Hotarâre-05 02 2024-Ee73d5677

Hotarâre nr. 84/2024 din 05.02.
2024, cod RJ ee73d5677

(https://rejust.ro/juris/ee73d5677)
Cod ECLI ECLI:RO:TBBZU:2024:004.######

Dosar nr. ##/114/2024
ROMÂNIA
TRIBUNALUL #####
SECŢIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
SENTINŢA Nr. ##/2024

Şedinţa publică de la 05 ######### 2024
Completul constituit din:
PREŞEDINTE ##### ######## ####
Grefier ####### ##########
Pe rol se află pronunţarea acţiunii în materia Contencios administrativ şi fiscal, având ca

obiect suspendare executare act administrativ, formulată de reclamanţii ###### ######
#########, ###### #####, ####### ##### - #########, ##### #######, #### ##########,
####### ###### - ###, ####### ######## - #######, ##### ########, ####### ####### -
##########, ##### ######### şi ##### #######, toți prin reprezentant convențional Avocat
######## ####, din cadrul Baroului București, cu sediul secundar în #### ########, str. #####
############. nr. 52A, Județul #######, cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea
actelor de procedură la această adresă, în contradictoriu cu pârâţii MUNICIPIUL #####, prin
######, PRIMARUL MUNICIPIULUI #####, Primăria Municipiului ##### şi CONSILIUL
LOCAL AL MUNICIPIULUI #####, cu sediul în #### #####, Piața Daciei, nr. 1, #######
#####.
Prezenţa şi dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 02.02.2024 şi au fost
consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta
sentinţă, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera asupra excepţiilor lipsei calității
procesuale pasive a Primarului municipiului ##### si a Municipiului #####, prin ######, a
excepţia lipsei de interes în formularea cererii şi asupra fondului cauzei, a amânat pronunţarea la
data de 05.02.2024, iar la această dată,
După deliberare,
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cererii având ca obiect suspendare executare act administrativ, reţine
următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului ##### la data de 08.01.2024 sub nr.
##/114/2024, reclamanţii ###### ###### #########, ###### #####, ####### ##### -
#########, ##### #######, #### ##########, ####### ###### - ###, ####### ######## -
#######, ##### ########, ####### ####### - ##########, ##### ######### şi #####
#######, în contradictoriu cu pârâţii MUNICIPIUL #####, prin ######, PRIMARUL
1
Hotarâre nr. 84/2024 din 05.02.2024, cod RJ ee73d5677
MUNICIPIULUI #####, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ##### şi CONSILIUL LOCAL AL
MUNICIPIULUI #####, au solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună
suspendarea executării Hotărârii Consiliului Local ##### nr. 275/22.12.2023 prin care s-a
aprobat Organigrama, Ștatul de Funcții și Regulamentul de Organizare și Funcționare al Direcției
####### Locală a Municipiului ##### si a Hotărârii Consiliului Local ##### nr. 273/22.12.2023
prin care s-a aprobat Organigrama, Ștatul de Funcții și Regulamentul de Organizare și
Funcționare pentru aparatul de specialitate al Primarului Municipiului #####, conform
prevederilor Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea
sustenabilității financiare a României pe termen lung, inclusiv a actelor ce au stat la baza
acestora, precum și a tuturor actelor subsecvente, până la soluționarea definitivă a litigiului
având ca obiect anularea acestora.
În motivarea în fapt, reclamanţii au arătat în esenţă că, prin HCL nr. 273/22.12.2023 s-a
procedat în mod nelegal și abuziv la aprobarea și modificarea Organigramei, Ștatului de Funcții
și Regulamentului de Organizare și Funcționare pentru aparatul de specialitate al Primarului
Municipiului #####, iar prin HCL nr. 275/22.12.2023 s-a procedat în mod nelegal și abuziv la
aprobarea Organigramei, Ștatului de Funcții și Regulamentului de Organizare și Funcționare al
Direcției ####### Locală a Municipiului #####. La adoptarea celor două organigrame, se află
adoptarea nelegală a HCL anterioară nr. 252/29.11.2023, prin care, sub pretextul încadrării în
prevederile Legii austerității nr. 296/2023, s-a aprobat înființarea Direcției ####### Locală a
Municipiului #####, ca instituție publică de interes local, sub autoritatea Consiliului Local al
Municipiului #####, prin reorganizarea Direcției Poliției Locale din cadrul aparatului de
specialitate al primarului Municipiului #####.
Reclamanţii au arătat că, adoptarea celor două organigrame, cea a Direcției de Poliție
Locală nou înființată și noua organigramă a aparatului de specialitate al Primarului, presupun
măsuri ce conduc la concedierea abuzivă și nelegală a personalului contractual întrucât nu se mai
regăsesc în noua organigramă aprobată a aparatului de specialitate al Primarului, iar organigrama
Direcției de Poliție Locală nou înființată cuprinde doar 5 posturi și acelea vacante și în condițiile
în care în prezent sunt 11 angajați care desfășoară activitățile de monitorizare, pe 24 de posturi
pentru monitorizare, restul de 13 posturi neștiind dacă sunt vacante sau ocupate de persoane care
în realitate exercită alte atribuții în cadrul UAT.
În fapt, reclamanţii au arătat sunt personal contractual, parte angajați în cadrul Serviciului
Dispecerat și Monitorizare — Direcția Poliție Locală din cadrul aparatului de specialitate al
Primarului Municipiului #####, iar parte angajați în cadrul Serviciului Administrativ —
############ Monitorizare al aparatului de specialitate al Primarului Municipiului #####.
Odată cu începutul mandatului noului ###### al Municipiului ##### din vara anului
2016 unicul scop al acestuia a devenit înlăturarea poliţiştilor locali și a altor angajați, pe cale de
consecință acesta demarând procedurile de modificare a organigramei, astfel încât sa fie
concediaţi la acel moment peste 300 de poliţişti locali.
In acest sens, la propunerea Primarului, fără a exista aviz din partea ANFP, Consiliul
Local ##### a adoptat HCL nr. 193/18.10.2016 prin care în mod nelegal a fost modificata
organigrama Primăriei Municipiului #####, noua organigrama prevăzând un număr total de 138
de funcţii publice, ceea ce implica concedierea nelegala a peste 300 de poliţişti din cadrul Politiei
2
Locale #####, invocându-se dispozițiile Curţii de Conturi — Camera de Conturi ##### din
Decizia nr. ##/2016.
Considerând nelegala hotărârea astfel adoptata, după parcurgerea procedurii prealabile
administrative s-a solicitat anularea acestei HCL, a actelor ce au stat la baza acesteia, precum si a
tuturor actelor subsecvente, pe rolul Tribunalului ##### fiind înregistrat dosarul nr.
####/114/2016 — în prezent nefinalizat. In acelaşi timp, s-a formulat si cerere de suspendare a
executării HCL contestata — dosar nr. ####/114/2016, cerere admisa, astfel ca prin Sentinţa nr.
###/25.11.2016 pronunţată de Tribunalul ##### s-a dispus suspendarea executării HCL #####
nr. 193/2016, sentință rămasă definitivă prin respingerea recursului — Decizia nr.
###/14.03.2017 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești.
Ulterior, tot la iniţiativa Primarului Municipiului #####, Consiliul Local ##### adoptă
doua alte hotărâri, respectiv HCL nr. 267 si 270 din 21.12.2016, prin care se transforma #######
Locală în instituție de sine stătătoare, cu personalitate juridică, astfel încât polițiștii locali să nu
mai beneficieze de locurile de muncă, în condițiile în care nici paza în unitățile de învățământ nu
se mai dorea a fi asigurată de către ####### Locală, astfel cum rezultă din aceste HCL.
În realitate, aceste doua hotărâri nu au reprezentat altceva decât o formă mascată de a se
realiza aceleași demersuri de concediere colectivă a polițiștilor locali și a altor persoane din
aparatul UAT, măsuri ce s-au dorit inițial prin adoptarea HCL nr. 193/2016, tot la inițiativa
Domnului ######, intenția si scopul urmărit al Primarului fiind evidente, în condițiile în care
procedura reorganizării invocată nu a arătat că se mențin aceleași posturi.
Prin Sentinţa nr. ###/09.06.2017 pronunţată de Tribunalul ##### în dosarul nr.
####/114/2017 s-a dispus suspendarea executării HCL ##### nr. 267 si nr. 270/2016, sentință
rămasă definitivă prin respingerea recursului — Decizia nr. ####/18.10.2017 pronunțată de
Curtea de Apel Ploiești.
De asemenea, pe rolul Tribunalului ##### a fost înregistrat dosarul nr. ####/114/2017 în
care prin Sentința nr. ###/18.06.2018 s-a dispus anularea HCL ##### nr. 267 și nr. 270 din
21.12.2016, sentință rămasă definitivă prin anularea recursului ca nemotivat — Decizia nr.
####/14.11.2018 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești.
Mai mult, întrucât nici in cursul anului 2017 Dl. ###### nu a reuşit obţinerea unui aviz
favorabil de la ANFP, s-a încercat o noua forma mascata de a concediere, procedând in şedinţa
din 28.04.2017 la adoptarea a încă doua HCL nr. 93 si nr. 94, prin ”abrogarea” de către Consiliul
Local ##### a HCL nr. 193/2016 si aprobarea unor noi organigrame, masuri total nelegale
întrucât singura modalitate prin care s-ar fi putut da curs acestei iniţiative, ar fi fost ca efect al
admiterii plângerii prealabile administrative formulate, iar nu după sesizarea instanţei de judecata
cu anularea acesteia.
Prin Sentinţa nr. ###/07.06.2017 pronunţată de Tribunalul ##### în dosarul nr.
####/114/2017 s-a dispus suspendarea executării HCL ##### nr. 93 si nr. 94/2017, sentință
rămasă definitivă prin respingerea recursului — Decizia nr. ####/12.09.2017 pronunțată de
Curtea de Apel Ploiești.
Și de această dată, pe rolul Tribunalului ##### a fost înregistrat dosarul nr.
####/114/2017, soluționat definitiv prin Sentința nr. ######.03.2022 prin care s-a dispus
anularea HCL ##### nr. 93 și nr. 94 din 28.04.2017, sentință rămasă definitivă prin Decizia nr.
3
De asemenea, în şedinţa de Consiliu Local din data de 11.05.2017 prin alte doua HCL nr.
120 și nr. 121 s-a aprobat o nouă organigrama (a treia), numărul de personal și statul de funcţii
din cadrul Politiei Locale a Municipiului #####, deşi ca efect al pronunțării Sentinței nr.
###/2016 la acel moment era suspendata (și în prezent este suspendată) structura organizatorica
în care sunt încadrate și funcțiile publice din cadrul Direcției Politiei Locale a Municipiului
##### din cadrul aparatului de specialitate al Primarului. Arătam că în acest sens s-a pronunțat și
ANFP prin Adresa răspuns nr. ############.03.2017 : Adoptarea unor noi organigrame are că
efect modificarea structurii organizatorice fata de cea anterior aprobata și suspendata urmare a
Sentinței nr. ###/2016, ceea ce contravine scopului acestei masuri dispuse de instanță de judecata
și care vizează conservarea situației până la momentul la care efectele suspendării vor înceta,
respectiv până la soluționarea definitiva a dosarului m: ####/114/2016 ce are ca obiect anularea
HCL nr 193/2016.
Urmare a adoptării celor doua HCL nr. 120 și nr. 121 au fost emise preavizele către
angajați, în urma cărora aceștia ar fi urmat să fie concediați în termen de 20 de zile, începând cu
data de 15.05.2017, respectiv la data de 13.06.2017, data de la care 260 de oameni ar fi rămas
fără locuri de munca, dacă nu s-ar fi dispus de către instanță prin Sentință nr. ###/01.02.2018
pronunțată de Tribunalul ##### în dosarul nr. ####/114/2017 suspendarea executării HCL #####
nr. 120 și nr. 121/2017, sentință rămasă definitivă prin respingerea recursului — Decizia nr.
Și de această dată, după parcurgerea procedurii prealabile administrative, s-a solicitat
anularea și a acestor HCL, pe rolul Tribunalului ##### fiind înregistrat dosarul nr.
####/114/2017, nesoluționat încă definitiv.
În anul 2020 se adoptă o nouă HCL nr. 104/18.05.2020 prin care s-a procedat în mod
nelegal la luarea de masuri ce conduceau la concedierea abuziva și nelegala. Astfel, sub pretextul
încadrării în prevederile OUG nr. 63/2010, prin aceasta nouă HCL nr. 104/18.05.2020 se
modifică organigrama în condiţii de nelegalitate.
De asemenea, după parcurgerea procedurii prealabile administrative, s-au adre###
######### ## judecata solicitând anularea și a acestei HCL, pe rolul Tribunalului ##### fiind
înregistrat dosarul nr. ##/114/2021, nesoluționat încă, fiind suspendat prin Încheierea de ședință
din data de 04.05.2022.
În aceste condiţii, insistându-se și în anul 2023 în concedierea angajaților UAT, se adoptă
o nouă HCL nr. 252/29.11.2023, prin care s-a aprobat înființarea Direcției ####### Locală a
Municipiului #####, că instituție publică de interes local, sub autoritatea Consiliului Local al
specialitate al primarului Municipiului #####, precum și HCL nr. 273/22.12.2023 prin care s-a
aprobat modificarea Organigramei, Ștatului de Funcţii și Regulamentului de Organizare și
Funcționare pentru aparatul de specialitate al Primarului Municipiului #####, și HCL nr.
275/22.12.2023 privind aprobarea Organigramei, Ștatului de Funcţii și Regulamentului de
Organizare și Funcționare al Direcției ####### Locală a Municipiului #####, noua instituție
înființată.
Aprobarea acestor noi organigrame s-a realizat sub pretextul încadrării în prevederile
Legii austerităţii nr. 296/2023 și a eficientizării activităţii, însă după cum reiese și din preambulul
acestor HCL, la baza acestor hotărâri printre altele se află referatele de aprobare ale Primarului
4
Municipiului ##### și HCL anterioară nr. 252/29.11.2023. În realitate, însă, și aceste două
hotărâri nu reprezintă altceva decât o formă mascată de a se realiza aceleași demersuri de
concediere colectivă a tuturor polițiștilor locali și a reclamanţilor, ce au fost realizate și anterior
încă de la adoptarea primei HCL de modificare a organigramei nr. 193/2016.
Pe cale de consecință, la acest moment reclamanţii se află în situația că instituțiile publice
ale Municipiului #####, respectiv Primarul și Consiliul Local să încalce în mod grav dispozițiile
legale incidente și să nesocotească hotărârile definitive anterioare pronunțate de instanțele
judecătorești, Primarul Municipiului ##### continuând la nesfârșit seria de organigrame
modificate, reclamanţii fiind permanent amenințați cu pierderea locului de muncă, întrucât
înființarea noii Direcţii de Poliție Locală și adoptarea noilor organigrame au ca și consecință
desființarea posturilor.
Au invocat pentru îndeplinirea condiţiilor suspendării prevederile art. 14 din Legea
554/2004:
Cazul bine justificat este determinat de faptul că din motivele pe care le invocă, rezultă o
îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate care constituie unul dintre
fundamentele caracterului executoriu al actului administrativ. În acest sens s-a pronunțat și
Decizia ICCJ nr. 507/26.01.2007 publicată în Legea Contenciosului Administrativ adnotată de
G. ######, p. 148.
În primul rând, adoptarea celor două HCL s-a realizat cu încălcarea prevederilor art. 134
din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, nefiind respectat termenul de 3 zile prevăzut
de art. 134 alin. 3 lit. b), neputând subzista ipoteza prevăzută de art. 134 alin. 4 din OUG nr.
57/2019 privind Codul Administrativ.
Niciunul din actele care stau la baza adoptării celor 2 HCL nu a impus modificarea
organigramei pentru aparatul de specialitate al Primarului Municipiului ##### prin desființarea
Direcției de Poliție Locală și înființarea acesteia că instituție de sine stătătoare — nici Legea nr.
296/2023 și nici Adresa Instituției Prefectului nr. 15196/31.10.2023, cu consecința desființării
posturilor reclamanţilor și a concedierii acestora. Cu ocazia consultărilor din data de 27.11.2023,
cât și în cadrul ședinței de Consiliu Local din data de 29.11.2023 la baza adoptării acestor măsuri
au fost invocate prevederile Legii nr. 296/2023 și Adresa Instituției Prefectului Județului #####,
astfel cum rezultă din cele consemnate potrivit proceselor — verbale de ședință și înregistrărilor
audio și video ale celor două ședințe.
#### scopul adoptării noii organigrame era determinat doar de prevederile Legii nr.
296/2023, atunci reducerea de 10% prevăzută de lege s-ar fi putut aplica posturilor vacante, care
se regăsesc în număr suficient astfel încât să nu fie afectate posturile reclamanţilor și nu se
procedeze la concedierea acestora în condițiile în care monitorizarea nu se poate realiza fără
factorul uman, iar personalul, raportat la numărul de camere, erau oricum subdimensionați.
Desființarea Direcției de Politie Locală din noua organigramă aprobată și înființarea
acesteia că instituție de sine stătătoare și modificarea Organigramei atât a Poliției locale cât și a
UAT, organigrame în cadrul cărora reclamanţii nu ne mai regăsesc are la bază interpretarea
eronată a prevederilor legale și a Răspunsului Instituției Prefectului Județului ##### exprimat
prin Adresa nr. 15196/31.10.2023, instituțiile publice emitente invocând un număr de maxim 129
de polițiști locali că fiind numărul maxim prevăzut de lege.
5
Lecturând însă cu atenție răspunsul Instituției Prefectului, ceea ce s-a comunicat a fost
faptul că numărul maxim de posturi pentru anul 2023 la nivelul UAT ##### este de 562 (cu 10%
mai puţin decât cel aprobat inițial pentru anul 2023, conform Legii nr. 296/2023), la care se
adaugă un număr suplimentar de 177 posturi în temeiul pct. 2- 6 din Anexa nr. 1 la OUG nr.
63/2010, respectiv :
a) 38 posturi în cadrul Serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, cu sau fără
personalitate juridică;
b) 129 posturi în cadrul Serviciului public de poliție locală, cu sau fără personalitate
juridică;
c) 10 posturi pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri externe
nerambursabile, numai pentru perioada implementării proiectelor.
Prin urmare, astfel cum a comunicat și Instituția Județului #####, numărul de 129 de
posturi menționat este unul suplimentar, fiind un beneficiu al legii, peste numărul de posturi de
562, în cadrul căruia se regăsesc și posturi ale polițiștilor locali. ####, ar trebuie să se regăsească
atât în numărul de 562 de posturi, la care se adaugă și numărul suplimentar de 129 de posturi.
De altfel, răspunsul Instituției Prefectului nu este unul diferit față de cele anterioare și în
baza căruia a fost aprobat inclusiv pentru anul 2023 numărul maxim de posturi la nivelul UAT
#####, singura în Adresa răspuns a Instituției Prefectului constând în diminuarea numărului de
posturi maxim admis cu 10% având în vedere noile reglementări din Legea nr. 296/2023. ####,
și în anii anterior, răspunsul Instituției Prefectului a fost în același sens, iar în ceea ce privește pe
polițiștii locali personal contractual, nu s-a mai considerat că au depășit numărul de posturi
maxim admis și nici nu s-a mai impus necesitatea desființării Direcției de Poliție Locală din
cadrul aparatului de specialitate al Primarului și înființării Direcției Poliție Locală că instituție de
sine stătătoare.
Subliniază în continuare că, nu sunt polițiști locali, dar au fost asimilați acestora și puși la
grămadă în procedurile de restructurare.
Ca efect al pronunțării Sentinței nr. ###/2016 la acest moment este suspendata și structura
organizatorica în care sunt încadrate și funcțiile publice din cadrul Direcției Politiei Locale a
Municipiului ##### din cadrul aparatului de specialitate al Primarului, cât și a celorlalte funcţii
din cadrul aparatului de specialitate. Au arătat că, în acest sens s-a pronunțat și ANFP prin
Adresa răspuns nr. ############.03.2017.
Pe cale de consecință, adoptarea unei noi organigrame are că efect modificarea structurii
organizatorice faţă de cea anterior aprobata și suspendata urmare a Sentinței nr. ###/2016, ceea
ce contravine scopului acestei masuri dispuse de instanță de judecata și care vizează conservarea
situației până la momentul la care efectele suspendării vor înceta, respectiv până la soluționarea
definitiva a dosarului nr. ####/114/2016 ce are că obiect anularea HCL nr. 193/2016, prima
hotărâre cu care s-au demarat modificările ulterioare de organigrame.
Au arătat în continuare că, prin noua organigramă din cadrul aparatului de specialitate al
Primarului Municipiului #####, deși se desființează posturile acestora, în fapt se înființează alte
posturi noi. Ori, desființarea unui post astfel încât să conducă la încetarea contractului de muncă
trebuie să aibă justificare, să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă, ipoteze ce nu se
regăsesc în cazul de faţă.
6
#### s-a invocat necesitatea creșterii eficienței activităţii, cele două HCL contestate nu
cuprind o analiză amănunțită, nu sunt însoțite de niciun referat de specialitate, care să analizeze
efectiv activitatea noastră până în prezent, dimensiunea ei în raport de necesități și care să
concluzioneze că structura serviciului de monitorizare este supradimensionată și nu este una
eficientă și operativă astfel încât se impune restructurarea.
În plus, deși se invocă creșterea eficienței activităţii, cel puţin în ceea ce privește
activitatea reclamanţilor, cea de monitorizare, aceasta nu este nicicum dovedită, cu atât mai mult
cu cât la serviciul monitorizare urmare a noii organigrame numărul de posturi se reduce la 5 în
condițiile în care din 2017 până în prezent numărul camerelor video de supraveghere instalate de
Primăria ##### pentru care au fost accesate fonduri europene și pentru care este necesar a se
asigura supraveghere și monitorizare continuă a crescut de la 163 la 400.
Mai mult, având în vedere că s-a procedat la inaugurarea noului Centru Info trafic,
serviciul monitorizare ar fi trebuit mutat în cadrul acestuia, neexistând astfel și nefiind dovedită
nicio justificare, nici în fapt, nici în drept, pentru aprobarea noii organigrame prin desființarea
posturilor subsemnaților.
Reorganizarea unei instituţii implică identificarea factorilor care necesită schimbarea și
anume, factori obiectivi care vizează eliminarea disfuncționalităților și factori subiectivi
determinați de anumite lipsuri, concretizați în acțiuni de îmbunătățire sau perfecționare. Ori, în
aceste HCL nu se menționează factorii care au condus la necesitatea reorganizării instituției în
această modalitate și nici unul din actele ce stau la baza emiterii celor două HCL nu conţin vreo
motivare.
În plus, reclamanţii au mai arătat că, sunt personal contractual și potrivit art. 16 alin. 2 din
Legea nr. 155/2010 devin incidente și prevederile din Codul Muncii, iar în conformitate cu art. 5
din Legea nr. 467/2006 angajatorului îi revenea obligația consultării și informării în condițiile
legii, dispoziţii care însă nu au fost respectate, neexistând consultări premergătoare efective cu
Sindicatele, cu ocazia adoptării noilor organigrame nu s-au realizat consultări.
Adoptarea noilor organigrame presupune modificarea contractelor de muncă ale
subsemnaților, modificări care potrivit art. 41 din Codul Muncii nu se pot realiza decât cu
acordul părților, nicidecum în mod unilateral.
Au învederat faptul că, în anii ##### #### trecerea acestora din cadrul Serviciului
Dispecerat și Monitorizare — Direcția Poliție Locală din cadrul aparatului de specialitate al
Primarului Municipiului ##### în cadrul Serviciului Administrativ ############ Monitorizare
al aparatului de specialitate al Primarului Municipiului ##### s-a realizat prin Dispoziţii emise și
semnate de Primarul Municipiului #####, astfel încât posturile nu pot fi afectate de adoptarea
unei noi organigrame la nivelul Direcției de Poliție Locală, iar concomitent cu desființarea
posturilor urmare a adoptării unei noi organigrame la nivelul aparatului de specialitate al
Primarului trebuia să li se asigure un alt loc de muncă în cadrul Primăriei, echivalentul funcției
ocupate.
####, în realitate, și prin aceste HCL scopul urmărit este concedierea reclamanţilor,
intenția este evidentă, în condițiile în care dl. ######, de peste 7 ani de zile, încă din anul 2016,
adoptă organigrame peste organigrame pentru a lipsi de efecte atât hotărârile deja pronunțate de
instanțele de judecată în litigiile purtate, cât și litigiile pendinte și pentru a contracta extern
serviciile pe care le pot realiza și prin personalul propriu.
7
În aceste condiţii, aceste HCL ##### contestate sunt nelegale, măsurile întreprinse fiind
la rândul lor nelegale, și se încalcă vădit o serie de dispoziţii legale aplicabile și reclamanţilor,
asupra cărora se răsfrâng măsurile adoptate, finalitatea fiind aceea că, urmare a adoptării acestor
noi organigrame, să se procedeze, la concedierea reclamanţilor angajați ai Primăriei Municipiului
#####, astfel :
- Adoptarea acestor HCL s-a realizat cu încălcarea prevederilor art. 134 din OUG nr.
57/2019 privind Codul Administrativ, nefiind respectat termenul de 3 zile prevăzut de art. 134
alin. 3 lit. b).
-Aprobarea celor două HCL s-a realizat în Ședința extraordinară de Consiliu Local din
data de 22.12.2023, ședință pentru care comunicarea Dispoziției de convocare s-a realizat prin
Anunț publicat în data de 20.12.2023 pe site-ul oficial al Primăriei.
Ori, potrivit art. 134 alin. 3 din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ :
(3) Data ședinței consiliului local precizată cu ocazia convocării este stabilită, cu
respectarea modului de calcul al termenelor procedurale, prevăzut de art. 181 din Legea nr.
134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, astfel:
a) în termen de 5 zile de la data comunicării dispoziției de convocare pentru ședințele
ordinare;
b) în termen de 3 zile de la data comunicării dispoziției sau documentului de convocare
pentru ședințele extraordinare.
Invocarea în cuprinsul Dispoziției de convocare a prevederilor art. 134 alin. 4 din Codul
administrativ nu își găsește nicio justificare și nu are niciun temei legal.
Astfel, potrivit art. 134 alin. 4 din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ :
(4) În caz de forţă majoră și/sau de maximă urgentă pentru rezolvarea intereselor
locuitorilor comunei, ai orașului sau ai municipiului/subdiviziunii administrativ-teritoriale ori în
alte situaţii stabilite de regulamentul de organizare și funcţionare a consiliului local, convocarea
acestuia pentru ședința extraordinară, prin excepție de la prevederile alin. (3) lit. b), se face de
îndată.
Aprobarea Organigramei, Ștatului de Funcţii și Regulamentului de Organizare și
Funcționare pentru aparatul de specialitate al Primarului Municipiului #####, cât și aprobarea
Organigramei, Ștatului de Funcţii și Regulamentului de Organizare și Funcționare al Direcției
####### Locală a Municipiului ##### nu au presupus un caz de forță majoră și nici de maximă
urgență pentru rezolvarea intereselor locuitorilor municipiului #####.
Adoptarea acestor HCL au la bază ca pretext Legea nr. 296/2023, dar în realitate sunt de
fapt vendete personale sau interese ale conducătorilor unităţii administrativ teritoriale.
Totodată, aceste măsuri sunt urmare a adoptării HCL nr. 252/29.11.2023 prin care s-a
aprobat înființarea Direcției ####### Locală a Municipiului ##### ca instituție de sine
stătătoare, sub pretextul prevederilor Legii nr. 296/2023 care impunerea reducerea numărului de
posturi cu 10% și modificarea organigramei aparatului de specialitate al Primarului până la data
de 31.12.2023.
Ulterior, însă prin OUG nr. 115/14.12.2023 publicată în M.Of. nr. 1139/15.12.2023
termenul a fost prorogat până la data de 30.06.2024, astfel încât convocarea Consiliului Local în
ședința extraordinară cu nerespectarea termenelor prevăzute de lege s-a realizat cu încălcarea
8
prevederilor legale, iar hotărârile adoptate în ședința convocată în mod nelegal fiind la rândul lor
nelegale.
HCL nr. 273 și nr. 275 sunt nemotivate, nu există o motivare efectivă și concretă a
măsurilor dispuse, se invocă diverse prevederi legale ori înscrisuri, spre exemplu Adresa
Instituției Prefectului nr. 15196/31.10.2023 care însă nu au impus reorganizarea instituției și
concedierea reclamanţilor, astfel încât să se impună adoptarea Organigramei, Ștatului de Funcţii
și Regulamentului de Organizare și Funcționare al acesteia, ci vizează alte aspecte ce nu au
legătură cu măsurile adoptate. În aceste condiţii, HCL contestate sunt nemotivate.
HCL nr. 273 și nr. 275 sunt nemotivate întrucât nu există o motivare clară pentru care
anume considerente este necesar și se impune desființarea posturilor în condițiile în care
personalul care făcea monitorizarea era oricum subdimensionat în raport de nevoile reale ale
orașului.
#### s-a invocat necesitatea creșterii eficienței activităţii, cele două HCL contestate nu
cuprind o analiză amănunțită, nu sunt însoțite de niciun referat de specialitate care să analizeze
efectiv activitatea, dimensiunea personalului de monitorizare și care să concluzioneze dacă
activitatea acestora nu este una eficientă și operativă, astfel încât se impune reorganizarea prin
restructurarea posturilor reclamanţilor.
După cum rezultă din chiar preambulul și conținutul HCL, acestea nu conţine nicio
motivare, fiind acte administrative, aceasta se motivează prin ele însele, iar nu prin trimitere la
alte acte.
În plus, deși se invocă creșterea eficienței activităţii, cel puţin în ceea ce privește
activitatea reclamanţilor, cea de monitorizare, aceasta nu este nicicum dovedită, cu atât mai mult
cu cât la serviciul monitorizare urmare a noii organigrame numărul de posturi se reduce la 5 în
condițiile în care din 2017 până în prezent numărul camerelor video de supraveghere instalate de
Primăria ##### pentru care au fost accesate fonduri europene și pentru care este necesar a se
asigura supraveghere și monitorizare continuă a crescut de la 163 la 400.
Mai mult, având în vedere că s-a procedat la inaugurarea noului Centru Info trafic,
serviciul monitorizare ar fi trebuit mutat și în cadrul acestuia, neexistând astfel și nefiind
dovedită nicio justificare, nici în fapt, nici în drept, pentru aprobarea noilor organigrame și
desființarea implicit a posturilor subsemnaților.
Reamintesc faptul că procesul modificărilor de organigramă a fost început încă din
noiembrie 2016, atunci când s-a susținut nereal că nr. de posturi este mult mai mic și prin HCL
nr. 193/2016 s-a redus semnificativ tot prin înlăturarea polițiștilor locali.
Reorganizarea unei instituţii implică identificarea factorilor care necesită schimbarea și
anume, factori obiectivi care vizează eliminarea disfuncționalităților și factori subiectivi
determinați de anumite lipsuri, concretizați în acțiuni de îmbunătățire sau perfecționare. Ori, nici
în aceste HCL nu se menționează factorii care au condus la necesitatea reorganizării instituției în
această modalitate și nici unul din actele ce stau la baza emiterii celor două HCL nu conţin vreo
motivare.
Și de această dată s-a realizat o procedură nelegală de emitere a actelor administrative
contestate, în condițiile în care niciunul din actele care stau la baza adoptării celor două HCL nu
să impus sau justificat desființarea Serviciului de monitorizare din cadrul aparatului de
specialitate al Primarului și sau al Direcției de Poliție locală, înființarea Direcției că instituție de
9
sine stătătoare și, implicit, aprobarea noii organigrame în aceste condiţii — nici Legea nr.
296/2023 și nici Adresa Instituției Prefectului nr. 15196/31.10.2023.
Ori, nemotivarea constituie unul dintre motivele de nelegalitate ale actului contestat.
După cum a reținut și instanță de judecata prin Sentință nr. ###/25.11.2016 care a admis cererea
de suspendare a HCL ##### nr. 193/2016, fiind un act administrativ cu caracter individual, HCL
trebuia să conțină o motivare a masurilor adoptate.
La fel s-a reținut în mod definitiv de Tribunalul ##### prin Sentință nr. ###/14.06.2018
pronunțată în dosarul nr. ####/114/2017 în care s-a stabilit în mod legal că HCL contestate în
acel dosar, nu conțin motivarea în fapt a masurilor dispuse, ci doar trimiterea la expunerea de
motive a Primarului, la Raportul Serviciului Resurse Umane și avizele unor comisii de
specialitate ale Consiliului Local #####, iar lipsa motivării în fapt impietează asupra posibilității
de apreciere a temeiniciei acestora.
De altfel, unul dintre principiile unei bune administrări este consecventa în activitate,
consecventa care se reflecta în procesul decizional. Astfel, orice decizie a autorităților publice
trebuie motivata într-o modalitate coerenta și suficienta pentru a evita arbitrariul, apreciindu-se
în mod corect că motivarea actului administrativ este cu atât mai necesara cu cât instituția
emitenta dispune de o larga putere de apreciere, instanță având rolul de a controla aceasta forță
discreționară.
În plus, a reținut instanța de judecată în dosarul precedent că expunerea de motive (în
cazul de față referatul de aprobare — nn.) nu poate suplini motivarea propriu-zisa a hotărârii. Pe
de alta parte, tocmai în exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit Legii nr. 215/2001 (în vigoare
la acel moment — nn.), consiliul local este cel care adopta hotărâri, incumbându-i și obligația
motivării aspectelor avute în vedere la adoptarea unei soluții sau a alteia.
Orice decizie de natura a produce efecte privind drepturile persoanelor trebuie motivata,
mai ales din perspectiva posibilității persoanei și a societății de a aprecia asupra legalității și
temeiniciei măsurii, respectiv asupra respectării limitelor dintre puterea discreționară și
arbitrariu. A accepta teza potrivit căreia autoritatea publica emitenta a actului nu trebuie să își
motiveze decizia echivalează cu golirea de conținut a esenței democrației, a statului de drept
bazat pe principiul legalității. ######### autorității emitente de a motiva actul administrativ
constituie o garanție contra arbitrariului administrației publice și se impune mai ales în cazul
actelor prin care se suprima drepturi sau situații juridice individuale. Pe cale de consecință, în
speță se impunea detalierea motivelor, se impunea efectuarea unui studiu economic-financiar
care să justifice necesitatea reorganizării instituției, necesitatea reducerilor cheltuielilor cu
personalul, precum și întocmirea unui plan de masuri cu privire la drepturile persoanelor
indisponibilizate.
Motivarea reprezintă o obligație generala, constituțională, aplicabila oricărui act
administrativ. #### o condiție de legalitate externa a actului, care face obiectul unei aprecieri in
concreto, după natura acestuia și contextul adoptării sale. Obiectivul său este prezentarea într-un
mod clar și neechivoc a raționamentului instituției emitente.
Motivarea urmărește o dubla finalitate. În primul rând, îndeplinește o funcție de
transparenta a procedurilor administrative, astfel încât se permite cetățenilor să verifice
temeinicia actului administrativ, iar în al doilea rând, permite judecătorului să exercite un control
asupra elementelor de fapt și de drept care au servit drept baza de exercitare a puterii de
10
apreciere. Motivarea trebuie realizata suficient de detaliată, în cazul de fata prin indicarea
motivelor pentru care autoritatea emitenta a ajuns la concluzia necesitații adoptării masurilor
respective.
Motivarea trebuie să fie efectiva. Așadar, motivarea este o formalitate substanțială a cărei
absenta sau insuficienta antrenează anularea actului, după cum în mod corect a reținut și instanță
de judecata. De altfel, în cazul nostru, este evident că motivarea masurilor adoptate este
inexistenta.
În acest sens este și jurisprudență Curții de Justiție de la Luxembourg (cazul C367/1995),
potrivit căreia motivarea trebuie să fie adecvata actului emis și trebuie să prezinte de o maniera
clara și univoca algoritmul urmat de instituția care a adoptat măsură atacata, astfel încât să li se
permită persoanelor vizate să stabilească motivarea masurilor și, de asemenea, să permită
instanțelor să efectueze revizuirea actului.
Inclusiv ##### sociala europeana revizuita prin art. 24 lit. a) prevede posibilitatea
concedierii salariaților pentru un motiv întemeiat, legat de aptitudinea sau conduita acestora ori
de cerințele de funcționare a întreprinderii, a instituției sau a serviciului, ori în cazul de fata nu
exista nici o motivare, de nici un fel, de nici o natura, pentru care subsemnații vom fi concediați,
aprobarea noilor organigrame având că și finalitate concedierea noastră.
Adoptarea HCL contestate și a căror suspendare a executării o solicităm lipsește de efecte
Sentință nr. ###/2016 pronunțată de Tribunalul ##### în dosarul nr. ####/114/2016 și încalcă
puterea de lucru judecat a Sentinței nr. ###/2018 pronunțată de Tribunalul ##### în dosarul nr.
####/114/2017.
Astfel cum am menționat anterior, adoptarea Organigramei, Ștatului de Funcţii și
Regulamentului de Organizare și Funcționare a Direcției Poliție Locală că instituție de sine
stătătoare implici modificarea organigramei de la nivelul Primăriei Municipiului ##### și a
aparatului de specialitate al primarului, organigramă care în prezent este suspendată că efect al
Sentinței nr. ###/2016 pronunțată de Tribunalul ##### în dosarul nr. ####/114/2016 și, mai mult,
înființarea acestei Direcţii s-a dispus și anterior, prin HCL nr. 267 și 270/2016, HCL anulate
definitiv în instanţă prin Sentința nr. ###/18.06.2018, hotărâre rămasă definitivă prin anularea
recursului că nemotivat — Decizia nr. ####/14.11.2018 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești.
Ca efect al pronunțării Sentinței nr. ###/2016 la acest moment este suspendata și structura
organizatorica în care sunt încadrate și funcțiile publice din cadrul Direcției Politiei Locale a
Municipiului ##### din cadrul aparatului de specialitate al Primarului. Arătam că în acest sens s-
a pronunțat și ANFP prin Adresa răspuns nr. ############.03.2017.
Pe cale de consecință, adoptarea unei noi organigrame are că efect modificarea structurii
organizatorice fata de cea anterior aprobata și suspendata urmare a Sentinței nr. ###/2016, ceea
ce contravine scopului acestei masuri dispuse de instanță de judecata și care vizează conservarea
situației până la momentul la care efectele suspendării vor înceta, respectiv până la soluționarea
definitiva a dosarului nr. ####/114/2016 ce are că obiect anularea HCL nr. 193/2016, prima
hotărâre cu care s-au demarat modificările ulterioare de organigrame.
Prin hotărârea pronunțată în dosarul nr. ####/114/2016, instanța de judecată a reținut,
printre altele, inclusiv nelegalitatea punerii în executare a măsurii de modificare a organigramei,
cel puţin până Ia soluționarea cererii de anulare a actului administrativ contestat (obiectul
dosarului ####/114/2016 fiind cerere de suspendare potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004).
11
Chiar dacă sentința nr. ###/2016 vizează un alt act administrativ, autoritatea de lucru judecat
privește și considerentele pe care acesta se sprijină, potrivit art. 430 și 431 C.proc.civ.
#### din luna decembrie 2016 s-a încercat anterior înființarea Direcției ####### Locală
și ulterior în cursul lunii mai 2017 adoptarea organigramei noii Direcţii înființate, susţinându-se
și la acel moment că organigrama anterior adoptată nu respectă prevederile OUG nr. 63/2010,
precum și faptul că numărul de polițiști locali depășește numărul maxim admis. Reamintesc însă
că aceste aspecte au fost definitiv tranșate de instanța de judecată în cadrul dosarului nr.
####/114/2017*, prin Sentința nr. ###/22.04.2019 pronunțată de Tribunalul ##### — Secția I
Civilă, în conformitate cu constatările reținute prin Raportul de expertiză întocmit în cadrul
acestui dosar, în care s-a stabilit că angajarea personalului contractual, respectiv și reclamanţii
din prezenta cauză, s-a realizat cu respectarea pct. 3 din Anexa din OUG nr. 63/2010, existând
avizele Instituției Prefectului Județului ##### privind stabilirea numărului maxim de posturi Ia
nivelul Primăriei Municipiului #####, respectiv avizele ANFP privind avizarea funcțiilor publice
din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului #####, avizul Comisiilor de
specialitate, astfel încât nu pot subzista pretinsele motive invocate în ceea ce privește
nelegalitatea numărului de posturi pentru polițiștii locali.
Ca efect al aprobării noii organigrame, numărul total de funcţii din cadrul Direcției
Poliție Locală este 129 de polițiști locali, din care doar 5 posturi sunt la ##############
monitorizare video, și acelea fiind posturi vacante, invocându-se în acest sens Răspunsul
Instituției Prefectului Județului ##### exprimat prin Adresa nr. 15196/31.10.2023.
Prin Adresa nr. 15196/31.10.2023, Instituția Prefectului Județului ##### nu a comunicat
faptul că numărul maxim al polițiștilor locali, funcționari public și personal contractual este de
129, aceasta fiind doar o interpretare proprie în mod voit greșită a instituțiilor publice locale și în
contra prevederilor legale.
Ceea ce s-a comunicat a fost faptul că numărul maxim de posturi pentru anul 2023 la
nivelul UAT ##### este de 562 (cu 10% mai puţin decât cel aprobat inițial pentru anul 2023,
conform Legii nr. 296/2023), la care se adaugă un număr suplimentar de 177 posturi în temeiul
pct. 2- 6 din Anexa nr. 1 la OUG nr. 63/2010, respectiv :
d) 38 posturi în cadrul Serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, cu sau fără
personalitate juridică ;
e) 129 posturi în cadrul Serviciului public de poliție locală, cu sau fără personalitate
juridică ;
f) 10 posturi pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri externe
nerambursabile, numai pentru perioada implementării proiectelor.
Prin urmare, astfel cum a comunicat și Instituția Prefectului Județului #####, numărul de
129 de posturi menționat este unul suplimentar, fiind un beneficiu al legii, peste numărul de
posturi de 562, în cadrul căruia se regăsesc și posturi ale polițiștilor locali. ####, și reclamanţii
trebuie să ne regăsească atât în numărul de 562 de posturi, la care se adaugă și numărul
suplimentar de 129 de posturi.
De altfel, răspunsul Instituției Prefectului nu este unul diferit față de cele anterioare și în
baza căruia a fost aprobat inclusiv pentru anul 2023 numărul maxim de posturi la nivelul UAT
#####, singura diferență în Adresa răspuns a Instituției Prefectului constând în diminuarea
numărului de posturi maxim admis cu 10% având în vedere noile reglementări din Legea nr.
12
296/2023. ####, și în anii anteriori Răspunsul Instituției prefectului a fost în același sens și nu s-a
mai considerat că s-a depășit numărul de posturi maxim admis și nici nu s-a mai impus
necesitatea desființării Direcției de Poliție Locală din cadrul aparatului de specialitate al
Primarului și înființării Direcției Poliție Locală că instituție de sine stătătoare și reorganizarea și
restructurarea Serviciului de Monitorizare.
Petenţii au funcția de referent sau ######### de specialitate 1, aceasta fiind eminamente
o funcție publică. O parte din petenți nu știu cum au fost trecuți din funcţia publică în personal
contractual.
Trecerea acestora din funcționari publici în personal contractual este lovita de nulitate
absolută. Faptul că avizul ANFP era obligatoriu rezultă din art. 107 din Legea nr. 188/1999.
În acest sens, înțelege să invoce nulitatea absolută a transformării petenților în personal
contractual pentru lipsa unei dispoziţii legale care să prevadă această posibilitate și lipsa avizului
ANFP, nulitate asupra căreia înțelege să insiste ca motiv întemeiat ce sta la baza nelegalităţii
HCL contestate.
În speță, dispoziția legală încălcată de autoritățile publice locale este o dispoziție
obligatorie, menită să asigure interesul general al unei categorii sociale, cea a funcționarilor
publici, și a legalităţii măsurilor luate în cadrul instituțiilor publice, personalul acestora având
statut special.
#### de nerespectarea prevederilor art. 107 din legea ######## care rezultă fără putinţă
de tăgadă din adresa ANFP, rezultă că trecerea de la funcţionar public la personal contractual
este lovită de nulitate absolută, iar orice act ulterior, inclusiv care implica sau conduce la
reducerea/modificarea posturilor fără avizul ANFP este la fel lovită de nulitate absolută. De
altfel, nu există un aviz/notificare al ANFP/către ANFP din anul 2023 care să stea la baza
reorganizării instituției și, implicit, al adoptării unei noi organigrame.
Prin adresa nr. ##########, ANFP arata că :
-” ...la data dispunerii măsurilor, prin dispoziție a primarului municipiului #####,
referitoare la modificarea calităţii posturilor prin transformarea funcțiilor publice .....în posturi ce
urmează a fi ocupate în baza unui contract individual de muncă nu mai era în vigoare prevederile
care permiteau astfel de modificări fiind abrogate prin Legea 140/2010... ”
-”Mai mult decât atât Agenţia Naționali a Funcționarilor Publici nu deţine documentația
prin care s-a dispus transformarea calităţii funcțiilor publice în posturi contractuale
Raportat la aceste aspecte consideră că, și petenților le erau aplicabile dispozițiile Legii
nr. 188/1999, care deși în articolul 6 exclude de la aplicarea generală a legii personalul
contractual de pază, raportat la situația de fapt, la încadrarea acestora în postul de referent care
este eminamente o funcție publică și având în vedere și articolul 111 din #### care derogă de la
articolul 6, aceasta devine pe deplin aplicabilă, mai ales în privința necesităţii avizării ANFP.
Întrucât instituțiile emitente au considerat petenţii personal contractual, acestora li se
aplica și dispozițiile din Codul Muncii, dispoziții ce nu au fost respectate, nici anterior și, în mod
evident. nici în prezent, în cauză fiind vorba despre o altă formă mascată de concediere colectivă.
Potrivit art. 16 alin. 2 din Legea nr. 155/2010 devin incidente prevederile din Codul
Muncii, potrivit cărora :
Raporturile de muncă ale personalului contractual din cadrul politiei locale se stabilesc,
se modifică, se suspendă și încetează în condițiile prevăzute de legislaţia muncii, iar cele ale
13
personalului contractual cu atribuții în domeniul pazei bunurilor și a obiectivelor de interes local
și cu respectarea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor,
bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată, iar în conformitate cu art. 5 din Legea
nr. 467/2006 angajatorului îi revenea obligația consultării și informării în condițiile legii,
dispoziţii care însă nu au fost respectate, neexistând consultări premergătoare efective cu
Sindicatele, iar cu ocazia adoptării noii organigrame nu s-au realizat consultări.
Astfel, potrivit art. 5 din Legea nr. 467/2006 :
(l) Angajatorii au obligaţia să informeze și să consulte reprezentanţii angajaților; potrivit
legislației în vigoare, cu privire la:
a) evoluția recentă și evoluţia probabilă a activităților și situației economice a
întreprinderii;
b) situația, structura și evoluţia probabilă a ocupării forţei de muncă în cadrul
întreprinderii, precum și cu privire la eventualele măsuri de anticipare avute în vedere, în special
atunci când există o amenințare la adresa locurilor de muncă;
c) deciziile care pot duce la modificări importante în organizarea muncii, în relațiile
contractuale sau în raporturile de muncă, inclusiv cele vizate de legislația română privind
procedurile specifice de informare și consultare în cazul concedierilor colective și al protecției
drepturilor angajaților, în cazul transferului întreprinderii.
(2) Informarea se face într-un moment, într-un mod și cu un conţinut corespunzătoare,
pentru a permite reprezentanților angajaţilor să examineze problema în mod adecvat și să
pregătească, dacă este cazul, consultarea.
(3) Consultarea are loc:
a) într-un moment, într-un mod și cu un conținut corespunzătoare, pentru a permite
reprezentanților angajaţilor să examineze problema în mod adecvat și să elaboreze un punct de
vedere;
b) la un nivel relevant de reprezentare a conducerii și a reprezentanților angajaţilor în
funcție de subiectul discutat;
c) pe baza informațiilor furnizate de angajator în conformitate cu prevederile art. 3 lit. e)
și a punctului de vedere pe care reprezentanţii angajaților au dreptul să îl formuleze;
d) astfel încât să permită reprezentanților angajaților să se întâlnească cu angajatorul și să
obţină un răspuns motivat la orice punct de vedere pe care îl pot formula;
e) în vederea negocierii unui acord privind deciziile care se încadrează în obligațiile
angajatorului, prevăzute la alin. (1) lit. c).
Rezultă astfel, că niciuna dintre prevederile legale incidente nu a fost respectată, în
condițiile în care ședința de consultări a avut loc luni, pe data de 27.11.2023, iar proiectul de
hotărâre privind aprobarea înființării Direcției Poliție Locală se afla deja pe ordinea de zi a
ședinței din data de 29.11.2023, angajaților prin reprezentanţii acestora neoferindu-li-se o
posibilitate reală de a negocia cu privire la decizia ce urma a se lua și care afectează în mod
direct locurile de muncă ale acestora, iar cu ocazia adoptării noii organigrame nu s-a mai
procedat la realizarea de consultări, fiind ignorate în totalitate prevederile legale.
În plus, adoptarea noii organigrame presupune modificarea contractelor de muncă ale
subsemnaților, modificări care potrivit art. 41 din Codul Muncii nu se pot realiza decât cu
acordul părților, nicidecum în mod unilateral.
14
##### faptul că nu au fost respectate niciuna dintre dispozițiile legale incidente din Codul
Muncii, astfel:
-Potrivit dispozițiilor Codului Muncii, desființarea unui post astfel încât să conducă la
încetarea contractului de muncă trebuie să aibă justificare, să fie efectivă și să aibă o cauză reală
și serioasă, conform art. 65 alin. 2 Codul muncii;
-Celui al cărui post este desființat trebuie să i se ofere un post asemănător și doar în
situația în care se refuză de către salariat, ceea ce nu este cazul, să se angajeze alte persoane pe
postul oferit fostului salariat. În plus, art. 74 Codul Muncii arată că nu pot fi reluate activitățile
aferente posturilor desființate cu alți salariați.
Dreptul la muncă este un drept constituțional, potrivit art. 41 din Constituție și nu poate fi
îngrădit în mod abuziv.
De asemenea, nu au fost respectate drepturile muncitorilor astfel cum sunt reglementate
și ridicate la rang de principii prin ##### Socială Europeană (revizuită), respectiv:
-dreptul la munca — art. 1;
-dreptul la negociere colectivă — art. 6;
-dreptul la protecție în caz de concediere — art. 24 - lit. a) prevede posibilitatea
concedierii salariaților pentru un motiv întemeiat, legat de aptitudinea sau conduita acestora ori
de cerințele de funcţionare a întreprinderii, a instituției sau a serviciului, cerințe care în cazul de
față lipsesc cu desăvârșire;
-dreptul la informare și consultare în procedurile de concediere colectivă — art. 29,
potrivit căruia în scopul asigurării exercitării efective a dreptului reprezentanților lucrătorilor de
a fi informați și consultați în caz de concedieri colective, părțile se angajează să asigure că
patronii să informeze și să consulte reprezentanții lucrătorilor în timp utili înaintea acestor
concedieri colective, asupra posibilităților de a evita concedierile colective sau de a limita
numărul și de a atenua consecințele acestora, recurgând de exemplu la măsuri sociale însoțitoare
care vizează în special ajutorul pentru redistribuirea sau recalificarea lucrătorilor respectivi.
Mai mult, având în vedere că instituția nu a depășit numărul de posturi maxim admis,
astfel cum au arătat anterior și după cum trebuie avut în vedere inclusiv răspunsul Instituției
Prefectului Județului #####, măsurile nu se pot justifica pe reducerea cheltuielilor bugetare, cu
atât mai mult cu cât nu există un raport amănunțit în acest sens, nu există o analiză economica -
financiară. În plus, având în vedere reducerea numărului de posturi la 5 pentru serviciul
monitorizare video se impunea efectuarea unei analize amănunțite prin care să se identifice
modalitatea concretă în care se vă desfășura efectiv activitatea în condițiile în care se procedează
la reducerea drastică a numărului de posturi în timp ce numărul de camere video care necesită
supraveghere și monitorizare continuă este în creștere.
În aplicarea legii austerităţii era mai mult decât suficient să se reducă posturile
vacante/neocupate, scopul acestei legi fiind eficientizarea activităţii, iar nu rezolvarea unor
interese persoanele ilicite ale conducătorilor unităților teritorial administrative sau, după caz,
crearea posibilităţii de alocare a unor posturi cu dedicație.
###### iminentă - rezultă implicit din îndeplinirea primei condiţii, respectiv, astfel cum
au detaliat în cuprinsul cererii pe larg, este evident că această măsură nu face altceva decât să
lezeze drepturile reclamanților angajați personal contractual, în condițiile în care, după cum au
arătat anterior, înființarea noii Direcţii de Poliție Locale a condus la modificarea pentru a n - a
15
oară a organigramei cu consecința desfacerii contractelor de muncă ale reclamanților, întrucât în
HCL nu se prevede ce personal va fi preluat în noua instituţie, cu atât mai mult cu cât numărul
maxim de posturi ce se dorește este de 129 polițiști locali personal contractual și funcționari
publici, rezultând o reducere drastică, semnificativă a personalului contractual, iar în ceea ce
privește serviciul monitorizare organigrama Direcției de Poliție Locală nou înființată cuprinde
doar 5 posturi și acelea vacante, în condițiile în care în prezent reclamanţii sunt în număr de 11
angajați care desfășoară activitățile de monitorizare, pe 24 de posturi pentru monitorizare, restul
de 13 posturi neștiind dacă sunt vacante sau ocupate de persoane care în realitate exercită alte
atribuţii în cadrul UAT.
###### iminentă rezultă din faptul că reclamanţii vor fi concediați în mod abuziv și vor
rămâne pe drumuri, fără un loc de muncă, neavând alte venituri care să le asigure existența.
În plus, este un fapt care nu mai trebuie dovedit că este impetuos necesar pentru orice om
să obţină un salariu care să îi asigure existența zilnică. De altfel, dreptul la muncă este un drept
constituțional, recunoscut fără restricţii oricărui cetățean și ridicat la rang de principiu inclusiv
prin ##### Socială Europeană (revizuită) la art. 1.
##### în vedere că și aceste HCL nu reprezintă decât o altă modalitate de a se sustrage de
la respectarea Sentinței nr. ###/25.11.2016 prin care s-a dispus suspendarea executării Hotărârii
anterioare, nr. 193/2016, prin care s-a modificat organigrama, cu aceeași finalitate a concedierii
colective, și această condiție este pe deplin îndeplinită.
După cum au arătat anterior, această HCL nu denotă buna-credință a aleșilor locali,
întrucât reclamanţii, în prezent parte angajați în cadrul Serviciului Dispecerat și Monitorizare —
Direcția Poliție Locală din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului #####, iar
parte angajați în cadrul Serviciului Administrativ — ############ Monitorizare al aparatului
de specialitate al Primarului Municipiului #####, rămân fără locuri de muncă, întrucât nici nu
vor rămâne în cadrul aparatului de specialitate al Primarului, dar nici nu vor fi preluați în
totalitate în cadrul noii instituţii a Direcției Poliției Municipiului #####, astfel cum a fost
reorganizată Direcția de Poliție a Municipiului #####, în instituție de sine stătătoare, scopul
urmărit fiind în mod evident concedierea reclamanților.
Pe cale de consecință, caracterul iminent al pagubei este îndeplinit de pierderea locurilor
de muncă, pasul următor modificării organigramei și adoptării noii organigrame a instituției nou
înființate fiind emiterea preavizelor de concediere.
În plus, au solicitat a se observa că, în fapt, și prin aceste HCL, Primarul Municipiului
##### procedează din nou la concedierea abuzivă a reclamanților, personal contractual, cu
încălcarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile, astfel încât reclamanții să nu mai beneficieze de
locurile de muncă.
Mai mult, au solicitat a se observa că se justifică luarea acestei măsuri de suspendare cu
atât mai mult cu cât aparența în drept este în favoarea reclamanților, în sensul că cele două HCL
contestate și a căror suspendare o solicită, la o prima vizualizare (obiectul prezentei cereri
potrivit disp. art. 14 din Legea nr. 554/2004 presupunând doar cercetarea sumară a aparenței
dreptului) prezintă imperfecțiuni majore. Astfel, în cazul de față, la o lectură sumară a actelor
contestate, rezultă că acestea au fost adoptate în mod nelegal, iar măsurile dispuse prin acestea
sunt abuzive, încalcă orice dispoziție legală aplicabilă și nu au nici un fundament.
16
În realitate, și aceste HCL, care au că și finalitate concedierea reclamanților, nu reprezintă
altceva decât o încercare de a scoate mai mulți bani de la bugetul local, în detrimentul cetățenilor
care plătesc taxe și impozite, cu consecința concedierii abuzive și nelegale a reclamanților și unui
număr de aprox. 190 alți polițiști locali care vor rămâne pe drumuri, cu rate neachitate, ne mai
având posibilitatea întreținerii copiilor și a familiei.
Toate aceste încălcări ale dispozițiilor legale invocate aplicabile în cazul de față, precum
și toate neregulile sesizate ne îndreptățesc să solicităm suspendarea executării HCL ##### nr.
273 și nr. 275/22.12.2023, scopul și finalitatea acesteia fiind măsura abuzivă, nejustificată și
nelegală a concedierii reclamanților. Consiliul Local, că și celelalte instituţii ale statului trebuie
să acționeze în interesul cetățenilor și să respecte cu prioritate dispozițiile legale, iar prin
activitatea desfășurată să nu se încalce drepturile cetățenilor recunoscute de lege.
Declanșarea procedurii prealabile administrative - este îndeplinită și această condiție,
întrucât au formulat plângere în temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004, atât împotriva HCL #####
nr. 273/22.12.2023, cât și împotriva HCL ##### nr. 275/22.12.2023, cât și a tuturor actelor ce au
stat la baza emiterii acestora, precum și a tuturor actelor subsecvente.
Pe cale de consecință, față de întreaga situație de fapt și de drept prezentată, până la
soluționarea definitivă a litigiului privind anularea actelor contestate, se impune admiterea
prezentei cereri de suspendare, întrucât rezultă fără putinţă de tăgadă că paguba ce se va naște în
patrimoniul reclamanților în cazul în care nu s-ar dispune suspendarea executării celor două HCL
este iminentă și gravă.
In drept, întemeiază cererea pe dispoziţiile art. 14 și urm. Legea nr. 554/2004, precum și
celelalte dispoziţii legale invocate și incidente cauzei.
Sub aspect probatoriu, solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri, precum și orice alte
mijloace de probă permise de lege, utile și concludente soluționării cauzei.
Pârâţii Primăria Municipiului #####, Primarul Municipiului #####, Municipiul #####,
prin ###### și Consiliul Local al Municipiului #####, prin Președinte, au formulat întâmpinare
prin care au solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
Pe cale de excepţie au invocat nulitatea cererii de chemare în judecată ca urmare a lipsei
semnăturilor.
##### în vedere că nu dețin tabelul cu semnăturile reclamanților în original, au solicitat a
se verifica îndeplinirea condițiilor cerute de lege în privința semnăturilor, iar în condițiile în care
acesta nu sunt îndeplinite, invocă excepția nulității cererii de chemare în judecată ca urmare a
lipsei semnăturilor sau a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege.
Conform prevederilor legale, semnăturile reclamanţilor trebuie să existe în original la
dosarul cauzei, pentru a face dovada, dincolo de orice dubiu, că exprimă voința persoanelor
enumerate pe portal ca fiind reclamanți în cauza dedusă judecății.
În temeiul dispozițiilor art. 268 alin. 1 teza I din Codul de procedură civilă, au solicitat a
se verifica dovada existentei consimțământului persoanelor - calificate drept reclamanți, de a
porni acest proces, precum și dovada consimțământului acestora de a o mandata pe doamna
avocat să îi reprezinte.
În drept, au întemeiat excepția pe dispozițiile art. 28, alin. 1 din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, cu trimitere la art. 194, lit.
f, coroborat cu art. 200, alin. 4, ambele din Codul de procedură civilă.
17
Pe cale de excepţie au invocat lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a Primăriei
Municipiului #####.
Excepția lipsei capacității procesuale de folosință este o excepție de fond, absolută și
peremptorie, care poate fi ridicată de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu,
în tot cursul procesului.
Potrivit art. 105 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu
modificările și completările ulterioare „autonomia locală se exercită de către autoritățile
administrației publice locale de la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și județelor".
Conform art. 106 alin. (1) din același act normativ ”autorităţile administrației publice din
comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, ca autorități deliberative, și primarii, ca
autorități executive".
Art. 96 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și
completările ulterioare, dispune la alin. (1) că „unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane
juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu", iar la alin. (3)
„unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din
contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public și privat în care
acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile
legii".
Potrivit art. 109 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu
modificările și completările ulterioare „reprezentarea în Justiție a unităților administrativ-
teritoriale se asigură de către primar sau de către președintele consiliului județean".
De asemenea, art. 154, alin. (6) din același act normativ prevede că „Primarul, în calitatea
sa de autoritate publică executivă a administrației publice locale, reprezintă unitatea
administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice
române și străine, precum și în Justiție".
Din analiza acestor prevederi legale, rezultă că Unitatea Administrativ Teritorială -
Municipiul ##### are personalitate juridică și poate sta în nume propriu în judecată, fiind
reprezentată de Primarul Municipiului #####.
Primăria este, conform art. 5 lit. hh) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ,
cu modificările și completările ulterioare „o structură funcțională fără personalitate juridică și
fără capacitate procesuală, cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile autorității
deliberative și dispozițiile autorității executive, soluționând problemele curente ale colectivității
locale, constituită din: primar, viceprimar, administratorul public, consilierii primarului sau
persoanele încadrate la cabinetul primarului și aparatul de specialitate al primarului".
În concluzie, Primăria nu are personalitate juridică și nici capacitate procesuală pentru a
avea calitate de parte în judecată, așa cum prevăd dispozițiile art. 41 alin. (1) Cod procedură
civilă: „orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată".
Pe cale de excepţie au invocat lipsa calității procesuale pasive a Primarului municipiului
##### si a Municipiului #####, prin ######.
Excepția lipsei calității procesuale pasive este o excepţie de fond, absolută și peremptorie,
care poate fi ridicată de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță, din oficiu, în tot cursul
procesului.
18
Primarul municipiului #####/Municipiul #####, prin primar nu este emitentul hotărârilor
de Consiliu Local și nu poate avea calitate procesuală pasivă într-un proces privind suspendarea
unei astfel de hotărâri.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între pârât și persoana
obligată în raportul dedus judecății sau persoana față de care se urmărește să se stabilească un
drept, după cum rezultă din art. 36 teza I din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură
civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare ”Calitatea procesuală rezultă din
identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus
judecății".
Potrivit dispozițiilor art. 1 alin 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu
modificările și completările ulterioare, ”orice persoană care se consideră vătămată într-un drept
al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin
nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios
administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a
interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată, interesul legitim poate fi atât privat,
cât și public".
Art. 56, alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată,
cu modificările și completările ulterioare „Capacitatea procesuală de folosință " (...) pot sta în
judecată asociațiile, societățile sau alte entități fără personalitate juridică, dacă sunt constituite
potrivit legii”.
Din interpretarea prevederilor de mai sus, rezultă calitatea procesuală pasivă aferentă
raporturilor litigioase de drept administrativ, respectiv faptul că, emitentul actului administrativ
ce formează obiectul cererii deduse Instanţele de contencios administrativ, are calitate procesuală
pasivă, deci calitatea procesuală pasivă rezultă din capacitatea administrativă de a emite acte
administrative cu caracter individual sau normativ.
În ceea ce privește hotărârile a căror suspendare se solicită prin prezenta acțiune,
emitentul acestora este Consiliul Local al Municipiului #####, conform prevederilor art. 139
alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu
modificările și completările ulterioare, Adoptarea hotărârilor consiliului local - ”în exercitarea
atribuțiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotărâri )", coroborat cu art. 196, alin. (1), lit. a) din
același cod- Tipurile de acte administrative - ”în exercitarea atribuțiilor ce le revin, autoritățile
administrației publice locale adoptă sau emit, după caz, acte administrative cu caracter normativ
sau individual, după cum urmează: a) consiliul local și consiliul județean adoptă hotărâri. ”
Prin dispozițiile legale menționate, Consiliului Local i se recunoaște capacitatea
administrativă de a adopta hotărâri, ceea ce înseamnă că acesta are și calitatea de a sta în justiție
în cauzele al căror obiect se refera la actele pe care le adoptă.
Drept urmare, Primarul Municipiului ##### și Municipiul #####, prin ######, nu au
calitate procesuală pasivă în speța de față.
Pe cale de excepţie au invocat lipsei de interes.
Excepția lipsei de interes este o excepție de fond, absolută și peremptorie.
În conformitate cu art. 32 alin. (1), lit. d) din Codul de procedură civilă - „orice cerere
poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia - d) justifică un interes". În dreptul
procesual civil, interesul de a promova o acțiune este definit ca fiind folosul practic urmărit de
19
cel care a pus în mișcare acțiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în
conținutul acesteia, iar interesul trebuie să fie „determinat, legitim, personal, născut și actual",
conform art. 33 din același Cod. Acțiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste
cerințe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.
Astfel, activitatea judiciară nu poate fi inițiată și întreținută, fără justificarea unui interes
de către persoana care solicită instanței de judecată soluționarea unei cereri, iar interesul trebuie
să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.
Procedura judiciară nu poate fi pusă în mișcare dacă nu aduce părții un avantaj legal, ori
introducerea unei acțiuni împotriva unei hotărâri prin care se aprobă organigrama, statul de
funcții și a Regulamentul de Organizare și Funcționare pentru aparatul de specialitate al
Primarului municipiului #####, conform prevederilor Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri
fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe temeni lung, nu poate
fi considerată o acţiune prin care reclamanţii urmăresc un Interes practic, personal, motivat de
faptul că poliţa locală nu mai face parte din aparatul de specialitate al Primarului municipiului
#####, deci această organigramă nu-i privește pe poliţiştii locali (H.C.L. nr. 273 din data de
29.11.2023).
Introducerea unei acțiuni împotriva unei hotărâri prin care se aprobă Organigrama, Statul
de Funcții și Regulamentul de Organizare și Funcționare al Direcției ####### Locală a
Municipiului ##### (H.C.L. nr. 275 din data de 29.11.2023), nu îndeplinește condiția interesului
legitim, motivat de faptul că numărul de posturi din organigramă a fost stabilit cu respectarea
O.U.G. nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele
publice locale, cu modificările și completările ulterioare, iar orice post prevăzut în organigramă,
peste numărul calculat conform prevederilor legale (1 post la 1000 de locuitori), contravine legii.
Existența interesului trebuie urmărită pe tot parcursul procesului, nu numai cu privire la
cererea introductivă de instanță, ci și în cazul tuturor celorlalte acte procedurale îndeplinite de
părți pe parcursul desfășurării procesului. Prin urmare, dacă activitatea judiciară nu le poate
procura reclamanților un interes practic, acțiunea trebuie să fie respinsă pentru lipsa acestei
cerințe.
Înalta ##### de Casație și Justiție a hotărât că interesul, înțeles ca o condiție de exercițiu
a acțiunii civile, nu are în vedere interesul material sau moral care formează substanța dreptului
subiectiv, ci justificarea de a invoca și a urmări pe calea demersului judiciar promovat, un anumit
folos practic.
Procedura judiciară nu poate fi pusă în mișcare dacă nu aduce părții niciun avantaj legal.
Interesul poate fi material (folos patrimonial) sau moral (folos nepatrimonial).
Interesul trebuie sa îndeplinească următoarele cerințe:
-Determinat — când apelarea la un mijloc procesual ce intră în conținutul acțiunii civile
poate fi justificată de un avantaj, de un folos practic concret;
-Legitim — când nu contravine legii sau bunelor moravuri, interesul fiind și juridic, nu
doar economic;
-Personal — folosul practic trebuie să îl vizeze pe cel care recurge la forma procedurală;
-Născut si actual — trebuie să existe în momentul în care se exercită acțiunea civilă, în
sensul că partea s-ar expune la un prejudiciu numai dacă nu ar recurge în acel moment la acțiune.
Interesul este actual din momentul în care a fost încălcat un drept subiectiv.
20
Reclamanții nu au demonstrat pentru fiecare hotărâre în parte care este folosul practic,
care este avantajul legal pentru care au promovat prezenta acțiune, care este prejudiciul la care se
expun dacă nu o formulau, deci nu au demonstrat că interesul lor este determinat, legitim,
personal, născut și actual.
Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr. ## din 15 ianuarie 2009 referitoare la
excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8, alin. (11) din Legea nr. 554/2004, a statuat
că aceste dispoziții „au menirea de a clarifica și de a stabili în ce condiții și cine poate invoca
apărarea interesului legitim public.
Din conținutul textului se deduce că, prin acțiunea pe care o introduc la instanța de
contencios administrativ, persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat nu pot invoca
direct «interesul legitim public» pentru anularea unui act administrativ, ci numai în subsidiar, pe
calea unor capete de cerere distincte, în măsura în care vătămarea interesului legitim public
decurge din încălcarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat. Așadar, prin
acțiunea introdusă, persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat trebuie să dovedească
mai întâi că a avut loc o încălcare a dreptului sau interesului lor legitim privat, după care să
susțină în sprijinul cererii și vătămarea interesului public, ce decurge din actul administrativ
atacat. Prin adoptarea textului criticat, legiuitorul a urmărit să «paralizeze» așa-numitele «acțiuni
populare» intentate de unele persoane fizice sau persoane juridice de drept privat care, neavând
argumente să dovedească o vătămate a unui drept sau interes legitim privat propriu, recurg la
calea acțiunilor întemeiate exclusiv pe motivul vătămării interesului public".
##### în vedere că admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ este
condiționată, în primul rând, de vătămarea unui drept sau interes legitim al reclamantului. ####,
reclamanții trebuie să invoce un drept al lor sau un interes legitim, dobândit prin lege sau
constituit prin acte, pe care autoritatea publică avea obligația să-l respecte. În condițiile în care
prin Legea de revizuire a Constituției s-a modificat art. 52 (fost art. 48), în sensul includerii și a
interesului legitim, alături de dreptul vătămat, Legea contenciosului administrativ a reglementat,
la rândul său, această noțiune. Noțiunea de interes legitim este definită chiar de Legea nr.
554/2004, care face distincție între interesul legitim privat și interesul legitim public.
Astfel, potrivit art. 2, alin. (1) lit. o) din ####, interesul legitim privat reprezintă
„posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept viitor și
previzibil, prefigurat", pe când prin interesul legitim public înțelegem „posibilitatea de a pretinde
o anumită conduită în considerarea realizării unui anumit drept fundamental care se exercită în
mod colectiv ori, după caz, în considerarea apărării unui interes public".
Așadar, interesul legitim a fost definit ca fiind un interes personal, direct, născut și actual
în acord cu interesul general si cu normele de convieţuire socială, dar fără a avea încă protecție
juridică în sensul plenitudinii dreptului recunoscut de lege. În ce priveşte acţiunea în contencios
administrativ conform Legii nr. 554/2004, aceasta poate fi promovată numai pentru apărarea
unui drept subiectiv sau a unui interes legitim.
Potrivit art. 4 alin. (1) din Cap. II - Organizarea poliției locale, din Legea nr.
155/12.07.2010 a politiei locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ”#######
locală se organizează și funcționează, prin hotărâre a autorității deliberative a administrației
publice locale, ca un compartiment funcțional în cadrul aparatului de specialitate al
primarului/primarului general sau ca instituție publică de interes local, cu personalitate juridică".
21
Întrucât modalitatea de organizare a Poliției Locale este prevăzută de lege și este de
competența Consiliului Local, prin H.C.L. nr. 252/29.11.2023 se înființează Direcția Politiei
Locale a Municipiului ##### ca instituție publică de interes local cu personalitate juridică, sub
autoritatea Consiliului Local al Municipiului #####.
######## că reclamanții nu au formulat o contestație împotriva acestei hotărâri de
organizare a Poliției Locale și nici nu au solicitat suspendarea aplicării acestea.
##### în vedere că reclamanții au considerat legală noua formă de organizare a Poliției
Locale de la nivelul municipiului #####, interesul acestora în cererea formulată împotriva
organigramei aparatului de specialitate al Primarului municipiului #####, respectiv împotriva
H.C.L. nr. 273/22.12.2023, apare ca fiind lipsită de interes, acesta neputând fi considerat
determinat, legitim, personal, născut și actual.
Raportat la prevederile legale anterior menționate, la împrejurarea că regulile de angajare
și de concediere rămân aceleași, că drepturile și obligațiile polițiștilor locali nu se modifică, că
numărul maxim de posturi la ####### Locală trebuie să fie de un polițist local la 1000 locuitori,
la faptul că reclamanții nu au indicat care este acel drept sau interes legitim care le-a fost
nesocotit, apreciem că cererea de suspendare a hotărârilor contestate este lipsită de interes,
nefiind în sarcina polițiștilor locali vreun drept/obligație legală de a se pronunța pe organigrama
Direcției de Poliție Locală ori pe organigrama aparatului de specialitate al primarului
municipiului #####.
Susținerea reclamanților cum că hotărârile a căror suspendare se cere ar fi o formă
mascată de a-i concedia nu echivalează cu indicarea acelui drept sau interes legitim pe care legea
contenciosului îl cere a fi indicat, pentru admisibilitatea cererii, cu atât mai mult cu cât legislația
românească nu recunoaște ca fiind un drept absolut dreptul de a fi polițist local. Calitatea de
polițist local se dobândește, se menține și se pierde exclusiv în baza legii.
##### în vedere aspectele invocate, au solicitat respingerea cererii ca fiind lipsită de
interes, conform art. 40 C. proc. Civ. față de toate hotărârile ce formează obiectul prezentei
acţiuni.
Cu privire la cererea de suspendare, au apreciat acțiunea ca fiind neîntemeiată, și au
solicitat respingerea pentru următoarele considerente:
După cum rezultă din titlul H.C.L.-ului nr. 273 din data de 22.12.2023 a Consiliului
Local al Municipiului #####, privind aprobarea organigramei, statului de funcții și a
Regulamentului de Organizare și Funcționare pentru aparatul de specialitate al Primarului
municipiului #####, conform prevederilor Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-
bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, se poate
constata că acest act administrativ nu reglementează vreo măsură care să conducă la concedierea
vreunui polițist local.
Astfel, instanța de judecată a fost investită cu soluționarea unei cereri de suspendare a
efectelor unor acte administrative, pe considerentul îndeplinirii condițiilor art. 14 din Legea nr.
554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
referitoare la existența cazului bine justificat și a pagubei iminente.
Potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și
completările ulterioare, „în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente,
după sesizarea, în condițiile art. 7 a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic
22
superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea
executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanței de fond".
Cele două condiții, prin tonul lor restrictiv-imperativ, denotă caracterul de excepție al
măsurii suspendării executării actului administrativ, presupunând, așadar, dovedirea efectivă a
unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat, care să fie de natură a
argumenta existența unui ”caz bine justificat” și a ”iminenței producerii pagubei".
Astfel, pentru suspendarea executării actului administrativ, prevederile legale invocate
impun îndeplinirea a două condiții: cazuri bine justificate șl prevenirea unei pagube iminente,
repere care se justifică prin asigurarea unui just echilibru între interesul particular si cel general.
Apreciază că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de suspendare impuse de art. 14 din
Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
după cum vom arăta în cele ce urmează:
- sub aspectul cazului bine justificat — art. 2, alin. (1), lit. t) din Legea nr. 554/2004 a
contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, prevede că sunt ”cazuri
bine justificate — împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze
o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ ” Înalta ##### a statuat că ”pentru
constatarea îndeplinirii acestei condiții, instanța nu trebuie să procedeze la analizarea criticilor de
nelegalitate pe care se întemeiază însăși cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie să-și
limiteze verificarea doar la acele împrejurări vădite de fapt și/sau de drept care au capacitatea să
producă o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act
administrativ". În acest sens, poate constitui un caz temeinic justificat: emiterea unui act
administrativ de către un organ necompetent sau cu depășirea competentei, actul administrativ
emis în temeiul unor dispoziții legale declarate neconstituționale, nemotivarea actului
administrativ, modificarea importantă a actului administrativ în calea recursului administrativ.
Instanța este obligată să analizeze caracterul pertinent și sustenabil al criticilor invocate în
cuprinsul acțiunii în anulare, adică faptul că, la o primă vedere, acestea ar avea șanse de reușită,
iar nu caracterul vădit nelegal sau nu al actului administrativ, tocmai pentru că o astfel de
constatare echivalează cu pronunțarea pe fondul cauzei.
- în ceea ce privește prevenirea unei pagube iminente, astfel cum este definită în art. 2
alin. (1), lit. ș) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și
completările ulterioare, paguba iminentă reprezintă ”prejudiciul material viitor și previzibil sau,
după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu
public". Condiția pagubei iminente presupune producerea unui prejudiciu material viitor și
previzibil, greu sau imposibil de reparat. Înalta ##### a precizat că iminența producerii unei
pagube nu se prezumă, ci trebuie dovedită de persoana lezată, sub acest aspect fiind lipsite de
relevantă simplele afirmații făcute (Decizia nr. ### a Înaltei ##### de Casație și Justiție din 30
ianuarie 2013 pronunțată în recurs de Secția de contencios administrativ și fiscal având ca obiect
suspendare act administrativ), ori reclamanții nu au dovedit iminența producerii unei pagube
greu sau imposibil de reparat pentru fiecare hotărâre în parte, prin aprobarea hotărârilor de
Consiliu Local a căror suspendare Se cere.
###### iminentă ar trebui să se regăsească în patrimoniul reclamanților, astfel aceștia
trebuie să arate ce drepturi greu sau imposibil de reparat le-ar fi încălcate prin aplicarea
23
hotărârilor ce formează obiectul prezentei cauze, trebuie să invoce un Interes, fie legitim public,
fie drepturi șl interese legitime care să le fi fost vătămate prin fiecare act administrativ.
###### iminentă provocată în concret de fiecare hotărâre în parte nu a fost dovedită cu un
minim de probe, iar aceasta nu poate fi prezumată ca o consecință directă a aprobării actelor a
căror suspendare se cere.
Astfel, ar trebui ca, în cauză, fiecare reclamant să facă dovada iminenței producerii unui
prejudiciu material viitor și previzibil, greu sau imposibil de înlăturat, cauzat de fiecare dintre
hotărârile ce formează obiectul prezentei spețe.
În speța de față, cazul bine justificat nu este probat, astfel că, nu există și nu au fost
dovedite acele împrejurări vădite de fapt si/sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială
serioasă asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură hotărârile pentru care se cere
suspendarea, acestea fiind emise în concordanță cu prevederile legale în vigoare, după cum
urmează:
-Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea
sustenabilității financiare a României pe termen lung, cu modificările și completările ulterioare,
care a impus reguli noi privind numărul de personal și structura organigramelor;
-#### G. nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind
finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;
-Art. 4, alin. (1) din Cap. II - Organizarea politiei locale, din Legea nr. 155/12.07.2010 a
politiei locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ”####### locală Se
organizează și funcționează, prin hotărâre a autorității deliberative a administrației publice
locale, ca un compartiment funcțional în cadrul aparatului de specialitate al
primarului/primarului general sau ca instituție publică de interes local, cu personalitate juridică”;
-Art. 3, alin. (1), lit. b) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a poliției
locale aprobat de H.G. nr. 1332/2010, ”La nivelul comunei, al orașului, al municipiului sau al
sectoarelor municipiului București, politia locală se organizează, în condiţiile legii, după caz, ca:
b) instituție publică de interes local, cu personalitate juridică”;
Plus toate celelalte prevederi legale enumerate în preambulul hotărârilor a căror
suspendare se cere.
Direcția ####### Locală ##### a fost înființată ca structură funcțională în cadrul
aparatului de specialitate al primarului municipiului #####, fără personalitate juridică, prin
Hotărârea Consiliului Local nr. 3/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și
funcționare a Politiei Locale din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului
#####, în scopul asigurării ordinii și liniștii publice, pentru creșterea eficienţei pazei obiectivelor
și a bunurilor de interes public și privat, precum și în vederea exercitării celorlalte atribuții
prevăzute la art. 1, alin. (1) din Legea nr. 155/2010 a poliției locale, republicată, cu modificările
și completările ulterioare.
Activitatea Direcției Poliției Locale se desfășoară în temeiul dispozițiilor art. 2, alin. (1),
lit. a) din Legea nr. 155/2010 a poliției locale, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, și ale Hotărârii de Guvern nr. ######### privind aprobarea Regulamentului - cadru
de organizare și funcționare a politiei locale, în interesul comunității locale, exclusiv pe baza și
în executarea legii, precum și a actelor autorității deliberative și ale celei executive ale
administrației publice locale.
24
Potrivit art. 4, alin. (1) din Cap. II - Organizarea politiei locale, din Legea nr.
155/12.07.2010 a politiei locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ”#######
locală se organizează și funcționează, prin hotărâre a autorității deliberative a administrației
publice locale, ca un compartiment funcțional în cadrul aparatului de specialitate al
primarului/primarului general sau ca instituție publică de interes local, cu personalitate juridică”.
Conform art. 3 alin. (1) lit. b) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a
poliției locale aprobat de H.G. nr. 1332/2010, ”La nivelul comunei, al orașului, al municipiului
sau al sectoarelor municipiului București, politia locală se organizează, în condiţiile legii, după
caz, ca: b) instituție publică de interes local, cu personalitate juridică. ”În conformitate cu art. 1,
alin. (1) din Legea nr. 155/2010 a poliției locale, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, poliția locală are drept scop exercitarea atribuțiilor privind ”apărarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și
descoperirea infracțiunilor, în următoarele domenii: a) ordinea și liniștea publică, precum și paza
bunurilor; b) circulația pe drumurile publice; c) disciplina în construcții și afișajul stradal; d)
protecția mediului; e) activitatea comercială; f) evidența persoanelor; g) alte domenii stabilite
prin lege".
Prin urmare, conform prevederilor legale sus-menționate, ####### Locală se organizează
și funcționează prin hotărâre a autorității deliberative a administraţiei publice locale, putând fi
constituită legal șl ca instituţie publică de interes local, cu personalitate juridică, oportunitatea
alegerii formei de organizare fiind apanajul Consiliul Local, potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr.
155/2010 a poliţiei locale, republicată, cu modificările șl completările ulterioare.
Instanța se poate pronunța doar pe legalitatea actului administrativ, cerință ce rezidă din
principiul separației puterilor în stat, care împiedică autoritatea judecătorească să "facă
administrație", adică să intervină în domeniul rezervat. prin Constituție și legi puterii executive.
în acest sens, instanţa de contencios administrativ nu poate obliga administrația la rezolvarea
într-un anumit fel a cererii reclamantului, atunci când aceasta are un drept de apreciere — putere
discreționară — asupra situației de fapt, conferită prin lege.
În lumina acestor principii, a fost inițial adoptată hotărârea de Consiliu Local privind
organizarea Direcției de Poliție Locală ca instituție cu personalitate juridică și ulterior cele două
hotărâri ce formează obiectul speței de față (hotărâri privind organigramele, statele de funcții și
regulamentele de organizare și funcționare atât pentru aparatul de specialitate al Primarului
municipiului #####, cât și pentru Direcția de Poliție Locală, ca instituție de interes public, cu
personalitate juridică).
Reorganizarea Direcției Poliției Locale (H.C.L. nr. 252/2023) a avut la bază:
- necesitatea creșterii eficienței activității, optimizării repartizării polițiștilor locali din
cadrul direcției pe raza Municipiului #####, în vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice;
- faptul că activitatea de bază a poliției locale constă în asigurarea ordinii și liniștii
publice, a siguranței rutiere, monitorizarea teritorială și disciplina în construcții, protecția
mediului și controlul comercial, pază bunuri și valori, precum și asigurarea managementului
eficient la nivelul direcției;
- personalitatea juridică este aptitudinea unei persoane juridice de a dobândi drepturi și de
a-și asuma obligații, încheind acte juridice, în calitate de subiect de drept, prin reprezentanții săi
legali;
25
- în vederea asigurării cadrului legal pentru desfășurarea activităților de ordine publică, a
reprezentării Poliției Locale în fața instanțelor de judecată, a organelor cu activitate
jurisdicțională, a organelor de urmărire penală, a notarilor publici, a altor instituții și autorități
publice, ținând cont de prevederile legale în domeniul resurselor umane și a protecției datelor cu
caracter personal și pentru asigurarea unui management superior, s-a apreciat că se impune
reorganizarea poliției locale la nivelul municipiului #####.
Astfel, în cauza dedusă judecății nu există împrejurări vădite de fapt și/sau de drept care
au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate de care se bucură
actele administrative, respectiv Hotărârea nr. 273/22.12.2023 a Consiliului Local al municipiului
##### și Hotărârea nr. 275/22.12.2023 a Consiliului Local al municipiului #####.
Drept urmare, nu poate fi vorba despre un caz bine justificat care să impună suspendarea
executării H.C.L. nr. 273/22.12.2023, prin acest act administrativ nefăcându-se ”concedierea
abuzivă” a reclamanților, ci doar o reorganizare a aparatului de specialitate.
Același lucru poate fi spus și despre H.C.L. nr. 275/22.12.2023, prin acest act
administrativ nefăcându-se "concedierea abuzivă" a reclamanților, ci doar o reorganizare a
Direcției ####### Locală.
Reclamanţii invocă nemotivarea hotărârilor contestate, fără a demonstra dacă această
aparentă nemotivare sau motivare sumară este de natură să înfrângă principiul de drept
administrativ al autonomiei decizionale a administraţiei publice locale.
Referitor la acest principiu, arată că, motivarea hotărârilor contestate nu este obligatorie
și deci nu ar putea fi considerată cauză de nulitate a acestora, cu atât mai mult nu poate fi
considerată cauză de suspendare prin prisma atragerii incidenței cazului bine justificat
#### de notorietate faptul că, atât comisiile de specialitate cât și în cadrul ședințelor de
consiliu local în care s-au adoptat hotărârile, ședințe publice în care au participat numeroși
reprezentanți ai polițiștilor locali-personal contractual, atât Primarul cât și reprezentantul
serviciului resurse umane au prezentat deliberativului local motivele care au fost avute în vedere
la propunerea de adoptare a hotărârilor, motive care sunt întemeiate și au la bază principiul
autonomiei locale inclusiv autonomia decizională și nu în ultimul rând concluziile auditorilor
Curții de Conturi.
Cu toate acestea, a precizat faptul că, cele două hotărâri a căror suspendare se cere au fost
emise cu respectarea strictă a legii, îndeplinind și condiția de a fi motivate, fiind elaborate în
conformitate cu normele de tehnică legislativă, având în vedere prevederile art. 136 alin. (2) și
alin. (8) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările
ulterioare, precum și art. 30 și 31 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă
pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, hotărârile au fost publicate pe site-ul Primăriei Municipiului ##### împreună cu
actele premergătoare care au stat la baza adoptării acestora, acte atașate la dosar în format
digital/electronic - C.D. (referate de specialitate ale Primarului, „ca instrument de prezentare și
motivare” (art. 136, alin. 8 Cod administrativ), rapoarte de specialitate ale Serviciului Juridic și
Contencios Administrativ/Serviciul Resurse Umane Prognoză Organizare, după caz, - rapoarte
de avizare ale Comisiilor din C.L.M. — ex. ####### pentru tranziția la economia circulară,
buget, finanțe, agricultură, turism și relații internaționale, ####### pentru amenajarea
teritoriului, urbanism, administrarea domeniului public și privat al municipiului, ####### pentru
26
sănătate, muncă, familie, protecție socială și protecție copii, persoane vârstnice și persoane cu
dizabilități, ####### juridică, pentru administrație publică locală, disciplină, respectarea
drepturilor și libertăților cetățenești, ####### pentru educație, tineret, culte, activități social-
culturale, activități sportive și de agrement, precum și toate înscrisurile invocate în preambulul
hotărârilor de Consiliu Local (procese-verbale, note de fundamentare etc).
Toate documentele menționate fac parte integrantă din. Hotărârile de Consiliu Local a
căror suspendare se cere, ca înscrisuri premergătoare a acestor acte administrative, care justifică
și cuprind exhaustiv totalitatea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază adoptarea lor.
Această situație ne îndreptățește să declarăm că hotărârile din prezenta cauză sunt motivate în
fapt și în drept și au fost elaborate în Conformitate cu prevederile normative aflate în vigoare la
data adoptării lor.
De altfel, foarte important este faptul că prin adresa nr. 138 din 04.01.2024, înregistrată la
Primăria municipiului ##### la nr. 4485 din 09.01.2024, au primit de la Instituţia Prefectului
Județului ##### avizul de legalitate al acestor hotărâri, dovedindu-se astfel că actele
administrative contestate sunt legale șl temeinice.
#### reclamanții îi acuză că au interpretat greşit atât legislația, cât și adresa Instituției
Prefectului județului ##### privind numărul total de posturi aprobat pentru U.A.T. Municipiul
#####, avizul de legalitate al Instituției prefectului Județului #####, dovedește faptul că actele
administrative contestate sunt legale și temeinice.
În susținerea celor menționate, a precizat și faptul că într-un interviu acordat ziarului
##### Buzoiană din data de 11.01.2024, prefectul județului a declarat că: ”Am semnat astăzi, am
emis avizul de legalitate pe reorganizarea care, din punct de vedere numeric, corespunde cu ceea
ce transmite Instituția Prefectului, nu de când sunt eu prefect, ci de cel puțin 5 ani prin adrese
oficiale".
Așadar, încercările reclamanților de a se apăra nu au în vedere cel mai important element:
că legea trebuie respectată de toți cetățenii, fie că au calitatea de polițiști locali sau nu.
Pentru a clarifica susținerea reclamanților potrivit căreia prin cele două hotărâri ale
autorității se realizează concedierea în masă a acestora, a menționat că, în conformitate cu art.
741 alin. 5 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, prevederile art. 68 - 73, care se referă la concedierea colectivă, nu se
aplică salariaților din instituțiile publice și autoritățile publice.
Mai mult, reclamanții au invocat în apărarea acestora nerespectarea art. 65 alin. 2 din
Codul muncii.
Asigură instanța, dar și pe reclamanți că în demersurile acestora respectă legea în
integralitatea sa, deci inclusiv art. 65, alin. (2) din Codul muncii, potrivit căruia desfiinţarea
locului de muncă trebuie să fie efectivă si să aibă o cauză reală și serioasă.
Ce cauză ar putea fi "efectivă, reală și serioasă", dacă nu chiar respectarea legii. Astfel,
desființarea unui loc de muncă este efectivă atunci când acesta este suprimat din statul de funcții
și din organigramă. ##### în vedere că din analiza statului și a organigramei rezultă că au fost
eliminate anumite posturi, pentru a respecta cerința imperativă a legii de 1 polițist local la 1000
locuitori, este evident că sub aspectul caracterului efectiv al desființării, legea a fost respectată.
În ceea ce privește caracterul real și serios al reorganizării, au precizat că reorganizarea
poliției locale a fost una reală și nu formală, iar modul în care autoritatea locală a înțeles să își
27
optimizeze activitatea, să își eficientizeze cheltuielile administrative, să își organizeze efectiv
personalul, serviciile și compartimentele, reprezintă aspecte de oportunitate care nu intră în sfera
de atribuții și de competențe ale polițiștilor locali și chiar exced obiectului judecății.
De altfel, au considerat că pentru a se reține îndeplinirea condiției impuse de art. 65 alin.
2 din Codul muncii, este suficient ca angajatorul să urmărească eficientizarea propriei activități
în scopul utilizării cu randament maxim a resurselor umane și financiare, ceea ce au făcut prin
adoptarea acestor hotărâri de Consiliu Local, fiind atributul exclusiv al autorității, și nu al
polițiștilor locali, în a hotărî asupra modalității în care să se organizeze activitatea.
Revenind la obligativitatea îndeplinirii condiției pagubei iminente, reclamanţii nu au
arătat pentru flecare hotărâre în parte care sunt efectele de natură patrimonială și nepatrimonială
care. dacă se produc, sunt imposibil de reparat, ce anume constituie un prejudiciu material viitor
și previzibil pentru aceștia cu efecte ireversibile asupra situației.
Conform Recomandării nr. 89 adoptată de Consiliul de Miniștri din cadrul Consiliului
Europei, aplicabilă și României, necesitatea asigurării unei protecții jurisdicționale provizorii
persoanelor ale căror drepturi pot fi lezate prin emiterea unor acte administrative este
recunoscută și în plan european. Instanța, în calitate de autoritate jurisdicțională chemată să
decidă măsura de protecție provizorie, trebuie să țină cont de ansamblul circumstanțelor și
intereselor prezente și să acorde asemenea măsuri atunci când executarea actului administrativ
este de natură a crea pagube grave, dificil de reparat și când există un argument juridic aparent
valabil fată de nelegalitatea lui (a motivat faptul că toate hotărârile sunt emise în baza legilor, cu
respectarea prevederilor acestora, ceea ce le face să fie legale).
Trebuie ca protecția provizorie, realizată ca urmare a suspendării actului administrativ
până la pronunțarea unei instanțe de fond, să fie absolut necesară pentru persoana/persoanele în
cauză. Se întreabă care sunt efectele hotărârii privind aprobarea organigramei aparatului de
specialitate al primarului (făcută cu respectarea prevederilor legale) asupra acestora, în condițiile
în care pentru direcția de polițe locală există o organigramă separată deoarece ####### locală a
fost organizată ca instituție publică, cu personalitate juridică.
În acest scop, autoritatea jurisdicțională trebuie să ia în considerare ansamblul
circumstanțelor și intereselor prezente. Aceasta înseamnă că instanţa trebuie să pună în balanţă
interesul public si interesul privat și, analizând mai întâi gradul de pericol al punerii în executare
a actului, adică dimensiunea pagubei iminente și măsura în care aceasta ar putea fi reparată sau
nu, să verifice apoi dacă există elemente care să pună la îndoială legalitatea actului.
Tribunalul Uniunii Europene a reținut că evaluarea comparativă a diferitor interese
prezente în cauză presupune ca judecătorul să stabilească dacă interesul părţii care solicită
dispunerea măsurilor provizorii. prevalează sau nu asupra interesului pe care îl prezintă aplicarea
imediată a actului în litigiu, examinând în special dacă eventuala anulare a acestui act de către
instanța de fond ar permite inversarea situației provocate de executarea imediată a acestuia și,
viceversa, dacă suspendarea executării respectivului act ar fi de natură să împiedice deplina
eficacitate a acestuia în cazul în care acţiunea principală ar fi respinsă.
Sunt de acord că urmările negative produse prin executarea unui act administrativ nelegal
pot să fie greu sau imposibil de înlăturat ulterior anulării acestuia prin hotărâre judecătorească,
dar sunt: situații în care suspendarea unui act poate produce urmări negative la fel de greu sau
imposibil de înlăturat.
28
Actul administrativ se bucură de prezumțiile de legalitate și veridicitate, prezumându-se
deci că acesta este legal și temeinic emis până la proba contrară, probă ce cade în sarcina celui
care invocă nelegalitatea și netemeinicia actului administrativ.
Totodată, actul administrativ unilateral este el însuși un titlu executoriu, neexecutarea lui
fiind contrară unei bune ordini juridice într-un stat de drept și o democrație constituțională, astfel
că măsura suspendării executării actului administrativ ca operație Juridică de întrerupere
vremelnică a efectului acestuia apare ca o situație de excepție de la regula executării din oficiu
(execuțio ex officio) și nu poate fi dispusă în orice condiții.
Astfel, instanța are obligația să pună în balanță impactul admiterii cererii de suspendare
cu impactul respingerii cererii de suspendare, trebuie să asigure un echilibru între interesele
concurente cu ocazia soluționării cererii de suspendare a unui act administrativ.
Deoarece nu s-a făcut dovada unui raport de cauzalitate între și noua Organigramă a
aparatului de specialitate al Primarului Municipiului ##### și existența vreunei concedieri a
vreunui polițist local, atât timp cât Direcția Poliție Locală este o instituție cu personalitate
juridică, care trebuie să aibă organigramă proprie, facem următoarele precizări :
Indiferent de forma de organizare a Direcției Poliției Locale, fie că este cu personalitate
juridică sau nu, regulile de angajare și de concediere rămân aceleași, drepturile și obligațiile
polițiștilor locali nu se modifică, numărul maxim de posturi la ####### Locală trebuie să fie de 1
polițist local la 1000 locuitori.
Cu această ocazie, a reamintit că în anul 2016, un Control al Curții de Conturi a României
— Camera de Conturi Județul ##### a reținut la pagina 50 din procesul- verbal de constatare
încheiat la 18.07.2016, înregistrat la Primăria municipiului ##### la nr. 14.904 din aceeași dată,
că: "Persoanele cu atribuții din cadrul U.A.T.M. ##### nu au respectat legea, stabilind și
propunând Consiliului Local care a și aprobat, un număr de 492 posturi pentru Direcția de poliție
locală, cu 354 posturi peste numărul maxim de 138 de posturi permis de normele legale". În
aceeași ordine de idei, Camera de Conturi Județul ##### a reținut în continuare că: ”####,
potrivit Procedurii de stabilire a numărului maxim de posturi ce pot fi încadrate la nivelul
unităților administrativ - teritoriale, anexă la O.U.G. nr. 63/2010 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, entitatea putea avea un număr
maxim de 138 de posturi pentru serviciul public de poliție locală, respectiv 1 post la 1.000
locuitori, prin hotărârile de Consiliu local menționate s-a aprobat un număr de posturi mult mai
mare, respectiv 487 posturi în anul 2014 și 492 posturi în anul 2015. Numărul maxim de 138 de
posturi pentru poliția locală a fost stabilit pe baza numărului de 137.753 locuitori comunicați de
Institutul Național de Statistică. În baza aprobărilor Consiliului Local, au fost angajate la poliția
locală un număr mult mai mare de persoane decât cel legal, astfel că la 31.12.2014 exista un
număr de 456 polițiști locali, iar la 31.12.2015, numărul a crescut la un număr de 461 polițiști
locali".
Pentru remedierea încălcării prevederilor legale, în maniera în care a fost constatată,
descrisă si reținută de Camera de Conturi Județul #####, a fost inițiată de noul primar, domnul
########## ####, și aprobată de Consiliul Local al municipiului #####, Hotărârea Consiliului
Local al Municipiului ##### nr. 193 din 18.10.2016 pentru aprobarea organigramei, numărului
de personal și statului de funcţii din cadrul aparatului de specialitate al primarului pentru anul
2016. Reaminteşte că, adoptarea acestei hotărâri de Consiliu Local a fost generată de obligațiile
29
pe care organul de control le-a impus pentru intrarea în legalitate, în sensul că trebuie respectat
procentul legal, care pentru poliția locală este de un post la 1000 de locuitori.
La data de 16.12.2016 a fost înregistrată la Tribunalul ##### cererea de chemare în
judecată prin care Sindicatul Național al Polițiștilor FORTUS LEX a solicitat anularea Hotărârii
Consiliului Local al Municipiului ##### nr. 193 din 18.10.2016 pentru aprobarea organigramei,
numărului de personal și statului de funcții din cadrul aparatului de specialitate al primarului
pentru anul 2016, cerere care formează obiectul dosarului nr. ####/114/2016, cu termen de
judecată la data de 20.03.2024.
Indiferent de soluția care ar fi pronunțată în acest dosar (menținerea H.C.L. nr.
193/18.10.2016 sau anularea acesteia cu revenire la H.C.L. nr. 77/28.04.2016 pentru aprobarea
organigramei, numărului de personal și statului de funcții din cadrul aparatului de specialitate al
primarului pentru anul 2016), raportat la noile modificări legislative. autoritatea este obligată să
se reorganizeze, să emită o nouă organigramă. In acest context. anularea H.C.L. nr.
193/18.10.2016 nu ar avea efectul dorit de reclamanți. hotărârea judecătorească obținută
neputând fi în mod obiectiv pusă în aplicare.
De altfel, în dosar au invocat excepția lipsei de interes a acțiunii în condițiile apariției
Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității
financiare a României pe termen lung, cu modificările și completările ulterioare, care a impus
reguli noi privind numărul de personal și structura organigramelor (de exemplu: se prevede că se
reduce numărul de posturi de consilier primar, se reduce numărul de posturi cu 10%, s-au
desființat birourile și funcția de șef de birou, serviciul se reorganizează, fiind format din 10
funcții de execuție în loc de 7 etc.). Consideră că dacă activitatea judiciară nu-i poate procura
părții/reclamantului un interes practic, un avantaj legal, acțiunea trebuie respinsă pentru lipsa
acestor cerințe.
Ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare
pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, cu modificările și
completările ulterioare, care a impus reguli noi privind numărul de personal și structura
organigramelor, Consiliul Local al municipiului #####, în exprimarea voinței sale, potrivit
principiului autonomiei locale, a aprobat următoarele acte administrative:
-Hotărârea Consiliului Local nr. 252 din data de 29.11.2023 privind aprobarea înființării
Direcției Politiei Locale a Municipiului ##### ca instituție publică de interes local, cu
personalitate juridică, sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului #####;
-Hotărârea Consiliului Local nr. 273 din data de 22.12.2023 privind aprobarea
organigramei, statului de funcții și a Regulamentului de Organizare și Funcționare pentru
aparatul de specialitate al Primarului municipiului #####, conform prevederilor Legii nr.
296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a
României pe termen lung;
-Hotărârea Consiliului Local nr. 275 din data de 22.12.2023 pentru aprobarea
Organigramei, Statului de Funcții și Regulamentului de Organizare și Funcționare al Direcției
####### Locală a Municipiului #####.
Actele administrative menționate au fost promovate șl aprobate fără să se aștepte
finalizarea litigiul ce face obiectul dosarului nr. ####/114/2016, aflat pe rolul Tribunalului
#####, motivat de faptul că indiferent de soluția Instanței, obligația deliberativului ar fi fost
30
același, în sensul aprobării unei noi organigrame, în conformitate cu legea și cu dispozițiile
trasate de organele de control, dar șl în acord cu nevoile Municipiului. Mai mult, instituția nu
poate plăti șefi de birou, dacă posturile acestora au fost desființate prin lege și nici șefi care nu au
în subordine numărul de posturi de execuție prevăzut de lege.
În ceea ce privește anularea hotărârii anterioare de Consiliu Local prin care #######
Locală a fost constituită ca instituție publică, cu personalitate juridică, dacă se analizează
motivele anulării acelei hotărâri, se va constata că nu suntem într-o situație similară, pentru a
putea fi invocată puterea de lucru judecat (nici excepția autorităţii de lucru judecat nu poate fi
invocată, întrucât nu este îndeplinită condiția triplei identități - părți, obiect și cauză, respectiv
obiectul îl reprezintă un alt H.C.L.).
Susține că nu se află într-o ”situație similară", având în vedere că modificarea legislației
îi obligă la:
- respectarea prevederilor art. XVII, alin. (8) din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri
fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, potrivit
cărora ”Numărul maxim al posturilor corespunzător fiecărei unităţi/subdiviziuni administrativ-
teritoriale, stabilit potrivit art. III alin. (01) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2010
pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și
pentru stabilirea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
13/2011, cu modificările și completările ulterioare, și pct. 1 din anexa la respectiva ordonanță de
urgență se reduce cu 10% începând cu data de 1 noiembrie 2023;
- modificarea structurii organizatorice a autorităților și instituțiilor publice până la data de
31 decembrie 2023 (termenul a fost modificat ulterior emiterii hotărârii), în sensul respectării
cerințelor prevăzute de art. XX din Legea nr. 296/2023, potrivit cărora serviciul trebuie să fie
alcătuit din minim 10 posturi de execuție, direcția din minim 20 de posturi de execuție și direcția
generală din minim 35 de posturi de execuție, desființarea birourilor și a posturilor de șef de
birou, etc. modificări ce trebuie operate și aprobate la nivelul instituţiei.
Cu privire la interpretarea eronată a adresei nr. 15196 din 31.10.2023 a Instituției
Prefectului — Județul #####, au precizat deja că nu împărtășesc punctul de vedere al
reclamanților, pentru următoarele motive:
Din adresa nr. 15196/31.10.2023, a Instituției Prefectului Judeţul #####, înregistrată la
registratura generală a Primăriei Municipiului ##### la nr. 189.943/31.10.2023, prin care se
stabilește numărul maxim de posturi de la nivelul Unității Administrativ-Teritoriale Municipiul
#####, începând cu data de 01.11.2023, a rezultat că pot fi maxim 129 de posturi în cadrul
serviciului public de Poliție Locală, cu sau fără personalitate juridică.
Potrivit art. 14, alin. (1), lit. a-c) din Legea nr. 155/2010 a poliției locale, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, Personalul politiei locale este compus din:
a) funcționari publici care ocupă funcții publice specifice de polițist local;
b) funcționari publici care ocupă funcții publice generale;
c) personal contractual."
Așadar, pentru că textul nu distinge, cele 129 de posturi care rezultă din aplicarea
dispozițiilor legale, nu sunt doar de funcționari publici, ci sunt și de personal contractual.
După cum rezultă din adresa Instituției Prefectului - Județul #####, adresă menționată
mai sus, față de numărul de 562 de posturi prevăzut pentru anul 2023 la nivelul U.A.T.
31
Municipiul #####, calculat prin raportare la numărul de locuitori, conform Anexei nr. 1 la
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2010, actualizată, se adaugă suplimentar un număr
maxim de 129 de posturi în cadrul serviciului public de Poliție locală, cu sau fără personalitate
juridică.
Cu alte cuvinte, cele 129 de posturi prevăzute pentru serviciul public de Poliție Locală,
nu sunt incluse în numărul de 562 de posturi stabilite pentru U.A.T. Municipiul #####.
Aceasta rezultă și din pct. 1 și 3 din Anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale,
precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 13/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că numărul posturilor
astfel determinat (în cazul nostru - 129) poate fi prevăzut și utilizat numai pentru serviciul public
de poliție locală.
Astfel, la pct. 1 se prevede că maxim al posturilor corespunzător fiecărei
unități/subdiviziuni administrative - teritoriale, cu excepția posturilor aferente funcționării
serviciului public comunitar local de evidentă a persoanelor, politiei locale și pazei obiectivelor
de interes județean, după caz, se stabilește prin raportarea la media numărului locuitorilor
aferentă, prevăzută în tabelul 2”, iar conform pct. 3 ”în cazul în care unitatea/subdiviziunea
administrativ-teritorială are organizat serviciul public de politie locala), cu sau fără personalitate
juridică, la numărul maxim al posturilor rezultat în urma aplicării prevederilor pct. 1 și 2, după
caz, se mai adaugă numărul posturilor determinat după cum urmează: a) un post pentru fiecare
1.000 de locuitori pentru comune, orașe, municipii, și sectoare ale municipiului București".
Prin procesul-verbal nr. 202781/20.11.2023 al Comisiei Locale de Ordine #######
constituite la nivelul Primăriei municipiului #####, în urma discuțiilor purtate cu privire la
cerințele specifice și propunerile privind necesarul de personal al Poliției Locale, ####### a
propus înființarea Direcției Poliției Locale a Municipiului #####, ca instituție publică cu
personalitate juridică, precum și numărul maxim de posturi rezultat din adresa nr.
15196/31.10.2023 a Instituției Prefectului - Județul #####, respectiv 129 posturi.
De ce în cazul Direcției de ######## a Persoanelor poate fi respectat și este legal
numărul prevăzut de lege, respectiv cel de 38 de posturi, iar în cazul poliției locale numărul de
129 de posturi rezultat din aceeași ordonanță de urgență nu ar fi corect.
Așadar, Direcția Poliției Locale a Municipiului #####, organizată ca Instituţie publică de
Interes local, cu personalitate Juridică, sub autoritatea Consiliul Local al Municipiul #####, are
numărul maxim de posturi permis de lege.
Cu privire la încălcarea prevederilor art. 134 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, în sensul că nu ar fi fost respectat termenul de 3 zile prevăzut de art. 134 alin. (3)
lit. b) neputând subzista ipoteza prevăzută de art. 134 alin. (4) din O.U.G. nr. 57/2019 din Codul
administrative, facem următoarele precizări:
####, în opinia reclamanților, invocarea în cuprinsul Dispoziției de convocare a
prevederilor art. 134, alin. (4) din Codul administrativ nu își găsește nicio justificare și nu are
niciun temei legal, deoarece aprobarea organigramelor nu a presupus un caz de forță majoră și
nici de maximă urgență pentru rezolvarea intereselor locuitorilor municipiului #####, prin
dispoziția nr. 551 din 19.12.2023 a primarului municipiului #####, Consiliul Local al
municipiului ##### a fost convocat în ședință extraordinară pentru data de 22.12.2023.
32
Potrivit dispozițiilor art. 134 alin. 3 și 4 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, cu modificările și completările ulterioare, se prevede că:
(3) Data ședinței consiliului local precizată cu ocazia convocării este stabilită, cu
respectarea modului de calcul al termenelor procedurale, prevăzut de art. 181 din Legea nr.
134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, astfel:
a) în termen de 5 zile de la data comunicării dispoziţiei de convocare pentru ședințele
ordinare;
b) în termen de 3 zile de la data comunicării dispoziției sau documentului de convocare
pentru ședințele extraordinare.
(4) în caz de forţă majoră și/sau de maximă urgență pentru rezolvarea intereselor
locuitorilor comunei, ai orașului sau ai municipiului/subdiviziunii administrativ-teritoriale ori în
alte situații stabilite de regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local, convocarea
acestuia pentru ședința extraordinară, prin excepție de la prevederile alin. (3) lit. b), se face de
îndată. ”
Așa cum rezultă din prevederile alin. (2) al art. 134 din O.U.G. nr. 57/2019 privind
Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, data convocării nu înseamnă data
la care apare pe site-ul primăriei Dispoziția de convocare, ci data la care au fost convocați
consilierii locali. Astfel, după cum rezultă din înscrisul pe care l-a atașat la dosar, toți consilierii
locali în funcție au fost convocați la data de 19.12.2023.
Termenul de 3 zile pe care ”reclamanții” pretind că nu l-au respectat, ca termen pentru
convocarea ședinței extraordinare, este un termen de recomandare, pentru că în Codul
administrativ nu există dispoziții care să instituie sancțiuni procedurale ale convocării. Singura
reglementare privind termenele de convocarea a ședinței de Consiliu Local, se referă la
modalitatea lor de calcul, care se face potrivit art. 181 din Codul de procedură civilă.
Totodată Codul administrativ nu a instituit ca si condiţie de valabilitate a hotărârilor de
Consiliu Local vreo condiţie legală de vreunul din termenele de convocare astfel cum sunt
acestea reglementate la art. 134, alin. (3) sau (4) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
#### #### raționamentul legiuitorului, deoarece acesta a prevăzut și situația în care o
ședință extraordinară poate fi convocată de îndată, respectiv la art. 134 alin. (4) din Codul
administrativ. Acest text a fost Invocat în preambulul Dispoziției primarului de convocare a
ședinței extraordinare din data de 22 decembrie 2023, fiind astfel justificată convocarea
Consiliului Local în 2 zile de la data comunicării dispoziției de convocare.
Termenul a fost suficient pentru convocarea ședinței, dovadă fiind faptul că au fost
prezenți toți cel 23 de consilieri locali în funcție, care au și votat ordinea de zi (20 voturi pentru,
1 abținere și 2 voturi împotrivă). în acest fel, se poate considera și că orice lipsă de procedură a
fost acoperită prin prezența tuturor consilierilor la ședința de Consiliu Local.
#### cert că această ședință trebuia ținută, deoarece pe ordinea de zi au fost și alte
proiecte de hotărâre, care se impuneau a fi votate până la sfârșitul anului.
#### pe deplin justificată adoptarea în ședința din data de 22.12.2023 a celor două
hotărâri de Consiliu Local privind organigramele, a căror suspendare se solicită, deoarece a
presupus un caz de maximă urgență pentru rezolvarea locuitorilor municipiului #####.
33
Astfel, din anul 2016 de când Curtea de Conturi a reținut că sunt angajaţi mai mulți
polițiști locali decât prevede legea și până în prezent, s-au cheltuit de la bugetul local cu poliţiştii
locali angajaţi în plus peste 2.000.000 euro/ an risipă care constituie un caz de maximă urgentă
pentru rezolvarea problemelor locuitorilor municipiului #####. aceste sume putând contribui la
dezvoltarea Municipiului si la inițierea de proiecte prin care să fie atrase fonduri europene.
În ceea ce privește susținerea reclamanților referitoare la prorogarea termenului de
aplicare și realizare a măsurilor privind reducerea posturilor cu 10% și modificarea organigramei
din Legea nr. 296/2023 (modificare adusă prin O.U.G. nr. 115/2023), de la data de 31.12.2023,
până la data de 30.06.2024, ar atrage nerespectarea termenelor prevăzute de lege la convocarea
ședinței extraordinare, precizează că:
##### în vedere că nu există piedici legale, până la data de 30.06.2024, în orice zi din
această perioadă, entitățile publice au dreptul să aprobe măsurile privind reorganizarea
structurilor organizatorice, inclusiv organigramele, statele de funcții și regulamentele de
organizare și funcționare. Autoritățile publice locale au considerat că trebuie ca aceste acte
administrative să fie aprobate cât mai repede, fiind dreptul și obligația lor să stabilească
oportunitatea adoptării unor astfel de măsuri.
A solicitat a se constata, totodată, că aceste critici aduse Dispoziției nr. 551 din
19.12.2023 a primarului municipiului #####, privind convocarea în ședință extraordinară a
Consiliului Local a Municipiului #####, exced obiectului acestei cauze.
Reclamanții au învederat că la adoptarea acestor organigrame nu s-a mai procedat la
realizarea de consultări, dar această susținere nu este reală.
După cum rezultă din preambulul acestor hotărâri, au fost realizate consultări.
Astfel, pentru Hotărârea Consiliului Local nr. 273 din data de 22.12.2023 privind
aprobarea organigramei, statului de funcții și a Regulamentului de Organizare și Funcționare
pentru aparatul de specialitate al Primarului municipiului #####, conform prevederilor Legii nr.
296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a
României pe termen lung, rezultatele consultărilor au fost consemnate în procesul- verbal nr.
222.946 din 21.12.2023 privind consultările avute cu reprezentantul salariaţilor din aparatul de
specialitate al primarului ########## #####.
Pentru Hotărârea Consiliului Local nr. 275 din data de 22.12.2023 pentru aprobarea
Organigramei, Statului de Funcții și. Regulamentului de Organizare și Funcționare al Direcției
####### Locală a Municipiului. #####, rezultatele consultărilor au fost consemnate în procesul-
verbal încheiat în urma ședinței de consultare cu sindicatele înregistrat la nr. 223.097 din
21.12.2023.
În concluzie, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri
fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilități financiare a României pe termen lung, cu
modificările și completările ulterioare, care a impus reguli noi privind numărul de personal și
structura organigramelor, Consiliul Local al municipiului #####, în exprimarea voinței sale,
potrivit principiului autonomiei locale, a aprobat hotărârile ce formează obiectul prezentei cauze.
Actele administrative au fost promovate și aprobate se aștepte finalizarea litigiului ce face
obiectul dosarului nr. ####/114/2046, rolul Tribunalului #####, motivat de faptul că, repetăm,
indiferent de soluția instanţei, obligația deliberativului ar fi fost același, în sensul aprobării unei
noi organigrame, în conformitate cu legea și cu dispozițiile trasate de organele de control, dar și
34
în acord cu nevoile Municipiului. Mai mult, instituția nu poate plăti șefi de birou, dacă posturile
acestora au fost desființate prin lege și nici șefi care nu au în subordine numărul de posturi de
execuție prevăzut de lege (șefi servicii/directori).
Din punctul pârâţilor de vedere, o suspendare a organigramelor în acest moment ar fi în
detrimentul Municipiului, atât din punct de vedere al bunei sale funcționări, dar mai ales al
risipei de bani publici, prin plata unor persoane angajate pe posturi existente peste limita legală.
Astfel, după cum au demonstrat mai sus, hotărârile a căror suspendare se cere au fost
emise în baza legii și cu respectarea legii, reclamanții neindicând în concret ce prevederi legale
au fost încălcate.
În cauza dedusă judecății, așa cum au demonstrat mai sus, nu există împrejurări vădite de
fapt și/sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumției de
legalitate de care se bucură actele administrative a căror suspendare se cere, deci nu suntem în
fața ”cazului bine justificat” ce se impune a determina suspendarea executării actelor
administrative atacate și nici nu se face dovada ”pagubei iminente” pentru toate hotărârile,
așadar, în speță, nu sunt îndeplinite cerințele cumulative necesare pentru a se putea dispune
suspendarea executării actelor administrative contestate.
Pentru motivele de fapt și de drept invocate, solicită, în principal, admiterea excepțiilor
ridicate de noi și respingerea acțiunii ca urmare a admiterii acestora, după caz, iar, în subsidiar,
respingerea acțiunii de suspendare ca fiind neîntemeiată, pentru fiecare hotărâre în parte, datorită
neîndeplinirii cumulative a condițiilor obligatorul, prevăzute de lege în cazul suspendării (cazul
bine justificat și paguba iminentă).
În funcție de răspunsul la întâmpinare, îşi rezervă dreptul să facă și alte apărări.
În conformitate cu prevederile art. 223 alin. (3) C.pr.civ., a solicitat judecarea cauzei și în
lipsă.
La termenul de judecată din data de 02.02.2024, instanţa a luat act că pârâţii renunţă la
excepţia lipsei semnăturii. De asemenea, instanţa a admis excepţia lipsei capacităţii procesuale
de folosinţă a pârâtei Primăria Municipiului ##### şi a unit cu fondul cauzei excepţiile lipsei
calității procesuale pasive a Primarului municipiului ##### si a Municipiului #####, prin
######, invocate de către pârâţi prin întâmpinare, precum şi excepţia lipsei de interes în
formularea cererii, invocată atât de pârâţi, cât şi de instanţă din oficiu.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri atât reclamanţilor, cât şi pârâţilor Municipiul
#####, prin ######, Primarul Municipiului ##### şi Consiliul Local al Municipiului #####.
Deliberând asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Primarul Mun.
##### şi Municipiul #####, invocată de aceştia, reţine următoarele:
Potrivit art. 36 C.p.c., Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele
raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.
În cauză, raportul juridic dedus judecăţii are ca izvor hotărâri adoptate de Consiliul Local
al Municipiului #####.
Autoritatea publică este definită în art. 2 alin. 1 lit. b din Legea 554/2004, ca fiind orice
organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale, care acționează, în regim de putere
publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autorităților publice, în
sensul prezentei legi - persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii au obținut statut de
utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică.
35
Potrivit art. 106 alin. 1 şi 3 din Codul administrativ, autoritățile administrației publice din
comune, oraşe, municipii sunt consiliile locale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități
executive, iar consiliile locale şi primarii funcționează ca autorități ale administrației publice
locale.
Atât capacitatea procesuală, cât și calitatea procesuală a autorităților publice se
fundamentează pe recunoașterea capacității de drept administrativ în virtutea căreia pot sta în
proces, în nume propriu, în calitate de pârâte, în acest sens dispunându-se expres prin art. 56 alin.
2 din Codul de procedură civilă. Condiția impusă pentru ca entitățile administrative să devină
părți într-un raport juridic de drept administrativ și să poată dobândi, astfel, calitate procesuală
într-un litigiu de contencios administrativ este competența de a emite acte administrative.
În raport de cele expuse, instanţa constată că nu poate avea calitate procesuală, prin
raportare la emitentul celor două acte administrative (hotărâri de consiliu local), nici Primarul
Municipiului ##### şi nici Municipiul #####.
Va admite, în consecinţă, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a celor doi pârâţi şi va
respinge, pe acest considerent, cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu
aceştia.
Deliberând asupra excepţiei lipsei de interes invocată de pârâtul Consiliul Local al ####
#####, reţine următoarele:
Interesul, condiţie de exercitare a acţiunii civile, constă în folosul practic urmărit prin
formularea cererii.
Prin cererea de chemare în judecată reclamanţii,au solicitat suspendarea executării
Hotărârii Consiliului Local ##### nr. 275/22.12.2023, prin care s-au aprobat Organigrama, Statul
de Funcții și Regulamentul de Organizare și Funcționare al Direcției ####### Locală a
Municipiului ##### si a Hotărârii Consiliului Local ##### nr. 273/22.12.2023, prin care s-au
aprobat Organigrama, Statul de Funcții și Regulamentul de Organizare și Funcționare pentru
aparatul de specialitate al Primarului Municipiului #####.
Emiterea celor două hotărâri a fost precedată de emiterea Hotărârii Consiliului Local
##### nr. 252/29.11.2023, prin care s-a aprobat înființarea Direcției ####### Locală a-
Municipiului #####, ca instituție publică de interes local, sub autoritatea Consiliului Local al
specialitate al primarului Municipiului #####.
Astfel cum au susţinut şi reclamanţii, finalitatea urmărită prin adoptarea hotărârilor de
consiliu local contestate este desfiinţarea Direcţiei de Poliţie Locală din cadrul Primăriei ####
##### ## ########### ## ## ########## #######, de sine stătătoare, în subordinea
Consiliului Local.
Reclamanţii sunt poliţişti locali în cadrul Direcţiei de Poliţie Locale.
##### în vedere că posturile pe care aceştia le ocupă nu se mai regăsesc în organigrama
aparatului de specialitate al Primarului #### #####, iar organigrama instituţiei nou infiinţate este
mult redusă faţă de cea a precedentei Direcţii de Poliţie Locală, nu se poate susţine, în mod
rezonabil, că reclamanţii nu justifică, din această perspectivă, interes în promovarea acţiunii.
Susţinerile pârâtului privind caracterul legitim al interesului sunt chestiuni care
antamează existenţa condiţiei privind „cazul justificat”, aşadar fondul cauzei.
36
Împrejurarea că reclamanţii nu au solicitat şi suspendarea executării HCL nr. 252/2023
nu lipseşte de interes demersul procesual din cauză, întrucât, astfel cum s-a reţinut mai sus,
reclamanţii justifică un interes prin raportare la cele două hotărâri vizate de cerere.
Deliberând asupra excepţiei lipsei de interes, invocată de instanţă, din oficiu, reţine
următoarele:
Prin Hotărârea Consiliului Local al #### ##### ##. 252/29.11.2023, s-a aprobat
înfiinţarea Direcţiei ####### Locală a #### #####, ca instituţie publică de interes local, cu
personalitate juridică, în subordinea Consiliului Local al #### #####, prin reorganizarea
Direcţiei Poliţie Locală din cadrul aparatului de specialitate al Primarului.
Potrivit art. 2 al hotărârii, instituţia nou înfiinţată se va organiza prin preluare de personal
din cadrul vechii direcţii de poliţie locală.
Prin Hotărârea Consiliului Local ##### nr. 273/22.12.2023, s-au aprobat Organigrama,
Statul de Funcții și Regulamentul de Organizare și Funcționare pentru aparatul de specialitate al
Primarului Municipiului #####, iar prin Hotărârea Consiliului Local ##### nr. 275/22.12.2023,
Organigrama, Statul de Funcții și Regulamentul de Organizare și Funcționare al Direcției
####### Locală a Municipiului #####.
Prin încheierea pronunţată în data de 18.01.2024 în dosarul nr. ####/114/2023 al
Tribunalului #####, instanţa a suspendat executarea Hotărârii nr.252/29.11.2023, a Hotărârii
nr.273/22.12.2023 şi Hotărârii nr.275/22.12.2023 până la soluţionarea pe fond a acţiunii în
anularea celor trei acte administrative.
Cererea soluţionată prin sus-menţionata hotărâre a fost formulată de alţi angajaţi ai
Direcţiei Poliţie Locală decât reclamanţii din prezenta cauză.
Instanţa reţine că hotărârile de consiliu local vizate de cererea de chemare în judecată
sunt acte administrative unilaterale cu caracter normativ, întrucat cuprind reguli generale de
conduită, impersonale si de aplicabilitate repetată (organigramă, stat de funcţii, regulament).
Anularea unui act normativ produce, potrivit art. 23 din Legea nr. 554/2004, efecte
general obligatorii.
Pentru identitate de raţiune, şi suspendarea executării acestora nu produce efecte numai în
privinţa persoanelor care au solicitat-o, ci erga omnes.
În aceste condiţii, finalitatea practică urmărită de reclamanţii din prezenta cauză a fost
atinsă deja prin suspendarea executării celor două hotărâri de consiliu local în litigiul anterior.
Chiar dacă s-ar reţine caracterul individual al actelor administrative, nu se poate susţine,
prin raportare la considerentele hotărârii sus-menţionate, că suspendarea celor două hotărâri de
consiliu local produce efecte numai în privinţa reclamanţilor din respectiva cauză.
Astfel, instanţa a reţinut existenţa cazului bine justificat, pe de o parte, din perspectiva
lipsei motivării celor două hotărâri, iar pe de altă parte, din perspectiva contextului în care
acestea au fost adoptate.
În acest sens, s-au reţinut următoarele: „In ceea ce privește contextul în care au fost
adoptate cele trei hotărâri, antemenţionate şi a căror suspendare se cere, se reține ca acestea au
fost precedate de acte administrative cu un conținut similar, a căror executare a fost suspendată
de instanțele de judecată, așa cum am arătat mai sus.
Or, emiterea de acte administrative, în scopul punerii lor in executare, dar in condițiile in
care, anterior, acte administrative similare, au fost suspendate de instanțele de judecată, fără a se
37
aștepta soluționarea litigiilor pe fond și fără a se prezenta dovezi, neîndoielnice și incontestabile,
de intrare în legalitate, constituie o împrejurare vădită, de fapt, de natură sa producă o îndoială
serioasă asupra prezumției de legalitate, de care se bucură aceste acte administrative.
Fără să antamăm fondul cauzei(aspect ce va reveni instanţei învestite cu cererea de
anulare a celor trei acte administrative),în completarea celor anterior menţionate,notăm doar că
adoptarea celor trei hotărâri de Consiliu Local (a căror suspendare se cere) , lipsește de efecte
cele statuate prin Sentința nr.###/2016, pronunțată de Tribunalul #####, în dosarul nr;
####/114/2016 sau a Sentinței nr. ###/2018 pronunțată de Tribunalul ##### în dosarul nr.
####/114/2017.
În acest sens amintim că organigrama de la nivelul Primăriei Municipiului ##### și a
aparatului de specialitate al primarului, în prezent, este suspendată prin Sentința nr. ###/2016
pronunțată de Tribunalul ##### în dosarul nr. ####/114/2016;de asemenea, notăm că
înființarea Direcției de Poliție Locală s-a mai dispus și anterior (prin HCL nr. 267 și
270/2016),ambele anulate, definitiv, prin Sentința nr. ###/18.06.2019, rămasă definitivă prin
anularea recursului ca nemotivat (Decizia nr. ####/14.11.2018,pronunțată de Curtea de Apel
Ploiești)
Or, adoptarea unei noi organigrame are ca efect modificarea structurii organizatorice, fata
de cea anterior aprobata si suspendata prin Sentința nr. ###/2016, ceea ce contravine scopului
acestei masuri, dispuse de instanța de judecată si care presupune păstrarea situației până la
soluționarea definitiva a dosarului nr. ####/114/2016, ce are ca obiect anularea HCL nr.
193/2016.”
Rezultă, din cele de mai sus, că suspendarea executării hotărârilor produce efecte în
privinţa întregului corp al poliţiştilor locali, iar nu numai în privinţa reclamanţilor din respectiva
cauză.
Pe baza considerentelor expuse, reţinând că interesul acţiunii trebuie să existe pe tot
parcursul soluţionării cauzei, va admite excepţie lipsei de interes şi va respinge cererea formulată
de reclamanţii ###### ###### #########, ###### #####, ####### ##### - #########, #####
#######, #### ##########, ####### ###### - ###, ####### ######## - #######, #####
########, ####### ####### - ##########, ##### ######### şi ##### ####### în
contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Mun. #####, ca rămasă fără interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Municipiul ##### şi

Primarul Mun. #####.
Respinge cererea formulată în contradictoriu cu pârâţii Municipiul ##### şi Primarul
Mun. #####, cu sediul în #### #####, Piața Daciei, nr. 1, ####### #####, pentru lipsa calităţii
procesuale pasive.
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia lipsei de interes invocată de pârâtul Consiliul Local
al Mun. #####.
Admite excepţia lipsei de interes, invocată de instanţă din oficiu.
38
Respinge cererea formulată de reclamanţii ###### ###### #########, ###### #####,
####### ##### - #########, ##### #######, #### ##########, ####### ###### - ###,
####### ######## - #######, ##### ########, ####### ####### - ##########, #####
######### şi ##### #######, toți prin reprezentant convențional avocat ######## ####, din
cadrul Baroului București, cu sediul secundar în #### ########, str. ##### ############. nr.
52A, Județul #######, cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la
această adresă, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Mun. #####, cu sediul în ####
#####, Piața Daciei, nr. 1, ####### #####, ca rămasă fără interes.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunţată în condiţiile art. 396 alin. 2 C.p.c., astăzi, 05.02.2024.
Preşedinte,
##### ######## ####
Grefier,
####### ##########
Red.#### E.C.V /Tehnored.#### E.C.V şi ####. ## D.

16 ex./14.02.2024
39

Hotarâre-05 02 2024-Ee73d5677

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hotarâre-05 02 2024-Ee73d5677

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hotarâre nr. 84/2024 din 05.02.

2024, cod RJ ee73d5677

Cod ECLI ECLI:RO:TBBZU:2024:004.######

SENTINŢA Nr. ##/2024

Pe rol se află pronunţarea acţiunii în materia Contencios administrativ şi fiscal, având ca

PENTRU ACESTE MOTIVE,

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Municipiul ##### şi

Red.#### E.C.V /Tehnored.#### E.C.V şi ####. ## D.

S-ar putea să vă placă și