Hotărârea Judecătoriei Hîncești Rejudecare Merzîncu Vs Primăria Cotul Morii

Dosarul nr.
2-235/19
HOTĂRÂRE
în numele Legii
(Hotărîrea motivată a fost redactată integral la 10 iunie 2020)
20 ianuarie 2020 mun. Hîncești
Judecătoria Hîncești sediul central, Republica Moldova
Instanța compusă din:

Președintele ședinței, Judecător: Bulat Emil
Grefier: Dumitru Rujanschi
A examinat în ședința publică, în procedură contencioasă, cauza civilă la cererea de
chemare în judecată depusă de ***** și ***** împotriva Primăriei s.Cotul Morii, Consiliului
local Cotul Morii, Ministerul Finanțelor, intervenienții accesorii Guvernul Republicii Moldova,
Agenția Servicii Publice, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Institutul Național
de Cercetări și Proiectări în Domeniul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Arhitecturii
”URBANPROIECT” și Consiliul municipal Hîncești cu privire la exproprierea terenurilor,
încasaarea prejudiciului material și moral pentru terenurile expropriate, penalității, dobînzii de
întîrziere, a venitului ratat, inflației și cheltuielilor de judecată,
a c o n s t a t a t:
1. La data de 08 iulie 2013, ***** și ***** au sesizat instanța cu cerere de chemare în judecată
către Primăria s.Cotul Morii, Consiliul Comunal Cotul Morii avînd ca obiect solicitările, după
cum urmează:
- Exproprierea totală a terenurilor ce aparțin cu drept de proprietate reclamanților *****
și ***** aflate în sectorul cadastral nr.15, 16 a s.Cotul Morii, și anume exproprierea
terenurilor cu numerele cadastrale *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****,
*****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, ***** în folosul statului
Republica Moldova;
- Încasarea din contul pârâților Primăria s.Cotul Morii, Consiliul Comunal Cotul Morii
în beneficiul reclamanților ***** și ***** suma de 10 153 401,34 lei cu titlu de
despăgubiri pentru terenurile expropriate cu suprafața de 8, 9064 ha;
în beneficiul reclamanților ***** și ***** suma de 3 381 638,98 lei cu titlu de dobîndă
de întârziere;
în beneficiul reclamanților ***** și ***** suma de 1 827 612,23 lei cu titlu de
penalitate;
în beneficiul reclamanților ***** și ***** suma de 674 462,47 lei cu titlu de venit
ratat;
în beneficiul reclamanților ***** și ***** suma de 68 999, 38 Euro.
2. În motivarea acțiunii, indică reclamanții că, un fapt de notorietate publică rămîne a fi că în
vara anului 2010, satul Cotul Morii și alte localități au fost supuse inundației ce a provocat
pierderi considerabile în rîndul proprietății locuitorilor și a deteriorat casele acestora.
3. Mai indică reclamanții că, cu acest prilej autoritățile Republicii Moldova și-au propus spre
realizare unele obiective, cum ar fi construcția unor case pentru persoanele sinistrate. Însă
avînd un scop nobil la prima vedere au intrat în posesia de fapt asupra unor terenuri ce le
aparțin cu drept de proprietate privată în baza contractelor de vînzare-cumpărare înregistrate
în modul corespunzător.
4. Potrivit contractului de vînzare – cumpărare nr.9602 din 24.06.2010 reclamanții au devenit
proprietari asupra terenurilor cu nr.cadastral 5327215.434.
proprietari asupra terenurilor cu nr.cadastral nr.5327215.671.
proprietari asupra terenului cu nr.cadastral 5327215.382.
proprietari asupra terenului cu nr.cadastral 5327215.381.
proprietari asupra terenurilor cu nr.cadastral 5327215.268, 5327215.270 și 5327215.269.
proprietari asupra terenurilor cu nr.cadastral 5327215.424.
proprietari asupra terenurilor cu nr.cadastral *****, *****, *****, *****, *****, *****,
*****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****.
11. Conform contractului de vînzare – cumpărare nr.17453 din 27.12.2010 reclamanții au
devenit proprietari asupra terenurilor cu nr.cadastrale *****, *****, *****, *****, *****,
*****, *****, 5327215118, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****,
5327215.186, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****,
*****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****,
*****, *****, *****, *****, 53272145.749, *****, *****, *****.
proprietari asupra terenurilor cu nr.cadastrale 5327215.528, 5327215.527.
13. Specifică reclamanții că, dorind să se ocupe cu agricultura pe aceste terenuri, să cultive
semințe de soi de floarea – soarelui pentru a întreține familia, au fost nevoiți să constate că
aceste terenuri au fost expropriate de fapt de către pârâți, ultimii fiind în imposibilitate de a
efectua careva lucrări pe aceste terenuri.
14. Menționează că, la data de 02.12.2011 de către ***** a fost emis un act informativ prin care
li s-au comunicat că au fost expropriați de 68 de sectoare de teren agricol cu suprafața totală
de 9,0445 ha care sunt amplasate în perimetrul localității construite, fiindu-le propus spre
schimb un teren consolidat de 9,10 ha. În fapt, consideră reclamanții că au fost expropriați
de suprafața totală de 11,1719 ha.
15. Relatează reclamanții că, la data de 09.01.2012 au comunicat Primăriei Cotul Morii că
resping în mod categoric oferta propusă, solicitînd să le fie acordat un teren de pămînt
ocupat de localitatea nou construită în mărime de 1 ha de-a lungul auto – drumului Chișinău
– Leușeni, iar diferența să le fie acordată în trupul de pămînt ”Creasta Dealului”, un teren în
localitatea construită, transmiterea fostului punct medical și fostei grădinițe de copii.
16. Prin procesele – verbale ale Comisiei pentru soluționarea întîmpinărilor, propunerea
adresată de aceștia a fost respinsă.
17. Mai indică reclamanții că, prin decizia nr.3/1 din 17.02.2012 Consilul Comunal Cotul Morii
în pct.3 al dispozitivului, recunosc faptul că terenurile lor au fost înstrăinate forțat.
18. În continuare, prin decizia Consiliului Comunal Cotul Morii nr.4/1 din 20.02.2012 s-a
aprobat mărimea despăgubirilor pentru înstrăinarea forțată în cuantum de 656 264 lei.
19. Prin planul de acțiuni primordiale aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.716 din 10.08.2010
se determină un cerc vast de acțiuni, dar nici una cu eferire la despăgubirile proprietarilor
expropriați, de fapt, prin acțiunile autorităților statului.
20. La data de 25.11.2011 în Monitorul Oficial este publicată Decizia Consiliului com.Cotul
Morii cu privire la declararea lucrărilor de construcție a caselor de locuit în masivul de
terenuri ”Leușoaia” de utilitate publică și exproprierea unor sectoare de terenuri agricole
prin care au fost expropriați de o mare parte din terenuri.
21. Pînă la momentul actual, careva acțiuni de despăgubire a reclamanților pentru exproprierea
de fapt a terenurilor ce le aparțin cu drept de proprietate n-au fost realizate, ceea ce servește
drept temei pentru depunerea prezentei acțiuni.
22. Astfel, din sectorul cu nr.cadastral 15, au rămas cu terenurile cu nr.cadastrale *****, *****,
*****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****,
*****, iar din sectorul cadastral nr.16 au rămas cu terenurile cu nr.cadastral *****, *****.
23. Din cele expuse, se observă și că aceste terenuri fac parte din sectoarele cadastrale
expropriate de către pârâți nr.15 și 16 și reprezintă un procent foarte mic în comparație cu
cele declarate ca fiind expropriate.
24. Mai mult ca atît, aceste terenuri reprezinte în sine imobile sub forma terenurilor agricole
consolidate prin prisma interpretării prevederilor art.70/14, 70/2 Cod funciar, fiind astfel
create întru realizare condițiilor propice pentru activitatea economică a reclamanților, mai
rezonabilă și mai comodă.
25. Astfel, urmînd a verifica documentația corespunzătoare, planșele cu planul terenului pentru
a evidenția că acestor terenuri la moment, le lipsește orice valoare economică, datorită lipsei
unei utilități, iar cererea de expropriere totală fiind întemeiată, fiind posibil adăugarea
suprafeței declarate expropriate și terenurile cu nr.cadastral *****, *****, *****, *****,
*****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, ***** or
terenul rămas neexpropriat este impropriu pentru orice ipotetică activitate de mai departe și
oricare interes economic de înstrăinare.
26. Mai mult ca atît, aceste terenuri neavînd nici o cale de legătură între ele și, de asemenea
ținînd cont de amplasamentul și poziția acestora, de forma dezavantajoasă în plan, și de
suprafețele reduse ale acestora, terenurile rămase nu pot avea o altă destinație decît aceiași
pe care o au și terenurile expropriate. Terenurile respective sunt fără nici o utilitate
economică și care nu le oferă nici o posibilitate de valorificare a acestora pe viitor. Mai mult
ca atît, din momentul procurării pînă în prezent reclamanții nu s-au folosit de ele, dat fiind
faptul că sunt utilizate de către pârâți și reprezentanții acestora.
27. Cu referire la despăgubirea pentru exproprierea terenurilor, reclamanții indică că, prin
prisma legislației RM cu privire la expropriere și în deosebi cu privire la Legea nr.488 din
08.07.1999 cu referire la expropriere pentru cauză de utilitate publică, exproprierea nu putea
avea loc pînă la plata despăgubirilor corespunzătoare și prealabilă, fapt nerealizat de către
pârâți în mod abuziv.
28. Despăgubirea pentru terenurile expropriate conform borderoului prezentat de către pârâți
reprezintă o valoare minimă ce urmează a fi compensată, și o valoare mizeră față de valoare
de piață pentru terenurile de construcție din regiune, ce urmează a fi determinată de comisia
de experți.
29. Indică reclamanții că, doar o indemnizație integrală poate fi considerată ca justă
(rezonabilă), în rapot cu valoarea bunului, mai mult ca atît exproprierea dată fiind înscrisă în
contextul politic larg cu privire la o reformă economică și socială, astfel în aceste condiții se
poate concluziona că, valoarea despăgubirii juste în acest caz trebuie să fie de nivelul celei
de pe piața liberă cu referire la terenurile pentru construcție.
30. Potrivit calculelor prezentate, pârâții urmează să achite suma de 10 153 401.34 lei cu titlu de
despăgubiri pentru exproprierea terenurilor.
31. Ținînd cont de faptul că pârâții au obligațiuni pecuniare față de aceștia, prin necesitatea
plății pentru terenurile ocupate abuziv, iar acestea n-au fost onorate în termen, adică
prealabil exproprierii de fapt a terenurilor lor, în conformitate cu prevederile art.619 Cod
civil (în redacţia Legii de pînă la 01.03.2019) este absolut legal de a solicita încasarea din
contul pârâților suma de 3 381 638,98 lei, cu titlu de dobîndă de întîrziere, care este
calculată începînd cu data de 22.04.2011.
32. Rețin reclamanții că, potrivit art.1 al CEDO, orice privare de proprietate prin expropriere
impun pârâții cu obligația de despăgubire reală, CEDO consideră că art.CEDO invocat
impune ca plata aceste îndemnizații trebuie realizată rapid. Atunci cînd există anumite
întîrzieri în procesul de despăgubire, proporționalitatea între valoarea imobilului și suma de
bani plătită se verifică în raport de momentul realizării plății.
33. În speță, din cauza prelungirii acestui timp de câțiva ani, suma de bani ce urmează a fi
primită de către reclamanți urmează a fi ajustată condițiilor economice reale și stabilită și o
dobîndă de întîrziere pentru timpul ratat de către pârâți într-u achitarea despăgubirilor
corespunzătoare, în caz contrar art.1 din Protocolul nr.1 este violat.
34. Cu referire la penalitate, indică reclamanții că, potrivit prevederilor art.4 alin.(4) al Legii
nr.1308 din 25.07.1997 privind prețul normativ și modul de vînzare – cumpărare a
pămîntului în cazul neachitării plății în termenele stabilite în contract, cumpărătorul plătește
pentru fiecare zi de întîrziere o penalitate de 0,1% din suma neachitată.
35. Prin prisma aplicării legii în mod obiectiv și corect, se impune egalitatea părților
contractante și în situația exproprierii, cu excepțiile specifice acestei instituții. Așadar
pârâții în calitatea sa de cumpărător urmează să achite și penalitatea pentru faptul neachitării
despăgubirilor înainte de realizarea exproprierii în sumă de 1 827 612,23 lei pentru perioada
de 180 zile.
36. Cu referire la venitul ratat, specifică reclamanții că ținînd cont că, terenurile expropriate cu
suprafața de 11,1719 ha au fost procurate pentru a fi folosite în scopuri agricole, cu
realizarea ulterioară a roadei obținute urmează a fi compensat venitul ratat pe perioada
anilor agricoli 2011, 2012 și 2013.
37. Potrivit informației prezentate de către Biroul Național de Statistică pe anii 2011, 2012
roada – semințe soi de floarea soarelui pentru un hectar de teren agricol cu referire la
producția agricolă ce urma a fi semănată sub forma floarei soarelui reprezenta 16,3 chintale
(1 chinatl = 100 kg) la hectar (2011) și respectiv 10,9 chintale la hectar (2012), iar prețul de
vînzare al unei tone de semințe de soi de floarea soarelui fiind de 14 898 lei în 2011 și
13 336 lei în 2012, așadar se impune încasarea de la pârâți a venitului ratat de pe anii 2011
în sumă de 433 692,92 lei cu referire la faptul că terenul dat a fost procurat anume pentru
creșterea și realizarea semințelor de soi de floarea soarelui.
38. Pentru anul 2013, ținînd cont că anul agricol nu a fost finisat, se impune încasarea de la
pârâți a venitului ratat în sumă de 240 769,55 lei.
39. Astfel cu titlu de venit ratat, din contul pârâților urmează a fi încasată suma de 674 462,47
lei, ca lipsa obținerii unor foloase patrimoniale pe care reclamanții l-ar fi obținut, lipsa de
sporire a patrimoniului, deși acesta putea și trebuia să sporească, dacă nu ar fi fost săvîrșită
fapta ilicită sub forma deposedării ilicite – exproprierea de fapt a terenurilor agricole.
40. Referitor la prejudiciul moral, indică reclamanții că, locuind în mediul rural, fiind gospodari
adevărați, caracterizîndu-se pozitiv în societate, de mici copii au prins dragostea față de
neam și patrie, față de pămîntul moldav roditor. Cu mare grijă și afecțiune urma să
prelucreze terenurile agricole expropriate de fapt de către pârâți. De asemenea, roada
obținută urma să reprezinte și o sursă de existență semnificativă pentru familia
reclamanților, dat fiind faptul bonității ridicate a terenurilor.
41. Consideră reclamanții că, acțiunile pârâtului le-au cauzat un prejudiciu moral enorm, care
într-un final nu poatr fi reparat în totalmente în careva formă, dar urmează a fi compensat
parțial prin echivalarea prin prisma satisfacției în sumă bănească totală de 68 999,38 Euro.
42. Instanța urmează a aprecia ce au pierdut reclamnații pe plan psihic, social și familial atît
pentru moment, cît și pentru viitor.
43. La stabilirea acestui cuantum, instanța de judecată trebuie să țină cont de măsura că doar
suma expusă ne poate acorda o anumită satisfacție în raport cauzal cu cele înfăptuite de către
pârât.
44. În final, solicită reclamanții ***** și *****:
- exproprierea totală a terenurilor ce le aparțin cu drept de proprietate aflate în
sectorul cadastral nr.15, 16 a s.Cotul Morii, și anume exproprierea terenurilor cu
numerele cadastrale *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****,
*****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, ***** în folosul statului
Republica Moldova;
- încasarea din contul pârâților Primăria s.Cotul Morii, Consiliul Comunal Cotul
Morii în beneficiul reclamanților ***** și ***** suma de 10 153 401,34 lei cu titlu
de despăgubiri pentru terenurile expropriate cu suprafața de 8, 9064 ha;
de dobîndă de întârziere;
de penalitate;
Morii în beneficiul reclamanților ***** și ***** suma de 674 462,47 lei cu titlu de
venit ratat;
Morii în beneficiul reclamanților ***** și ***** suma de 68 999, 38 Euro, cu titlu
de prejudiciu moral.
45. În drept, reclamanții și-au întemeiat acțiunea potrivit prevederilor art.166, 167 Cod de
procedură civilă, art.14, 607, 608, 609, 610, 619, 629, 1398, 1422, 1423 Cod civil, art.70/1,
70/2, Cod funciar, art.4 alin.(1) al Legii nr.1308 din 25.07.1997 privind prețul normative și
modul de vînzare – cumpărare a pămîntului, art.1, 2, 13, 15, 16, 17, 21 al Legii nr.488 din
08.07.1999 cu privire la exproprierea pentru cauză de utilitate publică, art.1 al protocolului
nr.1 al CEDO.
46. În cadrul examinării cauzei în fond, avocatul ***** în interesele reclamanților ***** și
***** a înaintat cerere de concretizare la cererea de chemare în judecată inițială acordînd
calitate procesuală de pârât Ministerului Finanțelor.
47. Ulterior, avocatul ***** în interesele reclamanților ***** și ***** a înaintat cerere
suplimentară de concretizare, cu următoarele solicitări:
Republica Moldova prin Primăria s.Cotul Morii și Consiliul com.Cotul Morii;
- încasarea în mod solidar din bugetul de stat de la Ministerul Finanțelor, Primăriei
s.Cotul Morii și Consiliul com.Cotul Morii în beneficiul reclamanților ***** și
***** suma de 10 153 401,34 lei cu titlu de despăgubiri pentru terenurile
expropriate cu suprafața de 8, 9064 ha în termenul de plată, care nu va depăși 30 de
zile de la data rămînerii definitive a hotărârii judecătorești;
***** suma de 8 289 348, 07 lei cu titlu de dobîndă de întârziere în termenul de
plată, care nu va depăși 30 de zile de la data rămînerii definitive a hotărârii
judecătorești;
***** suma de 1 827 612,23 lei cu titlu de penalitate în termenul de plată, care nu
va depăși 30 de zile de la data rămînerii definitive a hotărârii judecătorești;
***** suma de 674 462,47 le cu titlu de venit ratat în termenul de plată, care nu va
depăși 30 zile de la data rămînerii definitive a hotărârii judecătorești;
***** suma de 68 999,38 Euro cu titlu de prejudiciu moral în termenul de plată,
care nu va depăși 30 zile de la data rămînerii definitive a hotărârii judecătorești;
***** suma de 3 279 548,63 lei cu titlu de inflație a sumei datorate în termenul de
plată, care nu va depăși 30 zile de la data rămînerii definitive a hotărârii
judecătorești.
48. În continuare, avocatul ***** în interesele reclamanților ***** și ***** a înaintat cerere
suplimentară de concretizare în legătură cu actualizarea despăgubirilor sub forma dobînzii
de întîrziere și a venitului ratat (la situația din 13.03.2018), înaintînd următoarele pretenții:
***** suma de 12 064 883,40 lei cu titlu de dobîndă de întârziere în termenul de
plată pentru perioada 23.04.2011 – 12.03.2018, și care nu va depăși 30 de zile de la
data rămînerii definitive a hotărârii judecătorești;
judecătorești.
49. În continuare, avocatul ***** în interesele reclamanților ***** și ***** a înaintat cerere
suplimentară de concretizare în legătură cu actualizarea despăgubirilor sub forma dobînzii
de întîrziere și a venitului ratat (la situația din 19.06.2018), înaintînd următoarele pretenții:
***** suma de 12 491 743 lei, cu titlu de dobîndă de întârziere în termenul de
***** suma de 4 981 935 lei cu titlu de inflație a sumei datorate în termenul de
judecătorești.
50. Prin hotărârea Judecătoriei Hîncești nr.2-514/18 din 11.07.2018, instanța a admis parțial
cererea de chemare în judecată depusă de ***** și Merzîncu Maria împotriva Primăriei
Cotul Morii, Consiliul local Cotul Morii, Ministerului Finanțelor privind exproprierea și
încasarea prejudiciilor.
51. Astfel, instanța de fond a dispus încasarea din contul Consiliului local Cotul Morii în folosul
lui ***** și Merzîncu Maria suma de 656 264,00 lei cu titlu de compensare a pierderilor
cauzate prin înstrăinarea forțată a terenurilor ce aparțin lui ***** în legătură cu exproprierea
pentru utilitate publică, cu nr.cadastrale: *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****,
*****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****,
*****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****,
*****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****,
*****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****,
*****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****,
*****, iar în total 68 sectoare de teren, cu suprafața de 9, 0445 ha. De asemenea, instanța a
dispus încasarea din contul Consiliului local Cotul Morii în folosul lui ***** și Merzîncu
Maria dobînda de întârziere pentru perioada din 02.12.2011 – 19.06.2018 în sumă de
735 123,00 lei. S-a încasat din contul Consiliului local Cotul Morii în folosul lui ***** și
Merzîncu Maria suma de 29 059,00 lei cu titlu de despăgubire pentru venitul ratat pentru
anul 2011. S-a încasat din contul Consiliului local Cotul Morii în folosul lui ***** și
Merzîncu Maria suma a cîte 50 000,00 lei cu titlu de pagubă morală. Instanța a constatat
exproprierea totală și a terenurilor, ce aparțin cu drept de proprietate lui ***** și Merzîncu
Maria, situate în s.Cotul Morii, r-nul.Hîncești cu nr.cadastrale: *****, *****, *****, *****,
*****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, în urma
calamităților naturale din vara anului 2010. S-a încasat din contul consiliului local Cotul
Morii în folosul lui ***** și Merzîncu Maria cheltuielile pentru serviciile avocatului în
sumă de 25 000 lei. În rest, cererea s-a respins ca neîntemeiată. Instanța a dispus încasarea
sumelor adjudecate în termenul ce nu va depăși 30 zile din data rămînerii definitive a
hotărârii.
52. Prin decizia Colegiului civil și de contencios administrativ al Curții de Apel din
22.01.2019, s-au admis apelurile declarate de partea reclamantă, parte pârâtă, inclusiv apelul
incident declarat de către Ministerul Finanțelor. În consecință, instanța de apel a casat
hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 11.08.2018 în pricina civilă la cererea de
chemare în judecată depusă de ***** și Merzîncu Maria împotriva Primăriei com.Cotul
Morii, Consiliul local Cotul Morii și Ministerul Finanțelor cu privire la expropriere și
încasare a prejudiciilor, cu trimiterea pricinii spre rejudecare la Judecătoria Hîncești, sediul
Central, în alt complet de judecată.
53. La 04 martie 2019 cauza civilă sus numită a fost repartizată prin intermediul Programului
Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului Judecătoriei Hîncești, Bulat Emil.
54. Prin încheierea Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 05 aprilie 2019, instanța a dispus
atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu din partea pârâților a Guvernului
Republicii Moldova, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Agenția Servicii
Publice, Consiliul raional Hîncești, ÎS ”Institutul Național de Cercetări și Proiectări în
domeniul Amenajării Teritoriului Și Arhitecturii ”Urbanproiect”.
55. În cadrul examinării cauzei la etapa de rejudecare, avocatul ***** în interesele
reclamanților ***** și ***** a înaintat cerere suplimentară de concretizare în legătură cu
actualizarea despăgubirilor sub forma dobînzii de întîrziere, ratei inflației și a venitului ratat
(la situația din 03.10.2019), înaintînd următoarele pretenții:
***** suma de 14 529 795,49 lei, cu titlu de dobîndă de întârziere în termenul de
judecătorești.
56. Prin referința depusă pe marginea cererii de chemare în judecată, intervenientul accesoriu
ÎS ”Urbanproiect” a indicat că, în legătură cu inundația ce a afectat satele r-nului.Hîncești,
inclusiv satul Cotul Morii, a executat lucrări de proiectare ”Schema de amplasare a caselor
de locuit pe terenurile destinate pentru construcția caselor de locuit din localitățile afectate
de inundații cu trasarea drumurilor de acces”. Lucrările au fost executate în conformitate cu
Hotărârile Guvernului RM nr.633 din 14.07.2010 și nr.716 din 10.08.2010. Temei pentru
executarea lucrărilor de proiectare a servit Contractul de achiziționare a serviciilor de
proiectare N.02/15449 din 16.08.2010 încheiat cu Consiliul raional Hîncești. Pînă la
încheierea acestui contract, la 13.07.2010, Consiliul com.Cotul Morii a emis decizia
nr.04/01 privind reamplasarea satului pe un nou teritoriu, cu indicarea amplasării concrete.
Decizia a fost adoptată cu participarea reclamantului *****. Tot acesta, a depus la Consiliul
raional Hîncești cerere privind eliberarea certificatului de urbanism nr.58, prin care a fost
indicată noua amplasare a satului Cotul Morii. Astfel, decizia privind alegerea amplasării
viitoarelor locuințe, a fost adoptată de către autoritatea publică locală. ÎS ”Urbanproiect” a
executat lucrările conform sarcinii puse de către beneficiar, drept urmare, consideră că nu
pot duce o careva răspundere pe acțiunea înaintată.
57. Prin referința suplimentară depusă pe marginea cererii de chemare în judecată în cadrul
rejudecării, intervenientul accesoriu Ministerul Finanțelor consideră acțiunea neîntemeiată
și care urmează a fi respinsă integral. În susținerea poziției, invocă Ministerul Finanțelor că
de la bugetul de stat au fost alocate mijloacele financiare pentru lichidarea consecințelor
inundațiilor numai în baza hotărârilor Guvernului și deciziilor Comisiei pentru lichidarea
consecințelor inundațiilor. Cu privire la pretenția privind încasarea în mod solidar din contul
bugetului de stat, consideră că reclamanții nu au făcut dovada legală care ar putea institui
obligații pecuniare solidare față de bugetul de stat pentru declararea unor terenuri a acestora
de utilitate publică locală. În partea ce ține de solicitarea reclamanților privind exproprierea
totală a terenurilor, apreciază această solicitare ca fiind nefondată, or potrivit art.2 din Legea
exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr.448-XIV din 08.07.1999 prevede că, dacă
pentru o cauză de utilitate publică este necesară exproprierea numai a unei părți din
construcție, iar proprietarul în cererea depusă, solicită exproprierea ei totală. La caz, norma
legală citată este inaplicabilă, avînd în vedere că bunurile reclamanților sunt distincte,
înregistrate ca bunuri separate în Registrul cadastrului bunurilor imobile, iar exproprierea
pentru cauză de utlitate publică a avut loc pentru fiecare bun în întregime. Referitor la
pretenția privind încasarea solidară a sumei de 10 153 401,34 lei cu titlu de despăgubiri
pentru terenurile expropriate, consideră solicitarea în cauză neîntemeiată și exagerată.
Specifică că, reclamanții nu au probat autencitatea calculelor prezentate formate din probe
veridice ce ar dovedi contravaloarea terenurilor. Or, presupusele sume se pot referi la
terenuri de construcție, însă în speță reclamanții au devenit proprietarii unor terenuri
agricole, care fără a le modifica destinația sau a aduce careva îmbunătățiri acestora, au fost
trecute în stare inițială procurată în proprietate publică locală prin expropriere. În atare
circumstanțe relevante sunt calculele expuse în contractele de vînzare – cumpărare a
acestora, unde valoarea acestora la data procurării este stabilită de notar în baza certificatelor
cu privire la valoarea bunului imobil, eliberate de OCT Hîncești, care este organul
competent să stabilească valoarea bunurilor imobile. Mai mult ca atît, reclamanții chiar de la
data procurării terenurilor cunoșteau cu certitudine că, pe sectoarele de teren procurate
urmează a fi construită noua localitate Cotul Morii, și cu intenție directă de a primi
despăgubiri, după exproprierea terenurilor, au procurat bunurile imobile litigioase. Cu
privire la pretenția privind încasarea venitului ratat, indică intervenientul accesoriu că, la
data procurării terenurilor nu exista intenția și scopul demarării lucrărilor agricole și
obținerii beneficiilor de pe acestea, nu au fost prezentate probe concludente că dispuneau de
experiența necesară și aveau posibilitatea reală de a crește și comercializa semințe de
floarea soarelui, din care considerente solicitarea în cauză este una neîntemeiată. În partea ce
ține de dobînda de întîrziere, se indică că, valoarea terenurilor expropriate urma să fie
rambursată în valoare naturală, ceea nu constituie o datorie, iar rambursarea în mijloace
bănești servește drept o alternativă în cazul în care părțile nu au ajuns la o înțelegere. Astfel,
nu se poate considera faptul că, obligația constituie o datorie și că această obligație a ajuns
la scadență. Astfel, prevederile legale art.619 Cod civil (în vigoare la data nașterii
raporturilor juridice sunt inaplicabile speței în cauză. În partea ce ține de penalitatea
solicitată, notează că, legea specială pentru cazuri de expropriere nu prevede plata oricăror
penalități pentru nici o parte sau obligații, iar analogia legii în cazul dat este inaplicabilă, din
care considerente, solicitarea în cauză nu își găsește suportul juridic și urmează a fi respinsă
ca nefondată. Totodată, avînd în vedere că, solicitările privind încasarea inflației și a
cheltuielilor judiciare sunt subsidiare acțiunii, ca efect al netemeiniciei solicitărilor primare,
acestea la fel urmează a fi respinse ca neîntemeiate.
58. În ședința de judecată la etapa rejudecării cauzei, reprezentantul reclamanților ***** și
Merzîncu Maria, avocatul ***** a susținut cererea de chemare în judecată integral în
temeiul circumstanțelor de fapt și de drept expuse în aceasta, cu modificările operate prin
cererea suplimentară de concretizare la situația din 03.10.2019.
59. Ulterior, prin cererea depusă la 05.11.2019 avocatul ***** în interesele reclamanților *****
și ***** a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa, și în lipsa reclamanților (f.d.13, Vol.III).
60. Reprezentantul pârâtului *****, avocatul Palmă Sergiu a solicitat respingerea acțiunii de
chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.
61. Reprezentantul pârâtului *****, Văcaru Alexei a lăsat soluționarea cererii la discreția
instanței.
62. Intervenientul accesoriu de partea pârâtului ÎS ”Institutul Național de Cercetări și Proiectări
în domeniul Amenajării Teritoriului Și Arhitecturii ”Urbanproiect” în ședința de judecată nu
s-a prezentat. Ultimul prin referință a solicitat examinarea cauzei în lipsă.
63. Intervenientul accesoriu de partea pârâtului Ministerul Finanțelor în ședința de judecată de
asemenea nu s-a prezentat. Reprezentantul acestuia, Slova Sergiu periodic a înaintat cereri
privind examinarea cauzei în lipsa sa pentru ședințele de judecată fixate. Totodată, prin
referința depusă, intervenientul accesoriu a solicitat examinarea cauzei în lipsă.
64. Intervenienții accesorii de partea pârâților: Guvernul Republicii Moldova, Ministerul
Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Agenția Servicii Publice, Consiliul raional Hîncești,
în ședința de judecată nu s-au prezentat și instanței motivele neprezentării nu au comunicat.
65. Potrivit art. 205 alin. (4) Cod de procedură civilă: ”Dacă instanţei judecătoreşti nu i s-a
comunicat motivul neprezentării în şedinţă de judecată a participantului la proces citat
legal sau dacă instanţa consideră neîntemeiat motivul neprezentării, cauza se examinează în
absenţa acestuia”.
66. Acordînd deplină eficienţă prevederilor legale mai sus enunţate, instanța a considerat
neîntemeiată absența intervenienților accesorii de partea pârâților: Guvernul Republicii
Moldova, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Agenția Servicii Publice,
Consiliul raional Hîncești, și a dispus examinarea cauzei în lipsa acestora.
Aprecierea instanţei de judecată:

67. Audiind explicațiile participanților la proces, apreciind pretențiile formulate în acțiune în
raport cu probele prezentate, administrîndu-le pertinența şi temeinicia prin prisma
prevederilor legale ce guvernează raportul juridic litigios, instanţa de judecată ajunge la
concluzia de a admite parțial cererea de chemare în judecată, din considerentele ce urmează.
68. În conformitate cu prevederile art.118 alin.(1) Cod de procedură civilă, ”Fiecare parte
trebuie să-și dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și
obiecțiilor sale, dacă legea nu dispune altfel”, iar conform art.130 alin.(1) – (3) Cod de
procedură civilă ”Instanţa judecătorească apreciază probele după intima ei convingere,
bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor
probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de
probe nu au pentru instanţa judecătorească o forţă probantă prestabilită fără aprecierea lor.
Fiecare probă se apreciază de instanţă privitor la pertinenţa, admisibilitatea, veridicitatea ei,
iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă şi suficienţa pentru
soluționarea cauzei.
69. În conformitate cu prevederile art. 315 Cod civil (în vigoare la data apariţiei raportului
juridic material) proprietarul are drept de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra
bunului. Dreptul de proprietate este perpetuu. Dreptul de proprietate poate fi limitat prin lege
sau de drepturile unui terţ. Dreptul folosinţă include şi libertatea persoanei de a nu folosi
bunul. Poate fi instituită prin lege obligaţia de folosire dacă nefolosirea bunurilor ar
contraveni intereselor publice. În acest caz, proprietarul poate fi obligat fie să folosească el
însuşi bunul ori să-l dea în folosinţă unor terți în schimbul unei contraprestaţii
corespunzătoare. Particularităţile dreptului de folosință a terenurilor agricole se stabilesc
prin lege. Proprietarul este obligat să îngrijească şi să întrețină bunul ce-i aparţine dacă legea
sau contractul nu prevede altfel.
70. Potrivit art.316 Cod civil (în vigoare la data apariţiei raportului juridic material)
proprietatea este, în condiţiile legii, inviolabilă. Dreptul de proprietate este garantat. Nimeni
nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o
dreaptă şi prealabilă despăgubire. Exproprierea se efectuează în condiţiile legii. Pentru
lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi solul oricărei proprietăţi imobiliare
cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau
construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile ei. Despăgubirile prevăzute la alin. (2)
şi alin. (3) se determină de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin
hotărâre judecătorească. În acest caz, decizia de retragere a bunurilor din proprietatea
persoanei nu poate fi executată până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti. Nu pot
fi confiscate bunurile dobândite licit, cu excepţia celor destinate sau folosite pentru
săvârșirea de contravenţii sau infracţiuni. Caracterul licit al dobândirii bunurilor se prezumă.
71. Conform prevederilor art. 320 și 321 Cod civil (în vigoare la data apariţiei raportului
juridic material), dreptul de proprietate asupra unui bun nou, realizat de persoană pentru
sine se dobândește de către aceasta dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Dreptul de
proprietate se poate dobândi, în condițiile legii, prin ocupațiune, act juridic, succesiune,
accesiune, uzucapiune, precum şi prin hotărâre judecătorească atunci când aceasta este
translativă de proprietate. În cazurile prevăzute de lege, proprietatea se poate dobândi prin
efectul unui act administrativ. Dreptul de proprietate este transmis dobânditorului în
momentul predării bunului mobil dacă legea sau contractul nu prevede altfel. În cazul
bunurilor imobile, dreptul de proprie se dobândește la data înscrierii în registrul bunurilor
imobile, cu excepţiile prevăzute de lege.
72. În conformitate cu prevederile art.376 Cod civil (în vigoare la data apariţiei raportului
juridic material), proprietarul este în drept să-şi revendice bunurile aflate în posesiunea
nelegitimă a altuia. Posesorul poate refuza să predea bunul dacă el sau posesorul mijlocit
pentru care posedă are dreptul preferențial de posesiune în raport cu proprietarul.
Revendicarea bunului poate fi aplicată în raport cu cel care are un drept superior dacă acesta
a obţinut bunul prin violenţă sau prin dol. De la momentul încetării bunei-credinţe, iar în
cazul posesorului de rea-credință de la momentul dobândirii posesiunii, posesorul răspunde
faţă de proprietar pentru prejudiciul cauzat prin faptul că din vina lui bunul s-a deteriorat, a
pierit sau nu poate fi restituit din alt motiv. În legătură cu revendicarea bunului
proprietarului se vor aplica în modul corespunzător prevederile art.307 și art.310-312. Dacă
a dobândit posesiunea prin samavolnicie sau prin săvârșirea unei infracțiuni, posesorul
răspunde faţă de proprietar în conformitate cu normele privind răspunderea delictuală.
73. Oferind apreciere materialului probator, instanța de judecată reține că, un fapt notoriu
recunoscut de către participanții al proces, și care în conformitate cu prevederile art.123
alin.(1) Cod de procedură civilă potrivit cărora ”faptele pe care instanța le-a declarat
unanim cunoscute (faptele de notorietate publică) nu se cer a fi dovedite”, constituie faptul
că în vara anului 2010 în s.Cotul Morii, r-nul.Hîncești a avut loc inundații, care s-au soldat
cu afectarea fondului locativ.
74. Potrivit Hotărârii Guvernului nr.633 din 14 iulie 2010 ”Cu privire la unele măsuri de
lichidare a consecințelor inundațiilor din luna iulie 2010”, s-a dispus asigurarea de către
Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Regionale prin intermediul Întreprinderii de Stat
„Institutul Naţional de Cercetări şi Proiectări în Domeniul Amenajării Teritoriului,
Urbanismului şi Arhitecturii „URBANPROIECT”, pînă la 02 august 2010, elaborarea
schemei de amplasare a caselor de locuit pe terenurile destinate pentru construcţia caselor de
locuit (la curte) din localităţile afectate de inundaţii, cu trasarea drumurilor de acces.
75. Potrivit procesului – verbal nr.4 al ședinței Consiliului com.Cotul Morii din 16 iulie 2010, s-
decis utilizarea în scop de construcție, pentru strămutarea completă a s.Cotul Morii și a
părții afectate din s.Sărăteni, terenurile de pămînt agricole proprietate privată identificate
prin: sectorul cadastral nr.15, masivul nr.2, moșia s.Cotul Morii – cu suprafața de 108 ha;
sectorul cadastral nr.16, masivul nr.2, moșia s.Cotul Morii – cu suprafața de 16 ha; sectorul
cadastral nr.04, masivul nr.1, moșia s.Sărăteni – cu suprafața de 20 ha (partea distribuită sub
formă de vie); sectorul cadastral nr.05, masivul nr.1, moșia s.Sărăteni – cu suprafața de 32
ha (partea de grădini) (f.d.108 - 111, Vol.I).
76. Corespunzător procesului – verbal nr.12 al ședinței Consiliului com.Cotul Morii din
13.09.2010 s-a dispus modificarea schemei de amplasare a noului cartier locativ (f.d.112-
114, Vol.I).
77. Potrivit Deciziei nr.07/08 din 10 decembrie 2010 a Consiliului raional Hîncești ”Cu privire
la finanțarea unor cheltuieli legate de lichidarea consecințelor calamităților natural din iulie
2010 din satele raionului”, în conformitate cu Hotărârea Guvernului R.M. nr.632 din 14 iulie
2010 ”Cu privire la crearea Comisiei naționale pentru lichidarea consecințelor inundațiilor”,
cu modificările și completările ulterioare, și Decizia Comisiei Naționale pentru lichidarea
consecințelor inundațiilor nr.1210-415/d din 26.10.2010, s-a precizat anul de cheltuieli pe
anul 2010 al Consiliului raional la suma mijloacelor alocate bugetului raional din contul
special republican pentru ajutorarea persoanelor sinistrate, ce includeau sume pentru
acoperirea cheltuielilor legate de hrana sinistraților din r-nul.Hîncești, mijloace în scopul
despăgubirii financiare a producției agricole de pe terenurile folosite pentru șantierele de
construcție, și despăgubiri pentru pierderile agricole deținătorilor de terenuri agricole din
s.Cotul Morii, Obileni, Nemțeni, Leușeni, Voinescu (f.d.124, Vol.I).
78. Prin Decizia Consiliului com.Cotul Morii nr.111 din 17 octombrie 2011 s-a instituit Comisia
pentru cercetare prealabilă în vederea stabilirii declarării lucrărilor economico – sociale,
ecologice sau de altă natură ale necesității declarării lucrărilor de construcție a caselor de
locuit și obiectelor de menire social de utilitate publică în masivul de terenuri ”Leușoaia”, în
componența: primarului com.Cotul Morii Guștiuc Lucia, SRRPF, aparatul Primăriei
com.Cotul Morii în persoana reprezentantului Cioroi Tamara, Contail – șef, aparatul
Primăriei Corul Morii, Ciobanu Tatiana, preceptor fiscal, aparatul Primăriei Corul Morii,
Guștiuc Nina, și consilierii com.Cotul Morii: Boziac Nicolae, *****, Verdeș Iulian (f.d.54 –
55, Vol.I).
79. Potrivit procesului - verbal din 04 noiembrie 2011 al Comisiei pentru cercetare prealabilă în
vederea stabilirii existenței premiselor pentru declararea lucrărilor de construcție a caselor
de locuit și a obiectelor de menire social – culturală în masivul de terenuri ”Leușoaia”, s-a
aprobat inițierea procedurilor de expropriere pentru cauza de utilitate publică a terenurilor
agricole situate în intravilanul localității nou – construite (f.d.61 – 63, Vol.I).
80. În corespundere cu Decizia Consiliului com.Cotul Morii, r-nul.Hîncești nr.12/1 din
08.11.2011 Cu privire la declararea lucrărilor de construcție a caselor de locuit în masivul de
terenuri ”Leușoaia” de utilitate publică și exproprierea unor sectoare de terenuri agricole,
publicată în Monitorul Oficial Nr.203 - 205 din 25 noiembrie 2011, s-a decis declararea de
utilitate publică, de interes local, lucrările de construcție a caselor de locuit pentru locuitorii
satelor Cotul Morii și Sărăteni și a obiectelor de menire social – culturală ce se realizează în
masivul de terenuri ”Leușoaia”. S-a aprobat Lista sectoarelor de teren agricol proprietate
privată din masivul de terenuri ”Leușoaia” situate în intravilanul localității construite, în aria
drumului de acces cu construcțiile hidrotehnice de evacuare a apelor pluviale și în
perimetrul pământurilor preconizate pentru schimb cu comuna Leușeni, care vor constitui
obiectul acțiunilor de expropriere inițiate de Consiliul com.Cotul Morii (f.d.11 – 12, Vol.I).
81. Potrivit Listei sectoarelor de teren agricol afectate de construcția localității propuse spre
expropriere pentru cauză de utilitate publică, s-au declarat de utilitate publică a) sectoarele
de teren din intravilanul localității contruite, inclusiv terenurile cu nr.cadastrale: ***** cu
suprafața de 0,1385 ha, ***** cu suprafața de 0,1385 ha, ***** cu suprafața de 0,1385 ha,
***** cu suprafața de 0,1385 ha, ***** cu suprafațaa de 0,1385 ha, ***** cu suprafața de
0,1385 ha, ***** cu suprafața de 0,1385 ha, ***** cu suprafața de 0,1385 ha, ***** cu
***** cu suprafața de 0,1384 ha, 5327215491 cu suprafața de 0,1385 ha, ***** cu
suprafața 0,1385 ha, ***** cu suprafața de 0,1385 ha, ***** cu suprafața de 0,1385 ha,
***** cu suprafața de 0,1385 ha, ***** cu suprafața de 0,1382 ha, ***** cu suprafața de
***** cu suprafața de 0,0827 ha; b) parcelele de teren determinate pentru schimb cu
com.Leușeni, inclusiv terenurile cu nr.cadastrale: ***** cu suprafața de 0,1385 ha, *****
cu suprafața de 0,1384 ha care, potrivit extrasului ÎS ”Cadastru” Oficiul Cadastral teritorial
Hîncești nr.21089 din 13.06.2013 sunt înscrise după reclamantul *****.
82. Prin răspunsul din 09 ianuarie 2012, reclamantul ***** și-a manifestat dezacordul cu
propunerea de expropriere pentru terenurile proprietate privată amplasate în perimetrul
localității construite declarate de utilitate publică de către Consiliul comunei Cotul Morii,
raionul Hîncești, lansată prin scrisoarea primarului nr.468 – 02/1 – 23 din 02.12.2011
(f.d.70, Vol.I).
83. În vederea încheierii unui acord extrajudiciar, reclamantul a solicitat în schimbul a celor
peste 9 ha de terenuri de pămînt ocupate de localitatea construită, atribuirea unui teren de
pămînt cu o suprafață de 1 ha constituit sub formă de fîșie de pășuni de-a lungul auto –
drumului Chișinău – Leușeni și amplasat în lunca rîului Nîrnova, în locul de lîngă stația
PECO (Lukoil), cu condiția permiterii strămutării, în caz de o ulterioară necessitate, a liniei
electrice aeriene de tensiune înaltă din zonă, și un teren de pămînt consolidat, ce ar constitui
diferența, în trupul de pămînturi ”Creasta dealului”.
84. Suplimentar, a solicitat reclamantul oferirea unui sector de teren în localitatea construită
predestinate construcției obiectelor comerciale. Totodată, întru compensarea pagubelor
pricinuite prin ocuparea terenurilor, fapt ce a dus la imposibilitatea folosirii lor conform
destinației, a solicitat transmiterea cu drept de proprietate clădirile punctului medical și a
fostei grădinițe de copii din s.Cotul Morii. De asemenea, a solicitat includerea terenurilor
agricole cu nr.cadastral 5327216036 și 5327216037 în oferta de despăgubire enunțată.
85. Prin decizia Consiliului com.Cotul Morii, Comisia pentru soluționarea întîmpinărilor nr.1/3
din 23 ianuarie 2012 Cu privire la examinarea întîmpinării expropriatului *****, oferta de
despăgubire propusă de reclamant a fost respinsă.
86. Prin deciziei Consiliului com.Cotul Morii nr.3/1 din 17 februarie 2012, Comisia pentru
soluționarea întîmpinărilor a decis respingerea condiției reclamantului ***** privind
atribuirea unui hectar de pămînt constituit sub formă de fîșie de pășuni situate de-a lungul
autodrumului Chișinău – Leușeni, în lunca rîului Nîrnova, în locul de lîngă stația de
alimentare cu petrol a ICS ”Lukoil Moldova” SRL, cu condiția permiterii strămutării, în caz
de o ulterioară necessitate, a liniei electrice aeriene de tensiune înaltă din zonă. De
asemenea, s-a dispus compensarea lui ***** a pierderilor cauzate de înstrăinarea forțată a
terenurilor cu suprafața totală de 9,0445 ha, precum și a venitului ratat în anul agricol 2011,
în legătură cu excluderea forțată din circuitul agricol a 9,0445 ha în cuantum de 36,18 mii
lei, potrivit calculului prezentat de către Direcția Agricultură și Alimentație Hîncești (f.d.95,
Vol.I).
87. Potrivit procesului-verbal nr. 4 din 20 februarie 2012 al Comisiei pentru soluționarea
întimpinărilor, s-a propus reclamantului ***** compensarea pierderilor cauzate de
înstrăinarea forțată a terenurilor, în cuantum de 656 264 lei, conform borderoului de calcul
al prețului normativ stabilit pentru compensarea pierderilor cauzate de însrăinarea forțată a
terenurilor (f.d.97, Vol.I).
88. Prin decizia Consiliului com.Cotul Morii, Comisia pentru soluționarea întîmpinărilor nr.4/1
din 20 februarie 2012 Cu privire la realizarea deciziilor nr.3/1 și nr.3/2 din 17 februarie 2012
a Comisiei pentru soluționarea întîmpinărilor s-a decis aprobarea mărimei compensărilor
pierderilor cauzate de înstrăinarea forțată a terenurilor expropriatului *****, în cuantum de
656 264, potrivit boderoului de calcul anexat la decizie (f.d.98, 101, Vol.I).
89. Prin decizia Consiliului com.Cotul Morii, s.Cotul Morii nr.3/1 din 02.03.2012 Cu privire la
aprobarea cuantumului despăgubirilor persoanelor expropriate, s-a propus ca în cazul lui
***** cuantumul de despăgubire să se constituie din cheltuielile suportate de acesta pentru
plata prețului terenurilor cumpărate conform contractelor de vînzare – cumpărare și costurile
sumare achitate pentru autentificarea notarială a tranzacțiilor și înregistrarea ulterioară a
drepturilor sale la Oficiul Cadastral Teritorial.
90. Potrivit art.94 Cod funciar (în vigoare la data apariţiei raportului juridic material),
condiţiile şi modul de expropriere, pentru nevoile statului şi ale societăţii, a terenurilor şi a
construcţiilor ce constituie proprietate a persoanelor fizice şi juridice se reglementează prinr-
o legislaţie specială, care asigură ocrotirea dreptului de proprietate.
91. În conformitate cu prevederile art.4 al Legii nr.488 – XIV din 08.07.1999, expropriator, în
sensul prezentei legi, este statul pentru lucrările de interes naţional şi pentru lucrările de
interes local, prin organele lui abilitate sau prin persoane special desemnate conform legii.
92. Potrivit art.5 alin.(2) din aceiași lege, utilitatea publică se declară pentru lucrări de interes
naţional sau de interes local.
93. Potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile pentru efectuarea tranzacțiilor din 02 -
03.12.2013, ***** și ***** sunt proprietari ai terenului cu nr.cadastral ***** cu suprafața
de 0,1385 ha, terenului cu nr.cadastral ***** cu suprafața de 0,18 ha, terenului cu
nr.cadastral ***** cu suprafața de 0,1799 ha, terenului cu nr.cadastral ***** cu suprafața de
0,1799 ha, terenului cu nr.cadastral ***** cu suprafața de 0,09 ha, terenului cu nr.cadastral
***** cu suprafața de 0,175 ha, terenului cu nr.cadastral ***** cu suprafața de 0,1749 ha,
terenului cu nr.cadastral ***** cu suprafața de 0,1799 ha, terenului cu nr.cadastral ***** cu
suprafața de 0,1391 ha, terenului cu nr.cadastral ***** cu suprafața de 0,1391 ha, terenului
cu nr.cadastral ***** cu suprafața de 0,1384 ha, terenului cu nr.cadastral ***** cu suprafața
0,1391 ha, terenului cu nr.cadastral ***** cu suprafața de 0,1385 ha, terenului cu
nr.cadastral ***** cu suprafața de 0,1384 ha, în baza contractului de vînzare – cumpărare
nr.17453 din 27.12.2010.
94. Potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile pentru efectuarea tranzacțiilor din 02 -
03.12.2013, ***** și ***** sunt proprietari ai terenului cu nr.cadastral 5327215.268 cu
suprafața de 0,1385 ha, terenului cu nr.cadastral 5327215.269 cu suprafața de 0,1385 ha,
terenului cu nr.cadastral 5327215.270 cu suprafața de 0,1385 ha, în baza contractului de
vînzare – cumpărare nr.17131 din 20.12.2010.
95. Potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile pentru efectuarea tranzacțiilor din
suprafața de 0,1386 ha, în baza contractului de vînzare – cumpărare nr.17122 din
20.12.2010.
20.12.2010.
28.12.2010.
20.12.2010.
suprafața de 0,1385 ha, în baza contractului de vînzare – cumpărare nr.9602 din 24.06.2011.
suprafața de 0,1386 ha, terenului cu nr.cadastral 5327215.528 cu suprafața de 0,1386 ha, în
baza contractului de vînzare – cumpărare nr.5889 din 22.04.2011.
20.12.2010.
03.12.2013, ***** și ***** sunt proprietari ai terenului cu nr.cadastral ***** cu suprafața
nr.cadastral ***** cu suprafața de 0,1365 ha, terenului cu nr.cadastral ***** cu suprafața
de 0,0538 ha, terenului cu nr.cadastral ***** cu suprafața de 0,0827 ha, în baza
contractului de vînzare – cumpărare nr.17452 din 27.12.2010 (f.d.137-226, Vol.I).
103. Urmare a elucidării circumstanțelor cazului, instanța conchide că pentru strămutarea
completă a s.Cotul Morii și s.Sărăteni, r-nul.Hîncești, statul Republica Moldova prin
intermediul autorității publice locale Consiliul com.Cotul Morii a intrat în posesia unor
terenuri ce aparțin cu drept de proprietate reclamanților ***** și *****, după cum
urmează: terenurile cu nr.cadastrale: ***** cu suprafața de 0,1385 ha, ***** cu suprafața
de 0,1385 ha, ***** cu suprafața de 0,1385 ha, ***** cu suprafața de 0,1385 ha, ***** cu
suprafațaa de 0,1385 ha, ***** cu suprafața de 0,1385 ha, ***** cu suprafața de 0,1385
ha, ***** cu suprafața de 0,1385 ha, ***** cu suprafața de 0,1385 ha, ***** cu suprafața
de 0,1386 ha, ***** cu suprafața de 0,1384 ha, ***** cu suprafața de 0,1384 ha,
5327215491 cu suprafața de 0,1385 ha, ***** cu suprafața 0,1385 ha, ***** cu suprafața
de 0,1385 ha, ***** cu suprafața de 0,1385 ha, ***** cu suprafața de 0,1385 ha, ***** cu
0,1362 ha, ***** cu suprafața de 0,0538 ha, ***** cu suprafața de 0,0827 ha; inclusiv
terenurile cu nr.cadastrale: ***** cu suprafața de 0,1385 ha, ***** cu suprafața de 0,1384
ha, în vederea construcției caselor de locuit sinistraților în masivul de terenuri ”Leușoaia”,
expropriindu-i pe aceștia de o parte din terenurile lor pentru cauză de utilitate publică.
104. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții ***** și ***** au solicitat, inclusiv
exproprierea totală a terenurilor din sectorul cadastral nr.15, și anume terenurile cu
nr.cadastrale: *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****,
*****, *****, *****, 5327215.148 și terenurile din sectorul cadastral nr.15, a terenurilor
cu nr.cadastrale: *****, *****.
105. Potrivit art.2 alin.(4) din Legea nr.488 -XIV din 08.07.1999 privind exproprierea pentru
cauză de utilitate publică, dacă pentru cauză de utilitate publică este necesară exproprierea
numai a unei părţi din construcţie, iar proprietarul, în cererea adresată instanţei de judecată,
solicită exproprierea ei totală, instanţa va aprecia dacă exproprierea în parte este posibilă.
În caz contrar, se va efectua exproprierea totală. Aceleaşi condiţii vor fi aplicate şi în cazul
exproprierii de terenuri.
106. În situația incidentă, instanța relevă că terenurile a căror expropriere se solicită fac parte
din sectoarele 15 și 16, expropriate prin Decizia Consiliului com.Cotul Morii, r-
nul.Hîncești nr.12/1 din 08.11.2011 Cu privire la declararea lucrărilor de construcție a
caselor de locuit în masivul de terenuri ”Leușoaia” de utilitate publică și exproprierea unor
sectoare de terenuri agricole, publicată în Monitorul Oficial Nr.203 - 205 din 25 noiembrie
2011.
107. Cercetînd în ședința de judecată probatoriul administrat, planșele cu planul terenului anexa
Deciziei Consiliului com.Cotul Morii nr.4/01 din 16.07.2010, pentru a evidenția că acestor
terenuri la moment le-a scăzut prin diminuare valoarea economică, datorită lipsei unei
utilități, instanța apreciază pretenția reclamanților ***** și ***** în această parte
întemeiată, or terenurile rămase neexpropriate sunt improprii pentru o posibilă activitate de
mai departe, și oricare interes economic de înstrăinare.
108. Mai mult ca atît, accesul la terenuri fiind îngreunat accesul și de asemenea ținînd cont de
amplasamentul și poziția acestora, de forma dezavanatajoasă în plan, și de suprafețele
reduse ale acestora, instanța concluzionează că, terenurile rămase nu pot avea o altă
destinație de cît aceeași pe care o au și terenurile expropriate. Or, aceste terenuri rămîn
practic fără nici o utilitate economică, și în rezultat nu oferă o posibilitate de valorificare
prosperă ca în situația inițială a acestora pe viitor.
109. Subsidiar solicitării de expropriere a terenurilor rămase, reclamanții ***** și *****
solicită încasarea de despăgubiri, urmare a exproprierii terenurilor proprietate privată.
110. În acest sens, instanța reține prevederile art.17 alin.(1) al Legii nr.1308 din 25.07.1997 din
25.07.1997 privind prețul normativ și modul de vînzare – cumpărare a pămîntului, potrivit
cărora ”compensarea pierderilor cauzate de înstrăinarea forțată a terenurilor are loc
conform prețului de piață a acestora, dar nu mai puțin decît prețul normativ calculate
conform tarifelor prevăzute la poziția a II-a din anexă”.
111. În aceiași ordine de idei, potrivit anexei actualizate a Legii nr.1308 din 25.07.1997 din
25.07.1997 privind prețul normativ și modul de vînzare – cumpărare a pămîntului, în anul
2010 tariful pentru un grad/hectar pentru înstrăinarea forțată a terenurilor agricole, loturilor
de pămînt pe lîngă casă și loturilor pomicole constituie 1 242,08 lei.
112. Corespunzător Borderoului de calcul al prețului normativ stabilit pentru compensarea
pierderilor cauzate de înstrăinarea forțată a terenurilor prezentat de Comisia pentru
examinarea întîmpinărilor a fost constatat în cuantum de 656 264 lei, care a fost respins de
către Consiliul local Cotul Morii conform Deciziei Consiliului local Cotul Morii din
02.03.2012, fiind propus un preț mai mic.
113. În completarea tezelor reiterate, instanța de judecată reține informația prezentată de către
Comisia pentru soluționarea întîmpinărilor la determinarea despăgubirilor, poziția părții
reclamante fiind dedusă conform pct.IV al anexei sus – indicate care prevede că, prețul
pentru vînzarea – cumpărarea terenurilor din intravilanul localităților (cu excepția loturilor
de pămînt de pe lîngă casă) este cotat la suma de 19 873,34 grad/hectar.
114. La caz, instanța apreciază sumele solicitate cu titlu de despăgubire în urma exproprierii
terenurilor în cuantum de 10 153 401,34 lei, care se regăsesc în înscrisurile prezentate de
reclamanți, ca fiind vădit exagerate, ce au ca suport interpretarea eronată a normelor legale.
Despăgubirile solicitate poartă un character subiectiv, în susținerea și demonstrarea cărora,
lipsind careva probe reale și admisibile.
115. În consecință, instanța va admite în parte pretenția în cauză, și va dispune încasarea în
beneficiul reclamanților ***** și ***** a despăgubirilor pentru înstrăinarea forțată a
terenurilor, urmare a exproprierii în sumă de 656 264 lei, corespunzător evaluării expuse în
Borderoul de calcul al prețului normativ stabilit pentru compensarea pierderilor cauzate de
înstrăinarea forțată a terenurilor din 20 februarie 2012, ca fiind justificative și reale, cu
indicarea certă a destinației, bonității și valoarea individuală a terenurilor expropriate.
116. Privitor la înscrisurile prezentate de partea reclamantă preluate de pe site-ul www.999.md
privind prețul de piață a terenurilor expropriate, instanța atestă că acesta se referă la
terenuri destinate construcției, pe când conform informației Registrului bunurilor imobile,
terenurile din speță sunt cu destinația: teren agricol, or raportat la prevederile legale
invocate supra, cât și informația prezentată de Comisia pentru soluționarea întimpinărilor
la determinarea despăgubirilor, tariful pentru calcularea prețului normative al pămîntului
pentru înstrăinarea forțată a terenurilor agricole, loturilor de pămînt de pe lîngă casă şi
loturilor pomicole constituie 1 242,08 lei grad/hectar.
117. Privitor la solicitarea reclamanților privind încasarea dobînzii de întîrziere asupra sumei
datorate și penalității pentru neachitarea prejudiciului în legătură cu exproprierea, instanța
va admite în parte pretenția în acest sens, or, dobînda de întîrziere urmează a fi calculată
începînd cu data de 02 decembrie 2011 potrivit scrisorii primarului com.Cotul Morii nr.468
- 02 – 23 privind refuzul reclamanților vizavi de suma despăgubirilor propusă de
autoritățile locale, și până la data de 03 octombrie 2019 dată până când s-a solicitat
calcularea dobânzii de întârziere.
118. În justificarea concluziei sale, instanța reține prevederile art.619 alin.(1) Cod civil(în
vigoare la data apariţiei raportului juridic material ) potrivit cărora obligaţiilor pecuniare
li se aplică dobînzi pe perioada întîrzierii. Dobînda de întîrziere reprezintă 5% peste rata
dobînzii prevăzută la art.585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Este admisă
proba unui prejudiciu mai redus, și prevederile alin.(2) din aceiași normă, care preced că
în cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul, dobînda este de 9% peste rata
dobînzii prevăzută la art.585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Nu este admisă
proba unui prejudiciu mai redus.
119. Aplicînd prevederile legale invocate la circumstanțele speței, instanța va dispune spre
încasare în beneficiul reclamanților ***** și ***** dobînda de întîrziere asupra sumei
datorate pentru neachitarea prejudiciului în legătură cu exproprierea terenurilor proprietate
privată, în cuantum de 866 951,71 lei.
120. În aceeași ordine de idei, instanța de judecată conchide că penalitățile nu pot fi aplicate în
litigiul în cauză, or, prevederile art.4 alin. (4) al Legii 1308 din 25 iulie 1997 privind prețul
normativ și modul de vânzare - cumpărare a pământului (cu modificările în vigoare la data
apariţiei raportului juridic material), potrivit cărora, ”în cazul neachitării plății în
termenele stabilite în contract, invocate de reclamanți, cumpărătorul plătește pentru
fiecare zi de întârziere o penalitate de 0,1% din suma neachitată”, se aplică în cazul
cumpărării terenului proprietate publică și nu procedurii de expropriere, din care motive
instanța va respinge ca neîntemeiată pretenția în cauză.
121. Referitor la încasarea venitului ratat, instanța apreaciază această pretenție nefondată și
lipsită de suport juridic, în situația în care, prevederile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 488
din 08 iulie 1999 stipulează, că punerea în posesiune asupra terenurilor cultivate se va face
numai după ce recolta a fost strânsă, cu excepția cazului în care în valoarea despăgubirii a
fost cuprinsă și valoarea recoltei nestrânse.
122. Mai mult, instanța atestă și în privința acestei pretenții, că solicitanții prejudiciului pretins
a fi sub formă de venit ratat nu au demonstrat și nu au probat existența reală a acestui
prejudiciu, înaintând în acest sens doar motive declarative, lipsite de un suport probant și
faptic.
123. La fel, instanța va respinge și cerința privind încasarea ratei inflației, din moment ce o
asemenea modalitate de compensare nu este prevăzută de norma legală specifică situației
cauzei.
124. În partea pretenției privind încasarea în mod solidar din bugetul de stat de la Ministerul
Finanțelor, Primăriei s.Cotul Morii și Consiliul com.Cotul Morii în beneficiul
reclamanților ***** și ***** a sumei de 68 999,38 Euro cu titlu de prejudiciu moral,
instanța găsește aplicabile la caz prevederile art.1398 alin. (1) Codul civil (în vigoare la
data apariţiei raportului juridic material), potrivit cărora cel care acţionează faţă de altul
în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile
prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune.
125. Astfel, pentru apariţia răspunderii delictuale este necesar un fapt juridic, acest rol fiind
îndeplinit de temeiul răspunderii delictuale, care îl constituie componenţa delictului civil,
și anume totalitatea de elemente esenţiale formulate de legiuitor ca necesare şi suficiente
pentru angajarea răspunderii delictuale.
126. Componenţa delictului civil include următoarele elemente: prejudiciul, fapta ilicită,
raportul cauzal dintre faptă şi prejudiciu, şi vinovăţia. Lipsa unui element, potrivit regulii
generale, exclude răspunderea delictuală, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege
când răspunderea delictuală se poate angaja şi în lipsa unor elemente anume.
127. Conform art. 1422 alin. (1) din Codul civil (în vigoare la data apariţiei raportului juridic
material), în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau
fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte
cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana
responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc.
128. După cum rezultă din conţinutul normei citate supra, prejudiciul moral se compensează
numai atunci când a fost cauzat prin fapte ce lezează drepturile personale nepatrimoniale
ale persoanei vătămate. Astfel, se impune repararea prejudiciului moral numai dacă acesta
este urmarea încălcării unor valori de aceeaşi natură.
129. Instanța conchide că, urmare a acțiunilor de expropriere a terenurilor de către autoritățile
publice locale, reclamanții ***** și ***** în mod indubitabil au suferit un prejudiciu
moral materializat într-o suferință psihică, care depășește măsura a ceea ce este normal
suportabil, prejudiciu ce urmează a fi reparat de către pârâți.
130. Relevante la caz sunt, și prevederile art.1423 alin. (1) – (2) din Codul civil (în vigoare la
data apariţiei raportului juridic material), care stabilesc că mărimea compensaţiei pentru
prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi
gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie
al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care
această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate. Caracterul şi gravitatea
suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luând în considerare
circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei
vătămate.
131. Astfel, pe lângă gravitatea prejudiciului moral ce trebuie luată în seamă pentru stabilirea
despăgubirii, trebuie să se analizeze și un al doilea criteriu, cel al echității. Or, dacă
gravitatea prejudiciului moral este mare, și despăgubirea ce trebuie acordată trebuie să fie
una substanțială. Despăgubirea trebuie să fie una justă, rațională, echitabilă, adică în așa
fel stabilită încât să asigure efectiv o compensație suficientă, dar nu exagerată, a
prejudiciului moral suferit.
132. În această privință, instanța constată că reclamanților ***** și ***** le-au fost cauzate
consecințe nefaste determinate de retrări, încordare psihică, stare de discomfort și alți
factori din care derivă suferințe morale suportate consecință a procesului de expropriere a
bunurilor proprietate private.
133. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în cauza Tolstoy Miloslovsky v. Regatul
Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, că despăgubirile trebuie să prezinte un raport
rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă, având în vedere, totodată, gradul de
lezare a valorilor social ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora.
134. În baza acestor criterii, având în vedere că reclamanții ***** și ***** sunt îndreptățiți să
obțină repararea prejudiciului moral, în rezultatul acțiunilor de expropriere a bunurilor
proprietate privată, instanța conchide că suma de 50 000 lei pentru fiecare reclamant va
asigura constituie o compensație suficientă și echitabilă a prejudiciului moral suferit.
135. Conform art. 82 Cod de procedură civilă, cheltuielile de judecată se compun din taxa de
stat şi din cheltuielile de judecare a cauzei.
136. În conformitate cu art. 90 lit. i) Cod de procedură civilă, din cheltuielile de judecare a
cauzei fac parte: cheltuielile de asistenţă juridică.
137. În conformitate cu art.94 alin.(1) și (2) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească
obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții care a avut câștig de
cauză cheltuielile de judecată. Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i
se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar
pîrîtului - proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului. În cazul mai multor
reclamanţi sau pîrîţi, aceştia sînt obligaţi să compenseze cheltuielile de judecată în mod
egal, proporţional sau solidar, în funcţie de interesul fiecăruia ori de caracterul litigiului
dintre ei. Dacă unul dintre coparticipanţi a utilizat mijloace speciale de apărare judiciară,
ceilalţi nu sînt responsabili de cheltuielile lui.”
138. În cauza respectivă, instanța a stabilit că reclamanții ***** și ***** au suportat costuri
pentru serviciile de asistență juridică în sumă de 25 000 lei. (f.d. 198, Vol.II).
139. Instanța de judecată reține că onorariul avocatului reprezintă plăți care, conform
dispozițiilor legii procesuale civile sunt considerate cheltuieli de judecată.
140. În conformitate cu art. 96 alin (1) și (11 ) Cod de procedură civilă, instanţa judecătorească
obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut câștig de cauză
cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi
rezonabile. Cheltuielile menționate la alin.(1) se compensează părții care a avut câștig de
cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.
141. Conform pct.15-17 din Recomandarea privind cuantumul onorariilor avocaților și
compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică, aprobată
prin decizia nr. 2 a Consiliului Uniunii avocaților din Republica Moldova din 30 martie
2012, pornind de la practica CEDO, cheltuielile de asistență juridică trebuie să fie
necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime.
142. Mai mult, prevederile Recomandării citate reține că, se compensează de către instanțele de
judecată cheltuielile de asistență juridică necesare și rezonabile care urmează a fi calculate
și apreciate reieșind din volumul lucrului efectuat și importanța documentelor întocmite.
143. În speță, având în vedere complexitatea cauzei, instanța de judecată apreciază fără îndoială
că, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 25 000, 00 lei au fost în mod real suportate,
în limita unui cuantum rezonabil și necesare.
144. Prin urmare, luînd în considerare volumul cauzei, dificultatea problemelor juridice ridicate
în speță, aportul avocatului, timpul și munca depusă de avocat, justificarea și ponderea
mijloacelor de apărare utilizate precum și relevanța acestora, suma despăgubirilor pretinse,
instanța va admite integral pretenția reclamanților ***** și ***** privind încasarea
cheltuielilor de asistență juridică, considerînd necesar și rezonabil compensarea
cheltuielilor de asistență juridică în volum deplin, în mărime de 25 000 de lei.
În conformitate cu prevederile art. 701, 702 Cod funciar, art. 4 alin. (4) a Legii nr. 1308 din
25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului, art. 1, 2, 13,
15,17, 21 a Legii nr. 488 din 08.07.1999 cu privire la exproprierea pentru cauză de utilitate
publică, art. 607, 608, 619, 629, 1398, 1422, 1423 Cod civil (în redacţia de pînă la 01.03.2019),
art. 238-243 CPC al RM, instanţa de judecată,
HOTĂRĂȘTE:
Se admite parțial cererea depusă de ***** şi ***** împotriva Primăriei s. Cotul-Morii,
Consiliului local Cotul-Morii, Ministerul Finanţelor, intervenineţii accesorii Guvernul R.
Moldova, Agenţia Servicii Publice, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Contrucţiilor, Institutului
Naţional de Cercetări şi Proiectări în Domeniul Amenjării Teritoriului, Urbanismului şi
Arhtecturii „URBANPROIECT” şi Consiliul municipal Hînceşti cu privire la exproprierea
terenurilor, încasarea prejudiciului material în mărime de 10 153 401,34 lei şi moral în mărime
de 68 999,38 Euro pentru terenurile expropriate, penalităţii în mărime de 1 827 612, 23 lei,
dobînzii de întîrziere 14 529 795,49 lei, a venitului ratat 674 462, 47 lei, inflaţiei în mărime de 5
486 221,19 lei şi cheltuielilor de judecată.
Se încasaează în mod solidar de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului
Finanţelor a R. Moldova şi Consiliului local Cotul-Morii în beneficiul lui ***** şi ***** suma
de 656 264 (şase sute cincizeci şi şase mii două sute şaizeci şi patru) lei cu titlu de compensare a
pierderilor cauzate prin înstrăinarea forţată a terenurilor pierdere asupra terenurilor de pămînt cu
nr. cadastrale: *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****,
*****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****,
*****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****,
*****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****,
*****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****,
*****, *****, *****, *****, *****, în total 68 sectoare de teren, cu suprafața totală de 9,0445
ha.
Se constată exproprierea totală a terenurilor ce aparţin cu drept de proprietate lui ***** şi
***** aflate în s. Cotul Morii, r-nul Hînceşti cu nr. cadastrale: *****, *****, *****, *****,
*****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, în urma
calamităţilor naturale din vara anului 2010.
Se încasează în mod solidar de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor
a R. Moldova şi Consiliului local Cotul-Morii în beneficiul lui ***** şi ***** suma de 866 951
(opt sute şasezeci şi şase mii nouă sute cincizeci şi unu) lei 71 bani cu titlu de dobîndă de
întîrziere pentru perioada 02.12.2011-03.10.2019.
Se încasaează în mod solidar de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului
Finanţelor a R. Moldova şi Consiliului local Cotul-Morii în beneficiul lui ***** şi ***** suma
de a cîte 50 000 (cincizeci mii) lei pentru fiecare reclamant cu titlu de prejudiciu moral.
Se încasează în mod solidar de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor
a R. Moldova şi Consiliului local Cotul-Morii în beneficiul lui ***** şi ***** suma de 25 000
(douăzeci şi cinci mii) lei cheltuielile de asistenţă juridică.
În rest acţiunea înaintată de reclamanţii ***** şi ***** în cuantumul solicitat se respinge
ca fiind neîntemeiată.
Hotărîrea este cu drept de apel în Curtea de Apel Chişinău în termen de 30 zile, de la
momentul pronunțării dispozitivului hotărîrii, prin intermediul judecătoriei Hîncești.
Preşedintele şedinţei:
Judecător Emil Bulat
Copia corespunde originalului.
Judecător Emil Bulat

Hotărârea Judecătoriei Hîncești Rejudecare Merzîncu Vs Primăria Cotul Morii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hotărârea Judecătoriei Hîncești Rejudecare Merzîncu Vs Primăria Cotul Morii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dosarul nr.

20 ianuarie 2020 mun. Hîncești

Judecătoria Hîncești sediul central, Republica Moldova

Instanța compusă din:

Aprecierea instanţei de judecată:

S-ar putea să vă placă și