Către,

JUDECĂTORIA PITEȘTI - Secția Civilă

DOAMNA / DOMNULE PREȘEDINTE,

Subsemnata, NEACȘU ALINA-GEORGIANA, cu domiciliul în mun. Pitești,

str. Exercițiu, nr. 214, bl. L2, sc. A, et. 3, ap. 15, jud. Argeș, e-mail : alinaneacsu97@gmail.com,
tel : +40722235079, unde solicit să fie comunicate toate actele de procedură, în temeiul art. 158
Cod Procedură Civilă, identificată cu C.I., seria AZ, nr. 459667, CNP 2970321031998, având
calitatea procesuală de petentă, în contradictoriu cu

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE - INSPECTORATUL DE POLIȚIE

JUDEȚEAN GIURGIU - I.P.J. GIURGIU – POLIȚIA MUN. GIURGIU - BIROUL RUTIER,
cu sediul în Str. CFR, nr. 9, mun. Giurgiu, jud. Giurgiu, tel. centrală +40246-207003, având
calitatea procesuală de intimat,

În temeiul art. 31, art. 32 și următoarele din O.G. nr. 2/2001 și în baza dispozițiilor art.
111 din O.U.G. nr. 195/2002, coroborat cu art. 148 și următoarele, art. 194 și următoarele din Codul
de Procedură Civilă, formulez și depun prezenta:

PLÂNGERE CONTRAVENȚIONALĂ

împotriva Procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției seria PGRX nr. 307798
din data de 11.09.2023, emis de INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN GIURGIU -
I.P.J. GIURGIU - POLIȚIA MUN. GIURGIU - BIROUL RUTIER, întocmit de către dl. asp.
Obreașcu Iulică, în calitate de agent constatator, prin care am fost sancționată contravențional,
principal și complementar, aplicându-se următoarele sancțiuni: 9 puncte de amendă
contravențională în cuantum de 1305 lei, ca sancțiune principală, precum și reținerea
permisului de conducere/suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile,
ca sancțiune complementară, în baza art. 121 alin. (1) R.A. O.U.G. nr. 195/2002 și art. 102 alin.
(3) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2022, coroborat cu art. 111 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 195/2022.

Astfel, rog respectuos onorata instanță de judecată ca, pe baza motivelor de fapt și de
drept ce vor fi arătate, motivate și justificate în fapt și în drept, precum și pe baza probelor
administrate, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună:

- în principal, admiterea plângerii contravenționale formulate de subsemnata

și anularea procesului verbal seria PGRX nr. 307798 din data de 11.09.2023,
cu toate măsurile sale, pe cale de excepție, pe de o parte, ori, pe de altă parte, anularea
procesului verbal seria PGRX nr. 307798 din data de 11.09.2023 ca fiind netemeinic și nelegal,
emis de I.P.J. Giurgiu – Biroul Rutier, iar,

1
 - în subsidiar, solicit înlocuirea sancţiunii contravenționale principale privind
plata amenzii contravenţionale și a sancțiunii complementare, cu sancţiunea „avertisment” și
înlăturarea măsurilor complementare constând în suspendarea dreptului de a conduce pe o
perioadă de 90 zile, precum și restituirea plății, pentru motivele de fapt și de drept pe care le voi
expune în continuare, în conformitate cu art. 21 alin. (3) și art. 7 alin. (2) și alin. (3) din O.G.
nr. 2/2001.

În temeiul art. 223 Cod Procedură Civilă, în situația în care subsemnata se va afla în
imposibilitatea de a se prezenta la vreun termen de judecată, solicit judecata cauzei și în lipsă.

În susținerea prezentei plângeri contravenționale, pentru toate argumentele expuse

în continuare, rog onorata instanță ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună admiterea
plângerii contravenționale formulate de subsemnata, având în vedere următoarele:

__MOTIVE DE FAPT ȘI DE DREPT__

__ale PLÂNGERII CONTRAVENȚIONALE:__

I. Aspecte prealabile referitoare la competența materială și teritorială a instanței de

judecată: Apreciez că Judecătoria Pitești este competentă să soluționeze prezenta cauză în raport de
prevederile art. 32 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora: (1) Plângerea se depune şi se soluţionează în
baza competenţei alternative la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia
ori la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul.

II. Considerente și chestiuni prealabile referitoare la prezentarea situației de fapt:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, seria PGRX nr. 307798
din data de 11.09.2023, emis de INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN GIURGIU -
I.P.J. GIURGIU - POLIȚIA MUN. GIURGIU - BIROUL RUTIER, întocmit de către dl. asp.
Obreașcu Iulică, în calitate de agent constatator, subsemnata, am fost sancționată contravențional,
atât principal, cât și complementar, aplicându-se următoarele sancțiuni: 9 puncte de amendă
contravențională în cuantum de 1305 lei, ca sancțiune principală, precum și reținerea
permisului de conducere/suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile, ca
sancțiune complementară, în baza art. 121 alin. (1) R.A. O.U.G. nr. 195/2002 și art. 102 alin. (3)
lit. e) din O.U.G. nr. 195/2022, coroborat cu art. 111 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 195/2022.
Astfel, s-a reținut de către agentul constatator, în cuprinsul procesului verbal de
contravenție anterior menționat, greu descifrabil, că fapta presupus contravențională constă în aceea
că „A condus autoturismul marca VW Passat cu nr. de înmatriculare AG 21 NAG pe DN5B din
direcția Ghimpați – Giurgiu, fiind înregistrat de aparatul radar montat pe auto MAI 40830,
circulând cu viteza de 119 km/h”, motiv pentru care a aplicat subsemnatei două sancțiuni, una
principală și una complementară, emițându-mi-se procesul verbal de constatare și sancționare a
contravenției, seria PGRX nr. 307798 din data de 11.09.2023 și dovada înlocuitoare cu drept de
circulaţiecu seria CU nr. 4351354 din 11.09.2023.

2
 III. MOTIVE DE NULITATE, NETEMEINICIE ȘI NELEGALITATE ALE PROCESULUI
VERBAL:

1. În primul rând, un prim motiv de nulitate absolută a procesului verbal de

contravenție, constă în faptul că, în cuprinsul procesului verbal de contravenție, nu se precizează
date referitoare la Judecătoria unde se poate depune plângerea contravențională, deși eu am
precizat în mod concret faptul că „voi contesta procesul verbal de contravenție” ,
acesta reprezentând un aspect ce este contrar dispozițiilor prevăzute expres d art. 16 din
O.G. nr. 2/2001, coroborat cu art. 180 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, fiind incidentă sancțiunea
nulității procesului verbal de contravenție, conform art. 17 din O.G. nr. 2/2001,

Cadrul normativ incident:

Astfel, potrivit Art. 16 din O.G. nr. 2/2001 - (1) Procesul-verbal de constatare a
contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu: (…) instanţa la care se depune plângerea. (…)

De altfel, tot în acest sens sunt și dispozițiile Art. 180 din Regulamentul de
aplicare a O.U.G nr. 195/2002- (1) În cazul în care constată încălcări ale normelor rutiere,
agentul constatator încheie un proces-verbal de constatare a contravenţiei potrivit
modelului stabilit prin ordin al ministrului afacerilor interne, conform art. 109 alin. (4) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, care va cuprinde în mod obligatoriu: (…), instanţa la care se
depune plângerea şi semnătura agentului constatator.

Prin urmare, potrivit Art. 17 din O.G. nr. 2/2001 - Lipsa uneia dintre menţiunile
privind numele şi prenumele agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, codul
numeric personal pentru persoanele care au atribuit un asemenea cod, iar, în cazul persoanei
juridice, lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a
semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată şi din
oficiu.

Astfel, destinatarul actului punitiv – în eventualitatea contestării procesului verbal

de contravenție - nu poate să determine în mod concret care instanță de judecată ar putea fi
competentă, dacă nu are cunoștință de locul efectiv al săvârșirii unei contravenții.

Mai mult decât atât, în lipsa stabilirii cu exactitate a elementului spațial, respectiv al
locului săvârșirii faptei contravenționale, subsemnata nu ar fi putut aprecia care ar fi putut să fie
Judecătoria competentă teritorial pentru depunerea plângerii contravenționale, deci nu s-ar fi putut
estima care ar fi competența teritorială a instanței de judecată.

Însă, doar prin excepție, având în vedere modificările survenite prin Legea nr. 107/2022
pentru modificarea art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor,
publicată în Monitorul Oficial al României nr. 391 din 21.04.2022, aceasta reprezintă actul
normativ ce a introdus competența teritorială alternativă, dând posibilitatea contravenientului de a
depune plângerea contravențională la a judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită
contravenția sau la judecătoria în a cărei rază teritorială își are sediul/domiciliul.
3
 În speță, uzitând de aceste dispoziții novatoare, apreciez că această competență
teritorială a instanței de judecată aparține Judecătoriei Pitești.

În acest context, apreciez faptul că agentul constataor nu a respectat dispozițiile

prevăzute expres de art. 16 din O.G. nr. 2/2001, coroborat cu art. 180 din Regulamentul de
aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, fiind incidentă sancțiunea
nulității procesului verbal de contravenție, conform art. 17 din O.G. nr. 2/2001,

2. În al doilea rând, al doilea motiv de nulitate absolută a procesului

verbal de contravenție, ținând seama și de argumentele expuse la punctul I., este cel privitor la
locul comiterii faptei contravenționale, aspect reținut de agentul constatator
contrar dispozițiilor prevăzute expres de art. 16 din O.G. nr. 2/2001, coroborat cu art. 180
din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind
circulaţia pe drumurile publice, fiind incidentă sancțiunea nulității procesului verbal de
contravenție, conform prevederilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001

Cadrul normativ incident:

Potrivit art. 16 alin (1) din O.G. nr. 2/2001: ,, Procesul-verbal de constatare a
contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele,
calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; numele, prenumele, domiciliul și codul
numeric personal ale contravenientului, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei
și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea împrejurărilor care pot servi la aprecierea
gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin
care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în
care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării, în
termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul
amenzii prevăzute de actul normativ; termenul de exercitare a căii de atac și instanța la care se
depune plângerea.”

Conform art. 17 din O.G. nr. 2/2001, „Lipsa uneia dintre mențiunile privind numele
și prenumele agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, codul numeric personal
pentru persoanele care au atribuit un asemenea cod, iar, în cazul persoanei juridice, lipsa
denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii
agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.”.

De altfel, tot în acest sens sunt și dispozițiile Art. 180 din Regulamentul de
aplicare a O.U.G nr. 195/2002- (1) În cazul în care constată încălcări ale normelor rutiere,
agentul constatator încheie un proces-verbal de constatare a contravenţiei potrivit
modelului stabilit prin ordin al ministrului afacerilor interne, conform art. 109 alin. (4) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, care va cuprinde în mod obligatoriu: data, ora şi locul unde este
încheiat; (…) ; descrierea faptei contravenţionale, cu indicarea datei, orei şi locului în
care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea
gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ
prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia; numărul punctelor-amendă aplicate
şi valoarea acestora, posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau
4
comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ,
sancţiunea contravenţională complementară aplicată (…) termenul de exercitare a căii de
atac, instanţa la care se depune plângerea şi semnătura agentului constatator.

Onorată instanță, prealabil, precizez că în procesul verbal de contravenție, în partea

incipientă s-a consemnat faptul că a fost ,,încheiat astăzi în ziua de 11.09.2023, ora 11:20, în
localitatea VLASIN, județul GR, dar la descrierea faptei se arată că „în ziua de 11.09.2023, ora
11:12, locul DN5B – VLASIN (…)” a fost comisă pretinsa faptă contravențională.

Așadar, practic și indubitabil, prin enumerarea a două locuri incerte (Vlasin - în partea
incipientă a procesului verbal, respectiv DN5B-Vlasin - în partea subsecventă, la descrierea faptei),

astfel cum a apreciat agentul constatator, supun atenției faptul că nu se cunoaște cu exactitate și
certitudine care este locul efectiv unde presupusul contravenient ar fi săvârșit presupusa faptă

contravențională, nefiind indicat kilometrul + metrul unde subsemnata a fost

înregistrată a conduce autoturismul cu viteza menționată în procesul verbal de contravenție.

Mai mult decât atât, precizez faptul că „DN5B – VLASIN”, nu reprezintă un loc fizic,
concret, ci reprezintă denumirea unui drum național, la modul general, deci nu a unei anumite
porțiuni de drum, astfel încât nu se poate reține cu exactitate locul comiterii faptei
contravenționale, așa cum prevăd normele legale, ceea ce conduce la nedescrierea faptei presupus
contravenționale.

Astfel, înțeleg să învederez onoratei instanțe ipoteza potrivit căreia fapta nu ar fi

putut să fie comisă într-un loc numit „DN5B – Vlasin”, fără o descriere efectivă a locului unde
s-a produs presupusa faptă contravențională, sens în care această mențiune din procesul
verbal de contravenție nu poate fi considerată ca element spațial concret al săvârșirii faptei
(așa cum eronat a reținut agentul constatator), ci cel mult doar unul abstract, evaziv.

În acest caz, supun atenței faptul că neindicarea acestui element obligatoriu al

locului săvârșirii faptei contravenționale atrage nulitatea procesului verbal de contravenție,
conform dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, întrucât a fost prevăzută doar denumirea
segmentului de drum, ci nu locul efectiv al comiterii faptei presupus contravenționale,

Astfel, așa cum am precizat anterior, nu este indicat în concret locul săvarșirii faptei
contravenționale, ci doar evaziv și abstract, din moment ce sancțiunea a fost aplicată pentru că
,,A condus autoturismul marca VW Passat cu nr. de înmatriculare AG 21 NAG pe DN5B din
direcția Ghimpați – Giurgiu, fiind înregistrat de aparatul radar montat pe auto MAI 40830,
circulând cu viteza de 119 km/h”, fapt ce este în neconcordanță cu prevederile exprese ale art.
art. 17 din O.G. nr. 2/2001.

5
 Prin urmare, prin lipsa menționării locului efectiv al comiterii
faptei contravenționale, consider că autoturismul condus de subsemnata
a fost înregistrat cu viteza sus-menționată în afara localității și a fost
oprit ulterior intr-o localitate, întrucât agentul constatator nu a
specificat în niciun caz care era limita pe sectorul de drum sus –
mentionat, agentul constatator nu a indicat kilometrul + metrul unde
subsemnata a fost înregistrată a conduce autoturismul cu viteza
menționată, și, totodată, agentul constatator nu a specificat cu cât aș fi
depășit limita legală de viteză , fiind incidentă sancțiunea nulității
procesului verbal de contravenție, conform art. 17 din O.G. nr. 2/2001.

3. În al treilea rând, supun atenției onoratei instanțe de judecată un alt motiv de

nulitate absolută a procesului verbal de contravenție, în completarea argumentelor expuse la

punctul nr. 2. Referitor la pretinsa faptă contravențională, supun atenției faptul că lipsește

descrierea concretă a faptei săvârșite , cerință cuprinsă expres în prevederile art. 17

din O.G. nr. 2/2001, fapt ce atrage, în opinia subsemnatei, și pentru acest considerent,
NULITATEA ABSOLUTĂ a procesului verbal de contravenție,

Este important de mentionat in acest context ca Procesul verbal este supus controlului
judiciar al instantei de judecata sub aspectul leqalitatii si temeiniciei sale, fiind considerat a

indeplini aceste cerinte doar daca instanta, PE BAZA EXCLUSIV A CELOR ÎNSCRISE

ÎN CADRUL PROCESULUI VERBAL, poate aprecia ca acesta a fost legal si temeinic

intocmit, iar contravenientul se face cu adevarat vinovat de savarsirea pretinsei fapte
imputate,

Astfel, supun atenției faptul că, în lipsa acestor elemente edificatoare și cumulative
pentru a putea fi reținută vreo acuzație, nu s-a specificat de către agentul constatator în niciun
caz care era limita de viteză pe sectorul de drum sus – mentionat, unde am fost oprită de
echipajul de poliție, lipsind astfel indicatorul de delimitate a vitezei.

Mai mult decât atât, nu s-a specificat cu cât aș fi depășit limita legală de viteză ,
sens în care supun atenției faptul că aceste lucruri au fost doar apreciate subiectiv de agentul
constatator, nefiind indicate și prevăzute expres și concret aceste elemente în cuprinsul
procesului verbal de contravenție întocmit de agentul constatator (la descrierea faptei
săvârșite, aspect pe care îl voi dezvolta și argumenta în continuare), așa cum ar fi trebuit,
conform dispozițiilor imperative prevăzute de art. 16 din O.G. nr. 2/2001, astfel încât instanța

6
de judecată să poată aprecia legalitatea si temeinicia, pe baza exclusiv a celor înscrise în
cadrul procesului verbal.

Astfel cum am expus anterior, prin menționarea lacunară a locului săvârșirii pretinsei

fapte contravenționale, astfel cum a apreciat agentul constatator, supun atenției faptul că nu se
cunoaște cu exactitate și certitudine care este locul efectiv unde presupusul contravenient ar fi

săvârșit presupusa faptă contravențională, nefiind indicat kilometrul + metrul unde

subsemnata a fost înregistrată a conduce autoturismul cu viteza menționată în procesul verbal
de contravenție

Așadar, orice alte constatări, mențiuni ori precizari cuprinse in alte documente
decat Procesul verbal constituie acte extrinseci care NU pot completa continutul Procesului
verbal de contravenție.

Prin urmare, Procesul verbal nu se poate completa nici macar cu o eventuala Nota
de constatare / Proces - verbal de control, astfel ca descrierea faptei in raport de care instanta
urmează a aprecia cât privește legalitatea si temeinicia Procesului verbal de contravenție,

este EXCLUSIV cea inscrisa in cuprinsul Procesului verbal întocmit de un

agent constatator.

Totodată, învederez respectuos onoratei instantei de judecata ca faptele pentru savarsirea

carora am fost sanctionata constituie acuzatie în materie penală, în sensul art. 6 din Conventia
Europeană a Drepturilor Omului, sens în care, potrivit doctrinei de specialitate - națională și
internațională, CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI, prin jurisprudenta sa
constanta, a încadrat domeniul contraventi-onalului în sfera penalului1.

Întrucât dispozitiile Conventiei Europene a Drepturilor Omului (împreuna cu

jurisprudenta C.E.D.O.) fac parte integrantă din legislatia interna, avand caracter obligatoriu,
vor fi aplicate cu prioritate in raport de legislatia interna atunci cand contin dispozitii mai
favorabile in domeniul drepturilor fundamentale ale omului, cum este si dreptul la aparare,
garantat de art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

În consecință, persoanei sanctionate contraventional ii este aplicabila prezumtia de

nevinovatie din materie penala (art. 6.3 din C.E.D.O.), iar autoritatea sanctionatoare are
obligatia de a demonstra indeplinirea tuturor conditiilor sanctionatorii in persoana celui
sanctionat, si anume savarsirea cu vinovatie, de catre persoana considerata a fi contravenient, a
unei fapte contraventional-ilicite.

1
Cauzele Anghel c/ Romaniei, Lauko c/ Slovaciei, Ziliberberg c/ Republicii Moldova.
7
 Prin urmare, este evident ca în lipsa mentiunilor relevante și obligatorii, deci doar in
baza Procesului verbal, instanta nu poate aprecia ca actul contestat este temeinic si legal
incheiat.
Astfel cum in mod judicios s-a retinut si in doctrina si in practica judiciara,
DESCRIEREA IN TERMENI GENERICI A FAPTEI CONTRAVENTIONALE
ECHIVALEAZA CU NEDESCRIEREA FAPTEI2.

Astfel, supun atenției onoratei instanțe de judecată faptul că se poate constata că

sunt încălcate încă o dată cerințele prevăzute expres și cumulativ de prevederile art. 16 din
O.G. nr. 2/2001, fapt ce atrage fără putință de tăgadă, și de această dată, NULITATEA absolută
a procesului verbal de contravenție

CONSIDERENTE JURISPRUDENTIALE PRIVIND INSUFICIENTA

DESCRIERE A FAPTEI:

În jurisprudenta s-a retinut ca descrierea faptei contraventionale prin reproducerea

textului ce o incrimineaza nu echivaleaza cu descrierea ei efectiva [...] intrucat in absenta
descrierii modalitatii concrete, a actiunii sau omisiunii ce infrange legea, nu se pot
determina circumstantele savarsirii, urmarile ei, gradul real de pericol
social, gradul culpei si, în consecinta, nici individualiza sanctiunea "3,
si ca „nu este indeplinita aceasta cerinta daca agentul constatator s-a limitat sa redea textul
aplicabil sau daca elementele identificate in procesul verbal sunt insuficiente pentru
caracterizarea faptei ca fiind contraventie” 4.

Prin urmare, se impune anularea actului sanctionator in ipoteza in care din descrierea
situatiei de fapt si din temeiul de drept invocat pentru sanctionarea contraventiei se creeaza o
confuzie atat fata de contravenient, cat si fata de instanta de judecata chemata sa analizeze
legalitatea si temeinicia aplicarii sanctiunii contraventionale.

În acelasi sens s-a pronuntat si Judecatoria Cornetu prin Sentinta civila nr, 1925 din
04.03.2014 anexata prezentei plangeri, retinand ca: "Fata de aceasta cerinta a legii (i.e. art. 16 alin.
1 din OG 2/2001) se observa ca actul contestat nu face decat o prezentare extrem de generala a
faptei (...) In speta vatamarea consta in aceea ca instanta nu poate aprecia in concret asupra
proportionalitatii sanctiunii aplicate cu fapta imputata petentei, rolul atribuit de art. 32 alin. 2
din OG 2/2001 neputand fi indeplinit, iar aceasta vatamare nu poate fi inlaturata evident decat
prin anularea actului contestat”.

Astfel, daca in speta de mai sus un proces verbal de contraventie a fost anulat pentru
prezentarea generala a faptei, cu consecinta imposibilitatii aprecierii de catre instanta asupra
proportionalitatii sanctiunii aplicate, anularea intervine cu atat mai mult in prezenta cauza,
2
Procedure contraventionala, Mircea Ursuta, Ed. Universul Juridic, Ed. Ill, pag 149.
3
Decizia 412/R/CA/2005 a Tribunalului Bihor.
4
Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a, Decizia nr. 2463/2005;
8
unde descrierea faptei lipseste cu desavarsire.

Mai mult, chiar si daca s-ar retine necesitatea probarii unei vatamari, existenta unei
vatamari substantiale a subsemnatei este indiscutabila, iar aceasta consta in faptul ca nu se poate
aprecia in concret nici asupra textului legal pretins incalcat prin raportare la conduita
ilicita concreta a subsemnatei si nici asupra proportionalitatii sanctiunii aplicate cu fapta
imputata. OR, O ASTFEL DE VATAMARE (argumentând în continuare în ce constă aceasta)
NU POATE FI INLATURATA DECAT PRIN ANULAREA PROCESULUI VERBAL DE
CONTRAVENȚIE.

În concluzie, avand in vedere ca din Procesul verbal lipsesc mentiunile cu privire la

descrierea concretă a faptei, rezulta indeniabil ca actul sanctionator este nul absolut
conform prevederilor legale ale art. 17 din O.G. nr. 2/2001.

9
 CONSIDERENTE PE FONDUL CAUZEI:

În fapt, ……………………………………………………………………………………

3. MOTIVE DE NETEMEINICIE A PROCESULUI VERBAL:_

1. Scurt istoric referitor la situatia de fapt din prezenta cauza

10
 Prin urmare, se poate constata ca sunt încălcate încă o dată cerințele prevăzute
expres și cumulativ de prevederile art. 16 din O.G. nr. 2/2001, fapt ce atrage fără putință de
tăgadă, și de această dată, în opinia noastră, NULITATEA ABSOLUTĂ A PROCESULUI VERBAL DE
CONTRAVENȚIE.

. Chestiuni și considerente prealabile referitoare la prezentarea situației de fapt,

CONSIDERENTE REFERITOARE LA SITUAȚIA DE FAPT

În fapt, prin procesul verbal seria PAGW nr. 0555874/15.08.2023
subsemnatul am fost sancționat cu amendă contravențională în valoare de 1.305 LEI
+ avertisment, dispunându-se suspendarea dreptului de a conduce începând cu data de
31.08.2023 pe o perioadă de 90 zile, pentru săvârșirea faptei contravenționale
constând în aceea că, în data de 15.08.2023 orele 16:00 pe Bd. Petrochimiștilor din
Pitești: În timp ce conducea autoturismul marca PEUGEOT cu nr. AG30YXA a
pătruns în drumul public din parcarea Romaria, a traversat cele două benzi cu
intenția de a vira la stânga pe sensul de mers către Vamă, moment în care nu a
acordat prioritate de trecere la pătrunderea pe banda nr. 2 autoturismului marca
DACIA cu numărul de înmatriculare AG18STY care se deplasa pe banda 2 din
direcția Pitești către Vamă, intrând în coliziune. De asemenea, nu a avut asupra sa
certificatul de înmatriculare.

11
 Subsemnatul nu am săvârșit abaterea reținută în sarcina mea și consider că
agentul constatator a reținut eronat în procesul verbal culpa mea în producerea
accidentului, întrucât autoturismul propriu se afla în banda 2 pe sensul de mers către
Vamă, și a suferit avarie pe partea din spate, iar autoturismul marca DACIA a
trecut pe culoarea roșie a semaforului, intrând în coliziune.
În realitate, subsemnatul am ieșit din parcarea Romaria, ceilalți paticipanți la
trafic fiind opriți la culoarea roșie a semaforului. M-am asigurat, am făcut stânga pe
marcajul discontinuu pe sensul de mers către Vamă, m-am asigurat din nou și m-am
încadrat pe a doua bandă, pe drumul cu prioritate, iar celălalt conducător auto nu a
respectat culoarea roșie a semaforului, intrând în spatele autorismului meu.
Ceilalți participant la trafic erau încă opriți la semafor pe culoarea roșie în
momentul în care s-a produs coliziunea, iar avaria produsă atestă viteza de deplasare
cu care celălalt autotusim marca DACIA a circulat, aceasta neputând fi atinsă în
intervalul de 30-35 m de la locul de amplasare al semaforului până la locul coliziunii,
dacă ar fi respectat culoarea roșie a semaforului.
În acel moment ne-am oprit amândoi, un martor ocular de sex masculin care se
afla pe trotuar îi spunea conducatorului autoturismului marca DACIA ca a trecut pe
roșie a semaforului, încercând ulterior să ne liniștească și să ajungem la un comun
acord.
Totodată, un echipaj de poliție care patrula în zonă, a oprit pentru a ne întreba
dacă suntem în regulă, comunicându-ne faptul că putem merge la secție, ori ne putem
înțelege amiabil.
Am scos autoturismele de pe carosabil, am oprit în parcare și am convenit sa
mergem la poliţie, moment în care, din grabă și din pricina şocului suferit în urma
impactului, am omis să iau asupra mea certificatul de înmatriculare al autoturismului
propriu, acesta fiind nedeplasabil.
Ulterior, am ajuns la poliție și am încercat în repetate rânduri să comunic faptul
că ceilalți participanți la trafic erau opriți la culoarea roșie a semaforului în momentul
în care eu m-am încadrat pe banda a doua pe sensul de mers către Vamă, iar
conducătorul autoturismului marca DACIA nu a respectat seminificația acestuia.
Totodată, celălalt conducător auto a susținut că am ieșit dintre mașini și nu m-a
văzut, ceea ce atestă concludent faptul că celelalte autoturisme erau oprite la semafor,
în acest mod eu putând trece printre ele, iar avaria autoturismului meu certifică faptul
că ma aflam deja în banda a doua de rulare.
Mi s-a eliberat acest proces verbal contestat prin prezenta, procesul verbal
fiind eliberat în condițiile în care agentul constatator nu a constatat fapta
deplasându-se la locul accidentului, și s-a bazat exclusiv pe declarația celuilalt
conducător auto participant.
Apreciez procesul verbal nelegal și netemeinic pentru considerentele ce
vor fi expuse în continuare:
12
 Considerente referitoare la motivele de nelegalitate
Lipsa mențiunilor privind avariile
Agentul constatator nu a arătat în cuprinsul procesului verbal care sunt avariile.
Lipsa descrierii în concret și în mod complet a situației de fapt echivalează cu o
nedescriere a acesteia, adică lipsa mențiunii privind fapta săvârșită. Apreciez că era
esential să fie identificate în procesul verbal avariile suferite de fiecare autoturism
implicat în incidentul rutier, tocmai pentru a analiza dinamica producerii
accidentului, cu atât mai mult cu cât, fiecare dintre cei doi conducători implicați în
evenimentul rutier au avut o declarație separată cu privire la modul de producere a
accidentului.
În cazul de față, lipsa mențiunii privind situația de fapt este sancționată cu o
nulitate absolute a procesului verbal, fiind incidente prevederile art. 17 din OG nr.
2/2001 potrivit cărora: Lipsa uneia dintre menţiunile privind numele şi prenumele
agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, codul numeric
personal pentru persoanele care au atribuit un asemenea cod, iar, în cazul persoanei
juridice, lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii
acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal.
Nulitatea se constată şi din oficiu.
Totodată, sunt incidente şi dispozițiile art. 16 din OG nr. 2/2001, potrivit
cărora “Procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod
obligatoriu: data şi locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea şi
instituţia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de
identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul de munca ale
contravenientului; descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi
locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi
la aprecierea gravitatii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;
indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia;
indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare
producerea unui accident de circulaţie; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore
a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o
asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac şi organul la care se
depune plângerea.
Considerente referitoare la motivele netemeinicie
Apreciez că sunt incidente dispozițiile privind prezumția de nevinovăție și, în
atare condiții, sarcina probațiunii aparține intimatei din prezenta cauză. Consider că
mi se încalcă în mod grav PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE de care beneficiez
potrivit art. 6 par. 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în condiţiile în
care sunt acuzat de săvârşirea unei fapte penale, astfel cum s-a statuat în jurisprudenţa
CEDO (cz. Anghel vs. România), singura modalitate da a înlătura încălcarea
dreptului meu este aceea a admiterii plângerii şi anulării procesului verbal nelegal.
În temeiul art. 20 alin. (2) din legea fundamentală, dacă există neconcordanţe
între actele internaţionale la care România este parte şi legile interne, au prioritate
reglementările internaţionale. Prin urmare Convenţia dar şi jurisprudenţa Curţii
Europene, indiferent de statul care a fost parte în respectiva speţă, se impun
13
judecătorului român, judecător care are obligaţia de a face aplicarea directă şi
prioritară a acesteia faţă de dreptul intern în cursul soluţionării cauzelor, în cazul
existenţei unor neconcordanţe.
Chiar Curtea Constituţională a României în Decizia nr. 81/1994, publicată în
M. Of. nr. 14/1995 a subliniat că deciziile de speţă pronunţate de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului se impun în virtutea art. 20 alin. (1) din Constituţia României şi
au prioritate în temeiul alin. (2) din acelaşi text. Această observaţie este reluată de
Curtea Constituţională şi în Decizia nr. 349/2001 publicată în M. Of. nr. 240/2002 în
care se subliniază că în urma ratificării de către România a Convenţiei pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în conformitate cu
prevederile art. 11 şi 20 din Constituţie, această convenţie a devenit parte a dreptului
intern, se impune ca în examinarea cauzei cu care Curtea Constituţională a fost
învestită, să se aibă în vedere prevederile sale, precum şi practica jurisdicţională a
Curţii europene a drepturilor omului în aplicarea şi interpretarea Convenţiei.
Cât priveşte incidenţa art. 6 din Convenţie asupra materiei contravenţionale în
hotărârea Engel şi alţii contra Olandei, hotărâre din 8 iunie 1976, s-a stabilit că
pentru a determina dacă o contravenţie poate fi calificată ca având un caracter
“penal” în sensul prevederilor Convenţiei, prima chestiune care trebuie determinată
este dacă textul normei de drept care defineşte contravenţia aparţine, în sistemul legal
al statului reclamat, legii penale; apoi trebuie determinată natura contravenţiei şi, în
sfârşit, natura şi gradul de severitate al pedepsei care poate fi aplicată persoanei
care se face vinovată de comiterea contravenţiei. Toate aceste aspecte trebuie
examinate, luând în considerare obiectul şi scopul art. 6 al Convenţiei, sensul
termenilor articolului respectiv, precum şi legislaţia statelor contractante (hotărârea
Garyfallou contra Greciei, hotărâre din 24 septembrie 1997).
Intrucât, în mod evident, prin prisma primului criteriu menţionat anterior
materia contravenţională nu intră sub incidenţa sferei penale, conform dreptului
intern, răspunsul poate fi găsit prin raportare la celelalte criterii enumerate de Curte,
respectiv criteriul al doilea, natura contravenţiei precum şi cel de-al treilea, respectiv
natura şi gradul de severitate a pedepsei.
Curtea arată că aceste criterii, menţionate anterior, sunt alternative şi nu
cumulative, pentru ca art. 6 al Convenţiei să fie aplicat, este suficient ca, contravenţia
respectivă să fie de natură “penală” din punct de vedere al Convenţiei (Lutz contra
Germaniei, hotărâre din 25 august 1987).
Cu privire la aplicabilitatea criteriului naturii contravenţiei prezentei speţe vă
rog să observaţi două subcriterii cumulative, respectiv câmpul de aplicare a normei şi
scopul pedepsei.
Caracterul general al normei de drept incidente în speţă, scopul preventiv şi
represiv face ca această cauză să intre sub incidenţa art. 6 din CEDO, prin aplicarea
criteriului naturii contravenţiei aplicabile în speţă.
Curtea a găsit că acest criteriu al caracterului naturii contravenţiei face ca
litigiile să intre sub incidenţa art. 6 din CEDO în numeroase speţe, reiterând faptul că,
în principiu, caracterul general al normei şi scopul pedepselor aplicabile, care aveau
un evident caracter de prevenire şi pedepsire, este suficient pentru a dovedi că este
14
vorba de o acuzaţie în materie penală în sensul art. 6 al Convenţiei (Lauko contra
Slovaciei, hotărâre din septembrie 1998, Ziliberberg contra Moldovei, hotărâre din 1
februarie 2005). Totodată, Curtea a subliniat şi faptul că lipsa gravităţii pedepsei
aplicate reclamantului nu o pot priva de caracterul său inerent penal (Ozturk contra
Germaniei, hotărâre din 21 februarie 1984).
În plus hotărârea Malige contra Franţei, într-o speţă având ca obiect retragerea
de puncte de pe permisul de conducere, s-a stabilit că această situaţie intră sub
incidenţa art. 6 din Convenţie inclusiv din punctul de vedere al criteriului al treilea,
respectiv natura şi gradul de gravitate al sancţiunii, subliniind că dreptul de a conduce
un vehicul este de mare utilitate pentru viaţa curentă a oricărei persoane sau pentru
exerciţiul unei activităţi profesionale.
Faţă de cele menţionate, apreciez că se poate concluziona că prezenta cauză
constituie o acuzaţie în materie penală în sensul art. 6 din CEDO şi pe cale de
consecinţă subsemnatului trebuie să mi se respecte toate drepturile garantate la acest
articol, inclusiv să mi se aplice prezumţia de nevinovăţie, întrucât paragraful 2 al art.
menţionat dispune că orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată
nevinovată până ce vinovăţia sa va fi legal stabilită.
În consecinţă, în materie contravenţională trebuie asigurate garanţiile similare
materiei penale, o interpretare contrară fiind de natură să lezeze persoanele
sancţionate contravenţional. Prin urmare, menţiunile agentului constatator nu pot
servi ca bază pentru sancţiunea contravenţională aplicată în absenţa unor
mijloace de probă în sprijinul stării de fapt reţinute.
În privinţa probaţiunii, mai este de remarcat că petentul trebuie să facă dovada
contrarie celor consemnate în procesul-verbal doar în situaţia în care probele
administrate de organul constatator pot convinge instanţa în privinţa vinovăţiei
„acuzatului” dincolo de orice îndoială rezonabilă, acesta fiind standardul Curtii.
Astfel, solicit de la Serviciul de Poliție Rutieră din cadrul căruia face parte
agentul constatator ce a aplicat sancțiunile contravenționale următoarele:
 prezentarea probei foto/video în instanță, din care să reiasă situația de fapt aşa
cum a reținut-o agentul constatator;
În speță, nu s-a răsturnat prezumția de nevinovăție de care beneficiez
subsemnatul astfel că intimatul nu a făcut dovada faptei contravenționale reținute în
sarcina subsemnatului.
În condițiile în care intimata nu a făcut dovada acuzației sale, dovada existenței
pretinsei fapte contravenționale, dubiu îmi profită subsemnatului cum în mod
constant s-a statuat și în practica judiciară.
Așa cum am arătat și la descrierea situației de fapt, subsemnatul eram încadrat
pe banda a doua, conferindu-mi această posibilitate culoarea roșie a semaforului, la
care ceilalti participanți la trafic erau opriți, iar celălalt conducător auto nu a respectat
culoarea roșie a semaforului, deplasându-se cu viteză pe banda pe care eu circulam
deja și, pentru că nu a apreciat în mod corespunzător să respecte culoarea roșie a
semaforului, acesta a intrat cu partea sa stângă față în spatele autovehiculului meu.

15
 Totodată, celălalt conducător auto a susținut că am ieșit dintre mașini și nu m-a
văzut, ceea ce atestă concludent faptul că celelalte autoturisme erau oprite la semafor
pentru ca eu să pot vira la stânga, în timp ce restul autovehiculelor erau oprite la
culoarea roșie a semaforului, sensul de mers Prundu-Vamă (eu am făcut virajul la
stânga, pornind din parcarea Romaria).
Deci, s-ar înțelege că pe ambele sensuri erau mașinile oprite la semafor.
Dacă dinamica producerii accidentului ar fi fost cea descrisă de celălalt
conducător auto implicat în eveniment, atunci eu ar fi trebuit să prezint avarii atât pe
partea dreaptă din spate, cât și pe ușa dreapta din față și spate, aripa dreaptă față și
spate sau și bara din spate pentru că, dacă aș fi pătruns pe banda pe care acesta
circula, l-aș fi lovit cu partea mea dreaptă față și spate, care ar fi prezentat urma de
frecare/ ștergere/avarie.
Tocmai pentru că nu a fost așa, tocmai pentru că el este cel care a intrat cu
partea stângă față în partea dreaptă spate a autoturismului meu în momentul trecerii
pe culoarea roșie a semaforului.
Față de toate aceste considerente, apreciez că situația de fapt reținută este
contrară realității, dinamica producerii accidentului fiind cea prezentată de
subsemnatul în momentul în care am fost la poliție.
În drept, îmi întemeiez plângerea contravențională pe dispozițiile O.G. nr.
2/2001, toate actele normative invocate în prezenta, principiile în care îşi are sediul
materia, precum şi orice alte dispoziții legale incidente şi precizate.
În probațiune, în dovedirea prezentei plângeri: solicit admiterea probei cu
înscrisuri şi orice altă probă a cărei necesitate ar rezulta pe parcursul dezbaterilor, în
temeiul art. 254 alin. (1). (3) şi (5) Cod Procedură Civilă.
De asemenea, solicit încuviințarea probei foto/video de la locul incidentului în
instanță, din care să reiasă situația de fapt aşa cum a reținut-o agentul constatator; și a
probei cu expertiză tehnică de specialitate, dacă se va impune.
Solicit să fie atașate declarațiile celor doi conducători auto implicați în
evenimentul rutier date în fața organului de poliție și raportul întocmit de organul
constatator.
În temeiul art. 223 alin 2 C.proc.civ. și art. 411 C.proc.Civ., solicit
judecarea prezentei cauze și în eventuala lipsă a subsemnatului.
În temeiul art. 451 alin. (1) Cod Procedură Civilă, solicit să dispuneți
acordarea cheltuielilor de judecată (taxa judiciară de timbru, onorariu expert),
în măsura in care va fi cazul.
În temeiul art. 451 alin. (2) Cod Procedură Civilă, în situația în care se vor
percepe cheltuieli de judecată, solicit să dispuneți cenzurarea cheltuielilor de
judecată solicitate de partea adversa.

În temeiul art. 149 Cod Procedura Civilă, depun prezenta plângere

contravențională în două exemplare, unul pentru onorata instanță și unul
pentru comunicare.
16
 Depun, cu duplicat: prezenta – 8 file, proces-verbal de constatare a
contravenției – 1 filă, copie CI petent – 1 filă, taxa judiciară de timbru în valoare de
20 lei; cu duplicate pentru comunicare.
Solicit să puneți în vedere intimatei să depună la dosarul cauzei probele de care
înțelege să se folosească, cu duplicat, conform exigențelor procedurale, și acestea să
îmi fie comunicate.
Totodată, solicit eliberarea unui certificat de grefă din care să rezulte că pe
rolul instanţei există plângerea contravențională formulată împotriva procesului-
verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria PAGW nr. 0555874 din data
de 15.08.2023.

Cu deosebită considerație,
Cocoroada Ioana-Maria

DOAMNEI/DOMNULUI
DOMNULE PREȘEDINTE AL JUDECĂTORIEI PITEȘTI

17