoria de folosinţă
păşune-tufăriş.
De asemenea, a arătat că nu s-a explicat modalitatea de calcul a valorii masei lemnoase pe picior de lemn
pentru terenul în suprafaţă de 972 mp, precum şi valoarea masei lemnoase pentru terenurile păşune-tufăriş în
suprafaţă de 289 mp şi 3504 mp, experţii ţinând cont doar de o simplă convenţie încheiată între pârâtă şi
reclamanţi.
Prin urmare, a considerat că în mod greşit instanţa a reţinut despăgubirile din raportul de expertiză efectuat în
cauză întrucât trebuiau să se recalculeze despăgubirile pentru fiecare suprafaţă în parte, ţinând cont de
amplasamentul acesteia: în intravilanul sau extravilanul localităţii, de categoria de folosinţă, cu aplicarea pentru
fiecare a unui procent de ajustare (corecţie) faţă de poziţionarea terenului (în
_______________________________ lipsa unor utilităţi în apropierea terenului (lipsa pieţei pentru încheierea
unor contrate de vânzare, distanţa mare faţă de drumul judeţean şi faţă de şcoli, fără canalizare şi eventual alte
criterii de comparaţie).
Totodată, a apreciat că este greşită opinia reţinută de către instanţa de fond, deoarece intimaţii nu au depus

Tipărit de Andreea Secu la 12.12.2022. 7/10

Document Lege5 - Copyright © 2022 Indaco Systems.
înscrisuri prin care să dovedească ce fel de arbori se găseau pe terenul expropriat, respectiv fişe, devize de
lucrări şi orice alte înscrisuri care dovedesc esenţa, natura şi ponderea arborilor.
De asemenea, a precizat faptul că terenul expropriat are categoria de folosinţă pădure şi tufăriş, iar faptul că
masa lemnoasă va fi defrişată în vederea realizării lucrării de utilitate public interes naţional pentru exploatarea
lignitului, nu justifică o despăgubire suplimentară, deoarece „valoarea reală a imobilului” la care face referire
legea, are în vedere, fără echivoc, imobilul teren în starea în care se află în momentul exproprierii, adică teren
cu vegetaţie forestieră.
În acest sens, a susţinut că este evident că valoarea reală a imobilului se stabileşte în funcţie de categoria de
folosinţă şi că, la stabilirea valorii despăgubirilor nu se poate face abstracţie de categoria de folosinţă.
În ceea ce priveşte acordarea despăgubirilor separat pentru masa lemnoasă, a arătat că acestea nu se pot
adăuga la „valoarea reală a imobilului” şi nici nu poate constitui prejudiciu cauzat proprietarului.
A precizat că în privinţa stabilirii cuantumului despăgubirii pentru terenurile expropriate, reglementarea specială
din Legea nr. 255/2010 face trimitere la norma generală, respectiv la art. 26 alin. (2) din Legea 33/1994, fiind
astfel completată în mod corespunzător. În plus, atunci când reglementează stabilirea cuantumului despăgubirii
în privinţa terenurilor din fondul forestier naţional, norma specială trimite şi la art. 14 din Legea nr. 255/2010.
Prin efectul dispoziţiilor menţionate, persoana supusă exproprierii unui imobil teren din fondul forestier naţional
nu mai este despăgubită separat pentru masa lemnoasă aflată pe terenul expropriat, astfel că se aplică
dispoziţiile din legea specială.
A solicitat încuviinţarea efectuării unei noi expertize în specialitatea evaluări proprietăţi imobiliare, pe care o
apreciază ca fiind necesară şi utilă soluţionării cauzei, motivat de faptul că despăgubirile stabilite prin raportul
de expertiză nu sunt calculate având în vedere expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici,
la momentul transferului dreptului de proprietate, conform art. 22 alin. 6 din Legea nr. 255/2010, aspecte care
erau vizate şi prin obiecţiunile la raportul de expertiză. De asemenea, a solicitat ca experţii să calculeze
valoarea terenurilor expropriate în funcţie de amplasament, intravilan sau extravilan, precum şi de categoria de
folosinţă a fiecărei suprafeţe.
A solicitat respingerea capătul de cerere privind cheltuielile de judecată în cazul în care acestea nu sunt
dovedite, iar în probaţiune a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi încuviinţarea efectuării unei expertize
în specialitatea evaluări proprietăţi imobiliare.
În concluzie, în principal, a solicitat admiterea apelul declarat, anularea sentinţei civile nr. 232/2021 pronunţată
de Tribunalul Gorj şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, pentru efectuarea probatoriilor
solicitate în prezentul apel, iar în subsidiar, a solicitat admiterea apelul formulat şi pe cale de consecinţă, într-o
primă teză, schimbarea în totalitate a sentinţei civile nr. 232/2021 pronunţată de Tribunalul Gorj în sensul
respingerii în totalitate a acţiunii formulate, iar în teza a II-a, schimbarea în parte a sentinţei în sensul diminuării
cuantumului despăgubirilor acordate de instanţa de fond, cu obligarea Statului român reprezentat de
C_________ C_______ la plata despăgubirilor şi a cheltuielilor de judecată.
În drept, a invocat dispoziţiile prevăzute de art. 466, art. 480 şi următoarele din Codul de procedură civilă,
precum şi pe dispoziţiile legale menţionate.
Intimaţii-reclamanţi D______ D_________ şi A______ A____ au depus întâmpinare la dosar prin care au
solicitat respingerea apelului formulat de apelanta-pârâtă B_________ B________ B________ B______ B_ şi
menţinerea sentinţei civile pronunţată de instanţa de fond ca fiind legală şi temeinică, cu obligarea apelantei
pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
În conformitate cu art. 248 alin.1 C.proc.civ., Curtea va analiza, cu prioritate, excepţia invocată de instanţă
din oficiu, potrivit art. 247 alin. 1, excepţie vizând lipsa calităţii procesuale active a apelantei ____________
exercitarea căii de atac.
Potrivit art. 458 C.proc.civ., “Căile de atac pot fi exercitate numai de părţile aflate în proces care justifică un

Tipărit de Andreea Secu la 12.12.2022. 8/10

Document Lege5 - Copyright © 2022 Indaco Systems.
interes, în afară de cazul în care, potrivit legii, acest drept îl au şi alte organe sau persoane”.
Potrivit disp. art. 2 alin. 2 legea 255/2010 pentru obiectivele de interes naţional, inclusiv pentru obiectivele de
investiţii strategice şi cele realizate în parteneriat public-privat de interes naţional, calitatea de expropriator
revine statului român.
Pentru lucrările miniere de interes naţional pentru exploatarea zăcămintelor de lignit, care se execută în baza
unei licenţei de exploatare art. 2 alin. 3 lit. d din acelaşi act normativ reglementează calitatea C_________
C________, Energiei şi Mediului de Afaceri, prin societăţile de proiect de reprezentant al expropriatorului.
În conformitate cu disp. art. 2 HG 552/2018, pentru lucrarea de utilitate publică de interes naţional "punerea în
funcţiune a capacităţii finale de producţie de 8500 mii tone /an lignit la Cariera Jilţ Sud”, calitatea de
expropriator revine Statului român, reprezentat de C_________ C_______, prin B_________ B________
B________ B______ - S.A.
În litigiile generate de dobândirea forţată a proprietăţilor private asupra imobilelor necesare executării lucrărilor
de utilitate publică, în schimbul unei despăgubiri, legitimarea procesuală activă revine expropriatului, iar cea
pasivă revine expropriatorului, astfel cum este definit de actul normativ care reglementează necesitatea
realizării obiectivului în vederea căruia se realizează exproprierea.
Ca atare, în litigiul dedus judecăţii al cărui obiect îl constituie cererea expropriatului de obligare a
expropriatorului de a-i plăti despăgubiri ca urmare a exproprierii unor suprafeţe de teren, legitimarea procesuală
pasivă revine acestuia din urmă, astfel cum este individualizat de art. 2 alin. 3 lit. d Legea 255/2010 şi art. 2 HG
522/2018, respectiv Statului român, reprezentat de C_________ C_______, prin B_________ B________
B________ B______ - S.A.
În speţă, apelanta B_________ B________ B________ B______ B_ nu a fost parte în litigiul dedus judecăţii,
aceasta acţionând în calitate de reprezentant al Statului Român, în temeiul dispoziţiilor art. 2, alin. 3 lit. d din
Legea nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de
interes naţional, judeţean şi local.
Declarând apel în nume propriu şi criticând prin acesta inclusiv încheierea din 14.01.2021, apelanta
__________. face confuzie între calitatea de parte în proces, astfel cum rezultă din disp. art.36 C.proc.civ. şi
aceea de reprezentant al uneia dintre părţi.
În acest sens, se reţine că, în conformitate cu art. 36 C.proc.civ., “Calitatea procesuală rezultă din identitatea
dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii”.
Pe de altă parte, din perspectiva art.80 C.proc.civ., reprezentarea presupune exercitarea drepturilor
procedurale pentru o altă persoană care are calitatea de parte, în numele acesteia, în temeiul unei convenţii, a
unei dispoziţii legale sau a unei hotărâri judecătoreşti.
În speţă, calitate procesuală pasivă la prima instanţă a avut pârâtul C_____ C____, acesta fiind obligat în
raportul juridic dedus judecăţii decurgând din exproprierea unei suprafeţe de teren pentru o cauză de utilitate
publică şi în sarcina acestuia au fost şi stabilite obligaţiile de despăgubire şi de achitare a cheltuielilor de
judecată prin sentinţa pronunţată. În schimb, apelanta __________. a figurat la prima instanţă doar în calitate
de reprezentant al Statului Român, toate actele de procedură fiind îndeplinite în numele acestuia în
considerarea dreptului de reprezentare acordat de lege, respectiv de art. 2, alin. 3 lit. d din Legea nr. 255/2010,
iar în sarcina sa nu a fost stabilită o obligaţie proprie prin dispozitivul sentinţei apelate. Aceleaşi considerente au
fost avute în vedere şi de instanţa de fond atunci când a apreciat că _____________ în judecată în prezentul
proces în calitate de reprezentant al expropriatorului C_____ C____.
D____ urmare, neavând calitatea de parte la prima instanţă în sensul prevăzut de art. 36 C.proc.civ., apelanta
B_________ B________ B________ B______ B_ nu poate fi subiect al apelului, potrivit art. 458 C.proc.civ..
Din cuprinsul cererii de apel, reiese că __________. nu a exercitat calea de atac în numele şi pentru pârâtul
C_____ C____, nefiind menţionată expres calitatea de reprezentant al acestuia, astfel cum prevăd disp. art.

Tipărit de Andreea Secu la 12.12.2022. 9/10

Document Lege5 - Copyright © 2022 Indaco Systems.
482 C.proc.civ., raportat la art. 194 lit.b, ci în nume propriu, aspect confirmat parţial şi în şedinţă publică din
25.01.2022 de reprezentantul apelantei. Menţiunea verbală a reprezentantului apelantei din şedinţa publică din
25.01.2022 în sensul că a înţeles să declare apel şi în calitate de reprezentant al pârâtului C_____ C____ nu
poate fi avută în vedere atâta timp cât din cuprinsul cererii rezultă o altă stare de fapt, respectiv că cererea e
formulată în nume propriu. Astfel, Curtea reţine că apelul a fost declarat de o persoană fără calitate procesuală
activă, urmând a se admite excepţia invocată din oficiu sub acest aspect. Pe cale de consecinţă, apelul va fi
respins ca fiind formulat de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Dată fiind soluţionare pe excepţie a acestui apel, în considerarea art. 248 alin. 1 C.proc.civ., nu se va mai
proceda la examinarea în fond a criticilor din apelul __________.
Cererea intimaţilor privind plata cheltuielilor de judecată formulată prin întâmpinare va fi respinsă, întrucât
dovada existenţei şi întinderii lor nu a fost făcută în condiţiile art.452 C.proc.civ., chitanţa de plată a onorariului
de avocat fiind depusă în copie la data de 25.01.2022 ora 10, şi în original la data de 03.02.2022, după
momentul închiderii dezbaterilor, respectiv data de 25.01.2022 ora 9 şi 10 minute.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a apelantei B_________ B________ B________ B______ B_.
Respinge apelul formulat de apelanta B_________ B________ B________ B______ B_, cu sediul în Târgu-
J__, _______________, nr. 5, judeţul Gorj, împotriva sentinţei civile nr. 232/23.09.2021, pronunţată de
Tribunalul Gorj în dosarul nr. ____________, în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi D______ D_________ şi
A______ A____, ambii domiciliaţi în _______________________, judeţul Gorj şi cu domiciliul procesual ales la
Cabinet de Avocat C______ C_______ A______, Tg-J__, ___________________________. 42,
_______________, judeţul Gorj şi intimatul-pârât C_____ C____ C___ C_________ C________ C_______ C_
C_______ C_ C______, cu sediu în Bucureşti, Calea V________, nr. 152, sector 1, ca fiind formulat de o
persoană fără calitate procesuală activă.
Respinge cererea intimaţilor reclamanţi D______ D_________ şi A______ A____ de plată a cheltuielilor de
judecată.
Decizie definitivă.
Pronunţată astăzi, 08 februarie 2022, prin punerea la dispoziţia părţilor, conform art. 402 Cod procedură civilă.
Preşedinte,
G_______ C_______ F______
Judecător,
I____ E______
Grefier,
A_____ N_______ P_____
Red.Jud. G.C. F______
6 ex/09.02.2022
J.Fond: L.M.P______

Tipărit de Andreea Secu la 12.12.2022. 10/10

Document Lege5 - Copyright © 2022 Indaco Systems.