Cod ECLI ECLI:RO:TBBTO:2022:060.

0000217
Dosar nr. 11999/193/2020 - Apel -
- plângere contravenţională -

ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOŞANI
Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Şedinţa publică din data de 05 mai 2022
Instanţa constituită din:
Preşedinte – Ungureanu Mihaela
Judecător – Pintilei Silvia
Grefier - Ungureanu Gabriela

DECIZIA NR. 217 - A

Pe rol, soluţionarea cererii de apel formulată de apelanta XX, împotriva sentinţei civile nr.
2614 pronunțată la data de 22.09.2021 de către Judecătoria Botoşani în dosarul nr. 11999/193/2020,
având ca obiect „plângere contravenţională” în contradictoriu cu intimata YY.
La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, se prezintă avocat Corduneanu Cosmin Gabriel
în substituirea domnului avocat Gudula Ştefan pentru societatea apelantă şi consilier juridic Burlacu
Loredana pentru instituţia intimată.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei următoarele:
- pricina are ca obiect „apel formulat împotriva sentinţei civile nr. 2614 pronunțată la data de
22.09.2021 de către Judecătoria Botoşani în dosarul nr. 11999/193/2020”;
- stadiul procesului: apel;
- procedura de citare este legal îndeplinită.
- instanţa ia act de faptul că instituţia intimată a depus la dosar „Întâmpinare” faţă de motivele
de apel şi concluzii faţă de excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. 1 pct. 1 din
O.U.G. nr. 195/2005.
Avocat Corduneanu Cosmin Gabriel depune la dosar delegaţia de substituire a domnului
avocat Gudula Ştefan pentru societatea apelantă, precizând că a luat cunoştinţă de conţinutul
întâmpinării de la dosar şi nu mai are alte cereri sau probe de formulat în cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat sau probe de administrat, instanţa
constată cauza în stare de judecată şi acordă părţii prezente cuvântul asupra apelului.
Avocat Corduneanu Cosmin Gabriel pentru societatea apelantă solicită admiterea
apelului, anularea sentinţei apelate şi rejudecarea cauzei de către instanţa de apel, în sensul admiterii
plângerii contravenţionale formulată împotriva procesului verbal de contravenţie seria GNM nr.
00586 întocmit în data de 20.10.2020 de către Garda Naţională de Mediu prin Serviciul
Comisariatului Judeţean Botoşani, precum şi obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată
pricinuite de acest proces. Consideră că procesul verbal este lovit de nulitate absolută întrucât s-a
reţinut în sarcina apelantei săvârşirea unor fapte care nu reprezintă contravenţii: art. 58 lit. f şi art. 94
alin. 1 lit. din OUG nr. 195/2005, cu încălcarea principiului legalităţii contravenţiilor şi a indicării
temeiului de drept conform art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001, nu prevede o sancţiune cu minim şi
maxim, nu este un indicat un termen de a raporta autorităţilor publice.
Cu privire la a doua faptă reţinută în procesul – verbal de contravenţie, arată că, al doilea
motiv de nulitate a procesului-verbal contestat este încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din OG nr.
2/2001, sub aspectul nedescrierii faptei contravenţionale.
În cuprinsul procesului verbal de contravenţie se precizează că incidentul nu a fost anunțat de
către reprezentantul XX deşi obligaţia îi revine operatorului depozitului conform legislaţiei de mediu
în vigoare, însă nu se menționează care sunt autorităţile care trebuiau anunțate despre incident, care
este modalitatea în care trebuie anunțat incidentul, precum şi termenul în care trebuia anunțat
incidentul, pentru ca instanţa să poată verifica dacă apelanta a avut sau nu o conduită conformă cu

1
legea. Agenţii constatatori au calificat fapta ca fiind un incident, însă acest termen nu este definit de
către OUG nr. 195/2005.
Prin urmare, există un grad ridicat de ambiguitate cu privire la faptele imputate societăţii
apelante, aspecte care ar trebui sancţionate cu nulitatea procesului-verbal contestat, întrucât este
încălcat dreptul societăţii la apărare, fiind nesocotite dispoziţiile art. 16 alin. (1) din OG nr. 2/2001.
De asemenea, prin procesul verbal contestat se impută şi faptul că reprezentanţii XX nu au
anunțat incidentul constând deversarea de levigat neepurat direct în pârâul Burla, însă consideră că
societatea nu este vinovată de comiterea acestei contravenţii. Precizează că deversarea de levigat
neepurat direct în pârâul Burla s-a datorat capacității de captare mult prea mici a stației de epurare.
În concret, depozitul este proprietatea Consiliului Judeţean Botoşani, care le-a predat stația de epurare
având un bazin tampon de doar 600 mc, capacitate care este subdimensionată.
Mai arată că, la art. 96 alin. (1) pct. 1 din OUG nr. 195/2005 nu este indicat vreun termen în
care trebuie raportate accidentele ecologice, precum cel în cauză, situaţie în care s-a apreciat că
trebuie acordat un termen rezonabil de a anunța autorităţile cu privire la incidente.
Faţă de excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. 1 pct. 1 din O.U.G. nr.
195/2005 pune concluzii de sesizare a Curţii Constituționale pentru soluţionarea excepție.
Consilier juridic Burlacu Loredana pentru instituţia intimată solicită respingerea apelului
ca nefondat şi menţinerea sentinţei civilă nr. 2614 din data de 22.09.2021 a Judecătoriei Botoşani ca
fiind temeinică şi legală, cu consecinţa menţinerii procesului- verbal de constatare şi sancţionare a
contravenţiei seria GNM nr. 00586 din 20.10.2020 şi a amenzii contravenţionale în cuantumul stabilit
prin procesul-verbal.
Cu privire la individualizarea sancţiunilor aplicate de către comisarii din cadrul Gărzii
Naţionale de Mediu, Comisariatul Judeţean Botoşani consideră că amenzile contravenţionale aplicate
de agentul constatator sunt în limitele speciale stabilite de legiuitor si a fost corect individualizată
având în vedere gradul de pericol social al faptei ţinând cont de impactul semnificativ asupra mediului
şi dată fiind recidiva apelantei în materie de săvârşire a contravenţiilor în materie de protecţie a
mediului.
Consideră că sancţiunile a fost corect individualizate şi că nu se poate dispune înlocuirea
sancţiunilor amenzii cu avertisment, atâta timp cât contravenţia constatată are un grad de pericol
social ridicat, sancţiunea avertismentului neîndeplinind exigenţele de proporţionalitate şi de
necesitate faţă de criteriile de individualizare enumerate de art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 şi în lumina
dispoziţiilor art. 5 alin. 5 din acelaşi act normativ, neimpunându-se reindividualizarea sancţiunii
aplicate prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, amenda contravenţională
fiind necesară şi impusă nu doar de consecinţele contravenţiei, dar şi de caracterul intenţionat şi
asumat al faptei contravenţionale.
De asemenea, solicită ca la pronunţarea hotărârii să se aibă în vedere şi istoricul
contravenţional al societăţii apelante, care a fost sancţionată de mai multe ori.
Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. 1 pct. 1 din O.U.G. nr.
195/2005 pune concluzii de respingere a cereri de sesizare a Curţii Constituționale. Sancţiunea
aplicată apelantei-petente a fost ca urmare a faptului că despre incident s-a aflat de la reprezentanţii
SGA Botoşani şi nu de la reprezentanţii societăţii, astfel că nici nu mai are importanţă timpul de
anunțare, deşi accidentele de genul acesta trebuie anunțate de îndată ce se produc de către poluator şi
nu după ce produc pagube mediului înconjurător.
Mai mult, reprezentanţii societăţii au avut la dispoziţie cel puţin doua zile să anunţe incidentul,
având în vedere ca SC Piscicola SA a observat levigat în acumularea Suliţoaia încă din data de
17.10.2020. Precizează că acumularea se afla la aproximativ 12 km depărtare, de scurgerea de levigat.
Pe cale de consecinţa, consideră că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 96
alin.(l) pct. 1 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului formulată de către apelantul petent
XX este neîntemeiată şi solicită respingerea acesteia.

T R I B U N A L U L,

Deliberând asupra apelului de faţă, constată următoarele:

2
 Prin sentinţa civilă nr. 2614 pronunţată în data de 22.09.2021 Judecătoria Botoşani a respins
plângerea contravenţională formulată de petenta XX, în contradictoriu cu intimata YY, ca
neîntemeiată şi pe cale de consecinţă a menţinut ca legal şi temeinic procesul verbal de contravenţie
seria GNM nr. 00586 din 20.10.2020.
Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut că,
Prin procesul-verbal de contravenţie seria GNM nr. 00586 din 20.10.2020 întocmit de Garda
Naţională de Mediu, prin Comisariatul Botoşani, petenta XX a fost sancţionată contravenţional cu
amendă în cuantum de 50.000 lei, pentru săvârşirea contravenţiei prev. de art. 96 alin. (1), pct. (1),
din O.U.G. nr. 95/2005, şi cu avertisment pentru săvârşirea contravenţiei prev. de art. 7 alin. (3) din
O.G. nr. 2/200.
În descrierea faptei s-a reţinut că în data de 19.10.2020 comisarii Gărzii de Mediu au efectuat
un control la depozitul de deșeuri Stăuceni ca urmare a sesizării telefonice transmise de SGA Botoşani
cu privire la deversarea de levigat în cursul de apă Burla, despre care reprezentanţii petentei nu au
anunțat deşi obligaţia revenea operatorului depozitului, conform autorizaţiei integrate de mediu şi a
legislaţiei de mediu în vigoare. La data controlului s-a constatat că din corpul depozitului se scurge
levigat neepurat direct în rigola perimetrală de colectare a apelor pluviale cu evacuare finală în pârâul
Burla, iau unda de poluare a ajuns în acumularea Suliţoaia.
Verificând, potrivit dispoziţiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-
verbal de contravenţie seria GNM nr. 01476 din 13.04.2017, instanţa de fond a reţinut că acesta a fost
încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 16 şi 17 din acelaşi
act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
În drept, conform art. 96 alin. (1) pct. (1) din O.U.G. nr. 195/2005,: 1) Constituie contravenţii
şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), pentru persoane fizice, şi de
la 25.000 lei (RON) la 50.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi
legale: 1. obligaţiile persoanelor juridice de a realiza sisteme de automonitorizare inclusiv pentru
disconfortul olfactiv şi de a raporta autorităţii publice teritoriale de protecţie a mediului rezultatele
automonitorizării şi/sau alte date solicitate, precum şi accidentele şi incidentele care pot conduce la
pericole de accidente”.
Se poate lesne observa că fapta descrisă de agentul constatator a fost corect încadrată la rubrica
corespunzătoare contravenţiei reţinute în sarcina petentei de la art. 96 alin. (1), pct. (1) din O.U.G. nr.
195/2005, constând în încălcarea obligaţiei de a raporta autorităţii publice teritoriale de protecţie a
mediului rezultatele automonitorizării şi/sau alte date solicitate, precum şi accidentele şi incidentele
care pot conduce la pericole de accidente.
Obligaţia de informare care-i incumbă persoanei juridice este prevăzută şi la art. 94 alin. (1)
pct. l) din O.U.G. nr. 195/2005 potrivit căruia :”(1) Protecţia mediului constituie o obligaţie a tuturor
persoanelor fizice şi juridice, în care scop: l) informează autorităţile competente, în caz de eliminări
accidentale de poluanți în mediu sau de accident major;”, fiind corect inserată la rubrica
corespunzătoare normelor legale încălcate prin faptele contravenţionale reţinute în sarcina petentei.
Instanţa de fond a constatat că motivele invocate cu privire la descrierea incompletă sau
necorespunzătoare a faptei contravenţionale nu sunt date în cauză, textele de lege fiind în mod corect
corelate cu fapta reţinută.
Având în vedere aceste considerente, instanţa de fond a apreciat că procesul verbal de
constatare şi sancţionare a contravenţiei a respectat condiţia legalităţii.
Analizând cu precădere procesul verbal din punct de vedere al condiţiilor de legalitate,
instanţa de fond a constatat că, la întocmirea acestuia au fost respectate condiţiile formale impuse de
lege, neexistând motive care sa atragă constatarea nulităţii absolute.
În ceea ce priveşte temeinicia actului sancţionator, instanţa de fond a reţinut că societatea-
petentă, nu a făcut dovada existenţei unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută în procesul verbal de
contravenţie.
Din actele şi lucrările dosarului, rezultă că nu a fost răsturnată prezumţia de veridicitate cu
privire la situaţia de fapt reţinută în procesul verbal de contravenţie de către agentul constatator, fapta
săvârşită de acesta întrunind elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute de art. 96 alin.1 pct.

3
(1), din O.U.G. nr. 195/2005 privind încălcarea obligaţiei de a anunța de îndată scurgerea levigatului
neepurat direct în cursul râului Burla.
Prin chiar motivarea plângerii, petenta a recunoscut că nu i s-a acordat un termen rezonabil
pentru a-şi îndeplini obligaţia de a informa Garda de Mediu cu privire la acest incident şi mai mult
chiar aceasta a motivat şi de ce a ajuns levigat neepurat în cursul de apă.
De asemenea, instanţa de fond a apreciat că fapta reţinută în sarcina societăţii-petente a fost
descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică şi aplicarea sancţiunii corespunzătoare,
procesul-verbal contestat fiind de natură a răspunde cerinţelor legale imperative.
În ce priveşte fapta prevăzută de art. 58 lit. f) din O.U.G. nr. 195/2005, instanţa de fond a
reţinut că în mod corect şi legal s-a reţinut în sarcina petentei săvârşirea elementului material al
contravenţiei,. constând în deversarea de substanțe periculoase în cursul râului Burla, atâta timp cât
prin contractul nr. 12016/1035/02.08.2016 încheiat cu Consiliul Judeţean Botoşani i s-a delegat, prin
concesiune, activitatea de administrare a stațiilor de transfer, sortare a deșeurilor municipale şi
administrarea depozitului de deșeuri-judeţul Botoşani.
În cauza dedusă judecăţii, instanţa de fond a constatat că societatea-petentă, nu a făcut dovada
unei situaţii contrare celei reţinute în procesul-verbal de contravenţie, existând la dosar doar
susţinerile acesteia în contra prezumţiei de temeinicie a actului contestat.
În ce priveşte dozarea sancţiunilor aplicate, contrar susţinerilor petentei, instanţa de fond a
apreciat că ne aflam în prezenta unei abateri ce are un pericol social ridicat şi care reprezintă o serioasă
ameninţare a intereselor societăţii în domeniul ocrotirii mediului, a folosirii resurselor naturale şi a
ameninţării vieţii sau sănătăţii oamenilor prin poluarea cursurilor de apă.
Scopul principal, nu este însă sancţionarea disproporționată, ci conștientizarea necesităţii
respectării valorilor protejate de dreptul mediului, si recunoaşterea dreptului fiecărui individ la un
mediu sănătos. Mai mult decât atât, instanţa de fond a constatat că petenta nu s-a conformat în
termenul acordat prin procesul verbal măsurilor complementare stabilite în sarcina sa de agentul
constatator şi de asemenea că petenta a perseverat în comportamentul său antisocial, fiind sancţionată
contravenţional în repetate rânduri pentru fapte contravenţionale similare în domeniul protecției
mediului.
Instanţa de fond a apreciat aşadar, că individualizarea sancţiunii s-a făcut cu respectarea
disp.art.21 alin.3 din OG nr.2/2001 conform cărora sancţiunea contravenţională aplicată trebuie să fie
proporţională cu gradul de pericol social, ţinând seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta,
de modul şi mijloacele de săvârşire ale acesteia, de scopul urmărit, precum şi de circumstanţele
personale ale contravenţiei, astfel încât nu se justifică înlocuirea sancţiunii aplicate cu avertisment.
Faţă de aceste considerente, neexistând alte elemente care să formeze convingerea că procesul
verbal ar fi neîntemeiat şi nelegal, instanţa de fond a constatat nefondată plângerea petentei,
respingând-o ca atare.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel, în termen legal, petenta XX, întemeiat pe
dispoziţiile art. 466 şi următoarele Cod procedură civilă prin care a solicitat admiterea apelului, şi în
consecinţă a solicitat să se dispună: în principal, anularea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare,
întrucât nu a fost realizată o cercetare efectivă a fondului cauzei. În subsidiar, a solicitat anularea
sentinţei apelate şi rejudecarea cauzei de către instanţa de apel, în sensul admiterii plângerii
contravenţionale îndreptată împotriva procesului verbal de contravenţie seria GNM nr. 00586
întocmit în data de 20.10.2020 de către Garda Naţională de Mediu prin Serviciul Comisariatului
Judeţean Botoşani, urmând a obliga intimata la plata cheltuielilor de judecată pricinuite de acest
proces.
În motivarea cereri de apel s-a arătat în ceea ce priveşte motivele de nelegalitate a sentinţei
apelate şi ale procesului verbal de contravenţie contestat, s-a învederat următoarele:
Procesul verbal este lovit de nulitate absolută întrucât prin procesul verbal în sarcina societăţii
s-a reţinut săvârşirea unor fapte care nu reprezintă contravenţii: art. 58 lit. f şi art. 94 alin. 1 lit. din
OUG nr. 195/2005, cu încălcarea principiului legalităţii contravenţiilor şi a indicării temeiului de
drept conform art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001.

4
 În actul constatator, la rubrica Faptele descrise mai sus contravin sunt următoarele menţiuni:
-OUG nr. 195/2005 modificată, art. 94 alin. 1 lit. 1 şi se sancţionează cu amendă de la 25.000 la
50.000 lei;
-OUG nr. 195/2005 modificată, art. 58 lit. f şi se sancţionează cu amendă de la 30.000 la 50.000 lei
pentru care se aplică următoarele sancţiuni:
-50.000 lei contravenţia prevăzută OUG nr. 96 alin. 1 pct. 1;
-avertisment contravenţia prevăzută de OG, nr. 2/2001 art. 7 alin 3.
Cu privire la fapta contravenţională pentru care societatea apelantă a fost amendată
contravenţional cu suma de 50.000 lei, prima instanţă a reţinut că, „Verificând, potrivit dispoziţiilor
art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de contravenţie nr. (...) din
13.04.2017, instanţa de fond a reţinut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale
incidente, respectiv a prevederilor art. 16 şi 17 din acelaşi act normativ, neexistând cazuri de nulitate
absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
În drept, conform art. 96 alin. (1) pct. (1) din O.U.G. nr. 195/2005,: 1) Constituie contravenţii
şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), pentru persoane fizice, şi de
Ia 25.000 lei (RON) la 50.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi
legale: 1. obligaţiile persoanelor juridice de a realiza sisteme de automonitorizare inclusiv pentru
disconfortul olfactiv şi de a raporta autorităţii publice teritoriale de protecţie a mediului rezultatele
automonitorizării şi/sau alte date solicitate, precum şi accidentele şi incidentele care pot conduce la
pericole de accidente”.
Se poate lesne observa că fapta descrisă de agentul constatator a fost corect încadrată la
Rubrica corespunzătoare contravenţiei reţinute în sarcina petentei de la art. 96 alin. (1), pct. (1) din
O.U.G. nr. 195/2005, constând în încălcarea obligaţiei de a raporta autorităţii publice teritoriale de
protecţie a mediului rezultatele automonitorizării şi/sau alte date solicitate, precum şi accidentele şi
incidentele care pot conduce Ia pericole de accidente.
În cauză, deşi prin plângerea contravenţională subscrisa a făcut referire la dispoziţiile art. 94
alin. 1 lit. e) din OUG nr. 195/2005 modificată, instanţa a considerat că sunt incidente prevederile 94
alin. 1 lit. I) din OUG nr. 195/2005, reţinând că, „Obligaţia de informare care-i incumbă persoanei
juridice este prevăzută şi la art. 94 alin. (1) pct. 1) din O.U.G. nr. 195/2005 potrivit căruia :”(1)
Protecţia mediului constituie o obligaţie a tuturor persoanelor fizice şi juridice, în care scop: 1)
informează autorităţile competente, în caz de eliminări accidentale de poluanți în mediu sau de
accident major;”, fiind corect inserată la rubrica corespunzătoare normelor legale încălcate prin
faptele contravenţionale reţinute în sarcina petentei”.
S-a arătat că, prin Întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, intimata a precizat că „pentru o parte
din neconformităţile constate echipa de comisari a sancţionat societatea cu sancţiune contravenţională
pentru nerespectarea prevederilor OUG 195/2005 privind protecţia mediului, art. 94 alin. 1 lit. 1 şi
art. 58 lit. f”.
Deci aşa cum reiese din procesul verbal subscrisa ar fi fost sancţionată pentru contravenţia
incriminată de art. 94 alin. 1 lit. 1) din OUG nr. 195/2005.
S-a învederat instanţei de control judiciar că stabilirea cu certitudine a faptelor
contravenţionale stabilite în sarcina subscrisei este importantă în condiţiile în care nici fapta prevăzută
de art. 94 alin. 1 lit. 1) din OUG nr. 195/2005 şi nici cea reglementată de art. 58 lit. f din acelaşi act
normativ nu sunt legiferate ca fiind fapte contravenţionale.
Art. 58 lit. f prevede că, persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii: f) să nu
deverseze în apele de suprafaţă, subterane şi maritime ape uzate, fecaloid menajere, substanțe
petroliere, substanțe prioritare/prioritar periculoase, în timp ce art. 94 alin. 1 lit. 1) stipulează că, (1)
Protecţia mediului constituie o obligaţie a tuturor persoanelor fizice şi juridice, în care scop: 1)
informează autorităţile competente, în caz de eliminări accidentale de poluanți în mediu sau de
accident major.
Agenţii constatatori au precizat că pentru contravenţia prevăzută de art. 58 lit. f din acelaşi act
normativ OUG nr. 195/2005 sancţiunea este prevăzută de art. 7 alin (3) din O.G. nr. 2/2001, iar pentru
contravenţia reglementată de art. 94 alin. 1 lit. 1) sancţiunea este prevăzută OUG nr. 96 alin. 1 pct. 1.

5
 Art. 7 alin (3) din O.G. nr. 2/2001 prevede că (3) Avertismentul se poate aplica şi în cazul în
care actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei nu prevede această sancţiune, însă acest
text de lege trebuie interpretat în sensul în care dacă norma contravenţională prevede doar sancţiunea
amenzii contravenţionale fără a fi prevăzută şi sancţiunea avertismentului, agenţii constatatori pot
aplica şi avertisment.
Art. 96 alin. (1) pct. 1 prevede că,(l) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de
la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), pentru persoane fizice, şi de la 25.000 lei (RON) la 50.000 lei
(RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale: 1. obligaţiile persoanelor
juridice de a realiza sisteme de automonitorizare inclusiv pentru disconfortul olfactiv şi de a raporta
autorităţii publice teritoriale de protecţie a mediului rezultatele automonitorizării şi/sau alte date
solicitate, precum şi accidentele şi incidentele care pot conduce Ia pericole de accidente.
Este de observat că în cuprinsul OUG nr. 195/2005 nu se menționează nicăieri că încălcarea
acestor dispoziţii legale ar reprezenta contravenţii si nici care sunt sancţiunile care pot fi aplicate de
către agenţii constatatori.
Or, potrivit art. 1 şi 3 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, care consacră principiul legalităţii
contravenţiei şi sancţiunii: (1) Actele normative prin care se stabilesc contravenţii vor cuprinde
descrierea faptelor ce constituie contravenţii si sancţiunea ce urmează să se aplice pentru fiecare
dintre acestea: în cazul sancţiunii cu amendă se vor stabili limita minimă si maximă a acesteia sau,
după caz, cote procentuale din anumite valori; se pot stabili şi tarife de determinare a despăgubirilor
pentru pagubele pricinuite prin săvârşirea contravenţiilor. (2) Persoana juridică răspunde
contravenţional în cazurile şi în condiţiile prevăzute de actele normative prin care se stabilesc şi se
sancţionează contravenţii.
Deci pentru ca o faptă sau încălcarea unei obligaţii legale să reprezinte contravenţie aceasta
trebuie să fie stabilită ca atare de lege si să fie stabilite si limitele minime şi maxime ale sancţiunilor.
În cauză principiul legalităţii contravenţiei a fost încălcat, ceea ce atrage nulitatea absolută a
procesului-verbal de contravenţie, instanţa neavând posibilitatea de a proceda la schimbarea
încadrării juridice. în cauză devin incidente prevederile art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, potrivit
căruia este obligatorie indicarea actului normativ prin care se stabileşte si sancţionează contravenţia,
consecinţa nerespectării acestor dispoziţii fiind nulitatea procesului- verbal.
Totodată deşi agentul constatator menționează în procesul verbal de contravenţie menționează
că fapta prevăzută de art. 94 alin. 1 lit. 1) din OUG nr. 195/2005 este contravenţie sancţionată de art.
96 alin. 1 pct. 1 din OUG nr. 195/2005 această susţinere este neîntemeiată, deoarece art. 96 alin. 1
pct. 1 nu face nicio trimitere la art. 94 alin. 1 lit. 1).
Totodată, cele două norme juridice au un conţinut diferit, deoarece art. 94 alin. 1 lit. 1) se
referă la obligaţia de a informa autorităţile competente, în caz de eliminări accidentale de poluanți în
mediu sau de accident maior, iar art. 96 alin. (1) pct. 1 la obligaţia de a raporta autorităţii publice
teritoriale de protecţie a mediului precum şi accidentele si incidentele care pot conduce la pericole de
accidente.
Deci nu se poate reţine că fapta prevăzută de art. 94 alin. 1 lit. 1) din OUG nr. 195/2005
reprezintă contravenţia incriminată de art. 96 alin. 1 pct. 1 din OUG nr. 195/2005, astfel încât în lipsa
identificării exacte a faptei contravenţionale procesul verbal este lovit de nulitate absolută.
Al doilea motiv de nulitate a procesului-verbal contestat este încălcarea dispoziţiilor art. 16
alin. (1) din OG nr. 2/2001, sub aspectul nedescrierii faptei contravenţionale.
Din cuprinsul procesului verbal contestat, atât cât se înţelege, rezultă că "în data de 19.10.2020
comisarii GNM Botoşani an efectuat un control la depozitul de deșeuri Stăuceni ca urmare a sesizării
telefonice transmise de SGA Botoşani cu privire la deversarea de levigat în cursul de apă Burla.
Incidentul nu a fost anunțat de către reprezentantul S.C. XX S.R.L. deşi obligaţia îi revine
operatorului depozitului conform legislaţiei de mediu în vigoare.." În rest, nu se mai poate înţelege
ce este consemnat în procesul verbal de contravenţie cu privire Ia starea de fapt şi circumstanţele în
care ar fi fost comisă presupusa faptă contravenţională, scrisul olograf fiind ilizibil.
În cuprinsul procesului verbal de contravenţie se precizează că Incidentul nu a fost anunțat de
către reprezentantul S.C. XX S.R.L. deşi obligaţia îi revine operatorului depozitului conform
legislaţiei de mediu în vigoare, însă nu se menționează care sunt autorităţile care trebuiau anunțate

6
despre incident, care este modalitatea în care trebuie anunțat incidentul, precum si termenul în care
trebuia anunțat incidentul, pentru ca insista să poată verifica dacă subscrisa a avut sau nu o conduită
conformă cu legea.
De asemenea, agenţii constatatori califică fapta ca fiind un incident, însă acest termen nu este
definit de către OUG nr. 195/2005.
Prin urmare, există un grad ridicat de ambiguitate cu privire la faptele imputate subscrisei,
aspecte care ar trebui sancţionate cu nulitatea procesului-verbal contestat, întrucât este încălcat
dreptul la apărare al subscrisei, fiind nesocotite dispoziţiile art. 16 alin. (1) din OG nr. 2/2001, care
prevăd următoarele: ”Procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu:
data şi locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul
constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul
de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei si locului
în care a fost săvârşită, precum si arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii
faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileşte
şi se sancţionează contravenţia: indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca
urmare producerea unui accident de circulaţie; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate
din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate;
termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune plângerea.”.
Cu alte cuvinte, faptele contravenţională trebuie descrise în mod complet de către agentul
constatator şi trebuie arătate toate împrejurările acestora, exigență care în prezenta cauză nu este
^respectată, deoarece nu este clar care sunt faptele comise,
Ori această formalitate, respectiv descrierea completă şi clară a faptelor imputate este necesară
(prin prisma respectării dreptului la apărare al contravenientului) din două considerente :
-numai astfel instanţa va putea verifica încadrarea corectă a faptei în textul normei care
reglementează şi sancţionează contravenţia (putând astfel să verifice dacă sancţiunea a fost dozată în
mod corespunzător);
-numai aşa va putea contravenientul mai întâi să verifice realitatea menţiunilor consemnate de
agent în procesul-verbal, putând face, dacă este cazul, obiecţiuni Ia acesta, iar mai apoi, în faţa
instanţei, să poată face proba contrară.
Astfel, în prezenta cauză, cele două considerente arătate mai sus şi consacrate legal prin
dispoziţiile art. 16 alin. (1) din OG nr. 2/2001 nu au fost respectate de către agentul constatator,
sancţiunea, în acest caz, fiind nulitatea procesului-verbal, întrucât subscrisa este pusă în
imposibilitatea de a se apără si de a dovedi dacă într-adevăr conduita acesteia a încălcat normele
legale arătate în procesul-verbal, în condiţiile în care nu se cunoaşte exact care sunt faptele care au
atras sancţiunile contravenţionale si circumstanţele precise în care ar fi fost săvârşite faptele. Altfel
spus, este imposibil de dovedit un fapt ale cărui detalii sunt necunoscute. întrucât oricât dovezi vom
aduce într-un anume sens, intimata poate foarte facil să susţină contrariul, având în vedere si puterea
doveditoare superioară a procesului-verbal. De asemenea, nici instanţa nu poate verifica dacă s-a
făcut încadrarea corectă a faptelor în textele legale si nici dacă sancţiunile aplicate sunt legale şi
proporţionale, încălcându-se si principiul aflării adevărului reglementat de dispoziţiile art. 22 Cod pr.
civ.
Ca atare, există un dubiu serios cu privire la realitatea comiterii faptelor şi corectitudinea
aplicării sancţiunilor contravenţionale, neputând fi verificat nici măcar de instanţă dacă într-adevăr
faptele imputate au fost cu adevărat comise şi dacă sancţiunile au fost corespunzător aplicate.
Consecinţa acestor vicii este aplicarea principiului in dubio pro reo, având în vedere incertitudinile
care planează asupra procesului-verbal de contravenţie, vătămare care nu poate fi înlăturată altfel
decât prin anularea procesului-verbal.
În al treilea rând, prin procesul verbal contestat se impută şi faptul că reprezentanţii SC XX
SRL nu au anunțat incidentul constând deversarea de levigat neepurat direct în pârâul Burla, însă
apelanta consideră că societatea nu este vinovată de comiterea acestei contravenţii.
În acest sens, s-a precizat că deversarea de levigat neepurat direct în pârâul Burla s-a datorat
capacității de captare mult prea mici a stației de epurare. în concret depozitul este proprietatea

7
Consiliului Judeţean Botoşani, care ne-a predat stația de epurare având un bazin tampon de doar 600
mc, capacitate care este subdimensionată.
Astfel datorită acestui defect, care nu este cauzat de subscrisa, bazinul tampon s-a umplut într-
un timp foarte scurt cu levigat datorită faptului că anterior zilei în care s-a efectuat controlul, precum
şi în ziua de 19.10.2020 au fost cantități de precipitații deosebit de mari. Astfel levigatul a ajuns "să
fie deversat în cursul de apă Burla într-un timp foarte scurt, fără ca reprezentanţii subscrisei să poată
face ceva în acest sens, având în vedere că aceştia nici nu au avut timpul suficient să observe acest
incident pentru a-1 putea anunța în timp util autorităților competente, încercând mai întâi să remedieze
problema intervenită, aspect care credem că era primordial. în acest sens, arătăm că imediat după
controlul efectuat în data de 19.10.2020 subscrisa a remediat temporar incidentul, stopând evacuarea
levigatului neepurat în cursul de apă Burla, comunicând spre știința Comisariatului Judeţean Botoşani
adresa nr. 1815 din 20.10.2020 alături de fotografiile prin care se atestă măsurile luate.
De asemenea, precizăm că la art. 96 alin. (1) pct. 1 din OUG nr. 195/2005 nu este indicat
vreun termen în care trebuie raportate accidentele ecologice, precum cel în cauză, situaţie în care
apreciem că trebuie acordat un termen rezonabil de a anunța autorităţile cu privire la incidente
intervenite, fiind injust şi abuziv să se solicite ca persoana juridică să anunţe instant accidentul,
întrucât pot exista numeroase circumstanțe care să împiedice raportarea imediată, chiar în momentul
în care a intervenit evenimentul. Astfel, apelanta consideră că aplicarea unei sancţiuni cu amendă
pentru motivul că nu a raportat instant producerea accidentului este atât abuzivă, cât şi în contradicţie
cu spiritul legii, întrucât este imposibil, oricare ar fi accidentul produs, ca autorităţile să fie anunțate
instant, concomitent cu apariția incidentului, trebuind să fie acordat un termen rezonabil în care să se
poată raporta accidentul. Cu privire la acest aspect, s-a precizat că este nereală susţinerea intimatei
conform căreia deversarea levigatului ar fi avut loc cu câteva zile înainte de realizarea controlului.
S-a învederat că acest motiv de nelegalitate a procesului verbal de contravenţie privind
termenul în care trebuia anunțată autoritatea pentru protecţia mediului nu a fost analizat de către
instanţa de fond, aceasta reţinând că, „Din actele şi lucrările dosarului, rezultă că nu a fost răsturnată
prezumţia de veridicitate cu privire la situaţia de fapt reţinută în procesul verbal de contravenţie de
către agentul constatator, fapta săvârşită de acesta întrunind elementele constitutive ale contravenţiei
prevăzute de art. 96 alin.1 pct. (1), din O.U.G. nr. 195/2005 privind încălcarea obligaţiei de a anunța
de îndată scurgerea levigatului neepurat direct în cursul râului Burla. Prin chiar motivarea plângerii,
petenta a recunoscut că nu i s-a acordat un termen rezonabil pentru a-si îndeplini obligaţia de a
informa Garda de Mediu cu privire la acest incident şi mai mult chiar aceasta a motivat şi de ce a
ajuns levigat neepurat în cursul de apă. De asemenea, instanţa apreciază că fapta reţinută în sarcina
societăţii-petente a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică şi aplicarea
sancţiunii corespunzătoare, procesul-verbal contestat fiind de natură a răspunde cerinţelor legale
imperative.”
Or, în prezenta cauză, apelanta consideră că intimata nu le-a acordat acest termen rezonabil,
motiv pentru care se impune anularea procesului verbal contestat.
În ce priveşte fapta constând în deversarea în apele de suprafaţă a substanțelor periculoase,
faptă prevăzută de art. 58 lit. f) din OUG nr. 195/2005 şi sancţionată cu avertisment, s-a precizat că
fapta prevăzută de art. 58 lit. f) din OUG nr. 195/2005 nu este incriminată drept contravenţie şi nu
este sancţionată ca atare de niciun act normativ, fiind încălcat principiul legalităţii contravenţiilor vă
rugăm să observați că în cauză nu este nicio dovadă că ar fi fost săvârşită această faptă. De asemenea,
art. 7 alin. (3) din OG nr. 2/2001 nu sancţionează această faptă ca fiind contravenţie.
În subsidiar, în cazul în care se va considera că nu pot fi reţinute motivele de nelegalitate ale
procesului verbal de contravenţie, societatea apelantă a solicitat să se dispună comutarea în
avertisment a amenzii dispuse prin procesul verbal contestat.
Conform art. 5 alin. (5) şi (6) din OG nr. 2/2001: „(5) Sancţiunea stabilită trebuie să fie
proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite. (6) Sancţiunile complementare se aplică
în funcţie de natura şi de gravitatea faptei. ”
Totodată, potrivit art. 34 din acelaşi act normativ: „(1) Instanţa competentă să soluţioneze
plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe
celelalte persoane citate, dacă aceştia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege,

8
necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotărăşte asupra
sancţiunii, despăgubirii stabilite, precum şi asupra măsurii confiscării”.
Astfel, societatea apelantă a precizat că la aplicarea sancţiunii contravenţionale nu s-au avut
în vedere dispoziţiile art. 21 alin. 3 din OG.nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
potrivit cărora: „sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie
proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care
a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea
produsă, precum de circumstanţele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise în
procesul-verbal.
S-au analiza în continuare elementele de individualizare ale sancţiunii contravenţionale
enumerate de către art. 21 alin. (3) din OG nr. 2/2001, pentru a demonstra că, faţă de toate aceste
elemente, nu se impunea aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale.
Apelanta a considerat că, faptele contravenţionale reţinute în cauză sunt caracterizate de un
pericol social scăzut având în vedere că incidentul a fost remediat imediat după efectuarea controlului,
în aceeaşi zi, respectiv 19.10.2020, astfel că deversarea levigatului nu a fost de durată.
În ce priveşte modul şi mijloacele de săvârşire a faptelor, s-a precizat că angajaţii apelantei au
fost cooperativi şi au asistat comisarii Gărzii de Mediu în efectuarea controlului, neefectuând niciun
act de obstrucționare a activităţii acestora. În acest sens, s-a menţionat că nici în procesul verbal
contestat şi nici în Nota de constatare nr. RUC 47 din 20.10.2020 întocmită de comisarii Pasat
Smaranda-Irina şi Popovici Liliana nu s-a reţinut faptul că angajaţii apelantei ar fi avut o conduită de
rea-credință. De asemenea, aşa cum s-a arătat anterior, deversarea de levigat neepurat direct în pârâul
Burla s-a datorat capacității de captare mult prea mici a stației de epurare, defect de construcţie care
se datorează proprietarului depozitului şi a stației de epurare, respectiv Consiliului Judeţean Botoşani,
care le-a predat stația de epurare având un bazin tampon de doar 600 mc, capacitate care este
subdimensionată.
Astfel datorită acestui defect, care nu este cauzat de societatea apelantă, bazinul tampon s-a
umplut într-un timp foarte scurt cu levigat datorită faptului că anterior zilei în care s-a efectuat
controlul, precum în ziua de 19.10.2020 au fost cantități de precipitații deosebit de mari. Astfel
levigatul a ajuns să fie deversat în cursul de apă Burla într-un timp foarte scurt, fără ca reprezentanţii
subscrisei să poată face ceva în acest sens, având în vedere că aceştia nici nu au avut timpul suficient
să observe acest incident pentru a-1 putea anunța în timp util autorităților competente, încercând mai
întâi să remedieze problema intervenită, aspect pe care îl consideră primordial. În acest sens, imediat
după controlul efectuat în data de 19.10.2020 apelanta a remediat temporar incidentul, stopând
evacuarea levigatului neepurat în cursul de apă Burla, comunicând spre știința Comisariatului
Judeţean Botoşani adresa nr. 1815 din 20.10.2020 alături de fotografiile prin care se atestă măsurile
luate.
În privinţa scopului urmărit, s-a precizat că societatea apelantă nu şi-a impus niciodată să
eludeze dispoziţiile legale, fiind vorba despre un accident care nu putea fi fizic gestionat instant.
Cât priveşte referirea la procesele verbale de contravenţie întocmite de către pârâtă pe numele
S.C. XX S.R.L. cu scopul de a crea o imagine negativă apelantei, aceasta nu denotă decât reaua
credință a pârâtei care nu precizează că parte din procesele verbale au fost anulate de către instanţele
de judecată, iar parte sunt contestate în prezent, existând dosare pe rolul instanţelor de judecată.
Societatea apelantă a considerat că funcția preventivă şi educativă a sancţiunilor
contravenţionale ar fi îndeplinită în speţă chiar dacă subscrisa ar fi sancţionată doar cu avertisment,
având în vedere şi faptul că sancţiunile juridice nu constituie mijloace de răzbunare a societăţii nici
nu sunt un scop în sine, ci sunt mijloace de reglare a raporturilor juridice contravenţionale prin care
se doreşte o responsabilizare a contravenientei. De altfel, prin procesul verbal contestat s-a aplicat
deja sancţiunea avertismentului pentru fapta prevăzută la art. 58 lit. f) din OUG nr. 195/2005, de unde
rezultă gravitatea redusă a faptelor imputate societăţii apelante.
Astfel, potrivit art. 34 alin. (1) din OG nr. 2/2001, conform căruia instanţa poate analiza un
proces verbal nu doar sub aspectul legalităţii dar şi din punctul de vedere al temeiniciei, apelanta a
solicitat comutarea sancţiunii amenzii în avertisment, considerând că astfel s-ar respecta principiul
proporţionalităţii, potrivit art. 21 din OG nr. 2/2001.

9
 În concluzie, societatea apelantă a solicitat admiterea apelului, anularea Sentinţei civile nr.
2614 din 22.09.2021 pronunţată de Judecătoria Botoşani în dosarul nr. 11999/193/2020 şi rejudecarea
cauzei de către instanţa de apel, în sensul admiterii plângerii contravenţionale astfel cum a fost
formulată.
Societatea apelantă şi-a întemeiat cererea de apel pe dispoziţiile art. 34 alin. (2) din O.G. nr.
2/2001, precum şi pe celelalte prevederi legale menţionate.

Societatea apelantă XX S.R.L. la data de 14.03.2022 a formulat o cerere de sesizare a Curţii

Constituționale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin.(1) pct. 1
din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului:
(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei
(RON), pentru persoane fizice, şi de la 25.000 lei (RON) la 50.000 lei (RON), pentru persoane
juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale: 1. obligaţiile persoanelor juridice de a realiza
sisteme de automonitorizare inclusiv pentru disconfortul olfactiv şi de a raporta autorităţii publice
teritoriale de protecţie a mediului rezultatele automonitorizării şi/sau alte date solicitate, precum şi
accidentele şi incidentele care pot conduce la pericole de accidente.
În motivarea cereri s-a arătat că, textul de lege care face obiectul excepţiei este contrar
dispoziţiilor art. 1 alin. 5 şi art. 21 alin. 3 din Constituție încălcând şi art.3 alin.(1), art.6 alin.(1) şi art.
13 lit. a) din Legea nr.24/2000, având un caracter impredictibil.
În cauză art. 96 alin. (1) pct. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2005 nu prevede un termen
în care persoanele fizice sau juridice trebuie să raporteze autorităţii publice teritoriale de protecţie a
mediului rezultatele automonitorizării şi/sau alte date solicitate, precum şi accidentele şi incidentele
care pot conduce la pericole de accidente.
De asemenea, actul normativ nu defineşte noţiunea de incidente care pot conduce la pericole
de accidente, în condiţiile în care în cazul subscrisei în procesul verbal de stabilire a contravenţiilor
se face referire la anunțarea incidentului.
Lipsa unui termen care dacă nu este respectat conduce la atragerea răspunderii
contravenţionale lasă loc de interpretare agentului constatator aşa cum s-a întâmplat şi în cauza în
care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, ajungându-se la situaţia în care deşi în data de
19.0.2020 ora 11:40 reprezentanţii SG A Botoşani au observat deversarea levigatului, agenţii
constatatori au fost prezenţi la depozitul de deşeuri la ora 11:56 în aceeaşi zi. Practic, societatea
apelantă ar fi avut la dispoziţie doar 16 minute, în care ar fi putut anunţa cele petrecute la depozitul
de deşeuri din localitatea Săuceni, jud. Botoşani
Societatea apelantă a considerat că, răspunderea contravenţională este una care poate fi atrasă
în condiţiile în care norma contravenţională trebuie să fie suficient de clară în ceea ce priveşte
conduita pe care trebuie să o aibă persoanele astfel încât să nu fie săvârşite fapte de natură
contravenţională.
De asemenea, deşi societăţii apelante i s-a imputat neanunţarea incidentului, acest termen nu
este definit de lege, astfel încât destinatarul legii nu cunoaşte care sunt faptele pentru care trebuie
anunţate autorităţile de mediu. O.U.G. nr. 195/2005 defineşte accidentul ecologic însă nu defineşte şi
termenul de incident.
Textul de lege criticat lasă loc abuzurilor care pot fi comisii de agenţii constatatori prin situaţii
în care agenţii constatatori sancţionează persoane fizice sau juridice pentru fapte contravenţionale în
mod arbitrar.
Dispoziţia legală supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme
legale, sub aspectul clarităţii, precizei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să
determine care sunt condiţiile în care poate fi atrasă răspunderea contravenţională.
În cauză nu este vorba numai despre o imprecizie a legii, ci şi de lipsa de corelare a acesteia
cu dispoziţii legale, care reprezintă norma de drept comun în materia contravenţiilor, respectiv O.G.
nr. 2/2001 care prin intermediul art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 consacră principiul legalităţii
contravenţiei şi sancţiunii: (1) Actele normative ptiu care se stabilesc contravenţii vor cuprinde
descrierea faptelor ce constituie contravenţii şi sancţiunea ce urmează să se aplice pentru fiecare
dintre acestea; în cazul sancţiunii cu amendă se vor stabili limita minimă şi maximă a acesteia sau.

10
după caz, cote procentuale din anumite valori; se pot stabili şi tarife de determinare a despăgubirilor
pentru pagubele pricinuite prin săvârşirea contravenţiilor. (2) Persoana juridică răspunde
contravenţional în cazurile şi în condiţiile prevăzute de actele normative prin care se stabilesc şi se
sancţionează contravenţii.
Practica Curţii Constituţionale este constantă în a constata ivit conflictul cu legea
fundamentală pentru actele normative neclare cu o relevanţă importantă în cauză fiind Deciziile nr. 1
din 11 ianuarie 2012 (Publicată în M. Of. nr. 53 din 23 ianuarie 2012) şi nr. 494 din 10 mai 2012
(Publicată în M.Of. nr. 407 din 19 iunie 2012). În ambele decizii Curtea reţine că „orice act normativ
trebuie să îndeplinească anumite cerințe calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea
ce presupune ca acesta să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat.”.
În prima decizie se reţine că, legea criticată este lipsită de previzibilitate, ceea ce este contrar
dispoziţiilor art. 1 alin. 5 din Constituție, iar în a doua decizie citată, că prevederile legale analizate
„nu întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate şi sunt astfel incompatibile cu
principiul fundamental privind respectarea Constituţiei, a supremației sale şi a legilor prevăzut de art.
I alin. 5 din Constituţie”.
De pe poziţiile considerentelor prezentate anterior, societatea apelantă a solicitat admiterea
cererii de sesizare a CCR.
În drept, societatea apelantă şi-a întemeiat cererea pe prevederile din Constituţia României şi
Legea nr. 47/1992 republicată privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Instituţia intimată YY a formulat „Întâmpinare” (filele 23 – 24 dosar), prin care a solicitat

respingerea apelului ca fiind nefondat, şi să se menţină sentinţa civilă nr. 2614 din data de 22.09.2021
a Judecătoriei Botoşani ca fiind temeinică şi legală, cu consecinţa menţinerii procesului- verbal de
constatare şi sancţionare a contravenţiei seria GNM nr. 00586 din 20.10.2020 şi a amenzii
contravenţionale în cuantumul stabilit prin procesul-verbal.
S-a arătat că, instanţa de fond a analizat din punct de vedere al legalităţii şi temeiniciei
procesul verbal contestat în prezenta cauză, arătând în motivarea sentinţei civile apelate că „petenta
nu a răsturnat prezumţia de temeinicie de care se bucura procesul-verbal de contravenţie.”.
Cu privire la temeinicia procesului verbal contestat instituţia intimată consideră că apelanta a
avut ocazia să administreze mijloacele de probă de natură a combate prezumţia de legalitate şi
temeinicie de care beneficiază procesul-verbal ca act întocmit de un organ al statului în exercitarea
atribuţiilor de serviciu, aceasta folosindu-se de proba înscrisurilor, înscrisuri care nu au combătut
situaţia de fapt reţinută de către comisarii de mediu.
Astfel, instanţa de fond a reţinut în mod corect că la întocmirea procesului verbal au fost
respectate condiţiile formale impuse de lege neexistând motive care să atragă constatarea nulităţii
absolute.
În motivarea cererii de apel, apelanta nu precizează care sunt motivele de nelegalitate a
sentinţei de fond pe care o ataca, primul motiv de nelegalitate invocat fiind încălcarea de către
comisari a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din OG nr. 2/2001, situaţie motivată clar şi concret de către
Judecătoria Suceava, iar al doilea motiv ar fi situaţia că faptele contravenţionale reţinute de către
comisarii de mediu nu există în realitate.
Faptele comise, sancţiunile aplicate au fost cunoscute de către apelantă petenta prin Nota de
constatare nr. 47 din 19.10.2020, cu obiecţiuni cu privire la constatările comisarilor de mediu, pe cale
de consecinţă nu a fost încălcat dreptul la apărare al petentei şi nu poate fi reţinută nulitatea
procesului-verbal contestat.
Sub aspectul legalităţii, instituţia intimată a solicitat instanţei de control judiciar să constate
că, în prezenta cauză, nu se poate reţine existenţa vreunei cauze de nulitate absolută a procesului
verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei contestat prevăzută de art. 17 din OG nr. 2/2001,
acesta fiind încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale incidente.
Sub aspectul temeiniciei, instituţia intimată a solicitat instanţei de control judiciar să reţină că
apelanta nu a făcut dovada unei alte situaţii de fapt decât cea menţionată în procesul verbal de
constatare şi sancţionare a contravenţiei şi totodată actul de sancţionare a reţinut în mod corect şi
complet situaţia de fapt, aşa cum confirmă probatoriul administrat în cauză.

11
 Cu privire la individualizarea sancţiunilor aplicate de către comisarii din cadrul Gărzii
Naţionale de Mediu, Comisariatul Judeţean Botoşani instituţia intimată consideră că amenzile
contravenţionale aplicate de agentul constatator sunt în limitele speciale stabilite de legiuitor şi a fost
corect individualizată având în vedere gradul de pericol social al faptei ţinând cont de impactul
semnificativ asupra mediului şi dată fiind recidiva apelantei în materie de săvârşire a contravenţiilor
în materie de protecţie a mediului.
Faţă de precizările făcute, instituţia intimată a considerat că sancţiunile au fost corect
individualizate şi că nu se poate dispune înlocuirea sancţiunilor amenzii cu avertisment, atâta timp
cât contravenţia constatată are un grad de pericol social ridicat, sancţiunea avertismentului
neîndeplinind exigenţele de proporţionalitate şi de necesitate faţă de criteriile de individualizare
enumerate de art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 şi în lumina dispoziţiilor art. 5 alin. 5 din acelaşi act
normativ, neimpunându-se reindividualizarea sancţiunii aplicate prin procesul verbal de constatare şi
sancţionare a contravenţiei, amenda contravenţională fiind necesară şi impusă nu doar de consecinţele
contravenţiei, dar şi de caracterul intenţionat şi asumat al faptei contravenţionale.
În mod firesc, pentru ca instanţa să nu intre în limitele puterii legislative, înlocuirea sancţiunii
amenzii cu avertismentul poate fi dispusă doar în ipoteza unor circumstanțe specifice neavute în
vedere de legiuitor la momentul incriminării faptei. Ori, în prezenta speţă, circumstanţele specifice
nu au fost dovedite, astfel încât fapta să fie calificată ca fiind mai puţin gravă decât pericolul social
ridicat avut în vedere de către legiuitor la data edictării normei incriminatoare.
Totodată, instituţia intimată a solicitat instanţei să observe că limitele speciale ale sancţiunii
amenzii sunt ridicate, ceea ce relevă importanţa valorilor sociale protejate de normele încălcate.
Având în vedere sancţiunea considerabilă prevăzută de lege pentru fapta săvârşită de către
apelantă şi care reflectă gravitatea ridicată a acesteia şi pericolul creat pentru mediul înconjurător,
instituţia intimată a solicitat instanţei de control judiciar să observe că nu este îndeplinită cerinţa
legală stipulată de art. 7 alin. 2 din OUG nr. 2/2001, sancţiunea amenzii aplicate prin procesul verbal
de contravenţie fiind în concordanţă cu prevederile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 (potrivit căruia
sancţiunea trebuie sa fie proporţională cu pericolul social al faptei săvârşite) şi ale art. 21 alin. 3
(conform căruia la aplicarea sancţiunii trebuie să se ţină cont de împrejurările în care a fost săvârşită
fapta, modul şi mijloacele de săvârşire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă şi circumstanţele
personale ale contravenientului).
Reglementarea contravenţiilor în domeniul protecției mediului urmărește preîntâmpinarea
faptelor care generează prejudicierea mediului, asigurarea unui nivel înalt de protecţie şi îmbunătățire
a calităţii mediului, sancţiunile fiind instituite pentru înlăturarea şi prevenirea producerii de efecte
negative asupra mediului, aplicarea sancţiunii avertismentului în cazul de faţă nu este de natură să
înlăture imperativul protejării interesului social şi al ordinii de drept.
În fapt, în data de 19.10.2020 a avut loc un control neplanificat ca urmare a verificării notei
telefonice transmise de către SGA Botoşani cu privire la deversarea de levigat neepurat în cursul de
apa Burla.
În vederea efectuării controlului s-au analizat următoarele documente:
-autorizaţia integrata de mediu nr. 3/21.08.2015 emisa de APM Botoşani pentru desfăşurarea
activităţii de tratare şi eliminare a deșeurilor nepericuloase (cod CAEN rev.2 - 3821), colectarea
deșeurilor periculoase (cod CAEN rev.2 - 3812), Recuperarea materialelor reciclabile sortate (cod
CAEN rev.2 - 3832), comerț cu ridicata al deșeurilor si resturilor (cod CAEN rev.2 - 4677) si
colectarea si epurarea apelor uzate (cod CAEN rev.2 - 3700), titular Judeţul Botoşani - Consiliul
Judeţean Botoşani;
-decizia de transfer autorizație integrata de mediu nr. 7573/19.08.2016 emisă de APM
Botoşani, la solicitarea atât a Județului Botoşani - Consiliul Judeţean Botoşani, cat si a S.C. XX S.R.L.
Suceava, prin care se accepta transferul autorizaţiei integrate de mediu nr. 3/21.08.2015 ;
-împuternicire nr. 1809/19.10.2020 prin care reprezentantul legal S.C. XX S.R.L.
împuternicește pe dl Tipu Ionuț să reprezinte societatea în relațiile cu Garda Naţională de Mediu -
Comisariatul Judeţean Botoşani;
- raport de încercare 1929038/ 08.11.2019 pentru apa din pânza freatica elaborat de
WESSLING Romania SRL;

12
 - plan de protecţie si intervenţie in situaţii de urgenta CMID - Depozit de deșeuri Stăuceni-
jud Botoşani pentru situaţiile de urgenta ce se pot produce pe teritoriul municipiului: cutremure,
alunecări si prăbușiri de teren, inundații si fenomene meteorologice periculoase, epidemii si epizootii,
accidente chimice, accidente nucleare si căderi de obiecte cosmice, avarii la construcțiile hidrotehnice
sau conducte magistrale, incendii de masa, avarii sau explozii si accidente majore pe căile de
comunicații.
- plan de intervenţie pentru situaţii de urgenta si capacitate de răspuns nr.8 pentru accident
prin electrocutare;
- plan de intervenţie pentru situaţii de urgenta si capacitate de răspuns nr.9 pentru accident de
circulaţie;
- plan de intervenţie pentru situaţii de urgenta si capacitate de răspuns nr.11 pentru fisurarea
geomembranei de etanșare a bazei depozitului;
- programul anual de mentenanță echipamente SBR în anul 2020 - exploatare SBR CMID
Stăuceni Botoşani;
- exercitarea atribuţiilor de serviciu, aceasta folosindu-se de proba înscrisurilor, înscrisuri care
nu au combătut situaţia de fapt reţinută de către comisarii de mediu.
Astfel, instanţa de fond reţine în mod corect că: ”la întocmirea procesului verbal au fost
respectate condiţiile formale impuse de lege neexistând motive care să atragă constatarea nulităţii
absolute.”
În motivarea cererii de apel, apelanta nu precizează care sunt motivele de nelegalitate a
sentinţei de fond pe care o ataca, primul motiv de nelegalitate invocat fiind încălcarea de către
comisari a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din OG nr. 2/2001, situaţie motivata clar si concret de către
Judecătoria Suceava, iar al doilea motiv ar fi situaţia ca faptele contravenţionale reţinute de către
comisarii de mediu nu exista in realitate.
Faptele comise, sancţiunile aplicate au fost cunoscute de către apelanta petenta prin Nota de
constatare nr. 47 din 19.10.2020, cu obiecţiuni cu privire la constatările comisarilor de mediu, pe cale
de consecinţă nu a fost încălcat dreptul la apărare al petentei si nu poate fi reţinută nulitatea
procesului-verbal contestat.
Sub aspectul legalităţii, instituţia intimată a solicitat instanţei să constate că, în prezenta cauză,
nu se poate reţine existenţa vreunei cauze de nulitate absolută a procesului verbal de constatare şi
sancţionare a contravenţiei contestat prevăzută de art. 17 din OG nr. 2/2001, acesta fiind încheiat cu
respectarea dispoziţiilor legale incidente.
Sub aspectul temeiniciei, instituţia intimată a solicitat instanţei să rețină că apelanta nu a făcut
dovada unei alte situaţii de fapt decât cea menţionată în procesul verbal de constatare şi sancţionare
a contravenţiei şi totodată actul de sancţionare a reţinut în mod corect si complet situaţia de fapt, aşa
cum confirma probatoriul administrat în cauză.
Cu privire la individualizarea sancţiunilor aplicate de către comisarii din cadrul Gărzii
Naţionale de Mediu, Comisariatul Judeţean Botoşani s-a apreciat că amenzile contravenţionale
aplicate de agentul constatator sunt în limitele speciale stabilite de legiuitor si a fost corect
individualizată având în vedere gradul de pericol social al faptei ţinând cont de impactul semnificativ
asupra mediului şi dată fiind recidiva apelantei în materie de săvârşire a contravenţiilor în materie de
protecţie a mediului.
Faţă de precizările făcute, instituţia intimată a considerat că sancţiunile au fost corect
individualizate şi că nu se poate dispune înlocuirea sancţiunilor amenzii cu avertisment, atâta timp
cât contravenţia constatată are un grad de pericol social ridicat, sancţiunea avertismentului
neîndeplinind exigenţele de proporţionalitate şi de necesitate faţă de criteriile de individualizare
enumerate de art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 şi în lumina dispoziţiilor art. 5 alin. 5 din acelaşi act
normativ, neimpunându-se reindividualizarea sancţiunii aplicate prin procesul verbal de constatare şi
sancţionare a contravenţiei, amenda contravenţională fiind necesară şi impusă nu doar de consecinţele
contravenţiei, dar şi de caracterul intenţionat şi asumat al faptei contravenţionale.
În mod firesc, pentru ca instanţa să nu intre în limitele puterii legislative, înlocuirea sancţiunii
amenzii cu avertismentul poate fi dispusă doar în ipoteza unor circumstanțe specifice neavute în
vedere de legiuitor la momentul incriminării faptei. Ori, în prezenta speţă, circumstanţele specifice

13
nu au fost dovedite, astfel încât fapta să fie calificată ca fiind mai puţin gravă decât pericolul social
ridicat avut în vedere de către legiuitor la data edictării normei incriminatoare.
Totodată, instituţia intimată a solicitat instanţei să observe că limitele speciale ale sancţiunii
amenzii sunt ridicate, ceea ce relevă importanţa valorilor sociale protejate de normele încălcate.
Având în vedere sancţiunea considerabilă prevăzută de lege pentru fapta săvârşită de către
apelantă şi care reflectă gravitatea ridicată a acesteia şi pericolul creat pentru - programul anual de
mentenanță echipamente nanofiltrare 2020;
-fisa de jurnal - stația de nanofiltrare pentru lunile septembrie - octombrie 2020;
Prin invitația înregistrată la GNM-CJ Botoşani cu nr. 2527/19.10.2020 transmisă prin email
office@diasil.ro au fost solicitate şi următoarele documente: expertiza tehnica de verificare a
integrității membranei de hidroizolație a depozitului. La data controlului nu a fost depusă expertiza
tehnică de verificare a integrității membranei de hidroizolație a depozitului şi nici acordul de mediu
pentru montare instalație de captare a gazului.
Comisarii de mediu au consemnat constatări care sunt prezentate detaliat în întâmpinarea
depusă pe fondul cauzei.
Cu ocazia controlului au fost efectuate 10 (zece) instantanee foto cu aplicația GPS Map
Camera, care sunt anexate la dosarul cauzei.
Pentru neconformitățile constatate echipa de comisari a trasat 11 masuri.
Pentru o parte din neconformitățile constatate echipa de comisari a sancţionat societatea cu
sancţiune contravenţională pentru nerespectarea prevederilor OUG 195/2005 privind protecţia
Mediului, art. 94 alin. 1 lit. 1 si art. 58 lit. f.
În ceea ce priveşte motivele invocate de către apelanta- petenta în cuprinsul întâmpinării şi
reluate in prezentul apel facem următoarele precizări:
-în urma studierii exemplarului trei al PVCSC, exemplarul verde existent la dosar, se poate
observa cu ușurință ca scrisul este lizibil, putând fi citit fără a pune dificultăți.
-scrisul olograf al agentului constatator este caligrafic şi citeţ, inclusiv pe exemplarul verde al
PVCSC, orice afirmaţie contrara fiind făcută cu rea intenţie si cu scopul de a induce in eroare instanţa
de judecata.
Mai mult, ulterior, apelanta-petenta formulează apărare pentru fapta care pretinde ca nu ar fi
descrisa, deoarece nu se înţelege scrisul olograf al agentului constatator, si chiar se pronunţa in
numele instanţei, încercând sa o influențeze cum ca nici aceasta nu poate citi descrierea faptei.
-afirmațiile apelantei-petente că sunt încălcate prevederile art. 16 alin.l din OG 2/2001 sub
aspectul nedescrierii faptei contravenţionale de către agentul constatator sunt cel puţin forțate. Faptele
sunt descrise şi încadrate conform actelor normative inclusiv în nota de constatare semnata şi însuşită.
-cât despre pretenția apelantei-petente ca sancţiunea faptei nu a fost dozata în mod
corespunzător, s-a precizat că la aplicarea sancţiunii s-a ţinut cont de faptul că pe lângă sancţiune, au
fost impuse şi măsuri de remediere a poluării factorilor de mediu cu termene imediate şi care, foarte
probabil impun cheltuieli considerabile din partea societăţii, drept urmare s-a aplicat un avertisment
şi o sancţiune de 50.000 lei cu posibilitatea de a achita jumătate din minim, adică 12.500 lei. Trebuie
menţionat că prin actul de control au fost reţinute o serie întreagă de neconformităţi constatate, dar
care nu au fost sancţionate, iar istoricul contravenţional este destul de încărcat.
-referitor la aplicarea unei sancţiuni care a fost aplicată pentru o faptă ce nu a fost comisă şi
anume că i s-a aplicat sancţiune contravenţională pentru neasistarea persoanelor împuternicite cu
activităţi de verificare, inspecție şi control, s-a menţionat că inclusiv în nota de constatate a specificat
chiar în preambul faptul ca inspecția a fost realizată la CMID Stăuceni în prezenţa domnilor Tipu
Ionuţ, care a şi semnat nota de constatare şi Roman Eugen. Mai mult, a fost transmisă invitația
înregistrată la GNM-CJ Botoşani cu nr. 2527/19.10.2020, invitația căreia i s-a dat curs, fiind puse la
dispoziţie o serie de documente, menţionate şi acestea în actul de control.
- dacă este necesară o analiză amănunțită a scrisului, prin comparaţie, se poate observa la
cuvântul “Șeptilici”, care conţine atât litera e cât şi litera l se poate observa cu ușurință că există o
diferenţa între cele două. Inclusiv din descrierea faptei, faptă ce nu reclamă că nu o înţelege, reiese
că petentul a fost sancţionat pentru neanunțarea poluării şi nicidecum pentru neasistarea personalului
GNM-CJ Botoşani.

14
 A mai precizat instituţia intimată că un exemplu elocvent, este şi cuvântul “legislaţie”, cuvânt
ce are cele doua litere una lângă alta, se poate observa diferenţa dintre cele doua litere.
Mai mult, faptele pentru care contravenientul a fost sancţionat sunt precizate inclusiv în nota
de constatare, acestea nefiind modificate in PVCSC.
- referitor la sancţionarea contravenientului pentru faptul că nu au anunțat incidentul constând
în deversarea de levigat în pârâul Burla, trebuie de observat faptul ca petenta nu neaga acest lucru, ba
mai mult motivează si de ce a ajuns levigat neepurat in cursul de apa. Din discuțiile purtate cu
reprezentanţii SGA Botoşani, care de altfel au si anunțat incidentul, aceştia au aflat când au venit sa
recolteze probe de apa, dar au fost așteptați de reprezentanţii societăţii cu proba de apa gata recoltata
in poarta depozitului, încercând sa evite o deplasare a acestora la punctul de recoltare pentru a putea
observa poluarea care era pe cale sa se producă. Doar datorita vigilentei si insistentelor colegilor de
la SGA Botoşani sa recolteze ei înșiși probe, s-a descoperit si astfel a putut fi preîntâmpinată o
catastrofă de proporții.
-referitor la afirmațiile că reprezentanţii societăţii au încercat mai întâi să ia masuri în vederea
remedierii problemei apărută, s-a menţionat că abia în data de 19.10.2020 şi după verificarea în teren
a reprezentanţilor mai multor instituţii, si anume GNM-CJ Botoşani, APM Botoşani, SGA Botoşani,
Consiliul Judeţean Botoşani si chiar a prefectului județului Botoşani, reprezentanţii societăţii au
început să ia masuri de stopare a poluării cursului de apa.
-având în vedere ca despre acest incident s-a aflat de la SGA Botoşani şi nu de la reprezentanţii
societăţii, aproape nici nu mai contează timpul de anunțare, deşi accidentele de genul acesta trebuie
anunțate de îndată ce se produc şi nu după ce produc pagube mediului înconjurător. Mai mult,
reprezentanţii societăţii au avut la dispoziţie cel puţin doua zile sa raporteze incidentul, SC
PISCICOLA SA anunțând ca a observat levigat în acumularea Suliţoaia încă din data de 17.10.2020,
acumularea fiind la aproximativ 12 km depărtare, de scurgerea de levigat avandu-se cunoştinţa încă
dinainte de data de 17.10.2020, şi nici nu se poate motiva ca incidentul nu a fost raportat pentru ca
nu avea cine deoarece toţi angajaţii lucrau la stoparea poluării, nefiind luate masuri de stopare decât
atunci când reprezentanţii instituțiilor menţionate mai sus au fost prezente pe teren.
-referitor la faptul ca pentru fapta prevăzută la art. 58 lit. f din OUG 195/2005 modif. devină
ar fi Consiliul Judeţean Botoşani deoarece stația de epurare este subdimensionata, s-a menţionat că
operatorul depozitului este S.C. XX S.R.L. şi nu Consiliul Judeţean, acesta preluând toate obligaţiile
ce ii revin prin autorizaţia integrata de mediu.
- solicitarea petentului de a fi comutata in avertisment amenda dispusa prin PVCSC nu este
rezonabila, deoarece faptele pentru care a fost sancţionat prezintă o gravitate deosebita, afectând
factorul de mediu apa, perturbând inclusiv fauna acvatică.
- reprezentanţii societăţii nu au încercat stoparea deversării de levigat in cursul de apa, ci au
încercat să ascundă producerea acestuia, organelor statului si numai datorita insistentei acestora a fost
descoperit si s-a astfel s-a intervenit pentru stoparea acestuia.
- trebuie de menţionat ca nici la aceasta data societatea nu a anunțat GNM-CJ Botoşani cu
privire la realizarea masurilor impuse cu ocazia controlului din 19-20.10.2020, deşi ulterior colegii
de la GNM-CG Bucureşti au efectuat un control în vederea verificării realizării masurilor impuse şi
au aplicat o sancţiune in valoare de 100.000 lei.
Pentru a combate susţinerile apelantei cum că o mare parte din PVCSC indicate în cuprinsul
întâmpinării au fost anulate de instanţa de judecata sau se află pe rolul instanţelor de judecată, s-a
revenit cu situaţiei contravenţionale a reclamantei.
S-a învederat că un singur proces verbal seria GNM nr. 01483/09.08.2017 a fost anulat integral
şi un altul, seria GNM nr. 16554/16.05.2019 a fost anulat în parte.
Astfel, de la data preluării depozitului Stăuceni, 2016, reclamanta a fost sancţionată
contravenţional de 11 ori pentru încălcarea legislaţiei de mediu şi, în ciuda faptului că a fost
sancţionată aceasta a nici măcar nu a încercat să remedieze modul de gestionare a acestui depozit
ecologic.
De asemeni, pe rolul Tribunalului Suceava este înregistrat dosarul nr. 689/86/2022, cu termen
de judecata în data de 16.06.2022, dosar al cărui obiect este anularea în conformitate cu art. 17 alin.
3 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, a Raportului de inspecție nr, 37 emis de către

15
comisarii Gărzii Naţionale de Mediu-Comisariatul Judeţean Botoşani, urmare a controlului efectuat
la societatea reclamantă, în perioada 21 septembrie- 04 noiembrie 2021, la punctul de lucru situat în
extravilanul comunei Stăuceni, DN29D f.n., jud. Botoşani.
În dosarul nr. 4550/86/2021 Curtea de Apel Suceava prin Decizia nr. 260/2022 a menținui
sentinţa civila nr. 923/20.12.2021 pronunţată de Tribunalul Suceava prin care a fost respinsă cererea
de suspendare a Raportului de inspecție nr. 37 emis de către comisarii Gărzii Naţionale de Mediu-
Comisariatul Judeţean Botoşani.
La luarea deciziei instituţia intimată a solicitat instanţei de control judiciar să aibă în vedere
Directiva 2004/35/CE privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi
repararea daunelor aduse mediului care prevede norme în temeiul principiului „poluatorul plătește”
este perfect aplicabilă în speţă. Acest lucru înseamnă că o companie care cauzează daune mediului
înconjurător este răspunzătoare pentru acestea şi trebuie să ia măsurile de reparare sau de prevenire
necesare şi să suporte toate costurile aferente.
S-a învederat instanţei că în data de 19.10.2020, orele 12.00 s-a procedat la informarea poluării
accidentale care a avut loc ca urmare a deversării de levigat neepurat în cursul de apa Burla de către
S.C. XX S.R.L.. S-a ataşat întâmpinării Raportul de informare în cazul poluărilor accidentale
înregistrat sub nr. 2529/CJBT/19.10.2020.
Conform procedurilor interne s-a anunțat şi Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate
prin adresa nr. 2566/CJBT/21.10.2020 având în vedere ca unda de poluare a ajuns în acumularea
Suliţoaia administrată de SC PISCICOLA SA- parte a ariei protejate ROSPAQ156.
S-a ataşat dovezi conform cărora poluarea accidentală validată a fost monitorizată în
continuare până la data de 20.11.2020, data la care nu se mai evacua levigat în canalul CES-Burla
prin intermediul surii de descărcare în trepte a apelor fluviale.
În concluzie, instituţia intimată a solicitat respingerea apelului formulat de către apelanta
petentă S.C. XX S.R.L., să se menţină sentinţa civilă nr. 2614/22.09.2020, ca fiind temeinică şi legală,
cu consecinţa menţinerii procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria GNM nr.
00586 din 20.10.2020 şi a amenzii contravenţionale în cuantumul stabilit prin procesul-verbal.
În drept, instituţia intimată şi-a întemeiat apărările formulate pe dispoziţiile O.U.G nr.
195/2005 privind protecţia mediului; O.U.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor;
Ordinului MMDD nr. 1789/2007 privind procedura de emitere a autorizaţiei de mediu Codul de
procedură civilă.
Faţă de excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 96 alin.(1) pct. 1 din OUG
nr. 195/2005 privind protecţia mediului formulată de către apelantul petent S.C. XX S.R.L. instituţia
intimată a solicitat respingerea sesizării pentru următoarele:
În data de 19.10.2020 a avut loc un control neplanificat ca urmare a verificării notei telefonice
transmise de către Sistemul de Gospodărire a Apelor Botoşani cu privire la deversarea de levigat
neepurat in cursul de apa Burla.
Referitor la sancţionarea apelantei-petente pentru faptul ca nu a fost anunțat incidentul
constând in deversarea de levigat in pârâul Burla, trebuie de observat faptul ca apelanta-petenta nu a
negat acest lucru, ba mai mult a motivat si de ce a ajuns levigat neepurat in cursul de apa. Din
discuțiile purtate de către comisarii GNM-CJ Botoşani cu reprezentanţii SGA Botoşani, care de altfel
au şi anunțat incidentul, aceştia au afirmat ca au aflat când au venit sa recolteze probe de apa, respectiv
in data de 19.10.2020, moment in care au anunțat şi organul constatator.
Reprezentanţii SGA Botosani au fost așteptați de reprezentanţii societăţii cu proba de apa gata
recoltata in poarta depozitului, încercând sa evite o deplasare a acestora la punctul de recoltare pentru
a nu putea observa poluarea care se producea. Doar datorita vigilentei si insistentelor colegilor de la
SGA Botoşani sa recolteze ei însăşi probe, s-a descoperit si astfel a putut fi preîntâmpina o catastrofă
de proporții.
S-a învederat că, abia în data de 19.10.2020 şi după verificarea în teren a reprezentanţilor mai
multor instituţii, si anume GNM-CJ Botoşani, APM Botoşani, SGA Botoşani, Consiliul Judeţean
Botoşani si chiar a prefectului județului Botoşani, reprezentanţii societăţii au început sa ia masuri de
stopare a poluării cursului de apa.

16
 Sancţiunea aplicata apelantei-petente a fost ca urmare a faptului ca despre acest incident s-a
aflat de ia reprezentanţii SGA Botoşani si nu de la reprezentanţii societăţii, astfel ca nici nu mai are
importanta timpul de anunțare, deşi accidentele de senul acesta trebuie anunțate de îndată ce se produc
de către poluator si nu duna ce produc pagube mediului înconjurător.
Mai mult, reprezentanţii societăţii au avut la dispoziţie cel puţin doua zile sa anunţe incidentul,
având în vedere ca SC PISCICOLA SA a observat levigat in acumularea Suliţoaia încă din data de
17.10.2020. Precizam ca acumularea se afla la aproximativ 12 km depărtare, de scurgerea de levigat.
Pe cale de consecinţa, instituţia intimată a solicitat ca excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 96 alin.(l) pct. 1 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului formulată de către
apelantul petent S.C. XX S.R.L. să fie respinsă ca neîntemeiată.

Verificând, conform disp. art. 479 alin. 1 Noul Cod procedură civilă, în limitele cererii
de apel, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă, tribunalul constată
următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenţie seria GNM nr. 00586 din 20.10.2020 întocmit de Garda
Naţională de Mediu, prin Comisariatul Botoşani, apelanta-petentă S.C. XX S.R.L. Suceava a fost
sancţionată contravenţional cu amendă în cuantum de 50.000 lei, pentru săvârşirea contravenţiei
prevăzute de art. 96 alin. (1) pct. (1), din O.U.G. nr. 95/2005 pentru încălcarea prevederilor art. 95
alin. (1) lit. f) din același act normativ şi cu avertisment pentru încălcarea prevederilor art. 58 lit. f)
din O.U.G. nr. 95/2005, conform art. 7 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravențiilor.
În descrierea faptei s-a reţinut că în data de 19.10.2020 comisarii Gărzii de Mediu au efectuat
un control la depozitul de deșeuri Stăuceni ca urmare a sesizării telefonice transmise de SGA Botoşani
cu privire la deversarea de levigat în cursul de apă Burla, despre care reprezentanţii petentei nu au
anunțat deşi obligaţia revenea operatorului depozitului, conform autorizaţiei integrate de mediu şi a
legislaţiei de mediu în vigoare. La data controlului s-a constatat că, din corpul depozitului, se scurge
levigat neepurat direct în rigola perimetrală de colectare a apelor pluviale cu evacuare finală în pârâul
Burla, iar unda de poluare a ajuns în acumularea Suliţoaia.

***

Cu prioritate, instanța va analiza excepţia de neconstituţionalitate a art. 96 alin.(1) pct. 1

din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5)
şi art. 21 alin. (3) din Constituție, text de lege care, în opinia reclamantei încalcă și prevederile
art.3 alin. (1), art.6 alin. (1) şi art. 13 lit. a) din Legea nr.24/2000, având un caracter
impredictibil.
Potrivit 96 alin.(1) pct. 1 din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, ,,constituie
contravenții și se sancționează cu amendă de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), pentru persoane
fizice, și de la 25.000 lei (RON) la 50.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea
următoarelor prevederi legale:
1. obligațiile persoanelor juridice de a realiza sisteme de automonitorizare inclusiv pentru
disconfortul olfactiv și de a raporta autorității publice teritoriale de protecție a mediului rezultatele
automonitorizării și/sau alte date solicitate, precum și accidentele și incidentele care pot conduce la
pericole de accidente”.
În motivarea cererii s-a arătat că actul normativ nu defineşte noţiunea de incidente care pot
conduce la pericole de accidente, în condiţiile în care în cazul subscrisei în procesul verbal de stabilire
a contravenţiilor se face referire la anunțarea incidentului.
Reclamanta a mai arătat că lipsa unui termen care dacă nu este respectat conduce la atragerea
răspunderii contravenţionale lasă loc de interpretare agentului constatator aşa cum s-a întâmplat şi în
cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, ajungându-se la situaţia în care deşi în
data de 19.0.2020 ora 11:40 reprezentanţii SGA Botoşani au observat deversarea levigatului, agenţii
constatatori au fost prezenţi la depozitul de deşeuri la ora 11:56 în aceeaşi zi. Practic, societatea

17
apelantă ar fi avut la dispoziţie doar 16 minute, în care ar fi putut anunţa cele petrecute la depozitul
de deşeuri din localitatea Săuceni, jud. Botoşani
De asemenea, deşi societăţii apelante i s-a imputat neanunţarea incidentului, acest termen nu
este definit de lege, astfel încât destinatarul legii nu cunoaşte care sunt faptele pentru care trebuie
anunţate autorităţile de mediu. O.U.G. nr. 195/2005 defineşte accidentul ecologic însă nu defineşte şi
termenul de incident.
Dispoziţia legală supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme
legale, sub aspectul clarităţii, precizei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să
determine care sunt condiţiile în care poate fi atrasă răspunderea contravenţională.
Reclamanta a mai arătat că, în cauză, nu este vorba numai despre o imprecizie a legii, ci şi de
lipsa de corelare a acesteia cu dispoziţii legale, care reprezintă norma de drept comun în materia
contravenţiilor, respectiv O.G. nr. 2/2001 care prin intermediul art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001
consacră principiul legalităţii contravenţiei şi sancţiunii: (1) Actele normative ptiu care se stabilesc
contravenţii vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contravenţii şi sancţiunea ce urmează să se
aplice pentru fiecare dintre acestea; în cazul sancţiunii cu amendă se vor stabili limita minimă şi
maximă a acesteia sau. după caz, cote procentuale din anumite valori; se pot stabili şi tarife de
determinare a despăgubirilor pentru pagubele pricinuite prin săvârşirea contravenţiilor. (2) Persoana
juridică răspunde contravenţional în cazurile şi în condiţiile prevăzute de actele normative prin care
se stabilesc şi se sancţionează contravenţii.
Instituţia intimată YY a apreciat că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Opinia instanței este în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, ca
neîntemeiată, apreciind că temeiul legal al sancționării contravenționale, art. 96 alin. (1) din O.U.G.
nr. 195/2005 prevede încălcarea obligației persoanelor juridice de a realiza sisteme de
automonitorizare inclusiv pentru disconfortul olfactiv și de a raporta autorității publice teritoriale de
protecție a mediului rezultatele automonitorizării, obligație reglementată în mod clar și previzibil în
art. 94 lit. l) din același act normativ – text de lege indicat de asemenea în procesul verbal de
contravenție contestat și potrivit căruia persoanele juridice au obligația de a informa autoritățile
competente, în caz de eliminări accidentale de poluanți în mediu sau de accident major. Lipsa în
textele de lege a unui termen de a informa autoritățile competente despre accidentul de mediu sau
despre eliminările accidentale nu constituie un aspect de neconstituționalitate, această obligație,
potrivit temeiului legal al sancționării fiind în strânsă legătură cu realizarea unui sistem de
automonitorizare care implică identificarea imediată a unor astfel de incidente și care, dată fiind
importanța protecției mediului și necesitatea de a stopa orice efect nociv asupra mediului, trebuie
realizată de îndată.
Întrucât, în speță, este contestat cu excepția de neconstituționalitate însuși temeiul legal al
sancționării contravenționale a petentei-intimate, în raport de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea
nr. 47/1992, conform cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa
instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau
ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu
soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia”, instanţa constată că sunt
întrunite toate condiţii legale pentru sesizarea Curţii Constituţionale.

***

Pe fondul cererii de apel, tribunalul apreciază că fapta descrisă de agentul constatator a fost
corect încadrată la art. 96 alin. (1), pct. (1) din O.U.G. nr. 195/2005, constând în încălcarea obligaţiei
de a raporta autorităţii publice teritoriale de protecţie a mediului rezultatele automonitorizării şi/sau
alte date solicitate, precum şi accidentele şi incidentele care pot conduce la pericole de accidente,
obligație reglementată în mod clar și previzibil în art. 94 lit. l) din același act normativ– text de lege
indicat de asemenea în procesul-verbal de contravenție contestat și potrivit căruia persoanele juridice
au obligația de a informa autoritățile competente, în caz de eliminări accidentale de poluanți în mediu
sau de accident major.

18
 Contrar susținerilor apelantei, descrierea faptelor imputate s-a realizat de o manieră suficientă
cât să se deceleze elementele constitutive ale contravențiilor, respectând dispozițiile art. 16 din O.G.
nr. 2/2001, în procesul-verbal de contravenție arătându-se că s-a efectuat un control la depozitul de
deșeuri Stăuceni ca urmare a sesizării telefonice transmise de SGA Botoşani cu privire la deversarea
de levigat în cursul de apă Burla, despre care reprezentanţii petentei nu au anunțat deşi obligaţia
revenea operatorului depozitului, conform autorizaţiei integrate de mediu şi a legislaţiei de mediu în
vigoare. La data controlului s-a constatat că, din corpul depozitului, se scurge levigat neepurat direct
în rigola perimetrală de colectare a apelor pluviale cu evacuare finală în pârâul Burla, iar unda de
poluare a ajuns în acumularea Suliţoaia.
Lipsa în textele de lege a unui termen de a informa autoritățile competente despre accidentul
de mediu sau despre eliminările accidentale nu înlătură vinovăția apelantei și nu ridică aspecte de
nelegalitate întrucât această obligație, potrivit temeiului legal al sancționării, fiind în strânsă legătură
cu realizarea unui sistem de automonitorizare care implică identificarea imediată a unor astfel de
incidente și care, dată fiind importanța protecției mediului și necesitatea de a stopa orice efect nociv
asupra mediului, trebuie realizată de îndată.
Față de acest aspect, tribunalul remarcă faptul că sancționarea contravențională s-a realizat la
o zi după constatarea incidentului de mediu, în data de 20.10.2020, fără ca până la această dată
apelanta-petentă neinformând autoritățile competente. În acest sens, petenta a realizat o informare
abia la data de 21.10.2020 prin adresa nr. 1823 din data de 21.10.2020 emisă către Administrația
Bazinală de Apă Prut-Bârlad – fila 27 din dosarul primei instanțe, întârziere nepermisă față de
gravitatea incidentului de mediu constând în deversarea levigatului din depozitului de deșeuri CMID
Stăuceni.
De asemenea, petenta nu se poate apăra de răspundere contravențională invocând că prin
procesul-verbal nu s-a indicat cărei autorități trebuia să facă sesizarea, din moment ce în textele legale
mai sus arătate se prevede că raportarea trebuie să se facă autorităţii publice teritoriale de protecţie a
mediului, iar informarea autorităților competente, astfel că S.C. XX S.R.L., în calitate de operator
într-un domeniu legat de protecția mediului, era datoare să aibă minime cunoștințe despre destinatarii
acestor raportări și informări.
De asemenea, în mod corect a reținut prima instanță că, în ce priveşte fapta prevăzută de art.
58 lit. f) din O.U.G. nr. 195/2005, în mod just prima instanţă a observat că în mod corect şi legal s-a
reţinut în sarcina petentei săvârşirea elementului material al contravenţiei, constând în deversarea de
substanțe periculoase în cursul râului Burla, atât timp cât, prin contractul nr. 12016/1035/02.08.2016
încheiat cu Consiliul Judeţean Botoşani, i s-a delegat, prin concesiune, activitatea de administrare a
stațiilor de transfer, sortare a deșeurilor municipale şi administrarea depozitului de deșeuri-judeţul
Botoşani.
În aceste condiţii, apelanta nu se poate apăra de răspundere contravențională prin invocarea
subdimensionării capacității de epurare ape uzate și tratare levigat, aspect pretins de ea a fi imputabil
investitorului obiectivului Consiliul Județean Botoșani întrucât, prin acest contract de concesiune,
începând cu data recepției finale a investiției care a avut loc în data de 10.07.2019 (așa cum rezultă
din nota de constatare nr. 202 din data de 27.11.2020 de la fila 77 din dosarul instanţei de apel),
apelanta-petentă și-a asumat buna administrare a depozitului, fiind obligată să prevină incidentele de
mediu prin orice mijloace, incluzând cele de natură tehnică, dar apte să prevină orice incident de
mediu.
Or, așa cum rezultă din Adresa nr. 1776 din data de 13.10.2020 emisă de apelanta S.C. XX
S.R.L. către Consiliul Județean Botoșani de la fila 31 din dosarul primei instanțe rezultă că apelanta
a dotat stația de nanofiltrare cu încă șapte module, soluție insuficientă însă în condițiile cantităților
mari de precipitații care au avut loc în ultima perioadă, prin această adresă petenta arătând că este
conștientă de riscul deversării levigatului peste digul de protecție încă din data de 13.10.2020, însă în
lipsa unor măsuri apte să stopeze acest incident, riscul deversării s-a produs.
În ceea ce privește reindividualizarea sancțiunii amenzii aplicate în cuantum de 50000 lei, în
raport de criteriile prevăzute de art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, dată fiind gravitatea extremă a
incidentului de mediu incidentul extrem de grav constând în deversarea de levigat în cursul de apă
Burla, unda de poluare ajungând în acumularea Suliţoaia, omisiunea informării de îndată a

19
incidentului de mediu, mai ales în condițiile în care, după cum s-a arătat anterior, petenta a
conștientizat din timp riscul deversării, fără însă a monitoriza corespunzător situația,
reindividualizarea sancțiunii nu se impune.
Pentru motivele de fapt și de drept expuse anterior, în temeiul art. 480 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, instanța urmează a respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta S.C. XX
S.R.L., împotriva sentinţei civile nr. 2614 pronunțată la data de 22.09.2021 de către Judecătoria
Botoşani în dosarul nr. 11999/193/2020, având ca obiect „plângere contravenţională” în
contradictoriu cu intimata YY.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:

Admite sesizarea Curţii Constituţionale a României.

Sesizează Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 96 alin. (1) pct. 1 din O.U.G. nr. 195/2005 prin raportare la prevederile art. 1 alin.
(5) şi art. 21 alin. (3) din Constituţia României, formulată de apelanta S.C. XX S.R.L..
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta S.C. XX S.R.L., împotriva sentinţei civile
nr. 2614 pronunțată la data de 22.09.2021 de către Judecătoria Botoşani în dosarul nr.
11999/193/2020, având ca obiect „plângere contravenţională” în contradictoriu cu intimata YY.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei, astăzi, 05.05.2022.

PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

Ungureanu Mihaela Pintilei Silvia Ungureanu Gabriela

Red. P.S../14.06.2022
Tehnored. U.G.
ex. 5
Judecător fond - Ungurean Anda Claudia

20