Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dosar nr.####/98/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ######## – SECŢIA CIVILĂ
SENTINŢA CIVILĂ NR. ####/F
Şedinţa publică din data de 07.11.2013
Completul constituit din:
PREŞEDINTE - ###### #####
GREFIER - ######### #######
1
Hotarâre nr. 2802/2013 din 07.11.2013, cod RJ 794d72d5
(https://rejust.ro/juris/794d72d5)
S-a prezentat şi inspecţiei şi nu s-a ţinut cont că în acel an,pe ####### ######## ## ####
############ ### ## ####### ##########, societatea reclamantă fiind o mică parte cu 360 ha
de rapiţă calamitată, care nu erau asigurate , deşi asiguratorii nu dau toată recolta ca şi cum s-ar
recolta şi dau numai investiţia în recoltă, dar nici statul nu cere impozit pe această pierdere.
Într-adevăr există legislaţie specifică şi interes în a defini zonele calamitate şi pe
legislaţia subvenţiilor agricole, dar acolo este vorba de despăgubiri iar societatea se află într-o
ipoteză de cod fiscal a deductibilităţii fiscale. Motivul pentru care se află în faţa instanţei este
teama agricultorului că în situaţii similare pe viitor consolidându-se această practică nu va
beneficia de deductibilitatea fiscală culturilor calamitate . În situaţia în care cultura este
calamitată în proporţie de 70% nu de 90% ca în cauza de faţă, se întoarce în brazdă şi se trece la
altă cultură fiind compromisă cultura de rapiţă întrucât este numai pentru un sezon. ###### nu
este o cultură plăcută agricultorilor dar este o cultură care se vinde repede în aceste uzine de
biodiesel, şi este foarte fragilă.
Solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată .
INSTANŢA
2
Hotarâre nr. 2802/2013 din 07.11.2013, cod RJ 794d72d5
(https://rejust.ro/juris/794d72d5)
Astfel, prin nota contabilă 50/30.06.2011, AGROMEC ###### a scos din gestiune
cultura de rapiţă care a fost calamitată, în valoare de 706.078 lei, considerând-o cheltuială
deductibilă la calculul impozitului pe profit în baza prevederilor art. 21 alin. 4 din Codul Fiscal.
Pe parcursul inspecţiei fiscale, autorităţile fiscale au solicitat informaţii referitoare la
starea culturilor însămânţate în toamna anului 2010 de la Direcţia pentru Agricultură Judeţeană
########.
Prin adresa nr. 1862/22.05.2012 depusă la DGFP ######## sub nr. 106836/22.05.2012,
Direcţia pentru Agricultură Judeţeană ######## a consemnat că ## ####### ###### figurează în
evidenţe cu 390.41 hectare de rapiţă însămânţată în toamna anului 2010, iar la inventarierea
făcută în primăvara anului 2011 cultura a fost declarată calamitată din cauza condiţiilor meteo
nefavorabile şi că, suprafaţa respectivă a fost reînsămănţată cu alte culturi.
Apreciază reclamanta că aceste documente care atestă producerea calamităţii naturale au
fost ignorate de către DGFP ########, astfel că în cadrul Raportului de Inspecţie fiscală
întocmit, a reţinut doar că: „Pentru această cultură societatea nu a prezentat contract de asigurare.
Potrivit art. 21 alin. 4, lit. c din Legea ######## reprezintă cheltuieli nedeductibile cheltuielile
privind bunurile de natura stocurilor ...degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate
contracte de asigurare" (pagina 6 din RIF); şi că nu a existat o lege specială prin care să fie
declarată zonă calamitată zona în care s-a aflat cultura de rapiţă" (pagina 13 din RIF)”.
În drept, sunt invocate dispoziţiilor art. 21 alin. 4 Cod fiscal şi a punctelor 41 şi 42 din
normele metodologice de aplicare, conform cărora o serie de reguli şi excepţii sunt incidente
pentru ca un contribuabil să poată considera deductibile la calculul impozitului pe profit
cheltuielile cu stocurile distruse.
De asemenea, precizează că în domeniul agriculturii, până în ianuarie 2011, în baza legii
nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură,
Guvernul României avea abilitatea de a declara zone calamitate.
Odată cu abrogarea legii nr.381/2002 prin legea nr.281/2010 (în vigoare începând cu
02.01.2011), singura posibilitate legală de demonstrare a unei calamităţi intervenite în agricultură
este cea administrativă, conform documentaţiei vizate de Consiliul local şi notificate mai departe
Direcţiei Judeţene pentru Agricultură din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
(ataşate prezentei acţiuni).
Concluzionând, reclamanta apreciază că aspectele în divergenţă sunt pe de o parte că
autoritatea fiscală pârâtă (DGFP IL) susţine că reclamanta nu poate contabiliza ca deductibile din
punct de vedere fiscal cheltuielile cu culturi calamitate de rapiţă pentru care nu a putut prezenta
în temeiul art. 21 alin. 4 lit. c) din Codul Fiscal contracte de asigurare, şi nici nu a putut invoca o
lege specială prin care să fie declarată calamitată zona în care s-a aflat cultura de rapiţă.
Pe de altă parte, reclamanta susţine, că dimpotrivă, se încadrează pe teza finală a art. 21
alin. 4 lit. c) din Codul Fiscal, respectiv pe o excepţie de la excepţia de nedeductbilitate a unor
cheltuieli cu active degradate (recolte calamitate) în condiţiile în care proba calamitării există în
forma unui act administrativ unilateral, confirmativ, emis de Direcţia Judeţeană pentru
Agricultură, chiar la cererea organului de inspecţie.
Reclamanta a considerat, în baza documentelor întocmite de autorităţile locale şi
confirmate ulterior de Direcţia pentru Agricultură Judeţeană ######## prin adresa
3
Hotarâre nr. 2802/2013 din 07.11.2013, cod RJ 794d72d5
(https://rejust.ro/juris/794d72d5)
1862/22.05.2012 privind constatarea calamităţii, că este îndreptăţită să contabilizeze ca
deductibile fiscal cheltuielile aferente culturii de rapiţă calamitată.
Reclamanta arată că declararea calamităţii prin lege specială nu era nici necesară, nici
posibilă, întrucât, pe de o parte pct. 42 din Normele metodologice la Codul fiscal nu reclamă
existenţa unor legi speciale prin care anumite zone să fie declarate calamitate (textul din norme
vorbeşte despre declararea unor zone ca fiind calamitate, potrivit prevederilor legale speciale
pentru fiecare domeniu, şi nicidecum despre emiterea unor legi speciale), iar pe de altă parte
posibilitatea legală de a recunoaşte starea de calamitate prin acte de legiferare (cu caracter
normativ) emise de Guvern a fost de plano înlăturată o dată cu abrogarea Legii 381/2002.
În dovedire a depus înscrisuri.
Pârâta, legal citată, a depus întâmpinare prin care solicită respingerea cererii
reclamantului ca neîntemeiată.
Consideră că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă doar suma de 112.972
lei şi accesorii în sumă de 28.680 lei reprezentând impozit pe profit aferent nerecunoaşterii
fiscale a deductibilităţii unor cheltuieli cu înfiinţarea unor culturi calamitate.
##### că prin raportul de inspecţie fiscala nr. F-ll 900/17.10.2012 ce a stat la baza
emiterii Deciziei de impunere nr. F-IL 1323/17.10.2012 organul de inspecţie fiscala a stabilit de
plata suma de 112.972 reprezentând impozit pe profit, ca urmare a procesului- verbal nr.
1165/20.06.2011 prin care s-a constatat că suprafaţa de 3900,41 ha cultivate cu rapiţă a fost
compromisa în proporţie de peste 90% urmare a fenomenelor meteorologice, respectiv îngheţ.
Prin nota contabilă nr. 50/30.06.2011 se scade din gestiune cultura de rapiţă întoarsă în
sumă de 706.078 lei, făcându-se înregistrarea contabila 711.01 = 331.01, societatea recunoscând
astfel, degradarea în totalitate a producţiei în curs pentru cultura de rapiţă. Pentru aceasta cultura
societatea nu a prezentat contract de asigurare.
Pârâta a considerat ca fiind nedeductibile aceste cheltuieli având în vedere că reclamanta
nu a făcut dovada că au fost încheiate contracte de asigurare pentru bunurile în cauză sau că
bunurile au fost distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, ce
se găsesc situate în zone potrivit prevederilor legale pentru fiecare domeniu , fapte nedovedite de
societate.
De asemenea, pârâta a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile prev. de art.42 din H.G.
nr. 44/2004, respectiv că zonele în care au existat cheltuieli de înfiinţarea culturii de rapiţă nu
au fost declarate, potrivit prevederilor legale specifice pentru fiecare domeniu afectat de
calamităţi naturale sau de alte cauze de forţă majoră.
In drept, sunt aplicabile prevederile art. 19 alin. (1) si art. 21 alin. (4) lit. c din Legea
######## privind Codul de procedura fiscala, cu modificările si completările ulterioare.
Tribunalul, analizând actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin raportul de inspecţie fiscală nr. F-II 900/17.10.2012 ce a stat la baza emiterii deciziei
de impunere nr. F-IL 1323/17.10.2012, organul de inspecţie fiscală a stabilit de plată suma de
112.972 lei reprezentând impozit pe profit.
Prin decizia nr. ###/20.10.2012 D.G.F.P. ######## a respins contestaţia formulată de
reclamantă împotriva deciziei de impunere sus indicată, reţinând că petenta nu a duce în
susţinerea cauzei dovezile pe care îşi întemeiază contestaţia şi anume un contract de asigurare
pentru rapiţa ce a fost calamitată.
4
Hotarâre nr. 2802/2013 din 07.11.2013, cod RJ 794d72d5
(https://rejust.ro/juris/794d72d5)
Pentru a fi deductibile fiscal cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate
lipsă în gestiune, societatea comercială trebuia să facă dovada că au fost încheiate contracte de
asigurare pentru bunurile în cauză sau că bunurile au fost distruse ca urmare a unor calamităţi
naturale sau a altor cauze de forţă majoră, ce se găsesc situate în zone potrivit prevederilor legale
pentru fiecare domeniu , fapte nedovedite însă de societate.
Din analiza înscrisurilor depuse la dosar, tribunalul constată următoarea situaţie de fapt:
Reclamanta AGROMEC ###### deţine o suprafaţă de teren de 390,41 hectare pe care a
însămânţat în toamna anului 2010 rapiţă. Prin procesul verbal încheiat la 18.03.2011, vizat de
Consiliul local al comunei ###### ####### ######## ### ####### ####/20.06.2011, s-a
constatat că în urma fenomenelor meteorologice extreme, respectiv îngheţ, cultura a fost
compromisă în proporţie de peste 90%.
Ulterior, prin adresa nr. 1862/22.05.2012 ( fila 26 verso), Direcţia pentru Agricultură
Judeţeană ######## a confirmat că, la inventarierea făcută în primăvara anului 2011, cultura de
rapiţă aparţinând reclamantei, pe suprafaţa de 390,41 ha, a fost declarată calamitată din cauza
condiţiilor meteo nefavorabile, suprafaţa respectivă fiind însămânţată cu alte culturi.
Pe baza acestor documente, reclamanta a considerat deductibile fiscal cheltuielile
aferente culturii de rapiţă în valoare de 706.078 lei.
Aşa cum s-a precizat anterior, D.G.F.P. ######## a apreciat ca nefiind deductibile aceste
cheltuieli pentru că reclamanta nu a avut încheiate de asigurare pentru cultura de rapiţă în
discuţie sau pentru că nu a existat o lege specială prin care să declare zonă calamitată zona în
care s-a aflat cultura de rapiţă
În drept, speţei de faţă îi sunt aplicabile prevederile art. 21 alin. 4 lit. c din Legea nr.
571/2003 care dispun că următoarele cheltuieli nu sunt deductibile: cheltuielile privind bunurile
de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă de gestiune ori degradate,
neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare. Nu intră sub incidenţa
acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile , distruse ca urmare a unor calamităţi
naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme.
Prevederile Codului fiscal mai sus precizate sunt explicate prin pct. 42 din Normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003, aprobate prin H.G. nr. 44/2004, respectiv „În
sensul prevederilor art. 21 alin.4 lit.c din Codul fiscal, cheltuielile privind stocurile şi mijloacele
fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră
sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil , în măsura în care
acestea se găsesc situate în zone declarate , potrivit prevederile legale speciale pentru fiecare
domeniu , afectate de calamităţi naturale sau de alte cauze de forţă majoră(…)”.
#### de cele reţinute anterior, tribunalul constată că problema litigioasă în cauza de faţă
o reprezintă stabilirea ca fiind deductibile sau nu a cheltuielilor în sumă de 706.078 lei
reprezentând cultura de rapiţă înfiinţată de reclamantă pe suprafaţa de 390,41 ha .
Punctul de plecare în analiza caracterului deductibil al acestor cheltuieli este de a
determina modul în care zone afectate de calamităţi naturale sau alte cauze de forţă majoră erau
declarate , potrivit prevederilor legale speciale pentru fiecare domeniu.
Astfel, până în ianuarie 2011, Guvernul României avea abilitatea de a declara zone
calamitate , în baza dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. ######## privind acordarea
despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură.
5
Hotarâre nr. 2802/2013 din 07.11.2013, cod RJ 794d72d5
(https://rejust.ro/juris/794d72d5)
Între timp, a fost adoptată O.G. nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru
reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010.
În temeiul O.G. nr. 14/2010 Guvernul României a emis Normele metodologice privind
modul de acordare a ajutorului de stat în agricultură pentru compensarea producătorilor agricoli
din sectorul vegetal, pentru pierderile cauzate de condiţii climatice nefavorabile, prin care in art.
7 alin. 3 s-a prevăzut că „… în primul trimestru al fiecărui an, prin Ordin al ministrului
agriculturii şi dezvoltării rurale se declară zonele în care s-au produs fenomenele meteorologice
nefavorabile ce pot fi asimilate dezastrelor naturale în anul precedent şi lista unităţilor
administrativ-teritoriale situate în aceste zone, categoria acestor fenomene…”
#### au existat aceste acte normative, începând cu anul 2010, acest domeniu nu a fost
reglementat prin acte normative emise în baza legislaţiei cadru referitoare la regimul ajutoarelor
de stat în agricultură.
Acest aspect a fost confirmat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin adresa
nr. 176983/05.11.2013, prin care a adăugat că, începând cu anul 2010, M.A.D.R. nu a iniţiat
măsuri legislative ( proiect de hotărâre de guvern sau ordin de ministru) prin care să declare
anumite zone ca fiind afectate de calamităţi naturale.
#### de această situaţie, tribunalul constată că singura modalitate prin care se putea atesta
survenirea unei calamităţi naturale era cea reglementată de prevederile Ordinului nr.
2002/28.02.2010.
Reclamanta a dovedit că a respectat procedura prevăzută de acest act normativ, şi anume:
prin procesul verbal încheiat la data de 18.03.2011, avizat de Consiliul local ######, cu nr.
1165/20.06.2011, s-a constatat că, în urma fenomenelor meteorologice extreme, respectiv îngheţ,
cultura de rapiţă a fost compromisă în proporţie de peste 90%.
Prin adresa nr. 1862/22.05.2012, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană ######## a
atestat faptul că ## ####### ###### figurează în evidenţele noastre cu 390,41 hectare de rapiţă
însămânţată în toamna anului 2010 , iar la inventarierea făcută în primăvara anului 2011, cultura
a fost declarată calamitată din cauza condiţiilor meteo nefavorabile; suprafaţa respectivă a fost
reînsămânţată cu alte culturi.
La nivelul judeţului ######## din suprafaţa totală înfiinţată în toamna anului 2010
( 41.689 hectare), au fost calamitate 12.889 hectare.
Aşadar, din punct de vedere fiscal, ne aflăm în situaţia prevăzută de art. 21 alin. 4 lit. c
ultima teză din Codul fiscal prin care se exceptează de la nedeductibilitatea unor cheltuieli
privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă de gestiune ori
degradate, neimputabile, pe cele privind stocurile şi mijloacele fixe amortizabile distruse ca
urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin
norme.
Reclamanta a dovedit, aşa cum s-a arătat mai sus, că zona pe care s-a aflat cultura de
rapiţă în discuţie a fost declarată zonă calamitată conform legislaţiei speciale în vigoare şi
existente la acel moment.
Nu i se poate pretinde reclamantei o sarcină excesivă şi , practic, imposibilă de a
demonstra că anumite zone au fost declarate zone calamitate printr-un act normativ, respectiv
hotărâre de guvern sau ordin de ministru, în condiţiile în care pentru anul 2010 aceste acte
normative nu au fost emise.
6
Hotarâre nr. 2802/2013 din 07.11.2013, cod RJ 794d72d5
(https://rejust.ro/juris/794d72d5)
#### de toate aceste aspecte, tribunalul constată caracterul deductibil al cheltuielilor în
sumă de 706.078 lei efectuate de reclamantă cu înfiinţarea culturii de rapiţă, cu consecinţa
exonerării reclamantei de la plata sumei de 112.972 lei, reprezentând impozit pe profit, cu
accesoriile aferente.
În concluzie, tribunalul va admite cererea formulată de reclamanta ## ####### ######
## în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti -
Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice ########.
Va dispune anularea deciziei nr. ###/20.10.2012 emisă de D.G.F.P. ######## şi în
consecinţă va admite contestaţia formulată de reclamantă împotriva deciziei de impunere nr.
1323/17.10.2012 a D.G.F.P. ######## pe care o va anula în parte cât priveşte suma de 112.972
lei şi accesoriile aferente.
Va exonera pe reclamantă de la plata sumei de 112.972 lei şi accesoriile aferente.
În temeiul art. 453 alin.1 noul cod procedură civilă, va obliga pârâta la plata către
reclamantă a sumei de 5.671,60 lei , cheltuieli de judecată.
PREŞEDINTE, GREFIER
7
Hotarâre nr. 2802/2013 din 07.11.2013, cod RJ 794d72d5
(https://rejust.ro/juris/794d72d5)
Tehnored. ####
4 ex./ 06.12 .2013