Hotarâre-16 05 2023-8674g53d6

Hotarâre nr. 410/2023 din 16.05.
2023, cod RJ 8674g53d6

(https://rejust.ro/juris/8674g53d6)
Acesta este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:TBCLS:2023:009.######
Dosar nr. ##/116/2019*
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ########
SECŢIA CIVILĂ
SENTINŢA CIVILĂ Nr. ###/2023

Şedinţa publică de la 16 Mai 2023
Completul compus din:
PREŞEDINTE ###### ########
Grefier ####-######### #####
Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamanta

####### ###### S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice
######## - în Nume Propriu şi în Numele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice
Ploieşti - Serviciul de Soluţionare Contestaţii şi Administraţia Pentru Contribuabili Mijlocii
Constituită la Nivelul Regiunii Ploieşti, având ca obiect contestaţie act administrativ fiscal.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 28 martie 2023 şi au fost
consemnate în încheierea din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când
instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de, 11.04.2023,
25.04.2023, 09.05.2023 şi ulterior la această dată când a pronunţat următoarea hotărâre:
INSTANŢA
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea introdusă pe rolul Tribunalului ######## la data de 14.01.2019, şi
înregistrată sub numărul ##/116/2019, reclamanta ####### ###### S.A. („Agricom ######” sau
„Societatea”) având sediul social în ###### ######, judeţul ########, #######, înregistrată la
Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul ######## sub nr. J51/261/199T, ### ## #######,
reprezentată legal prin dl. ###### ##########, în calitate de preşedinte al directoratului şi
convenţional prin S.C.A. #### ####### ft Asociaţii, cu sediul profesional în Bucureşti. Şos.
####### ######### nr. 4-8. ####### House, ##### de Vest, ### ## ###### #. 011141. adresă
la care solicită şi comunicarea tuturor actelor de procedură conform art. 158 C. pr.civ.1., în
contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti - Serviciul
Soluţionare Contestaţii („DGRFP Ploieşti"), cu sediul în Ploieşti, #### ##### ###### ### ##,
1
Hotarâre nr. 410/2023 din 16.05.2023, cod RJ 8674g53d6
####### #######, reprezentată legal prin ####### #####, în calitate de Director #######;
Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice ######## („AJFP ########"), cu sediul în
########, str. Eroii Revoluţiei 22 Decembrie 1989, nr. 6-8, #### ########, reprezentată de
####### ######, în calitate de şef administraţie şi Administraţia pentru Contribuabili Mijlocii
constituită la nivelul Regiunii Ploieşti („ACM Ploieşti"), cu sediul în Ploieşti, #### #########
### ## A, etaj 1, #### #######, reprezentată legal de dl. ##### ####### ########, în calitate
de şef administraţie, a solicitat să se dispună :
a) anularea, în parte , a deciziei nr. ###/04.07.2018 („Decizia nr. ###/2018") emisă de
DGRFP Ploieşti cu ocazia soluţionării contestaţiei fiscale ;
b) anularea, în parte , a actelor administrative reprezentate de: (i) decizia de impunere nr.
F-CL 253/24.11.2017 („Decizia de impunere") şi (ii) raportul de inspecţie fiscală nr. F-CL
236/24.11.2017 („Raportul de inspecţie") emise de AJFP ########;
c) anularea, în parte , a deciziei referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând
dobânzi şi penalităţi de întârziere nr. 35143/18.12.2017 emisă de ACM Ploieşti;
d) obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
În motivarea cererii a arătat următoarele:
###### prezentare a situaţiei de fapt, a aspecte relevante privind societatea.
Agricom ###### are ca domeniu de activitate cultivarea cerealelor, plantelor
leguminoase si a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase, având în derulare contracte
importante semnate cu cele mai mari companii din domeniul produselor' agricole, 'acestea
generând" beneficii care vor determina venituri suplimentare pentru bugetul de stat.
În scopul derulării unei activităţi cât mai profitabile, Societatea urmăreşte în permanenţă
să adopte măsurile pe care le apreciază potrivite şi necesare pentru obţinerea celor mai bune
performanţe în domeniul agricol şi, implicit, economic, încheind în acest sens contracte cu
prestatori de servicii menite să asigure atingerea rezultatelor urmărite.
Agricom ###### face parte dintr-un grup de companii deţinute în ####### de asociatul
Thames Farming Enterprises BV din ###### („TFE"), singur sau împreună cu alţi asociaţi ,
societăţile afiliate fiind ######### #### S.A. („#########"), ##### Farm Management S.R.L
(„AFM") şi ##### '92 S.R.L („##### 92").
Societatea este un bun contribuabil, care îşi onorează la timp datoriile fiscale, iar până în
prezent a achitat sume semnificative, reprezentând impozite, taxe, contribuţii, către bugetul
general consolidat, astfel cum rezultă din chiar actele emise de către AJFP ########.
Desfăşurarea unei inspecţii fiscale, constatările acesteia.
În intervalul 04.10.2017-24.11.2017, la sediul Societăţii s-a desfăşurat inspecţia fiscală
pentru verificarea legalităţii şi conformităţii declaraţiilor fiscale şi/sau a operaţiunilor relevante
aferente obligaţiilor fiscale privind impozitul pe profit corespunzător perioadei 01.01.2011-
31.12.2016.
În urma finalizării controlului a fost încheiat Raportul de inspecţie, iar în baza acestuia a
fost emisă Decizia de impunere, acte în cuprinsul cărora au fost stabilite în sarcina Societăţii
pretinse obligaţii fiscale principale suplimentare în sumă totală de 1.322.008 lei, reprezentând
impozit pe profit determinat ca urmare a refuzului organelor de inspecţie de a recunoaşte
caracterul deductibil al unor categorii de cheltuieli în valoare totală de 8.262.551 lei.
2
La data de 20.12.2017, Societăţii i-a fost comunicată decizia referitoare la obligaţiile de
plată accesorii reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere nr. 35143/18.12.2017 emisă de
ACM Ploieşti („Decizia privind accesoriile"), prin care au fost calculate, pentru sumele
menţionate la pct. 6 supra, neachitate, dar şi pentru alte obligaţii fiscale, accesorii în sumă totală
de 406.506 lei .
Etapa contestaţiei fiscale
Împotriva Deciziei de impunere şi a Raportului de inspecţie, Societatea a formulat, la
data de 12.01.2018, contestaţie („Contestaţia fiscală") , prin care a solicitat anularea, în parte, a
actelor administrative menţionate, respectiv în ceea ce priveşte greşita stabilire a unor diferenţe
de impozit pe profit în cuantum total de 942.317 lei (din totalul de 1.322.008 lei stabilit prin
Decizia de impunere), ca urmare a nerecunoaşterii caracterului deductibil al unor
cheltuieli, după cum urmează:
a) 148.336 lei impozit pe profit, ca urmare a majorării masei impozabile prin
nerecunoaşterea caracterului deductibil al cheltuielilor în sumă de 927.098 lei, reprezentând
diferenţa dintre amortizarea accelerată şi amortizarea liniară privind un ansamblu de mijloace
fixe constând în bac de trecere, ponton acostare şi pasarele, aferentă anilor #########;
b) 503.581 lei impozit pe profit, ca urmare a majorării masei impozabile prin
nerecunoaşterea caracterului deductibil al cheltuielilor în sumă de 3.147.379 lei, reprezentând
cheltuieli aferente serviciilor prestate de TFE în anii #########,
c) 121.350 lei impozit pe profit, ca urmare a majorării masei impozabile prin
nerecunoaşterea caracterului deductibil al cheltuielilor în sumă de 758.445 lei, reprezentând
cheltuieli aferente producţiei în curs de execuţie din anul 2012, şi anume, cultura de rapiţă
înfiinţată pe o suprafaţă de 980 ha din care 920 au fost calamitate ca urmare a temperaturilor
scăzute din ianuarie-februarie;
d) 169.050 lei impozit pe profit, ca urmare a majorării masei impozabile prin
cheltuieli aferente producţiei în curs de execuţie din anul 2015, respectiv culturi de grâu, rapiţă şi
orz distruse prin inundare.
De asemenea, societatea a contestat şi Decizia privind accesoriile, în ceea ce priveşte
dobânzile şi penalităţile calculate în legătură cu sumele contestate, conform celor de mai sus .
La data de 11.07.201, societăţii i-a fost comunicată Decizia nr. ###/2018, prin care pârâta
DGRFP Ploieşti a respins Contestaţia fiscală, cu consecinţa menţinerii Deciziei de impunere, a
Raportului de inspecţie şi a Deciziei privind accesoriile în ce priveşte sumele contestate.
##### în vedere răspunsul primit, a înţeled să formuleze prezenta acţiune, prin care a
solicitat anularea, în parte, a Deciziei nr. ###/2018, numai în ceea ce priveşte respingerea
contestaţiei fiscale în legătură cu impozitul pe profit suplimentar stabilit ca urmare a creşterii
bazei impozabile cu sumele menţionate la pct. 6 lit. b), c) şi d) supra. în sumă totală de 793.981
lei, precum şi în legătură cu accesoriile aferente acestei sume. în valoare de 223.536 lei . De
asemenea, solicităm, pe cale de consecinţă, anularea, în parte, în mod corespunzător, a Deciziei
de impunere, a Raportului de inspecţie şi a Deciziei privind accesoriile.
Se impune admiterea acţiunii, argumentaţia în drept.
3
Decizia nr. ###/2018 este nelegală, în mod greşit se confirmă respingerea dreptului
societăţii la deducerea cheltuielilor în sumă de 3.147.379 lei aferente serviciilor contractate de la
TFE în perioada #########.
Precizări generale privind cadrul legal incident.
Textele legale relevante pentru stabilirea deductibilităţii cheltuielilor cu serviciile
facturate de TFE în scopul determinării impozitului pe profit, sunt următoarele:
a) art. 21 alin.(1) C. fiscal'3: „[p]entru determinarea profitului impozabil sunt considerate
cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile,
inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare”;
b) art. 21 alin. (4) lit. m) din C. fiscal: „[u]rmătoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
cheltuielite cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări servicii, pentru
care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activităţii desfăşurate şi
pentru care nu sunt încheiate contracte";
c) pct. 48 şi 49 din Normele Metodologice , privind aplicarea art. 21 alin. (1) lit. m) C.
fiscal:
Pct. 48: „pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă
sau alte prestări de servicii trebuie să se îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
- Serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract care să
cuprindă date referitoare la prestatori, termene de execuţie, precizarea serviciilor prestate,
precum şi tarifele percepute, respectiv valoarea totală a contractului, iar defalcarea cheltuielilor
de această natură să se facă pe întreaga durata de desfăşurare a contractului sau pe durata
realizării obiectului contractului; prestarea efectivă a serviciilor se justifică prin: situaţii de
lucrări, procese-verbale de recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piaţă sau orice
alte materiale corespunzătoare;
Contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul
activităţilor desfăşurate”(subl. ns.).
Pct. 49: „[p]entru serviciile de management, consultanţă şi asistenţă tehnică prestate de
nerezidenţii afiliaţi contribuabilului, la analiza tranzacţiilor pentru determinarea deductibilităţii
cheltuielilor, trebuie să se aibă în vedere şi principiile din comentariul la art. 9 privind impunerea
întreprinderilor asociate din Conventia-modet cu privire la impozitele pe venit şi impozitele pe
capital. ####### trebuie să aibă în vedere :
i. Părţile implicate;
ii. ###### serviciilor prestate;
iii. Elementele de recunoaştere a cheltuielilor şi veniturilor pe baza documentelor
justificative care să ateste prestarea acestor servicii.”
Din prevederile legale mai sus citate rezultă că, pentru a deduce cheltuielile ocazionate de
executarea contractului de prestări servicii de consultanţă încheiat între Societate şi TFE , se
impune îndeplinirea următoarelor condiţii: (i) serviciile facturate să fi fost efectiv prestate, (ii) să
fi fost necesare Societăţii şi (Hi) să fi fost prestate în favoarea Agricom ###### (şi nu a grupului
de companii din care face parte Societatea).
În cauza de faţă, aşa cum va demonstra mai jos, sunt îndeplinite toate cerinţele legale
pentru deductibilitatea cheltuielilor în sumă de 3.147.379 lei.
Precizări privind raporturile contractuale cu TFE şi serviciile facturate de aceasta
4
Cheltuielile a căror deductibilitate este contestată de către autorităţile fiscale sunt aferente
facturii nr. ######### din 28.12.2015, în valoare totală de 744.105,20 #### (3.147.379 lei )
reprezentând servicii de consultanţă aferente perioadei 01.10.2013-28.12.2015, facturate de către
TFE .
Factura în discuţie a fost emisă în baza contractului de prestări servicii nr.
###############7/MSS/GYYB intrat în vigoare în data de 28.02.2013, încheiat între #####
Farming Enterprises Limited, în calitate de prestator, şi Agricom ######, #########, AFM şi
##### '92, în calitate de beneficiari („Contractul") . Prin actul de novaţie nr. TAX/010601-
0OQ27/MSS/CXXG, intrat în vigoare în .data. de 01.08,2013, părţile au agreat schimbarea
prestatorului, TFE preluând toate obligaţiile şi drepturile prestatorului iniţial („Actul de novaţi”).
Combaterea considerentelor Deciziei nr. ###/2018. Societatea nu datorează impozit pe
profit suplimentar în sumă de 503.581 (ei aferent cheltuielilor cu serviciile TFE
În mod greşit DRFP Ploieşti a confirmat că Societatea nu ar fi demonstrat prestarea
efectivă a serviciilor de către TFE
Organul de soluţionare a Contestaţiei fiscale a concluzionat că nu s-ar fi dovedit prestarea
efectivă a serviciilor întrucât documentele justificative prezentate de Societate nu ar fi suficiente
pentru a demonstra această condiţie legală, în acest sens, se reţine că:
- existenţa Contractului în sine nu ar justifica prestarea serviciilor către Societate, având
în vedere că aceste servicii ar fi prestate intra-grup, respectiv şi pentru celelalte 3 societăţi care
au calitatea de beneficiar în Contract10;
- factura, rapoartele de activitate, minutele întâlnirilor prezentate sunt în limba engleză,
nefiind depuse în traducere autorizată ;
- biletele de avion aferente deplasărilor în ####### ale domnilor Nehring ##### şi
Bartlett #### ####### nu ar dovedi decât efectuarea cheltuielilor de deplasare, nu şi prestarea
efectivă a serviciilor în beneficiul Agricom ###### ;
- în cazul deplasării domnului Nehring #####, s-a mai reţinut că aceasta a vizat
intervievarea pentru angajările la o altă societate de grup, iar nu pentru Societate .
Concluziile autorităţilor, bazate pe „argumentele” de mai sus, sunt lipsite de suport, aşa
cum va demonstra în continuare.
Sub un prim aspect, societatea nu a susţinut, nici în timpul inspecţiei fiscale şi nici în
etapa contestaţiei, că prestarea efectivă a serviciilor rezultă din simpla existenţă a Contractului.
Dimpotrivă, aşa cum a arătat şi în cuprinsul Contestaţiei fiscale, societatea a furnizat
echipei de inspecţie fiscală mai multe categorii de documente suport care atestă prestarea
efectivă şi concretă de către TFE, precum Contractul încheiat cu TFE, rapoartele de activitate
pentru 2013, 2014, 2015 şi 2016 , alături de exemple de procese-verbale ale întâlnirilor la care au
participat specialiştii TFE în vederea supervizării modului în care sunt implementate de către
societate soluţiile propuse de aceştia, cuprinzând proiectele în cauză, dezbaterile şi deciziile
luate”.
Mai mult, societatea a depus şi un extras al business-plan-ului întocmit de TFE în anul
2012, care viza strategia de dezvoltare societăţilor deţinute de grup în #######. Concret, analiza
efectuată a vizat întreaga suprafaţă de terenuri agricole exploatate de societăţile din grup,
urmărind aplicarea unei strategii coerente de creştere a rentabilităţii activităţii agricole cu 25%
până în anul 2019, prin identificarea investiţiilor adecvate, precum: îmbunătăţirea geneticii
5
pentru identificarea celor mai bune soiuri de plante, mărirea suprafeţelor care să beneficieze de
irigaţii, ajustarea rotaţiilor de culturi, etc".
În plus, au fost puse la dispoziţia autorităţilor pârâte şi documente conexe, cum ar fi
bilete de avion şi deconturi de cheltuieli ale reprezentanţilor TFE care au venit în ####### pentru
a presta serviciile necesare Societăţii18.
Prin urmare, verificarea prestării efective a serviciilor nu se putea realiza decât pe baza
analizei coroborate a înscrisurilor furnizate de Societate. Pe cale de consecinţă, abordarea
pârâtelor dovedeşte tratarea cu superficialitate a documentelor furnizate de Societate.
În realitate, înscrisurile se coroborează şi atestă prestarea efectivă de servicii în favoarea
societăţii.
Spre exemplu: rapoartele de activitate emise de către prestator, cuprind descrierea
principalelor activităţi desfăşurate de TFE în fiecare an în parte.
Concret în anul 2013, serviciile TFE s-au concretizat în activităţi precum: (i) analiză şi
recomandări în legătură cu asigurarea unui nivel crescut de performanţă al culturilor, cum ar fi
identificarea acţiunilor de remediere necesare ca urmare a infestării culturilor cu dăunători
(gărgăriţă), a condiţiilor şi fenomenelor meteo (e.g. secetă) sau a măsurilor pentru alte situaţii
precum infiltraţiile de apă la nivelul locului de depozitare”, (ii) asistenţă în legătură cu aspecte
administrative, constând, spre exemplu, în recomandări privind implementarea unor noi sisteme
de raportare (Gatekeeper), un raport privind respectarea cerinţelor APIA, recomandări privind
staţiile meteorologice digitale , (iii) analiza şi recomandări concrete pe aspecte operaţionale ale
activităţii comerciale a Societăţii, precum: viabilitatea unei a doua recolte de porumb, utilizarea
unui anumit ierbicid şi doza corespunzătoare (anume Roundup, în cantitate de 2l/ha), instrucţiuni
cu privire la pregătirea terenului pentru însămânţarea orzului după rapiţă şi evaluarea impactului
opririi irigaţiilor ca urmare a debitului scăzut al Dunării şi cum ar putea fi dezvoltate strategii în
vederea abordării problemei , etc;
În anul Z014 TFE a acordat servicii de consultanţă constând în activităţi precum: (i)
analiză şi recomandări în legătură cu ofertele de finanţare de la UniCredit #### şi Raiffeisen
#### pentru achiziţii de utilaje, (ii) analize şi recomandări privind oportunităţile de achiziţii de
terenuri (e.g. baza de terenuri de la #######, ######## SRL - afacerea Grivco), (iii) Raport
privind demararea folosirii Gatekeeper, inclusiv formarea profesională a personalului şi
instalarea de software în noul sistem, (iv) analiză a cheltuielilor de capital (spre exemplu,
elementele analizate în vederea cumpărării au fost active precum combine, tractoare,
motocositoare, excavatoare şi autocisterne pentru apă) şi recomandări privind vânzările de
echipamente redundante în cursul anului 2014 (echipamente ce au fost inspectate, de
reprezentanţii TFE), (v) analiza operaţiunilor nou-înfiinţatului departament pentru terenuri, (vi)
analize şi recomandări privind cercetarea neîntreruptă a oportunităţilor de obţinere de fonduri şi
finanţare UE pentru Faza a ll-a a proiectului de irigare, (vii) recomandări privind elaborarea unui
raport de monitorizare a randamentul rezultatelor efective comparativ cu bugetul,, implementate
de Societate sub forma unui „Sistem de Informare a Conducerii", sistem care generează rapoarte
lunare de monitorizare a Agricom ######, etc”.
În anul 2015, serviciile de asistenţă managerială ale TFE s-au reflectat în activităţi cum ar
fi:
6
(i) în domeniul contabit-financiar. analize şi recomandări în legătură cu cheltuielile de
capital necesare în 2015 pentru susţinerea echipamentelor necesare activităţii,
propuneri referitoare la facilitatea de capital de lucru anual şi împrumutul la termen
pentru irigaţii şi cheltuielile de capital, reestimarea trimestrială a obiectivelor Societăţii pentru
actualizarea bugetului anual;
(ii) investifif şi operaţiuni: recomandări cu privire la suprafeţele de teren aflate în
arendă ce ar trebui achiziţionate, estimări ale preţurilor aferente producţiei recoltate de
Societate, analiza impactului temperaturilor scăzute de la începutul anului 2015, al invaziei de
rozătoare din anul 2014 şi al inundaţiilor din anul 2015 şi stabilirea strategiilor de abordare a
acestor situaţii din perspectiva măsurilor adecvate şi a costurilor aferente, analiza noului sistem
de subvenţii, evaluarea permanentă a stadiului implementării proiectului de irigaţii, etc;
(iii) diverse întâlniri la care au participat reprezentanţii TFE, pe teme de analiză bugetară,
achiziţii de teren, strategii, proiecte de Irigaţii, inspecţii pe teren, supraveghere operaţională, în
anexa raportului de activitate din 2012 sunt identificate datele la care au avut loc întâlnirile,
numărul de zile ocazionate de prezenţa în ####### a reprezentanţilor TFE, numele acestora,
persoanele cu care s-au întâlnit şi scopul întâlnirilor.
Minutele încheiate cu ocazia vizitelor în ####### ale reprezentanţilor TFE din perioada
#########, cuprinzând menţiuni privind ariile de activitate (e.g. operaţional, active imobiliare,
control, conformitate, management, marketing, etc) şi subiectele analizate, concluziile şi
recomandările consultantului pentru fiecare arie în parte. Spre exemplu:
- minutele întâlnirilor din 22/23 mai 2013 şi, respectiv, 22/23 august 2013 consemnează:
(i) constatările şi recomandările privind măsurile necesare în funcţie de situaţia fiecărei categorii
de culturi la momentul vizitei (spre exemplu la rapiţă, orz, grâu, porumb, f loarea-soareluî, etc),
(ii) situaţia activelor mobile necesare pentru prestarea activităţilor agricole de recoltare, (iii)
măsurile propuse privind redimensionarea personalului, (iv) analize şi recomandări în legătură cu
implementarea proiectelor de irigare, (iv) constatările privind instalarea staţiei meteorologice
digitale pe insula ###### şi alte măsuri concrete privind condiţiile de irigare etc”;
- minuta din 28/29 aprilie 2015, în care se-a consemnat, în mod similar celor de mai sus,
constatări şi măsuri privind: (i) chestiunile operaţionale legate de activităţile agricole relevante
(spre exemplu, cultivare, semănare, pulverizare, recoltare), (ii) situaţia vânzărilor realizate şi
preconizate a producţiei agricole în curs, (iii) implementarea strategiei stabilite de consultant în
domeniul achiziţiei de instalaţii şi maşini tehnologice, a proiectelor de demolare a construcţiilor
necorespunzătoare, a achiziţiei de terenuri în anul 2015, etc.
Sub un al doilea aspect, societatea a furnizat inspectorilor fiscali înscrisuri traduse în
limba română de un traducător autorizat, în măsura în care echipa a solicitat documentele în
această formă. Concret, pentru factură, minute ale întâlnirilor şi rapoarte de activitate, inspectorii
au indicat expres reprezentanţilor societăţii că nu este necesară traducerea acestora. De altfel,
acest aspect este confirmat de conţinutul RIF-ului, lipsind referinţe la forma actelor furnizate de
Societate, sub aspectul limbii în care au fost prezentate.
În măsura în care organul fiscal de soluţionare a Contestaţiei fiscale ar fi considerat că
este necesară depunerea traducerii înscrisurilor menţionate, atunci ar fi trebuit să solicite
Societăţii aceste traduceri, şi nu să le înlăture pe motiv că nu ar respecta cerinţele art. 8 din C. pr.
fisc. Această abordare reflectă reaua-credinţă a DGRFP Ploieşti, aceasta urmărind, similar
7
echipei de inspecţie fiscală, să identifice motive suplimentare de a respinge dreptul la deducerea
cheltuielilor cu serviciile TFE şi nu sa aplice principiile pe care le invocă, referitoare la
exercitarea dreptului de apreciere, rolul activ şi forţa probantă a documentelor justificative . De
altfel, textul legal invocat de organul de soluţionare a Contestaţiei fiscale nu îi susţine poziţia,
având în vedere că nici în etapa inspecţiei fiscale şi nici a contestaţiei Societatea nu a primit din
partea autorităţilor vreo cerere pentru comunicarea traducerii autorizate a respectivelor înscrisuri,
fiind incidente dispoziţiile art. 8 alin, (4) C, pr. fisc. .
Sub un al treilea aspect, biletele de avion/cărţile de îmbarcare, coroborate cu restul
înscrisurilor, atestă implicarea unor reprezentanţi ai TFE şi prezenţa acestora în ####### pentru
prestarea de servicii în beneficiul Societăţii. în acest sens, exemplul concret prezentat în etapa
Contestaţiei fiscale, respectiv intervievarea şi recrutarea unor persoane din eşalonul de conducere
a activităţii operaţionale a Societăţii, este o activitate în beneficiul Agricom ######. ######
##### ####### a fost angajată la AFM; organul fiscal omite însă că AFM este prestatorul care
asigură Societăţii servicii de management, Agricom ###### neavând organe de conducere,
aspect necontestat de către pârâte. De altfel, acestea au recunoscut expres necesitatea serviciilor
de conducere prestate de AFM, în condiţiile în care au confirmat deductibilitatea cheltuielilor cu
aceste servicii .
În mod greşit DGRFP Ploieşti a confirmat că Societatea nu ar fi demonstrat necesitatea
achiziţiei serviciilor prestate de către TFE.
Un prim considerent se raportează la împrejurarea că serviciile TFE sunt prestate, în baza
Contractului, la nivel de grup, aspect care ar infirma, în opinia autorităţilor, necesitatea
achiziţionării acestor servicii.
Sub un prim aspect, criteriul avut în vedere de DGRFP Ploieşti este nerelavant din
perspectiva analizei necesităţii serviciului. Astfel, nu prezintă importanţă dacă TFE prestează
aceleaşi servicii şi pentru alte societăţi din grup, ci dacă serviciile de management erau necesare
pentru desfăşurarea activităţii. Nu există niciun temei legal care să susţină poziţia contrară.
Societatea a apelat la expertiza specialiştilor TFE pentru a obţine soluţii strategice din
domeniul agricol, având în vedere anvergura internaţională a administratorului fondului de
investiţii ce deţine TFE, Insight Investment Ltd (acesta din urmă derulând activităţi agricole în
mai multe state cu tradiţie agricolă precum #######, #####, ######### sau Noua ######## ),
cu scopul final de a permite luarea celor mai bune decizii de management pentru Societate pentru
maximizarea rezultatelor Societăţii.
Sub un al doilea aspect, autoritatea fiscală ignoră împrejurarea că încheierea unui contract
de servicii de management/consultanţă este o chestiune de oportunitate, aflată la latitudinea
agentului economic. Acesta din urmă este cel în măsură să decidă asupra modului de organizare
a activităţii, astfel încât aceasta să fie una eficientă, în sensul asigurării unui raport cât mai
convenabil între costuri ţi venituri.
Un al doilea considerent este în sensul că Agricom ###### „nu a putut justifica
necesitatea achiziţionării acestor servicii de asistentă, în folosul desfăşurării activităţii
economice, cu scopul de obţinere a veniturilor impozabile, cu atât mai mult cu cât aceasta a
achiziţionat servicii de management de la o altă societate, pentru aceeaşi perioadă, şi constând în
marea majoritate, conform obiectivelor contractuale, în aceleaşi servicii" (subl. ns.).
8
Sub un prim aspect, poziţia DGRFP Ploieşti este contrară constatărilor autorităţilor
fiscale, care au confirmat anterior că Societatea a justificat necesitatea achiziţiei serviciilor TFE
în scopul desfăşurării de operaţiuni taxabile. Concret. Societatea a fost supusă unui control
privind TVA acoperind aceeaşi perioadă fiscală. în baza documentelor suport puse la dispoziţia
inspectorilor fiscali (aceleaşi documente care au fost prezentate si echipei de inspecţie fiscală pe
partea de impozit pe profit), aceştia au considerat că tratamentul aplicat de Societate din
perspectiva TVA este corect şi nu au efectuat ajustări privind TVA dedusă pentru sumele
facturate de TFE .
Ţinând cont de aceste aspecte, a apreciat că un tratament similar ar trebui să fie aplicat şi
din perspectiva impozitului pe profit, şi anume, acceptarea deductibilităţii cheltuielilor
respective.
Prin urmare, la două verificări succesive, poziţia autorităţilor fiscale a fost diferită asupra
aceluiaşi aspect - justificarea necesităţii achiziţiei în scopul desfăşurării de operaţiuni taxabile,
condiţie analizată şi cu ocazia verificării deductibilităţii TVA. Or, o astfel de abordare
contradictorie în privinţa obligaţiilor, fiscale ale Agricom ###### conduce, pe de o parte, la .
încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) C.pr.fisc. . Textul legal menţionat stabileşte îndatorirea
autorităţilor fiscale de a aplica unitar prevederile legislaţiei din această materie.
Pe de altă parte, sunt încălcate principiile privind certitudinea şi eficienţa impunerii.
Principiile în discuţie sunt consacrate în art. 3 din C.fisc, acestea având rolul de a asigura
stabilitatea pe termen lung a contribuabilului din perspectiva aplicării şi interpretării legislaţiei
fiscale. De altfel, aceste prinicipii sunt aferente şi legislaţiei comunitare şi recunoscute atât prin
jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene („CJUE") cât şi a instanţelor naţionale. Or, în
relaţia cu Agricom ######, pârâtele nu s-au conformat principiilor privind certitudinea şi
eficienţa.
Sub un al doilea aspect, împrejurarea că AFM este o societate din acelaşi grup nu este un
argument pentru a infirma deductibilitatea cheltuielilor cu serviciile prestate de TFE, neexistând
niciun temei care să susţină o atare interpretare, argumentele prezentate la pct. 64 infra fiind
aplicabile mutatis mutandis.
Sub un al treilea aspect, dreptul societăţii la deducerea acestor cheltuieli nu poate fi negat
nici prin raportare la faptul că AFM a prestat, în aceeaşi perioadă, alte servicii decât TFE. în
realitate, nu există o suprapunere între serviciile facturate de cei doi prestatori.
Pe de o parte, acest aspect este admis implicit de către DGRFP Ploieşti, în contextul în
care acesta reţine că AFM prestează servicii similare, iar nu identice.
Pe de altă parte, a menţionat că aceste servicii (management şi consiliere) sunt, de fapt,
complementare celor prestate de AFM. Concret, serviciile prestate de TFE vizează aspecte
macroeconomice şi de strategie generală pentru activitatea Agricom. În schimb, serviciile
prestate de AFM privesc aspecte aferente activităţii cotidiene operaţionale a Societăţii.
A prezentat câteva exemple, menite să susţină această distincţie, iar ataşat, ca parte
integrantă a acţiunii, o situaţie comparativă a obiectului prestaţiilor celor două societăţi:
- în domeniul IT, TFE stabileşte strategia de implementare a sistemelor informatice atât
pentru partea de instalare server de date cât şi de email, realizarea securităţii informaţiei,
realizarea şi implementarea soluţiilor de backup, cât şi pentru implementarea unui sistem
informatic, utilizat de Grup (Gatekeeper), sistem ce a permis colectarea, prelucrarea şi
9
transpunerea datelor/informaţiilor referitoare la suprafeţe/producţie/consumuri de materii prime
şi materiale/echipamente în rapoarte detaliate, utile managementului Agricom pentru
fundamentarea deciziilor de afaceri. Prin intermediul acestui sistem informatic (exploatat
de
AFM) se furnizează informaţii către toate companiile operaţionale din grup (inclusiv
către
Agricom ######).
Astfel, după cum se poate observa mai sus, există o distincţie clară între implicarea TFE
în activitatea locală şi serviciile prestate de către AFM, în final cele doua tipuri de asistenţă fiind
complementare pentru susţinerea unei activităţi profitabile a Societăţii; în domeniul HR: aşa cum
am menţionat mai sus, pentru recrutarea personalului pentru poziţiile cheie din cadrul eşalonului
de conducere concentrat la nivelul AFM, TFE organizează şi participă efectiv la selecţia
candidaţilor pentru aceste poziţii, pe când AFM se ocupă de angajarea şi gestionarea relaţiilor de
muncă dintre Societate şi personalul operaţional al Agricom ######;
- în domeniul investiţiilor, TFE stabileşte strategia de investiţii a Societăţii şi evaluează în
mod concret oportunităţile de investiţii în terenuri şi utilaje, supraveghează în mod periodic
gradul de realizare a programului anual de investiţii, în timp ce AFM asigură implementarea
propriu-zisă a acestui plan în mod particular prin intermediul Directorului ####### şi al
Managerului Departamentului de Terenuri.
- în domeniul financiar: TFE verifică şi aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli realizat de
personalul calificat din AFM pentru anul următor. De asemenea, TFE acordă consultanţă în
legătură cu strategia accesării de credite, necesitatea accesării acestor credite de la bănci în
vederea realizării programului de investiţii în utilaje şi terenuri, documentele şi analizele
necesare pentru obţinerea acestor credite fiind realizate de către Directorul Financiar AFM,
pentru toate companiile de producţie; Printre servicii, menţionăm şi alte câteva exemple:
a) Conform contractului cu AFM, „[p]restatorul va ajuta beneficiarii în stabilirea unor
politici comerciale coerente, bine fundamentate, privind în special: [...] achiziţia de utilaje
agricole şi instalaţii de irigat, activităţi în ferme mixte (cultura vegetală, creşterea animatelor),
transporturi rutiere şi de mărfuri, precum şi pe căi navigabile interioare, negocierea cu autorităţi
portuare, birouri vamale, agenţi portuari şi prestatori de servicii [...]”. Astfel, AFM prestează
servicii în legătură cu aspectele curente ale Societăţii, specifice activităţii cotidiene a acesteia.
În schimb, TFE prestează servicii care privesc operaţiunile strategice ale Societăţii în
materie de bugete, investiţii anuale şi pe termen lung şi structură organizaţională. Aşa cum este
precizat şi în preambulul contractului încheiat cu TFE: „[p] restatorul investeşte în terenuri
agricole, afaceri pe bază de terenuri agricole şi produse agricole, prin intermediul uneia sau mai
multor filiale sau entităţi asociate locale sau altor entităţi corespunzătoare din fiecare dintre
jurisdicţiile în care se oftă activele.”
Nu în ultimul rând, comparaţiile prezentate de autoritate în Decizia nr. ###/2018 nu îi
susţin poziţia din perspectiva pretinsei dublări a serviciilor.
Spre exemplu: la pag. 18 para. 2, se reţine: „...AFA1 se va asigura că există finanţare şi
sprijin suficient pentru oricare dintre operaţiunile desfăşurate de ###### [...]", iar în contractul cu
TFE se prevede „... privind strategiile de finanţare, dar nu numai strategiile legate de datorii-,
capitaluri proprii şi obligaţiuni, pentru-a acoperi necesarul de acoperire şi de schimb valutar;
10
la pag. 18, para. 5 şi 6 se menţionează: „[în contractul încheiat cu AFM se prevede
«cultivarea cerealelor şi a plantelor oleaginoase [...] asistenţă şi know-how în toate problemele
legate de asigurarea bunurilor şi a culturilor... - [...] iar în contractul cu TFE se prevede «2.2.
consiliere privind cultivarea terenurilor agricole arabile, inclusiv programe de plantare, nevoi de
îngrăşăminte [...]";
Astfel, în loc să observe că acţiunile celor doi prestatori sunt complementare, aşa cum
rezultă din descrierea obiectelor celor două contracte, autorităţile fiscale le confundă,
menţionând că acestea ar fi similare.
Pe cale de consecinţă, nu există o suprapunere între serviciile prestate de AFM şi,
respectiv, de TFE, astfel încât şi servicii furnizate de acest din urmă prestator au fost necesare,
având drept scop susţinerea activităţilor Societăţii în vederea realizării de venituri impozabile.
Un al treilea considerent retine că anumite activităţi din descrierea obiectului
Contractului, ar avea legătură cu activitatea curentă pentru care Societatea are angajat personal
şi, prin urmare, ar exista o suprapunere parţială între serviciile TFE şi atribuţiile unor angajaţi.
Sub un prim aspect, a subliniat că, în mod tendenţios DGRFP Ploieşti citează trunchiat
din Anexa 2 a Contractului, în cuprinsul căreia sunt enumerate serviciile prestate de TFE.
Concret, în cazul exemplelor redate de autoritate, serviciile constau în:
- „consilierea privind vânzarea afacerilor şi/sau a activelor agricole" - subl. ns. (pct. 1,2
din Anexa 2 la Contract) şi nu în „vânzarea [...] activelor agricole" (pag. 19, para. 3 din Decizia
nr. ###/2018);
- „consilierea privind politica de distribuţie"- subl. ns. (pct. 1.3 din Anexa 2 la Contract)
şl nu „politica de distribuţie" (pag. 19, para. 3 din Decizia nr. ###/2018);
- „consilierea privind cultivarea terenurilor arabile, inclusiv programe de plantare, nevoi
de îngrăşăminte, timpi de recoltare, utilizarea pesticidelor, nevoi de depozitare şi depozitarea
produselor"- subl. ns. (pct. 2.12 din Anexa 2 la Contract), şi nu „cultivarea terenurilor inclusiv
programe de plantare, nevoi de îngrăşăminte, timpi de recoltare, utilizarea pesticidelor, nevoi de
depozitare şi depozitarea produselor" pag. 19, para. 3 din Decizia nr. ###/2018).
Rezultă, aşadar, că pârâta a încearcat să distorsioneze sensul clauzelor din Contract
pentru a-şi susţine acest considerent. Serviciile TFE vizează activităţi de consiliere, care sunt
diferite de prestarea efectivă a activităţilor de vânzare active agricole sau cultivare terenuri.
Sub un al doilea aspect, chiar dacă Societatea deţine personal încadrat cu contracte
individual de muncă în diverse departamente, serviciile prestate de TFE sunt adiţionale (nu se
suprapun cu munca prestată de aceştia).
De exemplu, directorul economic al Societăţii nu desfăşoară în interesul Agricom ######
activităţi de genul celor prestate de TFE, rolul său fiind acela de a menţine relaţiile cu
autorităţile, cu diverşi furnizori şi clienţi. TFE nu are astfel de atribuţii.
În ceea ce priveşte persoanele angajate în departamentul financiar-contabiL, respectiv şef
serviciu contabilitate şi contabil, acestea se ocupă de contabilitatea primara, mai precis
introducerea notelor contabile aferente tranzacţiilor Societăţii. Din nou, TFE nu are în obiectul
contractului prestarea unor astfel de servicii.
Persoanele angajate în departamentul tehnico-administrativ, respectiv şefi fermă, ingineri
agronomi, tehnicieni agronomi, desfăşoară activităţi cu caracter operaţional şi nicidecum
strategic. Or, TFE prestează servicii de consiliere cu privire la diverse aspecte tehnice care
11
vizează utilizarea celor mai moderne practici în domeniul agricol având în vedere experienţa sa
internaţională, urmărind îmbunătăţirea practicilor recomandate de către personalul Societăţii.
Un al patrulea considerent este în sensul că nu s-ar putea stabili o legătură între sumele
menţionate în factură şi serviciile din Contract, întrucât nici acesta din urmă, nici Actul de
novaţie, rapoartele de activitate sau procesele-verbale ale întâlnirilor „nu conţin informaţii
privind tarifele utilizate pentru cuantificarea serviciilor si nici o catculaţie a costurilor în corelaţie
cu serviciile..." A3.
Sub un prim aspect, aprecierea organului de soluţionare a Contestaţiei fiscale este
eronată. În primul rând, modul de remunerare al serviciilor TFE este prevăzut în mod specific, în
clauza 8.1. din Contract. Aceasta are următorul conţinut: „entitatea relevantă care deţine active
trebuie să-i plătească Prestatorului, ca remuneraţie pentru Serviciile relevante, taxele care pot fi
convenite periodic între acesta şi Prestator, în concordanţă cu remuneraţia Prestatorului pentru
servicii similare prestate attor persoane, având în vedere condiţiile pieţei în care activează
Entitatea relevantă care deţine active, aceasta urmând să se plătească ta data pe care o stabilesc
de comun acord Entitatea relevantă care deţine active şi Prestatorul".
A menţionat că în paragraful de mai sus, sintagma „taxe” face în fapt referire la suma
aferentă serviciilor prestate, fiind o traducere incorectă a cuvântului „charges” din limba engleză.
Prin urmare, părţile au stabilit ca remuneraţia TFE să fie stabilită anual în funcţie de
serviciile efectiv prestate şi implicarea reprezentanţilor TFE, în raport de condiţiile pieţei de
stabilire a remuneraţiei.
Sub un al doilea aspect. Societatea a pus la dispoziţia inspectorilor fiscali un extras
relevant din dosarul preţurilor de transfer. în cuprinsul acestuia este prezentată modalitatea de
stabilire a preţului anual pentru serviciile prestate de TFE, şi anume :
-în primul rând, calculul onorariilor TFE are în vedere o bază de cost care include toate
serviciile prestate de specialiştii TFE în beneficiul Societăţii, inclusiv resursele dedicate
operaţiunilor care implică stabilirea strategiilor/analiza preliminară adoptării deciziilor de către
"Societate,' vizitele de supervizare (aşa cum rezultă şi din rapoartele de activitate şi documentele
suport), acestea fiind esenţiale pentru atingerea scopului urmărit de Societate, respectiv
eficientizarea activităţii şi maximizarea veniturilor impozabile;
- în al doilea rând, la această bază de cost se aplică o marja de profit conformă cu
practicile pieţei;
-în al treilea rând, alocarea costurilor inter companii s-a făcut proporţional, în principal în
baza valorii reale a acestora .
În plus, problema alinierii preţului serviciilor de consultanţă în management la preţul
practicatîn piaţă pentru aceste categorii de servicii a fost analizată de către consultantul fiscal
care a întocmit dosarul preţurilor de transfer. Consultantul a verificat elemente precum: obiectul
Contractului şi activităţile aferente serviciilor de consultanţă în management (pag. 47-49 din
dosarul preţurilor de transfer), evoluţia preţurilor în perioada executării, modalitatea de stabilire a
preţurilor (pag. 50-53), analiza economică detaliată, inclusiv prin comparaţie cu alte societăţi
care prestează servicii de management în domeniul agricol (pag. 54-61). Pe baza acestora şi a
metodelor specifice de determinare a preţurilor de transfer, consultantul a concluzionat că a fost
respectate principiile preţurilor de transfer. în acest sens, consultantul a stabilit următoarele: „[...]
se poate interpreta faptul că preţurile achitate de societăţile din ####### în ţesătură cu serviciile
12
strategice de monitorizare în cursul perioadei analizate nu au fost excesive prin prisma preţurilor
de transfer din ####### şi au respectat, în Unii generate, principiile preţurilor de transfer” .
Un al cincilea considerent reţine, pe de o parte, susţinerea Societăţii conform căreia
remuneraţia ar fi fost stabilită anual ar fi infirmată de faptul că factura a fost emisă în anul 2015
pentru serviciile prestate în anii 2013, 2014 şi 2015. Pe de altă parte, s-a mai reţinut că emiterea
unei singure facturi pentru servicii aferente unor ani diferiţi ar încălca dispoziţiile legale .
Sub un prim aspect, relevant este că, din descrierea serviciilor facturate, rezultă că
valoarea acestora a fost defalcată pentru două perioade, după cum urmează: 379.029,26 ####
pentru perioada 01.10.2013-31.12.2014 (un an şi 3 luni) şi, respectiv 365.075,94 #### pentru
anul 2015 (01.01.2015-31.12.2015).
Sub un al doilea aspect, elementele la care se raportează autoritatea sunt nerelevante din
perspectiva deductibilităţii cheltuielilor cu serviciile TFE. Concret, acestea se verifică în raport
de îndeplinirea condiţiilor prezentate la pct. 13 supra, şi nu în funcţie de momentul emiterii
facturii.
Poziţia Societăţii este susţinută, pe de o parte, de împrejurarea că legiuitorul permite
„contribuabililor să depună declaraţii rectificative, atunci când se constată erori în
declaraţia
iniţială, cum este cazul în speţa de faţă. Acest aspect este, de altfel, confirmat şi de către
DGRFP Ploieşti, care confirmă că Societatea a depus declaraţii rectificative pentru anii
#########.
Pe de altă parte, organul de soluţionare a Contestaţiei fiscale nu îşi finalizează
raţionamentul.
Concret, deşi arată că Societatea ar fi încălcat anumite texte legale în materia emiterii
facturilor şi a modalităţii de calcul a impozitului pe profit - în raport de diferenţa dintre
venituri şi cheltuieli aferente unui an fiscal, nu se arată dacă şi de ce aceste elemente ar atrage
nerecunoaşterea deductibilităţii cheltuielilor pentru care factura a fost emisă de prestator în alt an
decât cel în care au fost efectuate serviciile.
Un al cincilea considerent se raportează la faptul că Societatea nu ar fi depus acte care să
dovedească calitatea de specialişti în domeniul agricol a dlor Nehring ##### şi Bartlett ####
####### şi că aceştia sunt membri în consiliul de supraveghere ce ar avea atribuţii în
supervizarea grupului de firme deţinute de TFE.
Sub un prim aspect, relevant este ca în cursul inspecţiei fiscale Societăţii nu i s-au
solicitat înscrisuri pentru dovedirea pregătirii şi experienţei dlor. De altfel, informaţii referitoare
la experienţa profesională a personalului TFE nu reprezintă un element de care depinde dreptul
de deducere a cheltuielilor din perspectiva stabilirii impozitului pe profit. Din interpretarea art.
21 alin. (1) C. fiscal rezultă că dreptul de deducere a cheltuielilor aferente achiziţiilor este
condiţionat de utilizarea ulterioară (efectivă) a bunurilor şi serviciilor achiziţionate pentru
obţinerea de venituri impozabile. în speţă, rezultă că, pentru a stabili existenţa dreptului Agricom
###### de a deduce cheltuielile aferente facturii emise în baza Contractului, instanţa trebuie să
verifice dacă serviciile pot fi alocate direct activităţii taxabile a Societăţii (desfăşurarea de
activităţi agricole). Or, aşa cum rezultă din aspectele detaliate mal sus, activităţile prestate de
TFE, inclusiv prin intermediul dlor Nehring ##### şi Bartlett #### au vizat tocmai consilierea în
domenii care ţin de desfăşurarea activităţii Societăţii.
13
Sub un al doilea aspect împrejurarea că cei doi specialişti au/au avut calitatea de membri
în consiliul de supraveghere , nu infirmă nici realitatea prestării serviciilor de către aceştia şi nici
faptul că achiziţia a fost necesară Societăţii. Pe de o parte, nu există vreo interdicţie legală ca o
societate având un salariat membru în consiliul de supraveghere al altei societăţi să presteze
servicii în beneficiul acesteia din urmă. Pe de altă parte, nu se poate naşte o prezumţie simplă în
favoarea autorităţilor fiscale.
În mod greşit DGRFP Ploieşti a confirmat că Societatea nu ar fi demonstrat că serviciile
TFE au fost prestate în beneficiul Agricom ######.
Un prim considerent a reţinut pretinsa nedeductibilitate a cheltuielilor cu serviciile de
consultanţă prestate de către TFE întrucât acestea nu ar fi fost în „beneficiul direct al Agricom
######, ci în folosul societăţii mamă Thames Farming Enterprises BV, aceasta fiind deţinătoarea
majorităţii părţilor sociale ale societăţii verificate”.
Simplul fapt că TFE este acţionarul majoritar al Societăţii nu reprezintă un argument
pentru a susţine că TFE a prestat servicii în beneficiul propriu şi/sau al grupului. Faptul că
Societatea este beneficiara acestor servicii rezulta în primul rând din înscrisurile care au fost puse
şi la dispoziţia autorităţilor fiscale, respectiv: rapoartele de activitate, procesele-verbale ale
întâlnirilor la care au participat specialiştii TFE în scopul verificării modului în care sunt
implementate soluţiile strategice propuse de TFE, planul de afaceri întocmit de TFE. Aşa cum
am arătat în secţiunea A.3.2. supra, înscrisurile în discuţie prezintă elemente concrete privind
activităţile desfăşurate de TFE în executarea Contractului, elemente din care rezultă că acestea
vizau măsuri, analize, recomandări legate de activitatea curentă a Agricom ######, cum ar fi:
consultanţă cu privire la elaborarea cheltuielilor de capital, propuneri referitoare la facilitatea de
capital de lucru anual, recomandări privind strategia de achiziţii de terenuri, etc.
De altfel, organul de soluţionare a Contestaţiei fiscale nu prezintă vreun temei juridic sau
economic care să îi susţină concluzia de mai sus.
Mai mult, pe parcursul întregii perioade supuse controlului, Societatea a înregistrat profit
contabil, lucru care dovedeşte valoarea adăugată adusă de serviciile prestate de TFE în interesul
Societăţii.
Un al doilea considerent reţine că „activităţile enumerate în contractul de asistenţă,
reprezintă activităţi cu caracter generai, prestate de către societatea mama către societatea
beneficiar, nefiind servicii pe care o companie independentă ar fi dispusă să le plătească, în
condiţiile în care nu ar exista relaţia de afiliere" .
Poziţia autorităţii este lipsită de suport şi complet eronată.
Sub un prim aspect, serviciile de asistenţă managerială de natură strategică prestate de
TFE au o valoare adăugată ridicată, se realizează de persoane având experienţa şi dispunând de
cunoştinţele necesare acumulate în domeniul dezvoltării operatorilor în domeniul agricol, privind
piaţa relevantă şi modul de conducere a Societăţii, respectiv know-how-ul (a se vedea" pct. 63
supra).
Sub un al doilea aspect, existenţa unui acord de furnizare de servicii intra-grup conferă
participanţilor posibilitatea să se folosească de servicii de înaltă calitate, scutindu-i de efortul
considerabil necesar pentru identificarea şi alegerea unui furnizor de servicii extern. Datorită
faptului TFE există în cadrul grupului şi asigură aceste servicii, Societatea nu este nevoită să
14
angajeze specialişti în domeniile precizate mai sus etc, proces care ar putea implica costuri
anuale mai ridicate.
Concret, există numeroase firme pe piaţă care sunt specializate în prestarea unor servicii
similare (de ex. consiliere privind strategiile de finanţare, consiliere privind elaborarea bugetelor,
etc.) şi care au numeroşi clienţi care implementează strategiile propuse de acestea, aceştia având
rezultate pozitive în ceea ce priveşte maximizarea veniturilor impozabile.
Acest fapt este susţinut de analiza inclusă în documentaţia de preţuri de transfer, fiind
identificate 9 de societăţi comparabile pe piaţa Uniunii Europene, iar în ####### nîcio societate
comparabilă care să activeze pe această piaţă .
Un al treilea considerent se sprijină pe prevederile art. 11 alin. (2) C.fiscal raportat la
prevederile pct. 41 lit. a) din Norme (pag. 21, ultimul paragraf - pag. 22 primele 2 paragrafe,
pag. 14, para.6-7, pag. 15, para.1-3 din Decizia nr. ###/2018), organul de soluţionare a
Contestaţiei fiscale reţinând că nu se poate pronunţa dacă societatea mamă a prestat servicii în
plus faţă de relaţia de afiliere. Textele legale invocate de autorităţile pârâte stabilesc
nedeductibilitatea la nivel local a cheltuielilor cu serviciile de management şi consultanţă
asigurate intra-grup, dacă respectivele servicii nu sunt în plus faţă de cele rezultând din relaţia
juridică dintre persoanele afiliate şi dacă filiala nu ar fi folosit respectivele servicii dacă ar fi fost
o persoană independentă.
Sub un prim aspect, nu există ipoteza reglementată de textele legale reţinute de
autorităţile pârâte. Concret, în cauză nu se pune problema alocării unor costuri de la nivel central
la nivel regional, aferente unor servicii de care o societate afiliată „se foloseşte” în considerarea
relaţiei juridice cu societatea mamă, aşa cum greşit au apreciat autorităţile pârâte. Pentru
argumentele prezentate în paragrafele anterioare, suntem în situaţia unor servicii de asistenţă
managerială şi consultanţă, prestate efectiv şi care sunt necesare şi utile Societăţii pentru
desfăşurarea de operaţiuni taxabile. Raţiunile pentru care Agricom ###### a optat pentru a-şi
organiza activitatea în această modalitate, respectiv prin prestarea acestor servicii de către TFE
sunt cele prezentate la pct. 71-74 supra.
Sub un al doilea aspect, autorităţile fiscale ar fi îndreptăţite să ajusteze cheltuielile de cu
servicii de management numai în situaţia în care tranzacţiile derulate între cele două societăţi
afiliate, în baza Contractului, nu ar fi reflectat preţul de piaţă al serviciilor furnizate, în
conformitate cu dispoziţiile art.11 alin. (2) C. fiscal. Or, nu suntem într-o astfel de ipoteză,
pentru argumentele prezentate în secţiunea A.3.2. supra, acestea aplicându-se mutatis mutandis.
Decizia nr. ###/2018 este nelegală, în mod greşit se confirmă respingerea dreptului
societăţii la deducerea cheltuielilor în sumă de 758.445 lei aferente investiţiilor pentru cultura de
rapiţă din 2012.
Precizări privind aspectele reţinute prin RIF şi critici le Invocate prin Contestaţia fiscală.
În RIF s-a reţinut că valoarea totală a cheltuielilor aferente producţiei în curs de execuţie
reprezentând cultura de rapiţă distrusă prin îngheţ ar reprezenta „cheltuieli privind bunurile de
natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate,
neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare", conform art. 21 alin. (4)
lit. c) din C. fiscal", tratând ca nedeductibilă suma de 932.325 lei.
15
Prin criticile formulate de Societate, aceasta a susţinut, în esenţă, că organul de inspecţie
fiscală a calificat în mod greşit toată suma de 932.325 lei ca fiind cheltuială nedeductibilă în baza
textului legal menţionat.
Poziţia Agricom ###### a fost susţinută de următoarele: în realitate, doar o parte din
aceste cheltuieli (şi anume costurile cu seminţele de rapiţă şi consumul de motorina aferent
operaţiei de însămânţare) se află sub incidenţa ipotezei reţinute de autoritatea fiscală. Cea mai
mare parte a cheltuielilor trebuie calificată ca şi investiţie în suprafaţa de teren cultivată cu rapiţă
(de exemplu: cheltuieli cu ierbicide, pesticide, îngrăşăminte, seminţe), întrucât deşi cultura de
rapiţă a îngheţat, rezultând o pierdere pentru Societate, terenul respectiv a fost folosit pentru alte
culturi (floarea soarelui, porumb, etc). Astfel, în mod implicit, investiţia iniţială efectuată de
Societate ~pe terenul în suprafaţă de 917 ha(din totalul de 979 ha) pe care au fost înfiinţate
culturile de rapiţă distruse prin îngheţ (mai puţin cheltuielile cu seminţele de rapiţă şi consumul
de motorină aferent operaţiei de însămânţare, cheltuieli care nu au mai putut fi recuperate sau
folosite pentru culturile înfiinţate ulterior) a fost valorificată prin înfiinţarea şi recoltarea
culturilor realizate în acelaşi an.
Combaterea considerentelor Deciziei nr. ###/2018
Un prim considerent reţine că „din situaţiile prezentate nu rezultă înfiinţarea altor culturi
pe aceeaşi suprafaţă şi nici realocarea costurilor respective pentru noi culturi (floarea soarelui,
porumb)" .
Concluziile DGRFP sunt infirmate de înscrisurile care au fost puse şi la dispoziţia echipei
de inspecţie fiscală, respectiv asolamentul iniţial, întocmit în toamna anului 2011 pentru
culturileaferente anului 2012, precum şi asolamentul final pentru 2012, declarat la APIA în luna
mai 2013 .
Din situaţiile mai sus menţionate rezultă următoarele:
- iniţial, Societatea a însămânţat o suprafaţă de 979 ha pentru cultura de rapiţă care urma
sa fie recoltată în prima parte a anului 2012 (a se vedea coloana 2, rândul 3) din primul tabel;
- de asemenea, iniţial, suprafaţa aferentă culturii de grâu a fost de 1,626 ha, de orz 933 ha,
de floarea soarelui a fost de 1,447 ha, de porumb a fost de 1,411 ha, de porumb pentru sămânţă a
fost de 86 ha şi de soia - 414 ha;
- în luna mai 2012, asolamentul avea o altă repartizare a culturilor, aspect care confirmă
că Societatea a refolosit, prin înfiinţarea de noi culturi, terenul în suprafaţă de 920 ha, pe care
iniţial a fost înfiinţată cultura de rapiţă afectată de îngheţ. Concret, culturile erau repartizare
astfel:
(i) rapiţă de iarnă şi primăvară - 62 ha (faţă de 979 ha iniţial);
(ii) grâu - 1.659 ha (faţă de 1,626 ha iniţial);
(iii) orz - 948 ha (faţă de 933 ha iniţial);
(iv) floarea soarelui - 2,111 ha (faţă de 1,447 ha iniţial);
(v) porumb - 1.417 ha (faţă de 1,411 ha iniţial);
(vi) porumb pentru sămânţă - 204 ha (faţă de 86 ha);
(vii) soia - 512 ha (faţă de 414 ha).
Din analiza celor de mai sus, rezultă că majoritatea culturilor iniţiale (cu excepţia rapiţei)
a fost extinsă pe suprafeţe mai mari decât cele alocate iniţial. Adunând suprafeţele suplimentare
16
alocate, rezultă un plus de peste 900 ha, adică aproximativ suprafaţa cultivată iniţial cu rapiţă,
dar afectată de îngheţ în cursul iernii.
Situaţiile de mai sus se coroborează cu declaraţia sub proprie răspundere înregistrată de
Societate la APIA în data de 05.05.2012, care atestă care au fost suprafeţele utilizate prin
recoltare în anul respectiv5*. Spre exemplu, pentru cultura de rapiţă este declarată o suprafaţă de
62,25 ha, pentru orz - 949 ha, valori aproape Identice (diferenţele fiind nesemnificative) cu cele
din tabelul privind asolamentele finale aferente anului 2012.
Un al doilea considerent este în sensul că „din punct de vedere tehnic erbicidele şi
pesticidele utilizate în tratamentul culturii de rapiţă sunt diferite de cele utilizate în tratamentul
culturilor de floarea soarelui şi de porumb, aşadar nu pot fi asimilate cheltuielile la cultura de
rapiţă”.
#### această susţinere nu are vreun suport. DGRFP Ploieşti nu prezintă niciun argument
tehnic care să susţină această afirmaţie. în realitate, pe de o parte, există numeroase erbicide care
pot fi utilizate atât la culturile de rapiţă, cât şi la alte culturi, precum floarea-soarelui, întrucât
cele două plante fac parte din aceeaşi familie. Pe de altă parte, un erbicid aplicat pentru o cultură
care este ulterior întoarsă (cum este cazul în situaţia de faţă, în contextul distrugerii prin îngheţ a
culturii de rapiţă şi înfiinţării unor noi culturi, pe aceleaşi suprafeţe) profită şi acestor din urmă
culturi, întrucât contribuie la reducerea cantităţii de plante parazite (buruieni) sau alte dăunătoare
care pot afecta cultura nouă. Poziţia Societăţii urmează sa fie confirmată prin intermediul unei
expertize tehnice de specialitate.
#### de cele de mai sus, rezultă că este eronată excluderea de la deductibilitate a întregii
sume aferente producţiei în curs de execuţie distruse ca urmare a îngheţului.
Prin urmare, a prezentăm o situaţie a cheltuielilor înregistrate cu seminţele de rapiţă şi
consumul de motorina aferent operaţiunii de însămânţare, reprezentând 173.880 lei, cheltuieli
care ar trebui tratate ca nedeductibile la calculul impozitului pe profit:
Cheltuieli cu sămânţă 162 tei / h* 920ha = 149.000 lei
Cheltuieli cu combustibili 27 lei / ha* 920ha - 24.880 lei
Total 173.880 lei
Conform art. 21 alin. (1) C. fiscal, „[p]entru determinarea profitului impozabil sunt
considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri
impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare”.
În baza prevederilor de mai sus, rezultă că restul cheltuielilor înregistrate de Societate
privind cultura de rapiţă distrusă prin îngheţ, în cuantum de 758.445 lei, sunt deductibile fiscal
pentru stabilirea impozitului pe profit, deoarece Societatea a realizat venituri impozabile din
vânzarea recoltelor ulterioare înfiinţate pe terenul folosit iniţial pentru cultura de rapiţă distrusă
prin îngheţ.
De asemenea, echipa de inspecţie fiscală ar fi trebuit să aibă în vedere prevederile
Codului fiscal şi ale Codului de procedură fiscală în ceea ce presupune stabilirea situaţiei de fapt
a Societăţii. Astfel, Codul de procedură fiscală prevede, la art. 7 alin (3), faptul că ,,[o]rganut
fiscal este îndreptăţit să examineze, din oficiu, starea de fapt, să obţină si să utilizeze toate
informaţiile şi documentele necesare pentru determinarea corectă a situaţiei fiscale a
contribuabilului I plătitorului. în analiza efectuată, organul fiscal este obligat să identifice şi să ia
în considerare toate circumstanţele edificatoare fiecărui caz în parte". Totodată art. 118 alin. (5)
17
din Codul de procedură fiscală precizează că „[ijnspecţia fiscală are în vedere stabilirea tuturor
stărilor de fapt şi raporturile juridice care sunt relevante pentru impozitare sau verificarea
modului de respectare a altor obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală şi contabilă.”
Mai mult, în cazul în care echipa de inspecţie identifică o eroare contabilă în cadrul
inspecţiei fiscale, trebuie sa utilizeze mijloacele puse la dispoziţie de Codul de Procedura Fiscala
pentru a determina contribuabilul sa corecteze aceste erori şi, în acest sens dorim sa aducem in
vedere posibilitatea emiterii unei dispoziţii de măsuri conform Ordinului nr. ######### din 29
decembrie 2015, pentru aprobarea formularului "Dispoziţie privind măsurile stabilite de organele
de inspecţie fiscală”.
A reiterat faptul ca Societatea nu ar trebui penalizată din punct de vedere fiscal în cazul
identificării de către echipa de inspecţie a unor erori contabile, tranzacţiile efectuate de către
contribuabil trebuind să fie analizate din perspectiva substanţei şi a naturii fiscale a acestora.
Decizia nr. ###/2018 este nelegală. în mod greşit se confirmă respingerea dreptului
societăţii la deducerea cheltuielilor în sumă de 1.056.560 lei aferente culturilor de grâu, rapiţă şi
orz distruse prin inundare în anul 2015.
Precizări privind cadrul legal aplicabil.
Potrivit art. 21 alin. (4) lit. c) C. fiscal nu sunt considerate deductibile „cheltuielile
privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori
degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum
şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI.
Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile, distruse ca
urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin
norme” (subl. ns.).
Totodată, pct. 41 şi 42 din Normele metodologice , în legătură cu aplicarea art. 21 alin.
(4) lit.-c) din C. fiscal, precizează:
„41. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale, constatate
lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă,
după caz, pentru care s-au încheiat contracte de asigurare, nu intră sub Incidenţa prevederilor art.
21 alin. (4) lit. c) din Legea nr. ### ##### privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare.
42. În sensul prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, cheltuielile privind
stocurile şi mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor
cauze de forţă majoră sunt considerate cheltuieli deductibile ta calculul profitului impozabil, în
măsura în care acestea se găsesc situate în zone declarate, potrivit prevederilor legale speciale
pentru fiecare domeniu, afectate de calamităţi naturale sau de alte cauze de forţă majoră.
Totodată, sunt considerate deductibile şi cheltuielile privind stocurile şi mijloacele fixe
amortizabile distruse de epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii,
fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe şi în caz de război. Fenomenele sociale sau
economice, conjuncturile externe şi în caz de război sunt cele prevăzute de Legea privind
rezervele de stat nr. 82/1992x republicată, cu modificările şi completările ulterioare” (subl. ns.).
Din analiza normelor pre-citate rezultă că persoana impozabilă are dreptul la
recunoaşterea deductibilităţii cheltuielilor cu bunuri le/stocurile distruse în următoarele ipoteze:
18
(i) avea încheiat un contract de asigurare acoperind riscul relevant pentru respectivele
stocuri/bunuri sau (ii) distrugerea acestora a fost cauzată de calamităţi naturale în zone declarate
astfel potrivit dispoziţiilor legale speciale.
Combaterea considerentelor Deciziei nr. ###/2018
În mod similar organului de inspecţie fiscală, DGRFP Ploieşti a apreciat că societatea nu
ar fi făcut dovada că suprafeţele cultivate cu grâu, rapiţă şi orz distruse prin inundare, însumând
795 ha, au fost declarate zone calamitate potrivit legii agricole calamităţii. Pentru a
concluziona în acest sens, pârâtele s-au raportat la următoarele elemente:
- procesul-verbal constatare şi evaluare a pagubelor nr. 1977/29.04.2015 („Procesul-
verbal") este semnat doar reprezentantul primăriei ######, nu şi de către un reprezentant al
Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului ######## („DAJ ########")";
- adresa nr. 553/10.02.2017 emisă de DAJ ######## prin care aceasta din urmă a
comunicat că în anul 2015: (i) a fost înfiinţată o comisie pentru evaluarea pagubelor generate de
secetă severă, iar pe baza constatărilor acesteia a fost emis un act normativ care a aprobat o
schemă de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de secetă şi că (ii) Primăria
###### nu a comunicat DAJ ######## vreo înştiinţare privind pagubele produse de inundaţii la
Agricom ######.
Sub un prim aspect, adresa nr. 553/10.02.2017 emisă de DAJ ######## nu susţine poziţia
DGRFP Ploieşti, nefăcând dovada absolută a inexistenţei stării de calamitate a suprafeţelor de
teren vizate de Procesul-verbal.
Prin Decizia nr. ###/2018 DGRFP Ploieşti a reţinut următoarele: „[...]pentru clarificarea
cele (I) consemnate în procesul-verbal, cu adresa nr. 337/09.02.2017 organele de inspecţie fiscală
au solicitat informaţii de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale - Direcţia pentru
Agricultură a Judeţului ######## cu privire ta constituirea în anul 2015 a unei comisii pentru
constatarea şi evaluarea pagubelor la culturile agricole având ca obiectiv precipitaţii abundente şi
infiltrări de ape pluviale' pentru zona comunei ######.
Cu adresa de răspuns nr. 553/10.02.2017, MADR - Direcţia pentru Agricultură a
Judeţului ######## a precizat următoarele: „[...] Vă comunicăm ca în anul 2015 s-a constituit o
comisie pentru evaluarea pagubelor pe secetă severă pentru perioada aprilie-septembrie, ordin nr.
192/20.08.2015, emis de Prefect. A fost dată OUG 45/2015 privind instituirea unei scheme de
ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă
în perioada aprilie-septembrie 2015, ce s-a desfăşurat prin APIA. [...] Primăria ###### nu a
comunicat la Direcţia ######## înştiinţare cu pagube produse de precipitaţii abundente şi
infiltraţii pentru Agricom ###### ”
În primul rând, adresa nr. 553/10.02.2017 emisă de MADR este nerelevantă întrucât
vizează o altă ipoteză (secetă severă), faţă de cea existentă în cauză (precipitaţii abundente).
În al doilea rând, astfel cum rezultă din textele legale citate la pct. 95-96 supra, legiuitorul
nu a reglementat o procedură anume de urmat în cazul calamităţilor naturale ţi nici nu a
menţionat un anumit tip sau format de document prin care persoana impozabilă ar trebui să facă
dovada calamităţilor naturale. De altfel, nici pârâtele nu identifică vreun text legal care să
impună o anumită procedură, în sensul obţinerii avizului DAJ ########, în plus faţă de cel al
autorităţii locale în a cărei circumscripţie se află zona calamitată.
19
În acest context, calamitatea naturală poate fi dovedită prin orice mijloc de probă,
inclusiv a înscrisurilor emise de un organ al administraţiei publice locale (în speţă Primăria
comunei ######).
Nu în ultimul rând, poziţia societăţii în sensul celor de mai sus este confirmată chiar de
practica organelor ####. Într-o decizie emisă în soluţionarea unei contestaţii fiscale s-a reţinut că
pentru dovedirea calamităţii este suficientă prezentarea unui proces-verbal de constatare a
calamităţii emis/semnat de autoritatea locală. Soluţia respectivă se raportează şi ta următorul
punct de vedere exprimat de Direcţia Generală legislaţie Cod fiscal - Direcţia de legislaţie în
domeniul TVA : „[...} nu sunt prevăzute norme specifice pentru producţia agricolă, respectiv
dacă procesele verbale prin care se constată că anumite culturi sunt calamitate ar trebui vizate de
primărie sau de alte instituţii”.
#### emisă în materia deductibilităţii TVA, soluţia în discuţie este aplicabilă şi în cauza
de faţă, pentru identitate de raţiune.
Sub un al doilea aspect, contrar celor reţinute de autoritatea fiscală, Societatea ţi-a
îndeplinit obligaţia de a proba calamitatea survenită.
În primul rând, procesul-verbal semnat de reprezentantul Primăriei ######, pe raza căreia
sunt localizate terenurile cu culturi calamitate reprezintă document justificativ, aţa cum este
definit în art. 6 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991. Autoritatea este cea care nu a
furnizat niciun argument in susţinerea poziţiei conform căreia actul menţionat nu ar avea valoare
de document justificativ.
În al doilea rând, în completarea documentelor justificative care confirmă aspectele
reţinute prin Procesul-verbal, sunt relevante următoarele probe care se coroborează între ele, dar
şi cu Procesul-verbal:
a) Planşe fotografice şi filmările, efectuate prin intermediul unei drone aparţinând
Societăţii, din perioada februarie - aprilie 2015 , care surprind suprafeţele de teren aparţinând
Societăţii, aflate pe raza #### ######, în stare de calamitate, respectiv inundate (cantităţi
semnificative de apă au acoperit culturile de orz grâu şi rapiţă); datorită umidităţii crescute,
aceste culturi au fost compromise, aspect ce a fost constatat în luna aprilie, când a fost întocmit
Procesul-verbal;
b) informaţii oficiale comunicate de Administraţia Naţională de Meteorologie cu adresa
nr. 856/03.10.2017. Relevantă în cauză este situaţia de la staţia meteo din ########, aferentă
zonei în care sunt localizate terenurile afectate aparţinând Societăţii. Din aceste informaţii rezultă
că:
- în luna februarie 2015 temperatura medie a aerului a fost de 2,6 "C, iar cantitatea de
precipitaţii 68,8 l/mp;
- în luna martie 2015 temperatura medie a fost de 6,4 °C, iar cantitatea de precipitaţii de
98,4 l/mp.
Condiţiile de mai sus, respectiv căderea unor cantităţi însemnate de precipitaţii (în special
luna martie), urmate de creşterea temperaturii, după perioada de iarnă caracterizată prin
temperaturi minime negative, au îngreunat absorbţia apei din precipitaţiile abundente, ceea ce a
condus la menţinerea unui grad de umiditate excesiv (prin formarea de bălţi) şi a compromis
culturile respective ;
20
c) adresa nr. 1332/25.03.2015 emisă de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos R.A.
###### - Agenţia Căi Navigabile ######## („AFDJ ######"), din care rezultă că nivelul mediu
al cotelor Dunării de la staţia hidrometrică ######## a fost în perioada februarie – martie 2015,
semnificativ mai mare faţă de cea din anii anteriori. Concret, cotele măsurate au fost
următoarele:
- 392 cm, nivelul mediu în februarie 2015 (faţă de 166 cm în februarie 2014, 305 cm în
februarie 2013, 252 în februarie 2012);
- 420 cm, nivelul mediu în martie 2015 (faţă de 245 în martie 2014, 414 cm în martie
2013, 226 în martie 2012) .
##### în vedere cele de mai sus rezultă că Agricom ###### făcut dovada, cu documente
justificative, a calamităţii terenurilor cultivate, menţionate în anexa ta Procesul-verbal,
cheltuielile aferente culturilor de grâu, orz şi rapiţă afectate de inundaţii, în valoare de
1.293.509 lei, fiind deductibile fiscal, în baza prevederilor art. 21 alin. 94) lit. c), ultima
teză.
Nelegalitatea deciziei nr. ###/2018 din perspectiva confirmării accesoriilor aferente
sumelor contestate. Încălcarea principiului proporţionalităţii.
Sub un prim aspect, în temeiul principiului accesorium sequitur principate, accesoriile nu
se datorate întrucât creanţa principală contestată nu este datorată, pentru argumentele prezentate
în secţiunile anterioare.
Sub un al doilea aspect, valoarea accesoriilor reprezintă mai mult de o treime din
cuantumul creanţei fiscale principale. Cuantumul total al acestora este de 223.536 lei, pentru un
debit principat de 793.981 lei.
Conform Tratatului Uniunii Europene, instituţiile Uniunii aplică principiul
proporţionalităţii în conformitate cu Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi
proporţionalităţii. în conformitate cu acest-principiu, orice-măsură luată trebuie să fie adecvată,
necesară şi corespunzătoare scopului urmărit.
Or, în speţă, au fost stabilite în sarcina Societăţii accesorii, în cuantum ce reprezintă
aproximativ o treime din suma contestată (creanţa principală), ca sancţiune pentru o pretinsă
întârziere în executarea unei obligaţii fiscale, în condiţiile în care titlul de creanţă (Decizia de
impunere) a fost comunicat Societăţii la data de 29.11.2017.
Suntem în prezenţa unei încălcări a principiului proporţionalităţii, astfel cum acesta este
reglementat de Tratatul Uniunii Europene şi evocat în jurisprudenţa CJUE. Principiul
proporţionalităţii este protejat şi de ##### Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene
(„CDFUE")69. Art. 52 alin. (1) teza a ll-a CDFUE prevede că: „[pjrin respectarea principiului
proporţionalităţii, pot fi impuse restrângeri numai în cazul în care acestea sunt necesare şi numai
dacă răspund efectiv obiectivelor de interes generat recunoscute de Uniune sau necesităţii
protejării drepturilor şi libertăţilor celorlalţi" (sub.ns.).
Jurisprudenţa CJUE reţine astfel:
„În această privinţă, este util să amintim că, în lipsa unei armonizări a legislaţiei
comunitare în domeniul sancţiunilor aplicabile în caz de nerespectare a condiţiilor prevăzute de
un regim instituit prin această legislaţie, statele membre sunt competente să aleagă sancţiunile
care le par adecvate. Acestea sunt totuşi obligate să îşi exercite competenţele cu respectarea
dreptului Uniunii şi a principiilor sate generale si, în consecinţă, cu respectarea principiului
21
proporţionalităţii. în ceea ce priveşte aplicarea concretă a principiului proporţionalităţii, este de
competenţa instanţei de trimitere să aprecieze dacă măsurile naţionale sunt compatibile cu
dreptul Uniunii, Curtea fiind competentă numai să furnizeze toate elementele de interpretare
proprii dreptului Uniunii care să îi permită instanţei de trimitere să aprecieze o astfel de
compatibilitate. " (subl.ns.);
„În absenţa unei legislaţii armonizate la nivelul Uniunii în domeniul penalizărilor
aplicabile acolo unde condiţiile scrise nu sunt urmate, Statele Membre sunt împuternicite să
aleagă acele penalităţi care li se par apropiate. Ei trebuie, să-şi exercite această putere, în
conformitate cu dreptul comunitar şl a principiilor sale generale, şi, în consecinţă, cu principiul
proporţionalităţii. "
„[m]ăsurile administrative şi penalităţile nu trebuie să treacă dincolo de ce este strict
necesar, în aşa fel încât procedurile de control să nu fie făcute în aşa fel încât să îngrădească
libertăţile pe care le cere Tratatul şi nu trebuie să fie însoţite de o penalitate disproporţionată cu
gravitatea încălcării, în aşa fel încât să devină un obstacol în exercitarea acelei libertăţi. "
Oportunitatea măsuri luate de către autoritatea statală se referă la relaţia dintre măsura
luată şi scop; în acest sens, măsura trebuie să fie utilă scopului. Astfel, în cauza United
Foods,
CJUE a stabilit că trebuie să existe o legătură rezonabilă între sancţiunile aplicabile şi
modul
de aplicare a acestora. Utilitatea măsurii se evaluează, la rândul său, pe baza a două
criterii ,
anume: (1) dacă există măsuri mai puţin restrictive care pot crea acelaşi rezultat şi (ii)
dacă,
deşi nu există măsuri mai puţin restrictive care pot fi aplicate, măsurile luate nu sunt
totuşi
excesive raportat la interesele părţii78; Menţionăm faptul că dovada îndeplinirii acestor
criterii a fost stabilită de jurisprundenţa CJUE ca fiind în sarcina statului, astfel cum s-a statuat,
cu titlu de exemplu, în C-110/05 ####### c. Italiei . Relevantă este şi decizia CJUE Famitapress
” Pentru rigoare, a menţionat că această cauză privea restricţii impuse de autorităţile statale
asupra unui comerciant, restricţii de natură a încălca libera circulaţie a bunurilor. Relevanţa
acestei cauze derivă din evidenţierea modului în care principiul proporţionalităţii este aplicat la
nivelul dreptului comunitar, atunci când o sancţiune ori o limitare sunt impuse. Astfel, în
Familiapress, cu privire la oportunitatea măsurii luate, anume interzicerea unei societăţi de presă
de a pune în vânzare reviste cu cadou, Curtea a considerat că trebuie luate în calcul toate
circumstanţele care ar putea motiva restricţia impusă. Cu privire la necesitatea măsurii luate,
Curtea a verificat dacă, în loc de a retrage de pe piaţă respectiva revistă, nu ar putea fi înlăturată
doar pagina conţinând menţiunea privind cadoul.
Astfel, principiul proporţionalităţii a fost înţeles de către legiuitorul european ca
reprezentând un drept fundamental, menţionat expres printr-o normă cu putere de tratat .
Aşa cum a demonstrat, CJUE a constatat în nenumărate rânduri încălcarea principiului
proporţionalităţii de către statele membre, stabilind de fiecare dată că este necesară adoptarea
acelor măsuri care să nu creeze pentru contribuabil o situaţie mult mai grea decât ar fi necesar
22
pentru realizarea scopului urmărit. în speţă, Decizia privind accesoriile încalcă principiul
menţionat.
În drept, şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 1 alin (1)şi art. 8 alin. (1) din Legea nr.
554/2004, art. 218 alin. (2) C.pr.fisc, art. 194 şi urm. C.pr.civ., precum şl pe celalalte dispoziţii
legale la care am făcut referire.
În susţinerea prezentei cereri a solicitat încuviinţarea următoarelor probe: înscrisuri şi
expertize tehnice în dovedirea, pe de o parte, a inexistenţei suprapunerilor între serviciile
prestate de TFE şi cele asigurate de AFM, conform pct. 38-41 din prezenta. Pe de altă parte,
proba cu expertiză tehnică este solicitată pentru a dovedi următoarele: (i) reutilizarea terenului în
suprafaţă de 920 ha prin înfiinţarea de noi culturi în locul celei de rapiţă afectate de îngheţ în
anul 2012, (ii) împrejurarea că erbicidele aplicate culturii de rapiţă pot fi utilizate şi pentru alte
plante din aceeaşi familie (precum floarea soarelui), fiind benefice şi culturilor ulterioare,
înfiinţate în contextul distrugerii culturii iniţiale şi (iii) împrejurarea că suprafeţele cultivate de
Societate cu grâu, orz şi rapiţă în anul agricol ######### au fost zone declarate calamitate,
potrivit dispoziţiilor legale.
La data de 12.02.2019, în termen legal, împotriva cererii de chemare în judecată pârâta
Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice ######## cu sediul in ########## ########, str.
Eroilor Revoluţiei, nr. 6-8. in numele sau, al Administraţiei pentru Contribuabili Mijlocii
Ploieşti, al Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Ploieşti, in baza mandatului
special, prin reprezentanţii legali, a formulat întâmpinare la acţiunea formulata de SC #######
###### SA, cu sediul în comunca ######, #### ########, #### ########, inregistrata la
Registrul Comerţului de pe langa Tribunalul ######## sub nr. J51/261/1991. ### ## #######,
şi, pe baza probelor pe care le va administra, a solicitat respingerea acţiunii.
În motivarea întâmpinării a arătat următoarele:
În fapt, prin acţiunea introductiva, s-a solicitat anularea, in parte, a actelor administrative
emise de noi, respective, a Deciziei nr. ###/04.07.2018 - Direcţia Generala Regionala a
Finanţelor Publice Ploieşti (DGRFP Ploieşti), a Deciziei de impunere nr. F-CL 253/24.11.2017-
Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice ######## (AJFP ########) si a Deciziei
referitoare la obligaţiile fiscale accesorii, nr. 35143/18.12.2017 - Administraţia pentru
Contribuabili Mijlocii Ploieşti (ACM Ploieşti).
Referitor la impozitul pe profit în sumă de 503.581 lei aferent serviciilor de management
efectuate de TFE ( Thames Farming Enterprises BV ######).
În fapt, în perioada octombrie 2013-decembrie 2015 S.C. ####### ###### S.A. a
achiziţionat servicii de management atât de la S.C. Thames Farminq Entreprieses B.V. din
###### pentru care a înregistrat în evidenţa contabilă cheltuieli deductibile în suma totală de
3.147.379 lei, cât şi de la S.C. ##### #### ########## S.R.L. pentru care a înregistrat în
evidenţa contabilă cheltuieli deductibile în suma totală de 3.717.068 lei.
Din consultarea informaţiilor din bazele de date ####, organele de inspecţie fiscală
au constatat că:
- asociatul majoritar al S.C. ####### ###### S.A. este societatea Thames Farming
Entreprieses B.V. din ###### care deţine 99 % din părţile sociale, societate afiliată, iar
administratori sunt Bulpitt ##### din Regatul Unit al ##### Britanii, ########## ######.####
##### din ###### şi Ash ###### ####### din Regatul Unit al ##### Britanii.
23
- societatea Thames Farming Entreprieses B.V. din ###### este asociat majoritar şi în
cadrul S.C. ##### ## S.R.L. cu 100% din părţile sociale, S.C. ######### #### S.R.L. cu 100%
din părţile sociale şi S.C. ##### #### ########## S.R.L. cu 100% din părţile sociale.
- domnul ########## ###### #### ##### deţine funcţia de administrator, reprezentant
legal, atât la societatea verificată S.C. ####### ###### S.A., cât şi la S.C. ##### ## S.R.L., S.C.
######### #### S.R.L. şi S.C. ##### #### ########## S.R.L.
Pentru a justifica achiziţiile de servicii de la Thames Farming Entreprieses B.V. din
######, S.C. ####### ###### S.A. a prezentat Contractul de prestări servicii
nr.###############7/MSS/GYYB, Actul de novaţie nr.TAX##############MSS/CXG,
factura nr. ######### din data de 28.12.2015, ######## de activitate pentru anii 2014, 2015 şi
2016, minute întocmite în cadrul întâlnirilor şi al convorbirilor telefonice, bilete de avion pentru
domnul Nehring ##### şi domnului Barlett #### ####### şi fotografii de pe teren, referitor la
care reţinem următoarele:
-Contractul de management nr. ###############7/MSS/GYYB din data de 29.02.2013,
încheiat între S.C. ##### Farming Enterprises Limited din Cipru, în calitate de prestator, şi
societăţile comerciale: ####### ###### S.A., ##### #### ########## S.R.L., ######### ####
S.R.L. şi ##### ## S.R.L., în calitate de beneficiari, a fost novat către prestatorul Thames
Farming Entreprises B.V. din ###### în data de 01.08.2013 prin Actul de novatie nr.
TAX010601-00027/MSS/CXG.
Prin Contractul de management nr.###############7/MSS/GYYB se precizează
următoarele:
„PREZENTUL CONTRACT[...] a fost încheiat: [...] ÎNTRUCÂT:
(A)Prestatorul investeşte în terenuri agricole, afaceri pe bază de terenuri agricole şi
produse agricole, prin intermediul uneia sau mai multor filiale sau entităţi asociate locale
sau altor entităţi corespunzătoare din fiecare dintre jurisdicţiile în care se află activele.
(B) La data prezentului, Prestatorul deţine, printre altele, patru definiţii
„Societate afiliată” înseamnă, în raport cu orice societate, o societate care este filiala sau
holding-ul său, precum şi orice societate care este societate, care ar fi filiala sau holding-ul său,
precum şi orice altă societate care ar fi, de asemenea, filiala oricărui astfel de holding în cazul în
care respectiva entitate ar fi o soci etate;[...]
„Servicii” înseamnă servicii care urmează să fie prestate de către Prestator Entităţilor care
deţin active, conform celor prevăzute în Anexa 2, sau oricare dintre ele: […]
Prestarea Serviciilor
Prestatorul ca furniza, pe toată durata prezentului Contract, Serviciile Entităţilor care
deţin active şi va obţine cu promtitudine, va păstra şi va pune la dispoziţia Entităţilor care deţin
active tot personalul necesar şi alte facilităţi necesare pentru prestarea serviciilor.
Taxe şi plăţi.
Entitatea relevantă care deţine active trebuie să-i plătească Prestatorului, ca remuneraţie
pentru Serviciile relevante, taxele care pot fi convenite periodic între aceasta şi Prestator, în
concordanţă cu remuneraţia Prestatorului pentru servicii similare prestate altor persoane, având
în vedere condiţiile pieţei în care activează Entitatea relevantă care deţine active, aceasta urmând
şă se plătească la data pe care o stabilesc de comun acord Entitatea relevantă care deţine active şi
Prestatorul.[...]
24
Rambursarea cheltuielilor
Fiecare Entitate care deţine active îi va rambursa Prestatorului toate cheltuielile, inclusiv,
dar nu numai toate onorariile consultanţilor, consilierilor şi cheltuielile de călătorie [...]
Prestatorul va furniza Entităţii relevante care deţine active informaţii suficiente pentru a
justifica orice sume care urmează să fie rambursate în conformitate cu prevederile Clauzei 9.1.
[...]”, iar prin ANEXA 2 sunt menţionate Serviciile, respectiv:
„Prestatorul trebuie să presteze, [...], unul sau mai multe dintre următoarele Servicii către
Entităţile care deţin active, sub rezerva clauzelor Contractului:
Consiliere privind investiţiile 1.1 Consilierea privind efectuarea altor investiţii care
presupun achiziţionarea de afaceri şi/sau active agricole.
Consilierea privind vânzarea afacerilor şi/sau activelor agricole. 1.3Consilierea privind
politica distribuţiei. 2. Consiliere privind activele
Consilierea privind cheltuielile de capital necesare, inclusiv gestionarea modelării
financiare a programelor de cheltuieli de capital şi calcularea ratei interne a rentabilităţii şi
randamentul veniturilor.
Consilierea privind strategiile de finanţare, inclusiv, dar nu numai strategiile legate de
datorii, capitaluri proprii şi obligaţiuni, pentru a acoperi nevoile de acoperire şi de schimb
valutar.
Consilierea privind elaborarea bugetelor anuale şi rapoartelor trimestriale privind modul
în care Entitatea relevantă care deţine active atinge obiectivele bugetare.
Stabilirea indicatorilor cheie anuali de performanţă şi rapoartelor trimestriale privind
modul în care Entitatea relevantă care deţine active se descurcă în raport cu aceste obiective.
Administrarea Entităţii relevante care deţine active, inclusiv numirea secretarului
societăţii sau echivalentului, a angajaţilor cheie şi a consultanţilor.
Gestionarea cheltuielilor generale de afaceri pentru a asigura o rentabilitate
corespunzătoare a veniturilor pentru costurile administrative.
Consilierea privind strategia de afaceri, inclusiv generarea de venituri, maximizarea
încasărilor, minimizarea costurilor, cum ar fi costurile de vânzare.
Implementarea şi monitorizarea sistemelor de contabilitate.
Implementarea şi monitorizarea sistemelor IT,de e-mail şi de telecomunicaţii.
Consiliere juridică, inclusiv când trebuie primită consilierea juridică, şi consiliere privind
firma potrivită de avocatură care să fie numită, în fiecare măsură permisă de legislaţia în vigoare.
Consiliere privind guvernanta corporativă corectă pentru a garanta că Entitatea relevantă
care deţine active respectă, în permanenţă cerinţele legale şi de reglementare.
Consiliere privind cultivarea terenurilor arabile, inclusiv programe de plantare, nevoi de
îngrăşăminte, timpi de de recoltare, utilizarea pesticidelor, nevoi de depozitare şi vânzarea
produselor.
Cercetări privind modul în care ar fi trebuit dezvoltate şi îmbunătăţite produsele agricole
pentru a îmbunătăţi performanţa vânzărilor.
Consiliere privind transportul potrivit pentru a livra rapid produsele pe piaţă.
Consiliere privind metodologiile care vor îmbunătăţi condiţiile de sol.
Consiliere privind metodologiile care vor îmbunătăţi calitatea şi utilizarea apei.
25
Consiliere privind creşterea animalelor, inclusiv ratele de reproducere, genetica, selecţia
ascendentului patern, teste de sarcintă, considerentele legate de sănătate şi creşterea animalelor.
Consiliere privind exploatarea fermei, inclusiv personalul, sănătatea şi securitatea,
utilizarea personalului contractual, nevoile de cazare, clauzele contractuale, transferul
intreprinderii[...], reglementările şi asigurarea respectării tuturor reglementărilor.
Consilierea privind asigurarea conformităţiilor produselor cu cel mai înalit nivel de
calitate şi evitarea contaminării.
Consilierea privind promovarea agriculturii responsabile faţă de mediu şi gestionării
integrate a fermei.
Consilierea pentru a asigura conformitatea. Actul constitutiv şi Statutul Entităţii relevante
care deţine active cu cerinţele actionariatului.
Asistenţă, sprijin şi consiliere a administratorului de investiţii
Asigurarea de asistenţă, sprijin şi consiliere a administratorului de investiţii, inclusiv, dar
nu numai numirea de către Directorul de Investiţii a consultanţilor şi consilierilor în beneficiul
Entităţii relevante care deţine active.
#### servicii.
Orice servicii suplimentare necesare pentru desfăşurarea activităţii de către o Entitate
care deţine active, după cum pot fi convenite la diferite intervale.”
Analizandu-se conţinutul contractului şi a anexele acestuia, rezultă că serviciile de
management sunt prestate la nivel de grup, respectiv pentru S.C. ####### ###### S.A., #####
Farm Management S.R.L, ######### #### S.R.L. şi ##### 92 S.R.L, şi sunt menţionate numai
generic, motiv pentru care s-a constatat, in mod corect, faptul ca existenţa contractului în sine nu
este de natură să demonstreze în vreun fel şi prestarea efectivă a serviciilor în folosul direct al
S.C. ####### ###### S.A..
Mai mult, acelaşi gen de servicii, de consultanţă au fost prestate în beneficiul S.C.
####### ###### S.A. şi de S.C. ##### #### ########## S.R.L. în baza Contractului de
management nr.75/01.11.2007 (valabil în perioada 01.08.2007-31.07.2015) şi a Contractului de
management nr.24/01.10.2015 (valabil în perioada 01.10.2015 -01.10.2016) al căror obiect în
mare parte este similar cu cel al contractului încheiat cu Thames Farming Entreprises B.V. din
######, din care a citat :
În contractul încheiat cu AFM se prevede ”Achiziţia de utiliaje agricole si instalaţii de
irigat." (pct. 1 din Anexa 1 ia contractul nr. 24/01.10.2015 si pct.BI din contractul
75/01.11.2007), iar in contractul incheiat cu TFE se prevede "Consilierea privind efectuarea altor
investiţii care presupun achiziţionarea de afaceri şi/sau active agricole.” (pct. 1.1 din Anexa 2 la
contract unde sunt menţionate serviciile).
În contractul incheiat cu AFM se prevede “Comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor si
furajelor.” (pct. 1 din Anexa 1 la contractul nr.24/01.10.2015 si pct.BI din contractul
nr.75/01.11.2007), iar in contractul incheiat cu TFE se prevede „Consilierea privind vânzarea
afacerilor şi/sau activelor agricole." (pct. 1.2 din Anexa nr. 2 a contractului).
În contractul incheiat cu AFM se prevede “Activităţi de servicii anexe agriculturii.
(pct.BI din contractul 75/01.11.2007)”, iar in contractul incheiat cu TFE se prevede „Consilierea
privind politica distribuţiei, "(pct. 1.3 din Anexa nr. 2 a contractului).
26
În contractul încheiat cu AFM se prevede “AFM va sprijini managementul ######, în
urmărierea şi implementarea evenimentelor si tendinţelor globale, in vederea folosirii oricărui
prilej pentru consolidarea si dezvoltarea activităţilor ######. "(pct. B6 din contractul
75/01.11.2007), ”Prestatorul va sprijini managementul Beneficiarilor in urmarierea si
implementarea evenimentelor si tendinţelor globale, in vederea folosirii oricărui prilej pentru
consolidarea si dezvoltarea activităţilor Beneficiarilor.” (pct.6 din Anexa 1 a contractului nr.
24/01.10.2015), iar in contractul încheiat cu TFE se prevede „2.1 Consilierea privind cheltuielile
de capital necesare, inclusiv gestionarea modelării financiare a programelor de cheltuieli de
capital şi calcularea ratei interne a rentabilităţii şi randamentul veniturilor." (pct.2.1 din Anexa
nr. 2 a contractului).
În contractul încheiat cu AFM, se prevede “AFM se va asigura ca exista finanţare si
sprijin suficient pentru oricare din operaţiunile desfăşurate de ######. [...]”(pct. 1 din Anexai la
contractul nr. 24/01.10.2015 şi pct.BI din contractul 75/01.11.2007), iar in contractul incheiat cu
TFE se prevede „2.2Consilierea privind strategiile de finanţare, inclusiv, dar nu numai strategiile
legate de datorii, capitaluri proprii şi obligaţiuni, pentru a acoperi nevoile de acoperire şi de
schimb valutar." (pct. 2.2 din Anexa nr. 2 a contractului).
În contractul incheiat cu AFM se prevede “Va însuma asistenta în analizarea, proiectarea
şi implementarea sistemului de informaţii al managementului, construirea procedurilor aferente,
stabilirea conturilor manageriale. Asistenta presupune toate aspectele legate de politicile
contabile ale grupului, rapoatarea si controlul financiar in cadrul grupului, incluzând apectele de
natura fiscal, locale si internaţional. (pct. 1 din Anexai ia contractul nr. 24/01.10.2015 si pct. B5
din contractul 75/01.11.2007)”, iar in contractul incheiat cu TFE se prevede „2.3Consilierea
privind elaborarea bugetelor anuale şi rapoartelor trimestriale privind modul în care Entitatea
relevantă care deţine active atinge obiectivele bugetare. 2.4Stabilirea indicatorilor cheie anuali de
performanţă şi rapoartelor trimestriale privind modul în care Entitatea relevantă care deţine
active se descurcă în raport cu aceste obiective. 2.6Gestionarea cheltuielilor generale de afaceri
pentru a asigura o rentabilitate corespunzătoare a veniturilor pentru costurile
administrative.2.7Consilierea privind strategia de afaceri, inclusiv generarea de venituri,
maximizarea încasărilor, minimizarea costurilor, cum ar fi costurile de vânzare, “(pct. 2.3, 2.4,
2.6 si 2.7 din Anexa nr. 2 a contractului).
În contractul încheiat cu AFM se prevede “Asistenta presupune toate aspectele legate de
politicile contabile ale grupului, rapoatarea si controlul financiar in cadrul grupului, incluzând
apectele de natura fiscal, locale si internaţional.” (pct. 1 din Anexai la contractul nr.
24/01.10.2015 si pct. B 5 din contractul 75/01.11.2007), iar in contractul incheiat cu TFE se
prevede „2.8 implementarea şi monitorizarea sistemelor de contabilitate 2.9 mplementarea şi
monitorizarea sistemelor IT.de e-mail şi de telecomunicaţii 2. 10 Consiliere juridică, inclusiv
când trebuie primită consilierea juridică, şi consiliere privind firma potrivită de avocatură care să
fie numită. în fiecare măsură permisă de legislaţia în vigoare. 2.11 Consiliere privind guvernanta
corporativă corectă pentru a garanta că Entitatea relevantă care deţine active respectă, în
permanenţă cerinţele legale şi de reglementare, “(pct. 2.8, 2.9, 2.10 si 2.11 din Anexa nr. 2 a
contractului).
27
În contractul încheiat cu AFM se prevede “Cultivarea cerealelor şi a plantelor
oleaginoase. AFM va ajuta pe ###### in stabilirea unor politici comerciale coerente, bine
fundamentate, privind în special:
-Achiziţia de pe piaţa interna şi din import a seminţelor necesare înfiinţării culturilor, a
ierbicidelor, pesticidelor si îngrăşămintelor chimice.f...]
-Activităţi in ferme mixte (cultura vegetală, creşterea animalelor)
-Transporturi rutiere si de mărfuri, precum si pe cai navigabile interioare.
-Negocierea cu autorităţile portuare, birouri vamale, agenţi portuari si prestatori de
servicii, autorităţi CF si alti furnizori de servicii logistice (manipuare, expediţie, inspecţie, etc)
pentru transferai bunurilor menţionate la paragrafele precedenţe [….]
AFM va furniza asistenta şi “know-how” în toate problemele legate de asigurarea
bunurilor si a culturilor infiintate de “######”. (pct.1 din Anexai la contractul nr.24/01.10.2015
si pct.BI, B2 din contractul 75/01.11.2007), iar, în contractul incheiat cu TFE se prevede
„2.12Consiliere privind cultivarea terenurilor arabile, inclusiv programe de plantare, nevoi de
îngrăşăminte, timpi de de recoltare, utilizarea pesticidelor, nevoi de depozitare şi vânzarea
produselor. 2.13 Cercetări privind modul în care ar fi trebuit dezvoltate şi îmbunătăţite produsele
agricole pentru a îmbunătăţi performanţa vânzărilor. 2.14 Consiliere privind transportul potrivit
pentru a livra rapid produsele pe piaţă. 2.15 Consiliere privind metodologiile care vor îmbunătăţi
condiţiile de sol. 2.16 Consiliere privind metodologiile care vor îmbunătăţi calitatea şi utilizarea
apei. 2.17Consiliere privind creşterea animalelor, inclusiv ratele de reproducere, genetica,
selecţia ascendentului patern, teste de sarcintă, considerentele legate de sănătate şi creşterea
animalelor.2.18 Consiliere privind exploatarea fermei, inclusiv personalul, sănătatea şi
securitatea, utilizarea personalului contractual, nevoile de cazare, clauzele contractuale,
transferul intreprinderii [….], reglementările şi asigurarea respectării tuturor reglementărilor 2.19
Consilierea privind asigurarea conformităţii/or produselor cu cel mai înalit nivel de calitate şi
evitarea contaminării. 2.20 Consilierea privind promovarea agriculturii responsabile faţă de
mediu şi gestionării integrate a fermei. 2.21 Consilierea pentru a asigura conformitatea. Actul
constitutiv şi Statutul Entităţii relevante care deţine active cu cerinţele acţionariatului. “(pct.
2.12-2.21 din Anexa nr. 2 a contractului).
În contractul încheiat cu AFM se prevede “AFM va sprijini pe ###### în activitatea de
planificare a forţei de munca, în elaborarea programelor de recrutare şi training, astfel încât să se
atingă structura organizatorica optima.” (pct. 1 din Anexa 1 la contractul nr. 24/01.10.2015 si
pct.BI din contractul 75/01.11.2007), iar in contractul incheiat cu TFE se prevede
„2.5Administrarea Entităţii relevante care deţine active, inclusiv numirea secretarului societăţii
sau echivalentului, a angajaţilor cheie şi a consultanţilor." (pct. 2.5 din Anexa nr. 2 a
contractului).
Potrivit celor consemnate în Raportul de insepcţie fiscală nr. F-CL236/24.11.2017,
contravaloarea serviciilor de management prestate de S.C. ##### #### ########## S.R.L. către
S.C. ####### ###### S.A. a fost acceptată la deducere ca urmare a documentelor justificative
(contracte, rapoarte de activitate, calculaţia costului, etc) prezentate in timpul control.
Cu toate că reclamanta susţine, in acţiunea introductiva, faptul că, deşi deţine un contract
de servicii de management încheiat cu S.C. ##### Farm Management S.R.L, serviciile prestate
de Thames Farming Entreprises B.V. sunt complementare şi nu identice, documentele prezentate
28
nu justifică necesitatea achiziţionării acestor din urma servicii, acestea nefiind de natură să
probeze cazurile în care serviciile sunt altele decât cele prestate deja de S.C. ##### ####
########## S.R.L.
De asemenea, serviciile precum: „[...] vânzarea [...] activelor agricole, [...] politica de
distribuţie, [...] cultivarea terenurilor arabile, inclusiv programe de plantare, nevoi de
îngrăşăminte, timpi de recoltare, utilizarea pesticidelor, nevoi de depozitare şi vânzarea
produselor" au legătură cu activitatea curentă a societăţii pentru care S.C. ####### ###### S.A.
are angajat personal cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată (director
economic, şef serviciu contabilitate, contabil, şefi de fermă, ingineri agronomi, tehnicieni
agronomi, etc.) în vederea desfăşurării în bune condiţii a obiectivelor propuse.
Referitor la factura nr.######### din data de 28.12.2015 emisă de Thames Farming
Entreprises B.V. din ###### către S.C. ####### ###### S.A., menţionăm că aceasta a fost
prezentata în limba engleză, nefiind însoţită de traducere în limba româna certificată un
traducător autorizat de Ministerul Justiţiei, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 8 din Legea nr.
207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, şi are
înscrisă explicaţia: “charge for management services for the period ##/10/2013-##/12/2014
contract number: ###############7/MSS/GYYB - 379,029.26 eur.
Preliminary charge for management services for the period ##/01/2015-##/12/2015
contract number.###############7/MSS/GYYB - 365,075.94 eur”, fără însă a avea ataşate
documente care să detalieze modul de calcul al valorilor înscrise, cu atât mai mult cu cât, prin
contract şi anexele acestuia, nu au fost menţionate tarifele percepute pentru fiecare serviciu sau o
calculaţie a costului acestora.
În ceea ce priveşte emiterea facturii, dispoziţiile art.155 din Legea nr.571/2003 privind
Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevăd:
„art. 155 - (15) Pentru alte operaţiuni decât cele prevăzute la alin. (14), persoana
impozabilă are obligaţia de a emite o factură cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare
celei în care ia naştere faptul generator al taxei, cu excepţia cazului în care factura a fost deja
emisă. De asemenea, persoana impozabilă trebuie să emită o factură pentru suma avansurilor
încasate în legătură cu o livrare de bunuri/prestare de servicii cel târziu până în cea de-a 15-a zi a
lunii următoare celei în care a încasat avansurile, cu excepţia cazului în care factura a fost deja
emisă.
######## impozabilă poate întocmi o factură centralizatoare pentru mai multe livrări
separate de bunuri, prestări separate de servicii, către acelaşi client, în următoarele condiţii:
a) să se refere la operaţiuni pentru care a luat naştere faptul generator de taxă sau pentru
care au fost încasate avansuri într-o perioadă ce nu depăşeşte o lună calendaristică;
b) toate documentele emise la data livrării de bunuri, prestării de servicii sau încasării de
avansuri să fie obligatoriu anexate la factura centralizatoare.”
Totodată, potrivit dispoziţiilor art.19 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare, şi a dispoziţiilor art.6 din Legea contabilităţii nr.82/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, antecitate, profitul se calculează ca
diferenţă dintre venituri şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri dintr-un an fiscal
şi că sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de
29
venituri impozabile. Legiuitorul mai statuează că, cheltuielile care se iau în calcul la stabilirea
profitului impozabil sunt cele înregistrate în contabilitate
potrivit reglementărilor contabile date în baza Legii contabilităii nr. 82/1991 republicată,
cu modificările şi completările ulterioare şi care sunt efectuate pentru realizarea veniturilor din
acelaşi exerciţiu fiscal.
####, în speţa, a fost emisă o singură factură în data de 28.12.2015 pentru servicii de
management aferente perioadei octombrie 2013 - decembrie 2015, în baza căreia reclamanta a
modificat declaraţiile privind impozitul pe profit aferent anilor 2013 şi 2014 depuse la organul
fiscal teritorial, fără a respecta prevederile legale.
#### s-a susţinut că ,,remuneraţia TFE este stabilita anual în funcţie de serviciile efectiv
prestate si implicarea reprezentanţilor TFE, asa cum rezulta si din rapoartele de activitate care au
fost furnizate organelor de inspecţie fiscala. În acest sens, calculul onorariilor TFE are in vedere
o baza de cost care include toate serviciile prestate de specialiştii TFE in beneficiul societăţii,
inclusiv resursele dedicate operatiunior care implica stabilirea strategiilor/analiza preliminară
adoptării deciziilor de către societate”, documentele prezentate (contract de prestări servicii, acte
de novatie, minute ale intalnirilor, rapoarte de activitate) nu conţin informaţii privind tarifele
utilizate pentru cuantificarea serviciilor şi nici o calculaţie a costurilor în corelaţie cu serviciile
pretinse ca fiind efectuate.
Mai mult decât atât, afirmaţia potrivit căreia “ remuneraţia serviciilor este stabilită anual”
este infirmată de faptul că factura a fost emisă în anul 2015 pentru perioada 01.10.2013 -
31.12.2015 şi nu are anexate documente din care să rezulte valoarea anuală a serviciilor, aşa cum
se susţine.
Prin urmare, nu se poate stabili o legătură între sumele menţionate în factură şi serviciile
înscrise în contractul de management.
În ceea ce priveşte rapoartele de activitate, minutele întocmite în cadrul întâlnirilor şi al
convorbirilor telefonice prezentate în limba engleză, neînsoţite de traduceri în limba româna
certificate de traducători autorizaţi de Ministerul Justiţiei, aşa cum prevede art. 8 din Legea nr.
207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, acestea
cuprind date cu caracter general şi cuprind menţiuni referitoare şi la alte societăţi din cadrul
grupului.
#### prin contractul de prestări servicii se precizează faptul că „Fiecare Entitate care
deţine active îi va rambursa Prestatorului toate cheltuielile, inclusiv, dar nu numai toate
onorariile consultanţilor, consilierilor şi cheltuielile de călătoriei...]”, societatea a prezentat doar
documente aferente cheltuielilor de călătorie (bilete de avion).
Referitor la biletele de avion ale domnului Nehring ##### şi domnului Barlett ####
####### depuse de societate în susţinere, precizăm că aceste documente dovedesc doar
deplasarea în ####### a celor două persoane, nu si prestarea din partea acestora a unor servicii
exclusive în beneficul S.C. ####### ###### S.A., cu atât mai mult cu cât în Minutele încheiate
în cadrul întâlnirilor, sunt precizate şi alte societăţi din cadrul grupului, respectiv ##### ####
########## S.R.L., ##### ## S.R.L., ######### #### S.R.L..
Nu au fost prezentate acte care să ateste calitatea de specialişti în domeniul agricol a
domnilor Nehring ##### şi Barlett #### ####### menite sa verifice afirmaţiile potrivit cărora
„TFE prestează servicii de consiliere cu privire la diverse aspecte tehnice care vizează
30
utilizarea celor mai moderne practici in domeniul agricol având in vedere experienţa sa
internaţionala, urmărind imbunatatirea practicilor recomandate de către personalul societăţii. [...]
societatea apelează la expertiza specialiştilor TFE.", si nici documente din care să reiasă
persoanele specializate în domeniul agricol care au prestat servicii în folosul reclamantei.
În fapt, urmare a verificărilor efectuate, organele de control au constatat că, cele două
persoane menţionate pe biletele de avion (Nehring ##### şi Barlett #### #######) sunt membri
în consiliul de supraveghere, care au în atribuţii supervizarea grupului de firme aflate în
proprietatea TFE.
În ceea ce priveşte fotografiile ataşate, acestea au explicaţii care se referă şi la alte
societăţi din cadrul grupului.
Astfel, din documentele prezentate nu rezultă metodologiile utilizate de specialişti în
consultanţă în domeniul agricol care cunosc acest domeniu de activitate şi dispun de cunoştinţe
funcţionale aprofundate, nefiind prezentate inscrisuri care să releve astfel de cazuri care să
necesite servicii suplimentare.
De altfel, din actele anexate, nu rezultă, concre, în ce au constat serviciile prestate de
Thames Farming Entreprises B.V. din ###### către S.C. ####### ###### S.A..
Referitor la susţinerea societăţii-reclamante potrivit căreia „TFE prestează servicii de
consiliere cu privire la diverse aspecte tehnice care vizează utilizarea celor mai moderne practici
in domeniul agricol având in vedere experienţa sa internaţionala, urmărind îmbunătăţirea
practicilor recomandate de către personalul societăţii. Practic, reclamanta apelează la expertiza
specialiştilor TFE pentru a obţine cele mai bune soluţii cu scopul de a permite luarea celor mai
bune decizii de management pentru societate si astfel maximizarea rezultatelor societăţii,
contribuind astfel la activitatea desfăşurată de societate in scopul de venituri impozabile", aşa
cum am arătat mai sus, societatea nu a prezentat nici un studiu specializat, întocmit pentru S.C.
####### ###### S.A., în vederea atingerii obiectivelor susţinute de aceasta, ci doar minute ale
vizitelor efectuate de către reprezentanţi în consiliul de supraveghere al TFE şi rapoarte de
activitate în care sunt precizate date cu caracter general, care în fapt se referă la activitatea
curentă a societăţii verificate.
Mai mult, conform situaţiilor financiare depuse de S.C. ####### ###### S.A. la organul
fiscal teriotrial pentru perioada #### # ####, serviciile de management achiziţionate de la TFE,
nu au condus la maximizarea rezultatelor societăţii verificate, ci, dimpotrivă, au generat
cheltuieli care au diminuat considerabil profitul impozabil, astfel:
- în anul 2012 (anterior achiziţiei serviciilor de management de la TFE) cifra de afaceri
era în sumă de 48.799.288 lei, iar profitul net în sumă de 16.691.338 lei, în condiţiile în care au
fost calamitate 920 ha răpită şi erau deja înregistrate cheltuieli cu servicii de management de la
AFM;
- în anul 2013 (societatea a înregistrat cheltuieli cu servicii de management de la TFE)
cifra de afaceri era în sumă de 27.479.686 lei, iar profitul net în sumă de 8.961.607 lei;
- în anul 2014 (societatea a înregistrat cheltuieli cu servicii de management de la TFE)
cifra de afaceri era în sumă de 40.118.858 lei, iar profitul net în sumă de 8.953.766 lei;
- în anul 2015 (societatea a înregistrat cheltuieli cu servicii de management de ta TFE)
cifra de afaceri era în sumă de 29.124.414 lei, iar profitul net în sumă de 4.948.553 lei.
31
Astfel, observăm o evidentă scădere a profitului impozabil, datorat majorării masei
cheltuielilor totale, influenţată de contravaloarea serviciilor de management, contrar celor
susţinute de reclamanta, în justificarea necesităţii achiziţiilor respectivelor servicii.
În concluzie, documentele ataşate la dosarul cauzei de S.C. ####### ###### S.A. nu au
justificat si nu justifica necesitatea achiziţionării de la Thames Farming Enterprises B.V a
serviciilor de management, deoarece, pe de o parte, serviciile menţionate în contract şi anexe
sunt prezentate cu caracter general, nu cuprind o calculaţie a costului şi au menţionate şi alte
societăţi din cadrul grupului, iar, pe de altă parte, de acelaşi gen de servicii de consultanţă
beneficiază şi prin contractul încheiat cu ##### #### ########## SRL, care, conform statului de
funcţii, deţine la rândul ei, consilier inginer-agronom, manager, specialist în achiziţii, etc.
În plus, şi reclamanta deţine angajaţi specializaţi în activitatea agricolă desfăşurată.
Activităţile enumerate în Contractul de management nr. ###############7/MSS/GYYB
şi anexele acestuia, reprezintă activităţi cu caracter general, prestate de societatea mamă -
Thames Farming Enterprises B.V - în cadrul grupului din care fac parte S.C. ####### ######
S.A.. S.C. ##### #### ########## S.R.L., S.C. ######### #### S.R.L. şi S.C. ##### ##
S.R.L., în vederea monitorizării şi protejării investiţiilor sale, pentru asigurarea bunei desfăşurări
a activităţii, nefiind servicii pe care o companie independentă ar fi dispusă să le plătească, în
condiţiile în care nu ar exista relaţia de afiliere.
Mai mult, din documentele ataşate, reiese faptul că, serviciile de management facturate
de Thames Farming Enterprises B.V către S.C. ####### ###### S.A. nu au fost furnizate în plus
faţă de serviciile persoanelor afiliate, ci au fost prestate la nivel de grup în baza aceluiaşi
contract.
Prin urmare, cheltuielile cu serviciile de management în sumă de 3.147.379 lei facturate
de Thames Farming Enterprises B.V nu au fost efectuate în beneficiul direct al S.C. #######
###### S.A., ci în folosul societăţii mamă, Thames Farming Enterprises B.V.. aceasta fiind
deţinătoarea majorităţii părţilor sociale(99,99%) ale reclamantei.
#### demn de reţinut faptul ca reclamanta nu a prezentat documente care să dovedească
faptul că achiziţiile de servicii de management de la societatea mamă (S.C. THAMES
GARMING ENTREPRIESES B.V. din ######) au fost efectuate în beneficiul direct al S.C.
####### ###### S.A., prin urmare nu se poate stabili dacă sunt atribuibile societăţii verificate
sau Grupului şi nici nu s-a făcut dovada preţurilor practicate şi a modului cum acestea au fost
stabilite la nivel de grup.
#### de dispoziţiile legale anterior prezentate, rezultă că între persoanele afiliate,
costurile de administrare, management, control, consultanţă sau funcţii similare sunt deduse la
nivel central sau regional prin intermediul societăţii mamă în numele grupului ca un tot unitar,
cheltuielile de aceasta natură putând fi deduse de filială numai în situaţia în care se furnizează în
plus servicii persoanelor afiliate sau dacă în preţul bunurilor şi valoarea tarifelor serviciilor
furnizate se iau în considerare şi serviciile şi costurile administrative.
De asemenea, nu pot fi deduse astfel de costuri de către filiala care foloseşte aceste
servicii luând în considerare relaţia juridică dintre ele, numai pentru propriile condiţii, ţinând
seama că nu ar fi folosit aceste servicii dacă ar fi fost o persoană independentă, iar serviciile
trebuie să fie prestate în fapt. Simpla existenţă a serviciilor în cadrul unui grup nu este suficientă,
32
deoarece, ca regulă generală, persoanele independente plătesc doar serviciile care au fost prestate
în fapt.
Pe cale de consecinţă, din documentele prezentate nu se poate stabili dacă aceste servicii
au fost prestate efectiv şi nici dacă au fost efectuate în beneficul direct al societăţii verificate,
nefiind prezentate documente din care să rezulte respectarea prevederile art.21 alin.4 lit. m) din
Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modifcările şi compleările ulterioare, respectiv ale
pct.49 din HG nr.44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr.571/2003 privind Codul fiscal.
De asemenea, deţinerea unei facturi care conţine informaţiile obligatorii prevăzute la
art.155 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, nu
este suficientă pentru a beneficia de exercitarea dreptul de deducere a cheltuielilor, societatea
trebuind să justifice în primul rând faptul că serviciile achiziţionate pe bază de factură sunt
destinate utilizării în folosul direct al societăţii, în conformitate cu prevederile legale citate în
speţă, obligaţia de justificare revenind persoanei impozabile care a achiziţionat serviciile
respective.
Astfel, faptul că societatea deţine un contract în baza căruia a înregistrat în evidenţele
contabile factura de servicii de management, nu asigură exercitarea necondiţionată a dreptului de
deducere a cheltuielilor, societatea trebuind să dovedească că serviciile au fost necesare şi au fost
prestate în beneficiul direct al S.C. ####### ###### S.A..
în acelaşi sens este şi Decizia nr.####/09.03.2012 a înaltei ##### de Casaţie şi Justiţie
prin care se stipulează că „efectuarea corespunzătoare a serviciului trebuie probată, căci
legiuitorul a conceput dreptul de deducere nu ca pe o ficţiune, folosirea sintagmei serviciul să fie
prestat, implică prezentarea dovezilor de prestare a realităţii serviciilor prestate”.
Într-adevar, proba (dovada) prestării efective a serviciilor, şi necesitatea achiziţionării
acestora depinde de natura serviciului prestat, de specificul activităţii, motive pentru care nu a
fost prevăzut un anumit tip de document justificativ, lăsându-se la latitudinea/aprecierea
contribuabilul (prestator) să stabilească ce documente se impun a fi întocmite.
Totuşi, indiferent de probele (dovezile) aduse de contribuabil, acestea trebuie să prezinte
un anumit grad de exactitate şi de detaliu pentru a putea permite o identificare a acestora în
corelaţie cu serviciul prestat şi cu specificul activităţii desfăşurate.
De asemenea, Decizia civilă nr.######### a înaltei ##### de Casaţie şi Justiţie,
pronunţată în dosar nr. ###/2/2013, stipulează că:
„[...] pentru a admite deductibilitate costului acestor servicii dar şi a TVA se impune
prezentarea de probe care să facă dovada prestării efective a serviciilor dar şi a legăturii
cheltuielilor la care se referă cu activitatea curentă a contribuabilului.
##### în vedere marea diversitate a serviciilor de management, asistenţă sau alte servicii,
legea română inclusiv normele metodologice nu fixează o listă exhaustivă de mijloace de probă
admisibile pentru a dovedi faptul că serviciile au fost efectiv prestate.
La pct .48 din norme sunt prevăzute cu titlu exemplificativ câteva mijloace de probe
admisibile pentru a dovedi că serviciile au fost efectiv prestate cum ar fi situaţii de lucrări
procese verbale de recepţie, rapoarte de lucrări, studiu de fezabilitate, de piaţă, însă pot fi
produse de către contribuabil şi alte probe în funcţie de specificul activităţii desfăşurate.
33
În privinţa legăturii cheltuielilor cu activitatea curentă a contribuabilului trebuie să se
aibă în vedere posibilităţile interne ale societăţii faţă de care nu se poate realiza activitatea la
standardele impuse de acţionariatul acesteia”.
Totodată, a precizat că legislaţia fiscală condiţonează deductibilitatea cheltuielilor
aferente achiziţiilor de îndeplinirea cumulativă, pe lângă condiţiile de formă (inclusiv condiţia ca
persoana impozabilă să deţină factura care să conţină informaţiile obligatorii prevăzute de lege),
a condiţiei de fond esenţiale, aceea ca achiziţiile pentru care se solicită deducerea să fie efectuate
în scopul realizării de venituri impozabile ale societăţii, iar în cauza în speţă nu s-a demonstrat
acest lucru.
Prin urmare, documentele prezentate de societatea comercială contestatoare în motivarea
necesităţii achiziţionării serviciilor de management şi care în accepţiunea sa constituie
documente justificative pentru exercitarea dreptului de deducere a cheltuielilor, nu fac dovada
aprovizionării pentru activitatea contribuabilului.
Întrucât factură prezentata nu a fost însoţită de documente din care să rezulte, în mod
concret, serviciile efectiv prestate si strict pentru reclamanta, organele fiscale au apreciat, in mod
corect, faptul ca nu a fost justificata necesitatea achiziţionării bunurilor şi serviciilor în scopul
activităţii desfăşurate, si, deci, cheltuielile în sumă totală de 3.147.379 lei nu au fost efectuate în
scopul realizării de venituri impozabile, fiind nedeductibile Fiscal la calculul profitului
impozabil, conform prevederilor art.19 alin.(1) şi art.21 alin.(l) şi alin.(4) lit.m) din Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal.
Referitor la impozitul pe profit în sumă de 121.350 lei
În fapt, în anul agricol #########, S.C. ####### ###### S.A. a înfiinţat cultură de rapiţă
pe suprafaţa totală de 982 hectare din care, suprafaţa de 62 hectare a fost recoltată, iar suprafaţa
de 920 hectare a fost calamitată.
Potrivit celor consemnate în raportul de inspecţie fiscal, societatea a considerat
deductibile si cheltuielile aferente suprafeţei de 920 hectare care nu a fost recoltată cu rapiţă din
cauza calamitării, în condiţiile în care această cultură nu a fost asigurată printr-un contract de
asigurare şi nici nu s-a aflat într-o zonă declarată calamitată de autorităţi în perioada respectivă.
Pe baza documentelor întocmite de societate, organele de inspecţie fiscală au stabilit un
cost de producţie aferent unui hectar de rapiţă în valoare de 1.013 lei (incluzând atât cheltuielile
directe, cât şi cheltuielile indirecte repartizate pe respectiva cultură) şi cheltuieli aferente
suprafeţei de 920 hectare de rapiţă calamitată în valoare de 932.325 lei.
Pentru a justifica deducerea cheltuielilor aferente culturii de rapiţă calamitată, in timpul
controlului, reclamanta a prezentat înştiinţarea privind pierderile la culturile agricole de toamnă
urmare calamitărţilor naturale extreme şi Procesul verbal de constatre şi evaluare a pagubelor la
culturile agricole nr. 1408/30.03.2012, conform cărora: prin înştiinţarea privind pierderile la
culturile agricole de toamnă urmare calamitărţilor naturale extreme înregistrată la Consiliul
Comunal ###### sub nr. 1408/30.03.2012, care poartă semnată şi ştampilată, societatea aduce la
cunoştinţă că ,, [...] la data de 30.03.2012 s-au produs pagube la cultura de rapiţă pe suprafaţa
specificată mai jos, urmare fenomenelor meteorologice negative înregistrate în lunile ianuarie,
februarie 2012 (lipsa precipitaţii, temperaturi extrem de scăzute, viscol).
###### - suprafaţa de 982 ha - nivel estimat al pagubei 100%.[...]”
34
În ceea ce priveşte Procesul verbal de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile
agricole nr.1'408/30.03.2012, potrivit informaţiilor înscrise în acesta, cultura de rapiţă înfiinţată
pe raza localităţii ###### a fost afectată de „lipsa precipitaţiilor, temperaturilor extrem de
scăzute, viscolului din lunile ianuarie si februarie 2012' pe suprafaţa de 982,13 ha.
La Capitolul III punctul 3, se consemnează că starea fitosanitară a culturilor este „bună".
####### care a semnat acest proces verbal a fost formată dintr-un reprezentant al Primăriei
######, un reprezentant al Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului ######## şi un reprezentant
al societăţii ####### ###### S.A., fără însă a avea şi semnătura unui reprezentant al unei
societăţi de asigurare.
####, aceste documente nu sunt suficiente pentru acceptarea la deducere a cheltuielilor
aferente suprafeţei care nu au fost recoltată datorită calamitării, întrucât potrvit prevederilor
legale invocate mai sus, cheltuielile privind culturile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale
sunt deductibile la calculul profitului impozabil numai în măsura în care pentru aceste a au fost
încheitate contracte de asigurare sau se află în zone declarate de autorităţi ca fiind afectate de
calamităţi naturale.
Or, la dosarul cauzei, societatea nu a anexat, pentru cultura de rapiţă înfiinţată în anul
agricol #### #####, în localitatea ######, un contract de asigurare şi nici documente din care să
rezulte că zona respectivă a fost declarată de autorităţi ca fiind afectată de calamităţi naturale.
O alta concluzie ce a rezultat ca urmare a analizării documentelor a fost faptul ca
deprecierea şi degradarea culturii de rapiţă a fost şi un rezultat al deciziilor de management ale
agentului economic, întrucât nu s-a demonstrat că societatea comercială a manifestat diligentele
necesare şi a întreprins toate măsurile pentru suportarea acestor pierderi, una din posibilele
măsuri putea fi aceea de a încheia contracte de asigurare care să acopere aceste riscuri ale
activităţii de exploatare, societatea asumându-şi practic în aceste condiţii riscurile ce puteau fi
înregistrate în cazul culturii agricole în speţă.
În contextul celor învederate, a actelor şi documentelor aflate la dosarul cauzei, apreciem
ca, în mod legal, organele de inspecţie fiscală au anulat dreptul de deducere a cheltuielilor în
sumă de 758.445 lei, efectuate de societate cu înfiinţarea culturii de rapiţă pe suprafaţa de 920
hectare calamitată.
În pofida afirmaţiilor reclamantei potrivit cărora decizia de soluţionare a contestaţiei ar fi
lipsita de argumente tehnice, precizam faptul ca organul se soluţionare a precizat in mod expres
faptul ca, din punct de vedere tehnic, erbicidele şi pesticidele utilizate în tratamentul culturii de
rapiţă, sunt diferite de cele utilizate în tratamentele culturilor de floarea soarelui şi de porumb,
insa, din situaţiile prezentate, nu a rezultat înfiinţarea altor culturi pe aceeaşi suprafaţă şi nici
realocarea costurilor respective pentru noi culturi (floarea soarelui, porumb).
întrucât, S.C. ####### ###### S.A. nu a prezentat în susţinere documente prin care să
probeze că zona în care a fost înfiinţată cultura de rapiţă a fost declarată în anul agricol
######### ca fiind afectată de calamităţi naturale si nici un contract de asigurare al
aceste[ culturi, nu poate să solicite deducerea cheltuielilor, aşa cum pretinde.
În drept, sunt aplicabile dispoziţiile art. 19 şi art.21 alin.(4) lit.c) din Legea nr.571/2003
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu cele ale pct.41 şi
pct.42 H.G. nr.44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal, date în aplicarea art. 21 alin.(4) lit. c) din Codul fiscal.
35
În fapt, în anul agricol #########, S.C. ####### ###### S.A. a înfiinţat culturi, astfel:
- cultură grâu pe suprafaţa de 1.813 hectare, din care suprafaţa de 1.554 hectare a fost
recoltată, iar suprafaţa de 259 hectare a fost calamitată;
- cultură de orz pe suprafaţa de 1.272 hectare, din care suprafaţa de 995 hectare a fost
recoltată, iar suprafaţa de 277 hectare a fost calamitată;
- cultură de rapiţă pe suprafaţa de 858 hectare, din care suprafaţa de 660 hectare a fost
recoltată, iar suprafaţa de 198 hectare a fost calamitată.
Potrivit celor consemnate în raportul de inspecţie fiscal, societatea dedus si cheltuielile
aferente suprafeţelor care nu au fost recoltate din cauza calamitării, în condiţiile în care, deşi
avea poliţă de asigurare pentru culturile calamitate, evenimentul care a produs paguba nu era
printre cele asigurate, iar, zonele în care au fost înfiinţate respectivele cultur, i nu au fost
declarate de autorităţi ca fiind afectate.
Pe baza documentelor financiar- contabile, organele de inspecţiei fiscala au procedat la
stabilirea costului de producţie pentru fiecare cultură şi a cheltuielilor aferente suprafeţelor
calamitate, respectiv:
- pentru suprafaţa de 259 hectare grâu calamitată s-a determinat un cost de producţie în
suma 1.544 lei/hectar şi cheltuieli în sumă de 399.896 lei (259 ha x 1.544 lei/ha);
- pentru suprafaţa de 277 hectare orz calamitată s-a determinat un cost de producţie în
suma 1.587 lei/hectar şi cheltuieli în sumă de 439.599 lei (277 ha x 1.587 lei/ha)
- pentru suprafaţa de 198 hectare rapiţă calamitată s-a determinat un cost de producţie în
suma 2.293 lei/hectar şi cheltuieli în sumă de 454.014 lei (198 ha x 2.293 lei/ha)
Pentru a justifica deducerea cheltuielilor aferente culturilor de grâu, orz şi rapiţă
calamitate, la control, societatea a prezentat Adresa nr.605/29.04.2015 către Primăria comunei
######, Procesul verbal de constatre şi evaluare a pagubelor la culturile agricole nr.
1977/29.04.2015 şi Poliţele de asigurare nr.89868, nr.89869 si nr.89870, potrivit cărora:
- prin Adresa nr.605/29.04.2015 transmisa Primăriei comunei ######, înregistrată sub
nr.1977/29.04.2015, reclamanta a adus la cunoştinţă că ,/.../ urmare volumului mare de
precipitaţii căzute în ultima perioada şi a excesului de umiditate, din incinta îndiguită a bălţii
######, a fost afectată suprafaţa de 1835 ha cultivată cu culturi de toamnă, după cum urmează:
CULTURA
Suprafaţa totală
afectata(ha)
Din care:
Băltiri (ha)
Exces de umiditate (ha)
####
763
36
278
485
###
686
289
397
######
386
224
162
TOTAL
1835
791
1044
Vă rugăm a dispune convocarea comisiei pentru constatare şi înregistrare a calamităţilor
[...]”
- în ceea ce priveşte Procesul verbal de constate şi evaluare a pagubelor la culturile
agricole nr.1977/29.04.2015, menţionăm că, în cuprinsul acestuia la Capitolul II punctul 3, -
Starea fitosanitară a culturilor (plantaţiilor) este înscrisă „Calamitate în procentele sus
menţionate, pe culturi şi blocuri fizice datorită băltirii şi excesului de umiditate”. ####### care a
semnat acest proces verbal a fost formată din administratorul societăţii şi un reprezentant al
Primăriei, fără însă a avea semnătura unui reprezentant al Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului
######## şi a unui reprezentant al unei societăţi de asigurare.
Pentru clarificarea cele consemnate în procesul verbal, cu adresa nr.337/09.02.2017,
organele de inspecţie fiscală au solicitat informaţii de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Regionale - Direcţia pentru Agricultură a Judeţului ######## cu privire la constituirea în anul
2015 a unei comisii pentru constatarea şi evaluarea pagubelor la culturile agricole având ca
obiectiv „precipitaţii abundente şi infiltrări de ape pluviale" pentru zona comunei ######.
Cu adresa de răspuns nr.553/10.02.2017, MADR - Direcţia pentru Agricultură a Judeţului
######## a precizat următoarele:,,/"...] Vă comunicăm că în anul 2015 s-a constituit o comisie
pentru evaluarea pagubelor pe secetă severă pentru perioada aprilie-septembrie. Ordinul nr.
192/20.08.201'5, emis de Prefect. A fost data OUG 45/2015 privind instituirea unei scheme de
ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă
în perioada aprilie-septembrie 2015, ce s-a desfăşurat prin APIA. [...]. Primăria ###### nu a
comunicat la Direcţia ######## înştiinţare cu pagube produse de precipitaţii abundente şi
infiltraţii pentru ####### ###### S.A.[...]"
Astfel, societatea-reclamanta nu a înştiinţat Direcţia pentru Agricultură a Judeţului
######## asupra pagubelor suferite la culturile de grâu, orz şi rapiţă. Referitor la poliţele de
asigurare, precizăm următoarele:
- prin ###### de asigurare nr.89868 întocmită de Omniasig Vienna Insurance Group
pentru S.C. ####### ###### S.A.,au fost asigurate riscurile privind „grindina, incendiul (din
orice cauză), furtună, ploi torenţiale" pentru cultura de grâu înfiinţată pe suprafaţa de 1770 ha pe
raza comunei ######.
37
- prin ###### de asigurare nr.89869 întocmită de Omniasig Vienna Insurance Group
pentru S.C. AGRICOM ###### S.A .au fost asigurte riscurile privind „grindina, incendiul (din
orice cauză), furtună, ploi torenţiale” pentru cultura de orz de toamnă înfiinţată pe suprafaţa de
1272 ha pe raza comunei ######.
- prin ###### de asigurare nr. 89870 întocmită de Omniasig Vienna Insurance Group
pentru S.C. ####### ###### S.A. au fost asigurate privind „grindina, incendiul (din orice cauză),
furtună, ploi torenţiale, îngheţ târziu de primăvară" pentru cultura de rapiţă înfiinţată pe suprafaţa
de 859 ha pe raza comunei ######.
Cu toate că societatea-reclamanta a încheiat poliţe de asigurare pentru culturile de grâu,
orz şi rapiţă, evenimentul înscris în procesul verbal de constatare nu era printre cele asigurate,
fapt întărit şi de lipsa semnăturii reprezentantului societarii de asigurare pe acest proces verbal,
astfel că societatea nu a beneficiat de despăgubiri din partea companiei care a asigurat culturile.
Mai mult, nu au fost depuse documente din care sa rezulte încasarea vreunei asigurări
pentru culturile în cauză.
Prin urmare, documentele prezentate nu sunt suficiente pentru acceptarea la deducere a
cheltuielilor aferente suprafeţelor de pe care nu au fost recoltate cu grâu, orz şi rapiţă datorită
calamitării, întrucât potrivit prevederilor legale invocate mai sus, cheltuielile privind stocurile
distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sunt deductibile la calculul profitului impozabil
numai în măsura în care pentru acestea au fost încheitate contracte de asigurare privind riscurile
respective sau se află în zone declarate de autorităţi ca fiind afectate de calamităţi naturale.
Or, la dosarul cauzei societatea nu a anexat documente din care să rezulte că zonele pe
care au fost înfiinţate culturi de grâu, orz şi rapiţă în anul agricol #### # #### au fost declarate
de autorităţi ca fiind afectată de calamităţi naturale, iar poliţele de asigurare anexate nu asigură
evenimentul înscris în Procesul verbal de constatare.
în contextul celor învederate, a actelor şi documentelor aflate la dosarul cauzei se
constată că, în mod corect şi legal organele de inspecţie fiscală au anulat dreptul de deducere a
cheltuielilor în sumă de 1.056.560 lei, contestate, efectuate de societate cu înfiinţarea culturilor
de grâu, orz şi rapiţă calamitate.
##### în vedere cele prezentate mai sus, actele şi documentele existente la dosarul
contestaţiei, legislaţia fiscală aplicabilă în speţă în perioada verificată, precum şi faptul că
societatea comercială contestatară nu a prezentat acte de natură să modifice constatările
organelor de inspecţie fiscală, rezultă că, în mod corect şi legal, la inspecţia fiscală s-a procedat
la majorarea profitului impozabil, urmare neacordării dreptului de deducere pentru cheltuielile în
sumă de 1.056.560 lei, majorând baza impozabilă cu această sumă şi stabilind un impozit pe
profit suplimentar în sumă de 169.050 lei.
În fapt, conform celor consemnate Raportul de inspecţie fiscal nr.F-CL236/24.11.2017, în
luna mai 2012 în baza facturii nr.1561/30.05.2012, S.C. ####### ###### S.A. a achiziţionat de
la S.C. ######## ### ####### S.R.L. un ansamblu de mijloace fixe compus din bac trecere,
ponton acostare şi pasarele în sumă de 2.193.230 lei care a fost pus în funcţiune în aceeaşi lună
în baza Procesului verbal de recepţie.
Urmare verificărilor efectuate organele de inspecţie fiscală au constatat următoarele: Prin
Şedinţa Consiliului de Administraţie din data de 15.04.2011, societatea a decis ca regimul de
38
amortizare pentru mijloacele fixe reprezentând echipamente tehnologice, maşini, unelte şi
instalaţii să se facă prin metoda amortizării accelerate, în conformitate cu prevederile art.24 alin.
(6) lit.b) din Codul fiscal.
Ansamblul de mijloacele fixe achiziţionat de la S.C. ######## ### ####### S.R.L. a fost
înregistrat de societate în luna mai 2012 în Registrul imobilizărilor sub numărul de ordine 235 la
costul istoric de 2.204.810 lei pentru o perioadă de amortizare de 192 luni. Diferenţa în sumă de
11.580 lei (2.204.810 lei - 2.193.230 lei) rezultată între costul de achiziţie şi costul istoric
reprezintă lucrări de montaj efectuate în luna iunie 2012, aşa cum a reiese din fişa contului
2312.2.0. „Imobilizări în curs de execuţie instalaţii tehnice şi maşini".
Potrivit fişei mijlocului fix şi a fişelor de cont şah 6811.0.0. „Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea imobilizărilor" în perioada iunie 2012 - decembrie 2016 societatea a
amortizat ansamblul cu suma totală de 1.474.531 lei după cum urmează:
- în perioada iunie - decembrie 2012 suma de 744.167 lei (primul an de amortizare)
- în perioada ianuarie - aprilie 2013 suma de 352.176 lei (primul an de amortizare)
- în perioada mai - decembrie 2013 societatea a amortizat prin rate lunare aleatorii suma
de 48.932 lei, respectiv rata lunară de 6.092 lei în luna mai, rate lunare de 6.117 lei pentru
perioada iunie-septembrie şi rate lunare de 6.124 lei pentru perioada octombrie -decembrie 2013;
- în perioada ianuarie - decembrie 2014 valoarea amortizării a fost în sumă de 73.488 lei
la o rată lunară de 6.124 lei (rată lunară calculată prin raportarea valorii rămase de amortizare a
mijlocului fix la durata normală de utilizare rămasă a acestuia);
la o rată lunară de 10.657 lei (rată lunară calculată prin încălcarea prevederilor legale);
la o rată lunară de 10.657 lei (rată lunară calculată prin încălcarea prevederilor legale).
De asemenea, în Registrul jurnal aferent perioadei ianuarie 2013 - decembrie 2013 la
poziţiile nr.1120 şi nr.1121 societatea a stornat din contul 6811 „Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea" suma de 2.355.312 lei cu explicaţia „ajustare depreciere amortizare accelerată”.
Pentru lămurirea acestor aspecte organele de inspecţie fiscală au solicitat reprezentanţilor
societăţii explicaţii, constatând că ajustările privind deprecierea amortizării accelerate au fost
evidenţiate în contabilitate ca urmare a misiunii de audit care a opinat că au fost încălcat în
perioada #### # #### prevederile Odinului nr.######### pentru aprobarea Reglementărilor
contabile conforme cu directivele europenei.
În luna decembrie 2016, societatea a înregistrat în evidenţa contabilă ansamblul de
mijloace fixe la valoarea de inventar de 1.470.415 lei pentru o perioada de amortizare de 360 luni
la o rată lunară calculată în sumă de 4.821 lei, ca urmare a Raportului de evaluare a
imobilizărilor corporale nr.DRS 322/28.03.2017, astfel că valoarea totală de amortizare a
ansamblului mijloacelor fixe a fost stabilită la suma de 2.944.946 lei (1.474.531 lei + 1.470.415
lei ), faţă de costul istoric de 2.204.810 lei.
Întrucât, societatea nu a respectat prevederile legale privind metoda de amortizare
accelerată, la control organele de inspecţie fiscală au majorat baza impozabilă stabilind un
impozit pe profit suplimentar în sumă de 148.336 lei, în conformitate art. 11, art.24 alin.(9) din
Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare.
39
În drept, art.24 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare, precizează: „art. 24 - Amortizarea fiscală
(1)Cheltuielile aferente achiziţionării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau
îmbunătăţirii mijloacelor fixe amortizabile se recuperează din punct de vedere fiscal prin
deducerea amortizării potrivit prevederilor prezentului articol.[...]
(6) Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform
următoarelor reguli:[...]
b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor,
precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta
pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;[...]
(9) în cazul metodei de amortizare accelerată, amortizarea se calculează după cum
urmează:
a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 50% din valoarea fiscală de
la data intrării în patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix;
b) pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii
rămase de amortizare a mijlocului fix la durata normală de utilizare rămasă a acestuia.
(11) Amortizarea fiscală se calculează după cum urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în funcţiune;
[...j"
De asemenea pct.112 din Anexa nr.1 a Ordinului nr.######### pentru aprobarea
Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, precizează că:
,,112-(1) Entităţile amortizează imobilizările corporale utilizând unul din următoarele
regimuri de amortizare:
a) amortizarea liniară realizată prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a
unor sume fixe, stabilite proporţional cu numărul de ani ai duratei de utilizare economică a
acestora;
b) amortizarea degresivă, care constă în multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu un
anumit coeficient, caz în care poate fi avută în vedere legislaţia în vigoare;
c) amortizarea accelerată, care constă în includerea, în primul an de funcţionare, în
cheltuielile de exploatare a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a imobilizării.
Amortizările anuale pentru exerciţiile financiare următoare sunt calculate la valoarea rămasă de
amortizat, după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi. Deoarece
amortizarea calculată trebuie să fie corelată cu modul de utilizare a activului şi, întrucât în cazuri
rare o imobilizare corporală se consumă în primul an în procent de până la 50%, rezultă că
metoda de amortizare accelerată este mai puţin utilizată în scopuri contabile;!...]”
Potrivit prevederilor legale anterior citate, cheltuielile aferente achiziţionării unor
mijloace fixe se pot recupera din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării începând cu
luna următoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în funcţiune prin utilizarea uneia
dintre metodele de amortizare, respectiv amortizarea liniară, degresivă sau accelerată.
în cazul metodei de amortizare accelerată, amortizarea se calculează prin includerea în
primul an de funcţionare în cheltuielile de exploatare a unei amortizări de până la 50% din
valoarea de intrare a imobilizării, iar pentru exerciţiile financiare următoare amortizarea se
40
calculată la valoarea rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani
de utilizare rămaşi.
Din documentele existente la dosarul cauzei, rezultă că, în luna mai 2012 în baza facturii
nr.1561/30.05.2012, S.C. ####### ###### S.A. a achiziţionat de la S.C. ######## ### #######
S.R.L. un ansamblu de mijloace fixe compus din bac trecere, ponton acostare şi pasarele în sumă
de 2.193.230 lei care a fost pus în funcţiune în baza unui proces verbal în aceeaşi lună şi pentru
care a ales să aplice regimul de amortizare accelerată.
Potrivit celor consemnate în Raportul de inspecţie fiscală nr.F-CL236/24.11.2017,
ansamblul mijloacelor fixe achiziţionat de la S.C. ######## ### ####### S.R.L. a fost
înregistrat de societate în Registrul imobilizărilor sub numărul de ordine 235 la costul istoric de
2.204.810 lei pentru o perioadă de amortizare de 192 luni (luna mai 2012 - luna mai 2028),
diferenţa în sumă de 11.580 lei dintre costul de achiziţie (2.193.230 lei) şi costul istoric
(2.204.810 lei) reprezentând lucrări de montaj efectuate în luna iunie 2012. De asemenea acelaşi
raport precizează că, în luna decembrie 2016, urmare Raportului de evaluare a imobilizărilor
corporale nr. DRS 322/28.03.2017 întocmit de S.C. D ### ## ### S.A., societatea a înregistrat în
evidenţa contabilă acest ansamblu de mijloace fixe la valoarea de inventar de 1.470.415 lei
pentru o perioada de amortizare de 360 luni la o rată lunară calculată în sumă de 4.821 lei, astfel
că valoarea totală de amortizare a ansamblului mijloacelor fixe a fost majorată, fiind stabilită la
suma de 2.944.946 lei (1.474.531 lei valoarea amortizată + 1.470.415 lei valoarea rămasă de
amortizat), faţă de costul istoric de 2.204.810 lei.
Din analiza fişei mijlocului fix şi a fişelor de cont şah 6811.0.0. „Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea imobilizărilor”, reiese că, în perioada iunie 2012 - decembrie 2016 societatea
a amortizat ansamblul mijlocului fix, astfel:
- în primul an de utilizare (mai 2012 - aprilie 2013) amortizarea a fost în sumă de
1.096.343 lei, cu următoarele rate de amortizare:
- în perioada mai - decembrie 2012 societatea a amortizat suma de 744.167 lei prin rate
lunare stabilite astfel: în luna mai 2012 rata lunară a fost în sumă de 124.148 lei, în luna iunie
2012 rata lunară a fost în sumă de 91.755 lei şi în perioada iulie - decembrie 2013 rata lunară a
fost în sumă de 88.044 lei;
- în perioada ianuarie - aprilie 2013 societatea a amortizat suma de 352.176 lei prin rate
lunare în sumă de 88.044 lei/lună;
- în anii următori de utilizare (mai 2013 - decembrie 2016/perioada verificata)
amortizarea a fost în sumă de 378.188 lei, cu rate de amortizare aleatorii din care:
- în perioada mai - decembrie 2013 societatea a amortizat suma de 48.932 lei prin rate
aleatorii, respectiv în luna mai 2013 rata lunară a fost în sumă de 6.092 lei, în perioada iunie-
septembrie 2013 rata lunară a fost în sumă de 6.117 lei şi în perioada octombrie -decembrie 2013
rata lunară a fost în sumă de 6.124 lei;
- în perioada ianuarie - decembrie 2014 societatea a amortizat suma de 73.488 lei prin
rate lunare în sumă de 6.124 lei/lună;
rate lunare în sumă de 10.657 lei/lună;
rate lunare în sumă de 10.657 lei/lună.
41
Reiese astfel că, deşi în primul an de funcţionare amortizarea ansamblului de mijloace
fixe compus din bac trecere, ponton acostare şi pasarele nu a depăşit 50% din valoarea de intrare
a acestuia, în anii următori de utilizare amortizarea s-a realizat prin rate aleatorii ci nu prin rate
liniare aşa cum prevede expres art.24 alin.(9) lit. b) din Codul fiscal anterior citat.
Întrucât, amortizarea accelerată este un regim de amortizare strict determinat şi utilizat în
cazuri speciale, iar modul de calcul este imperative stabilit de legiuitor, rezultă că, încălcarea
dispoziţiilor legale conduce la încadrarea în regimul normal de amortizare, respectiv în regimul
de amortizare liniar.
#### de cele prezentate şi de documentele existente la dosarul cauzei, a reţinut că, în mod
corect organele de inspecţie fiscală au stabilit ca nedeductibile cheltuielile în sumă de 927.098 lei
(663.786 lei/2012 + 263.312 lei/2013), rezultate ca diferenţă între amortizarea accelerată stabilită
de societate şi amortizarea liniară stabilită la control.
Susţinerile societăţii precum că, "este nejustificată penalizarea Societăţii pentru erori de
calcul (generate de sistemul informatic) prin schimbarea metodei de amortizare fiscală, când ar fi
trebuit efectuate doar corecţii ale ratelor lunare de amortizare utilizând metoda de amortizare
accelerată, ... echipa de inspecţie fiscală ar fi trebuit să ţină cont de drepturile societăţii cu privire
la aplicarea corectă a acestei facilităţi prevăzută de Codul fiscal cu privire la posibilitatea
aplicării metodei de amortizare accelerată din punct de vedere fiscal, şi să ajusteze, în cazul
identificării unor erori, doar valoarea ratelor lunare utilizând metoda de amortizare accelerată" nu
pot fi reţinute în soluţionarea favorabilă a cauzei întrucât, aşa cum am precizat mai sus, regimul
de amortizare accelerată este o facilitate fiscală de care www.anaf.ro un contribuabil poate
beneficia doar dacă respectă dispoziţiile imperative ale legii privind modul de calcul al ratelor de
amortizare, în speţa analizată însăşi societatea recunoaşte că ratele de amortizare au fost calculate
eronat, astfel că, în mod legal organele de inspecţie au reîncadrat metoda de amortizarea
accelerată în regimul normal de amortizare şi au aplicat cota de amortizare liniară la valoarea
fiscală de la data intrării în patrimoniul societăţii a ansamblului de mijloace fixe compus din bac
trecere, ponton acostare şi pasarele.
în ceea ce priveşte afirmaţia precum că potrivit, "art.24 alin.(15) din Legea ########
privind Codul fiscal conform cărora "pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de
amortizare se determină fără a lua în calcul amortizarea contabilă", precizăm că art.24 alin.(15)
din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, citat trunchiat de contestatară, care este detaliat la
pct.71A5 din HG. nr.44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal, face referire la calculul valorii rămase neamortizate în cazul
transferurilor sau a scoaterii din patrimoniul societăţii a mijlocului fix, ci nu la menţinerea
metodei de amortizare aleasă de contribuabil în cazul constatării unor erori de calcul.
Aşadar, se reţine că, deoarece contestatoarea nu a prezentat argumente clare şi precise
care să constituie izvorul material al pretenţiilor deduse contestaţiei, argumente prin care să
combată constatările organelor de inspecţie fiscală şi din care să rezulte o situaţie contrară faţă de
cea constatată de organele de inspecţie fiscală, reprezintă o nesocotire de către contestatară a
propriului interes, ceea ce va determina respingerea contestaţiei.
##### în vedere considerentele prezentate mai sus, actele şi documentele existente la
dosarul contestaţiei, legislaţia fiscală aplicabilă în speţă în perioada verificată, precum şi faptul
că argumentele prezentate de societatea comercială contestatară nu sunt de natură să modifice
42
constatările organelor de inspecţie fiscală, rezultă că, în mod corect şi legal, organele de inspecţie
fiscală au stabilit un impozit pe profit suplimentar în sumă de 148.336 lei, drept pentru care se va
respinge contestaţia ca neîntemeiată pentru acest capăt de cerere.
Referitor la accesoriile contestate în sumă de 320.271 lei
În fapt, A.CM. constituită la nivelul Regiunii Ploieşti - Serviciul ######## pe Plătitori a
calculat pentru S.C. ####### ###### S.A. din comuna ###### obligaţii fiscale accesorii în sumă
totală de 406.506 lei aferente impozitului pe veniturile din salarii, impozitului pe profit şi
impozitului pe veniturile din alte surse, din care se contestă accesoriile în sumă de 320.271 lei
aferente impozitului pe profit.
Conform Anexei la Decizia referitoare la obligaţiile de plată accesorii nr.
35143/18.12.2017, dobânzile şi penalităţile de întârziere în sumă totală de 406.506 lei au fost
stabilite astfel:
- 5 lei reprezintă accesorii aferente impozitului pe veniturile din salarii individualizat prin
Declaraţia nr.############.09.2017 - cod 112 ;
- 9 lei reprezintă accesorii aferente impozitului pe veniturile din alte surse individualizat
prin Declaraţia nr. ############.10.2017 - cod 100;
- 6 lei reprezintă accesorii aferente impozitului pe veniturile din alte surse individualizat
prin Declaraţia nr. ############.11.2017 - cod 100;
- 406.486 lei reprezintă accesorii aferente impozitului pe profit individualizat prin
Decizia de impunere nr.F-CL253/24.11.2017 întocmită de A.J.F.P. ######## - Inspecţie Fiscală,
neachitat.
Accesoriile în sumă contestată de 320.271 lei sunt aferente impozitului pe profit în sumă
contestată de 1.008.050 lei individualizat prin Decizia de impunere nr.F-CL253 întocmită de
A.J.F.P. ######## - Inspecţie Fiscală, neachitat.
În fapt, organele de inspecţie fiscală din cadrul A.J.F.P. ######## au verificat societatea
####### ###### S.A. pentru perioada 01 ianuarie #### # ## decembrie 2016 încheind Raportul
de Inspecţie Fiscală nr.F-CL236/24.11.2017, în baza căruia a fost emisă Decizia de impunere
nr.F-CL253/24.11.2017.
Împotriva Deciziei de impunere nr.F-CL253/24.11.2017, societate a formulat contestaţia
înregistrată la A.J.F.P. ######## sub nr.535/15.01.2018 şi la D.G.R.F.P. Ploieşti sub nr.
4380/31.01.2018, iar prin prezenta decizie de soluţionare, Serviciul de Soluţionare Contestaţii
din cadrul D.G.R.F.P. Ploieşti respinge ca neîntemeiată contestaţia formulată împotriva acesteia
pentru suma contestată de 942.317 lei reprezentând impozit pe profit suplimentar şi respinge ca
nedepusă în termen contestaţia formulată împotriva acesteia pentru suma contestată de 65.733 lei
reprezentând impozit pe profit suplimentar.
În data de 18.12.2017 A.CM. constituită la nivelul Regiunii Ploieşti a emis pentru S.C.
####### ###### S.A., Decizia referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi şi
penalităţi de întârzierei nr.35143/18.12.2017 prin care au stabilit accesorii în sumă de 406.506 lei
datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor stabilite suplimentar de plată la control şi pentru
neplata la termen a obligaţiilor declarate, din care se contestă accesoriile în sumă de 320.271 lei
aferente obligaţiilor fiscale suplimentare stabilite la control. Accesoriile aferente obligaţiilor
fiscale principale stabilite la control au fost calculate pentru perioada 25.02.2012-08.12.2017, dar
prin referatul cu propuneri de soluţionare organele fiscale menţionează că pentru impozitul pe
43
profit aferent anului 2013 prin Decizia referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând
dobânzi şi penalităţi de întârzierei nr.35143/18.12.2017 au fost stabilite accesorii pentru perioada
25.02.2017-24.11.2017, iar accesoriile aferente perioadei 25.02.2014-25.02.2017 au fost stabilite
printr-o altă decizie de calcul accesorii.
În drept, sunt aplicabile prevederile art.173, art.174 şi art.176 din Legea nr. 207/2015
privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd:
„art. 173 - Dispoziţii generale privind dobânzi şi penalităţi de întârziere
(1) Pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor fiscale
principale, se datorează după acest termen dobânzi şi penalităţi de întârziere.[...]
art. 174 - Dobânzi
(1) Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat
următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.
(2) Pentru diferenţele suplimentare de creanţe fiscale rezultate din corectarea
declaraţiilor sau modificarea unei decizii de impunere, dobânzile se datorează începând cu
ziua imediat următoare scadenţei creanţei fiscale pentru care s-a stabilit diferenţa şi până
la data stingerii acesteia, inclusiv.
art. 176 - Penalităţi de întârziere
(1) Penalităţile de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua
imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. [...]”.
##### în vedere dispoziţiile legale citate mai sus, rezultă că, un contribuabil datorează
accesorii reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere în situaţia în care nu achită în termenul
legal obligaţiile datorate bugetului general consolidat reprezentând impozite, taxe şi contribuţii.
Dobânzile si penalităţile de întârziere datorate pentru neplata la scadenţă a obligaţiilor
fiscale se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare
termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.
##### în vedere faptul că Serviciul Soluţionare Contestaţii din cadrul D.G.R.F.P. Ploieşti
s-a pronunţat printr-o decizie motivată în cauza privind impozitul pe profit în sumă de 1.008.050
lei stabilit suplimentar prin Decizia de impunere nr.F-CL253/24.11.2017, cu soluţia de
respingere ca neîntemeiată legal a contestaţiei pentru impozitul pe profit în sumă de 942.317 lei
şi soluţia de respingere ca nedepusă în termen a contestaţiei pentru impozitul pe profit în sumă
de 65.733 lei, rezultă că şi accesoriile, contestate, calculate ulterior de organele fiscale teritoriale
(A.CM. constituită la nivelul Regiunii Ploieşti) prin Decizia de calcul accesorii
nr.35143/18.12.2017 în sumă de 320.271 lei, reprezintă obligaţie fiscală legal datorată de S.C.
####### ###### S.A. pentru neachitarea impozitului pe profit, conform prevederilor legale, mai
sus citate.
Întrucât nu se aduc argumente cu privire la modul de calcul, cota aplicată şi/sau perioada
pentru care au fost calculate accesoriile, în baza principiului de drept potrivit căruia accesoriul
urmează principalul, a solicitat respingerea si acestui capăt de cerere.
În concluzie, fata de cele expuse, a solicitat respingerea acţiunea reclamantei.
În drept, art. 205 din Codul de procedura civila .
Probe: înscrisuri.
44
Prin sentinţa civilă nr. ###/24.07.2020 pronunţată de Tribunalul ######## Secţia Civilă
în dosarul nr. ##/116/2019 s-a respins cererea formulată de reclamanta Societatea #######
###### S.A., în contradictoriu cu Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti -
Serviciul Soluţionare Contestaţii, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice ######## şi
Administraţia pentru Contribuabili Mijlocii constituită la nivelul Regiunii Ploieşti.
########## ####### ###### S.A. a formulat recurs împotriva sentinţei civile mai sus
menţionate înregistrat la data de 29.10.2021 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti-Secţia a IX-a ###
sub numărul de dosar ##/116/2019.
Pârâta Administraţia Judeţeană a Finanțelor Publice ######## în nume propriu și în
numele D.G.R.F.P. Ploieşti, a formulat recurs împotriva sentinţei civile nr. ###/24.07.2020
pronunţată de Tribunalul ######## Secţia Civilă, înregistrat la data de 29.10.2021 pe rolul Curţii
de Apel Bucureşti-Secţia a IX-a ### sub numărul de dosar ##/116/2019.
Prin Decizia civilă nr. ####/06.07.2022, Curtea de Apel a admis recursul formulat de
recurenta reclamanta ####### ###### SA, cu sediul în Bucureşti, la S.C.A #### ####### şi
Asociaţii - Şos. ####### ######### Nr.4-8, ####### House, ##### de Vest, Etaj 8, Sector 1,
împotriva Sentinţei civile nr. ###/24.07.2020 pronunţată de Tribunalul ######## Secţia civilă în
contradictoriu cu intimata - pârâta Administraţia Pentru Constribuabili Mijlocii Constituită la
Nivelul Regiunii Ploieşti, cu sediul în Ploieşti, B-dul Bucureşti, nr. 39A, ### #, ##### #######,
a casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Totodată, a respins recursul formulat de recurenta parata Administraţia Judeţeană A
Finanţelor Publice ######## în nume propriu şi în numele pârâtei Direcţia Generala Regionala a
Finantelor Publice Ploieşti - Serviciul De Solutionare Contestatii, ########, cu sediul în
########, Str. Eroilor Revoluţiei 22 Decembrie 1989, nr. 6-8, ##### ########, ca rămas fără
obiect.
La data de 13.12.2022, dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului ######## sub nr.
##/116/2019*.
Analizând cererea formulată, raportat la ansamblul materialului probator administrat în
cauză şi la susţinerile părţilor, tribunalul reţine:
În urma inspecţiei fiscale desfăşurate de Adminitraţia Judeţană a Finaţelor Publice
######## în perioada 04.10.2017-24.11.2017 în cadrul SC ####### ###### SA, între timp
devenită SC ####### ###### SRL, a fost emis Raportul de Inspecţie Fiscală nr.
236/24.11.2017- filele 67-81 dos nr. ##/116/2019 vol I, iar în baza acestuia s-a emis decizia de
impunere nr. 253/24.11.2017 – f 63 verso-65 din dos nr. ##/116/2019 vol I prin care s-a stabilit
în sarcina reclamantei obligaţii fiscale suplimentare în sumă de 1.322.008 lei aferente bazei
impozabile stabilite suplimentar în cuantum de 8.262.551 lei.
45
Totodată a fost emisă decizia nr. #####/18.12.2017 referitoare la obligaţiile fiscale
accesorii reprezntând dobânzi şi penalităţi de întârziere- f 95 dos nr. ##/116/2019 vol I.
Împotriva raportului de inspecţie fiscală şi a deciziei de impunere menţionate mai sus,
reclamanta a formulat contestaţie -f 97-104 dos nr. ##/116/2019 vol I, prin care a solicitat
anularea parţială a deciziei de impunere privind obligaţii fiscale suplimentare de plată stabilite
de inspecţia fiscală, cu privire la suma de 942.317 lei reprezentând impozit pe profit
suplimentar şi cu privire la obligaţiile fiscale accesorii aferente.
Prin decizia nr. ###/ 04.07.2018 Agenţia Naţională de Inspecţie Fiscală – DGRFP
Ploieşti- Serviciul de Soluţionare a Contestaţiilor a respins contestaţia reclamantei ca
neîntemeiată pentru suma de 1.262.588 lei reprezentând impozit pe profit suplimentare şi
accesorii aferente impozitului pe profit suplimentar şi ca tradiv formulată pentru suma de 65733
lei reprezentând impozit pe profit suplimentar.
Prin prezenta acţiune, reclamanta a solicitat anularea în parte a deciziei nr.
###/04.07.2018, a deciziei nr. ###/24.11.2017, a raportului de inspecţie fiscală nr.
236/24.11.2017 şi a deciziei nr. #####/18.12.2017.
În fapt, reclamanta a arătat că ceea ce contestă sunt creanţele principale în sumă totală
de 831.892 lei reprezentând impozit pe profit, compuse din:
-503.581 lei impozit pe profit, ca urmare a majorării masei impozabile prin
cheltuieli aferente serviciilor prestate de TFE în anii #########,
- 121.350 lei impozit pe profit, stabilit ca urmare a nerecunoaşterea caracterului
deductibil al cheltuielilor în sumă de 758.445 lei, reprezentând cheltuieli aferente de rapiţă
înfiinţată pe o suprafaţă de 920 ha, ce a fost calamitată ca urmare a temperaturilor scăzute din
ianuarie-februarie 2012;
- 169.050 lei impozit pe profit, stabilit ca urmare a majorării masei impozabile prin
cheltuieli aferente producţiei în curs de execuţie din anul 2015, respectiv culturi de grâu, rapiţă şi
orz distruse prin inundare.
Si totodată a arătat că mai contestă şi obligaţiile de plată accesorii sumelor de mai sus,
în cuantum de 223.534 lei.
Referitor la suma de 503.581 lei impozit pe profit, ca urmare a majorării masei
impozabile prin nerecunoaşterea caracterului deductibil al cheltuielilor în sumă de 3.147.379 lei,
reprezentând cheltuieli aferente serviciilor prestate de TFE în anii #########, tribunalul constată
că textele legale relevante pentru stabilirea deductibilităţii cheltuielilor cu serviciile facturate de
TFE în scopul determinării impozitului pe profit, sunt art. 21 alin.(1) C. fiscal lit. m: „pentru
determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile
efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte
normative în vigoare” şi punctul 48 din Normele Metodologice, privind aplicarea art. 21 alin. (1)
lit. m) C. fiscal: „pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă
sau alte prestări de servicii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
- serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract încheiat
între părţi sau în baza oricărei forme contractuale prevăzute de lege; justificarea prestării efective
46
a serviciilor se efectuează prin: situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie, rapoarte de lucru,
studii de fezabilitate, de piaţă sau orice alte materiale corespunzătoare;
- contribuabilul să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul
activităţilor desfăşurate.
Referitor la deductibilitatea cheltuielilor în sumă de 3.147.379 lei reprezentând
cheltuieli aferente serviciilor TFE în anii #########, tribunalul reţine că expert #####
######## a concluzionat în cadrul raportului de expertiză contabilă dispusă în cauză-f 178 dos
##/116/2019 vol VIII, că aceste cheltuieli înregistrate în contabilitatea contestatoarei pentru
prestaţiile de servicii şi consultanţă de specialitate acordată de THAMES Farming Enterprises
BV ######, în perioada #########, îndeplinesc condiţiile de cheltuieli deductibile fiscal în
conformitate cu prevederile Codului fiscal art. 21 alin. 1 şi 2 şi au la bază documente
justificative: contracte, facturi şi rapoarte de activitate lunare cu confirmarea lucrărilor de către
Consiliul de Administraţie şi au fost respectate cerinţele OMFP ######### modificat prin
OMFP nr. 166/2017 şi ,, principiul valorii de piaţă” în materie de preţuri de transfer pentru
tranzacţiile efectuate între societăţile afiliate
Totodată, expertul contabil a concluzionat că organele fiscale au exclus în mod
nejustificat serviciile efectuate de TFE BV ###### şi a majorat fără fundamantare legală
impozitul pe profit aferent perioadei #########.
Instanţa constată că în cuprinsul raportului de expertiză contabilă-f 170 dos ##/116/2019
vol VIII, expertul a reţinut că atribuţiile TFE BV ###### sunt diferite de cele ale ##### ####
######### SRL conform prevederilor din Contractele de asitenţă, Contractul de Novaţie şi din
justificările existente în rapoartele de activitate lunară. Totodată, expertul a reţinut că prestarea
serviciilor s-a efectuat cu echipe de specialişti şi există ,,######## de activitate” care s-au
prezentat lunar Consiliului de administraţie cu justificarea plăţilor efectuate către prestatorii de
servicii.
Mai mult, expertul a reţinut că serviciile realizate de o echipă de specialişti au adus o
plus valoare societăţii prin consultanţa profesională acordată pe linia tehnologiei agricole,
existând un scop economic bine definit, de la primul contract din 28.02.2013 încheiat de #####
Farming Enterprises Limited cu Agricom ###### continuat cu Actul de Novaţie din 01.08.2013
prin care TFE BV ###### a preluat toate responsabilităţile din contractul iniţial încheiat de
##### Farming Enterprises Limited şi a adus în plus un know- how în domeniul agriculturii, la
standarde internaţionale -f 171 dos ##/116/2019 vol. VIII.
Instanţa reţine că susţinerile pârâtei referitoare la faptul că, contestatoarea a avut
încheiate două contracte de asistenţă menagerială, cu aceleaşi obiective, în aceeaşi perioadă, atât
cu ##### #### ########## SRL, cât şi cu Thames Farming Enterprises BV , achitând
serviciile de management către ambele societăţi, sunt contrazise de raportul de expertiză
contabilă care a stabilit că serviciile prestate de ##### Farm Enterprise Limited nu se suprapun
cu serviciile efectuate de ##### #### ########## SRL- f 171 dos ##/116/2019 vol VIII.
Referitor la condiţia de a dovedi necesitatea efectuării cheltuielilor, instanţa reţine că
expertul contabil a concluzionat că servicile prestate de TFE BV ###### în perioada
######### au fost efectuate în beneficiul Agricom ######, care se concretizează în creşterea
capitalurilor proprii ca urmare a implementării mai multor proiecte speciale cu respectarea
47
standardelor internaţionale care au contribuit la eficientizarea activităţii societăţii.-f 177 dos
##/116/2019 vol. VIII.
Astfel, având în vedere dispoziţiile legale sus-citate, actele dosarului şi concluziile
raportului de expertiză contabilă sus-menţionat, tribunalul reţine că în mod greşit organul fiscal a
majorat masa de impozitare cu suma de 3.147.379 lei, fiind stabilit în mod eronat impozitul pe
profit în cuantum de 503.581 lei.
impozabile prin nerecunoaşterea caracterului deductibil al cheltuielilor în sumă de 758.445 lei,
reprezentând cheltuieli aferente producţiei în curs de execuţie din anul 2012, şi anume, cultura de
rapiţă înfiinţată pe o suprafaţă de 980 ha din care 920 au fost calamitate ca urmare a
temperaturilor scăzute din ianuarie-februarie, tribunalul constată că reclamanta a învederat că
aceste cheltuieli ar trebui calificate ca o investiţie întrucât deşi cultura de rapiţă a fost
îngheţată, rezultând o pierdere pentru societate, terenul respectiv a fost folosit pentru alte
culturi, astfel că investiţia iniţială a fost valorificată prin înfiinţarea şi recoltarea culturilor
realizate în acelaşi an, societatea obţinând venituri.
Astfel, reclamanta a susţinut că din totalul cheltuielilor în cuantum de 932.325 lei
aferente culturilor de rapiţă calamitate în anul 2012, doar cheltuielile cu sămânţa şi cheltuielile
de combustibil în cuantum de 173.880 lei pot fi considerate nedeductibile, diferenţa de 758.445
lei trebuie tratate drept investiţii aferente culturilor întoarse, având astfel caracter deductibil.
Reclamanta a susţinut că potrivit dispoziţiilor art. 19 alin 1 şi art. 21 alin 1 Cod fiscal, se
condiţionează deductibilitatea unei cheltuieli în scopul stabilirii impozitului pe profit de
efectuarea acesteia pentru a obţine venituri impozabile.
Astfel, reclamanta susţine că a dovedit reutilizarea terenurilor pe care au fost înfiinţate
culturile de rapiţă distruse de îngheţ, prin întoarcerea acestora, contând în însămânţarea unor noi
culturi, producţia astfel obţinută fiind destinată obţinerii de venituri impozabile.
Instanţa reţine că din raportul de expertiză agricolă efectuat în cauză- f 191 verso-192
dos. ##/116/2019 vol. VIII, coroborat cu suplimentul la raport prin care se răspunde
obiecţiunilor,- 139 dos ##/116/2019 vol. XI, rezultă situaţia învederată de reclamantă, respectiv
faptul că suprafaţa de 920 ha, reprezentând diferenţa dintre totalul de 982 ha teren cultivat cu
rapiţă şi suprafaţa de 62 ha rămas cultivat cu rapiţă, a fost recultivată cu porumb şi floarea
soarelui.
Totodată, expertiza agricolă a concluzionat că toate erbicidele folosite la înfiinţarea
culturii de rapiţă sunt aplicabile şi culturilor nou înfiinţate de porumb şi floarea soarelui.
Instanţa reţine că deşi s-a făcut dovada că suprafaţa de 920 ha teren ce a fost iniţial
cultivată cu rapiţă a fost întoarsă, prin înfiinţarea altor culturi, reclamanta nu a făcut dovada
obţinerii producţiei de pe această suprafaţă recultivată.
Totodată, instanţa reţine că nu se precizează şi nu se dovedeşte în ce au constat
cheltuielile reprezentând diferenţa de cheltuieli în cuantum de 759.445 lei aferentă culturii
iniţiale de rapiţă şi care se suţine că ar reprezenta investiţii aferente noilor culturi.
Mai mult, nu se poate stabili în mod exact dacă erbicidele folosite pentru cultura de
rapiţă mai puteau avea efect asupra culturii nou înfiinţate, instanţa reţinând din concluziile
expertului agricol că acest aspect ar depinde de modul de administrare a erbicidelor şi
48
condiţionat de ajungerea lor în solul pe care a fost întoarsă cultura de rapiţă- f 140 dos
##/116/2019 vol. XI .
##### în vedere cele ce preced, instanţa apreciază că în mod corect organul fiscal a
stabilit impozitul pe profit în cuantum de 121.350 lei.
impozabile prin nerecunoaşterea caracterului deductibil al cheltuielilor în sumă de 1.056.560 lei,
reprezentând cheltuieli aferente producţiei în curs de execuţie din anul 2015, respectiv culturi de
grâu, rapiţă şi orz distruse prin inundare, tribunalul constată că reclamanta a susţinut că potrivit
dispoziţiilor art. 21 alin 4 lit. c Cod fiscal coroborat cu pct. 41 şi 42 din Norme, cheltuielile cu
bunurile/strocurile distruse ( categorie în care sunt incluse şi culturile agricole) sunt deductibile
în una dintre situaţii:
1.contribuabilul are încheiat un contract de asigurare acoperind riscul relevant pentru
respectivele stocuri/bunuri
2. distrugerea acestora a fost cauzată de calamităţi naturale în zone declarate astfel
potrivit dipoziţiilor legale speciale.
Astfel, reclamanta a învedereat că suprafaţa de 750 ha teren, cultivată în anul 2015 a fost
calamitată, aspect ce reiese din procesul verbal de constatare şi evaluare a pagubelor nr.
1977/29.04.2015 semnat de reprezentantul Primăriei ######, care consemnează şi cauzele care
au condus la distrugerea culturii, respectiv calamitate produsă de ploi abundente şi infiltrări de
ape pluviale.
Reclamanta a susţinut că practica organelor fiscale ( Decizia nr. ###/IL/2012) a
recunoscut valoarea probatorie a unui astfel de înscris, reţinând că pentru dovedirea calamităţii
este suficientă prezentarea unui proces-verbal de constatare a calamităţii.
De asemenea, reclamanta a susţinut că întrucât Legea nr. ######## şi Normele de
aplicare ale acesteia care reglementau procedura de constatare a calamităţilor naturale în
agricultură, a fost abrogată prin Legea nr. 281/2010, iar noua lege nu mai reglementa o astfel de
procedură, calamitatea naturală poate fi dovedită prin orice mijloc de probă, inclusiv a
înscrisurilor emise de un organ al administraţiei publice locale.
Analizând actele dosarului, instanţa apreciază că procesul verbal nr. 1977/29.04.2015- f
352 din dos ##/116/2019 vol. I coroborat cu adresa nr. 856/03.10.2017 -f 370 dos ##/116/2019
vol. I, planşele foto- anexa 19 la acţiune- f 356-368 dos ##/116/2019 vol. I sunt dovezi suficiente
pentru dovedirea calamității naturale care a condus la distrugerea culturii, aşa cum suţine
reclamanta.
Instanţa reţine, de asemenea, că şi expertul agricol ########## ######## a învederat că
în lipsa unei proceduri anume de urmat în cazul calamităţilor naturale, procesul verbal de
constatare şi evaluare a pagubelor nr. 1977/29.04.2015, document vizat şi de reprezentantul
Primăriei ######, face dovada calamităţii culturilor de orz, grâu şi rapiţă aparţinând
reclamantei- f 14-141 dos52######### vol. XI.
Astfel, instanţa constată că în mod greşit organul fiscal a majorat masa de impozitare
cu suma de 1.056.560 lei, fiind stabilit în mod eronat impozitul pe profit în cuantum de
169.050 lei.
##### în vedere cele ce preced, instanţa va anula în parte Decizia nr. ###/04.07.2018
emisă de DGRFP Ploieşti- Serviciul Soluţionare Contestaţii decizia nr. F-CL253/24.11.2017,
49
Raportul de inspecţie fiscală nr. F-CL 236/24.11.2017 emise de AJFP ########, privind
obligaţiile fiscale de plata în cuantum de 672.631 lei (503.581 lei şi 169.050 lei) reprezentând
impozit pe profit.
Totodată, având în vedere cele ce preced, va anula în parte decizia nr. #####/18.12.2017
referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere aferente
sumei de 672.631 lei.
În baza art 453 alin 2 rap la art. 451 alin.2 C pr. civ va obliga pârâtele la plata către
reclamantă a sumei de 13.000 lei reprezentând onorariu avocaţial redus şi a sumei de 3000 lei
onorariu experţi.
PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite în parte cererea formulată de reclamanta Societatea AGRICOM ###### S.RL.,

având sediul social în ###### ######, judeţul ########, în contradictoriu cu Direcţia Generală
Regională a Finanţelor Publice Ploieşti - Serviciul Soluţionare Contestaţii, cu sediul în Ploieşti,
#### ##### ###### ### ##, ####### #######, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice
########, cu sediul în ########, str. Eroii Revoluţiei 22 Decembrie 1989, nr. 6-8, ####
########, Administraţia pentru Contribuabili Mijlocii constituită la nivelul Regiunii Ploieşti, cu
sediul în Ploieşti, #### ######### ### ## A, etaj 1, #### #######.
Anulează în parte Decizia nr. ###/04.07.2018 emisă de DGRFP Ploieşti- Serviciul
Soluţionare Contestaţii , decizia nr. F-CL253/24.11.2017, Raportul de inspecţie fiscală nr. F-CL
236/24.11.2017 emise de AJFP ########, privind obligatiile fiscale de plata în cuantum de
672.631 lei ( 503.581 lei şi 169.050 lei) reprezentând impozit pe profit.
Anulează în parte decizia nr. #####/18.12.2017 referitoare la obligaţiile fiscale accesorii
reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere aferente sumei de 672.631 lei.
Obligă pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 16.000 lei cu titlul de cheltuieli de
judecată, din care 13.000 lei reprezentând onorariu avocaţial redus şi 3000 lei onorariu experţi.
Respinge în rest cererea.
Cu drept la recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cerere ce se va depune la
Tribunalul ########.
Pronunţată azi, 16.05.2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea
grefei instanței.
Preşedinte,
###### ########
Grefier,
####-######### #####
50
#### 16 Mai 2023

Red.####
Tehnored.####
5Ex./1.05.2023
51

Hotarâre-16 05 2023-8674g53d6

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hotarâre-16 05 2023-8674g53d6

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hotarâre nr. 410/2023 din 16.05.

2023, cod RJ 8674g53d6

Acesta este document finalizat

SENTINŢA CIVILĂ Nr. ###/2023

Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamanta

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

PENTRU ACESTE MOTIVE,

Admite în parte cererea formulată de reclamanta Societatea AGRICOM ###### S.RL.,

#### 16 Mai 2023

S-ar putea să vă placă și