18 - 2017 Revendicare Imobiliara - ROLII Devolutiv 471 2

7/23/2020 18/2017 revendicare imobiliara - ROLII
ACASĂ (HTTP://WWW.ROLII.RO) » CĂUTARE (HTTP://WWW.ROLII.RO/CAUTARE) » 18/2017
18/2017 Revendicare imobiliara

16-02-2017 Curtea de Apel CONSTANTA
Cod ECLI ECLI:RO:CACTA:2017:002.xxxxxx

Operator de date cu caracter personal 3170
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C________

SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 18 C
Ședința publică din 16 februarie 2017
Completul de judecată compu s din:
P_________ – D______ P________
JUDECĂTOR – M______ P______
Grefier - C_______ I_____

Pe rol, soluționarea apelului civil formulat de apelanții pârâți _________________________ și
C________ LOC AL A_____ , cu sediul în A_____, _____________________, jud. C________,
împotriva sentinței civile nr.1609/16.06.216, pronunțată de Tribunalul C________, Secția I
civilă, în dosarul nr. XXXXXXXXXXX**, în contradictoriu cu intimata reclamantă
ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A____ R_____ PRIN ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE A__
DOBROGEA LITORAL , cu sediul în C________, ______________________ nr. 127, jud.
C________, și intimații pârâți S_____ R____ PRIN MNINISTERUL FINANȚELOR P______ prin
www.rolii.ro/hotarari/5a309a12e49009c827000078 1/32
7/23/2020
ș ț p ț 18/2017 revendicare imobiliara - ROLII
Ț p
D . G . F . P . G_____ prin A . J . F . P . C________, cu sediul în C________, _____________ nr. 18

și G_______ R_______, cu sediul în B_____ ști, Piața V________ nr. 1, sec t.1, având ca obiect
revendicare imobiliară.
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din data de 08.02.2017, au fost
consemnate în încheierea de la acea dată și face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, pentru a da posibilitate părților să formuleze concluzii scrise, a dispus amânarea
pronunțării la data de 16.02.2017, pentru când a pronunțat următoarea hotărâre:

CURTEA

Asupra apelului civil de față;
Prin cererea înregistrată sub nr.111/118/09.01.2015 pe rolul Tribunalului C________, Secția I
civilă, reclamanta Administrația Naționala A____ Romane prin Administrația Bazinală de
Apa Dobrogea – Litoral, in contradictoriu cu pârâții _________________________ si
C________ L____ A_____ și S_____ R____ prin M_________ Finanțelor P______, a solicitat
obligarea pârâților la restituirea imobilului teren în suprafață de 4125 mp aferent digului de
piatră situat în localitatea A_____, zona _________________, jud. C________, în patrimoniul
Statului R____ și în administrarea ANAR – ABADL.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că terenul ocupat de dig face parte din domeniul
public al statului de interes național, aflat în administrarea ABADL, reprezentând fundul
apelor maritime interioare. Astfel, potrivit art.136 din Constituția R_______, plajele și marea
teritorială fac obiectul exclusiv al proprietății p______ putând fi date în administrare regiilor
autonome ori instituțiilor p______. De asemenea, art.3 din Legea Apelor nr.107/1996 prevede
că aparțin domeniului public al statului faleza și plaja mării, marea teritorială și fundul apelor
maritime, aceleași prevederi fiind cuprinse și în anexa la Legea nr.213/1998.
Conform art. 2 din OUG nr. 107/2002, Administrația Naționala A____ Romane administrează
bunurile din domeniul public al statului, de natura celor prevăzute la art.136 alin.3 din
Constituția R_______.
Prin HG nr.1705/2006 privind aprobarea inventarului bunurilor care fac parte din domeniul
public al statului, în anexa 12 numerele MF xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx și xxxxx, sunt
nominalizate expres ca fiind imobile aflate în domeniul public al statului, dat în
administrarea Administrației Naționale ”A____ R_____” în conformitate cu Legea Apelor
nr.107/1996 și HG nr.981/1998 (actualmente abrogată și înlocuită cu OUG nr.107/2002).
Pe teritoriul administrativ al pârâtei _________________________________, se află 3 diguri
AG 1, AG 2 și AG 3, toate amplasate în mare, suprafața de 4125 mp ce face obiectul cererii de
chemare în judecată fiind ocupată de digul AG 2.
Digurile de la Marea N_____ reprezintă lucrări hidrotehnice de utilitate publică, cu rol de
protejare a plajelor și falezelor litoralului românesc.
Prin specificul activităților pe care le coordonează, ABA Dobrogea - Litoral
administrează aceste bunuri ale statului, cu importanță deosebită în protejarea unei zone de
importanță economică deosebită, reprezentată de plaja Mării N____. În plus, ABA Dobrogea -
Litoral este singura instituție publică având capacitatea tehnica si instituțională de a asigura
mentenanța acestor lucrări, astfel încât acestea sa poată îndeplini rolul pentru care au fost
executate, respectiv de protecție a zonei litorale, a bunurilor materiale existente in zona
limitrofa si de protejare a elementelor aparținând cadrului natural.
Se susține că aceste construcții, lucrări hidrotehnice, se află in stare avansată de
degradare; pentru reabilitarea acestora si reducerea riscului de eroziune pe zona costiera s-a
elaborat un proiect - M_____ Planul pentru reabilitarea si reducerea riscului de eroziune pe
zona costiera a R_______", proiect promovat in cadrul POS Mediu - Axa prioritară 5,
Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor natural in zonele cele mai expuse
la risc", domeniul major de intervenție 2- "Reducerea eroziunii costiere", al cărui obiectiv este
îmbunătățirea standardelor de viață ale populației si a standardelor de mediu, contribuind
substanțial la îndeplinirea angajamentelor R_______, privind protecția mediului, ca stat
membru al Uniunii Europene. Proiectul accesat impune ca managementul, administrarea si
întreținerea structurilor costiere existente si cele viitoare sa fie responsabilitatea AN A____
R_____ -ABA Dobrogea Litoral, luând în considerare atât condiția esențiala necesara
accesării fondurilor europene, cat si beneficiile economice ce deriva din administrarea, de
către o instituție specializata, a acestor categorii de lucrări, o condiție esențiala fiind
confirmarea dreptului de administrare asupra acestor lucrați hidrotehnice a AN A____
R_____-ABA Dobrogea - Litoral.
Digul AG 2 face parte din lucrările propuse pentru reabilitare prin POS Mediu ”Protecția și
reabilitarea părții sudice a litoralului românesc al Mării N____, județul C________.”
De altfel, aceste construcții au aparținut statului roman înainte de 1989, trecând astfel
in domeniul public al statului și in administrarea Administrației Naționale A____ Romane
care, conform art.2 din OUG nr.107/2002 « administrează bunurile de natura celor prevăzute la
art.135 alin.4 din Constituție si din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publica"
In virtutea dreptului de administrare, ANAR are dreptul si obligația de a întreprinde toate
acțiunile necesare in vederea protejării patrimoniului public, inclusiv acela de a acționa in
instanță pentru restituirea bunurilor intrate nelegal in posesia terților.
Susține reclamanta că, în prezent, imobilul teren aferent digului se află în posesia Comunei
A_____, prin HCL nr. 20/17.01.2014 și HCL nr.152/15.05.2014 terenul fiind înscris în domeniului
privat al acestei unități administrative.
Apreciază reclamanta ca prin hotărârile autorităților locale nu se poate decide trecerea unui
bun din domeniul public al statului in domeniul public l____ prin hotărâre de consiliu l____.
Reclamanta arată că dreptul de proprietate publică este inalienabil si imprescriptibil.
În drept au fost invocate dispozițiile art.859-861 și art.865 din Noul cod civil, art.136 din
Constituția R_______, art.12 alin.5 din Legea nr.213/1998.
In dovedirea acțiunii, reclamanta a folosit proba cu înscrisuri.
Pârâții _________________________ și C________ L____ A_____ au formulat
întâmpinare prin care au invocat următoarele excepții și apărări:
Excepția necompetenței funcționale a Secției I civilă și declinarea cauzei spre
competentă soluționare Secției de C_________ Administrativ și Fiscal a Tribunalului
C________;
Excepția lipsei dovezii de reprezentant cu consecința constatării nulității necondiționate a
acțiunii conform art.176 pct.2 C.p.c.;
Excepția lipsei calității procesual active a reclamantei;
Pe fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Motivează excepția necompetenței funcționale a Secției I civilă pe considerentul că, potrivit

art.23 din Legea nr.213/1998, litigiile cu privire la delimitarea domeniului public al statului,
județelor, comunelor, orașelor sau al municipiilor sunt de competența instanțelor de
contencios administrativ, apreciind că obiectul acțiunii presupune determinarea
apartenenței bunului revendicat la domeniul public al statului.
Excepția lipsei dovezii de reprezentant se motivează pe faptul că la cerere nu au fost anexate
înscrisuri din care să rezulte mandatul acordat de Administrația Națională A____ R_____
Administrației Bazinale de A__ Dobrogea Litoral.
În motivarea excepției lipsei calității procesual active a reclamantei pârâta arată că acțiunea
în revendicare are ca obiect dreptul de proprietate, iar nu cel de administrare, prin urmare
reclamanta nu-și poate justifica dreptul său de a formula acțiune în revendicare din calitatea
sa de administrator al bunului.
Pe fond se susține, în esență, că reclamanta nu a făcut dovada apartenenței bunului la
domeniul public al statului, că nu a depus la dosar înscrisuri din care să rezulte pretinsa
nominalizare expresă a terenului litigios în anexele HG nr.1705/2006. Că reclamanta nu face
dovada că bunul în litigiu ar fi intrat în domeniul public al statului într-una dintre
modalitățile prevăzute de disp. art.863 Cod civil. Că reclamanta nu a făcut dovada dreptului
de administrare asupra terenului litigios, respectiv ca acesta să fie cuprins în lista
reprezentând Anexa 2 la Legea nr.213/1998, nominalizate în HG nr.2060/2004 pentru
aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public al statului, cu completările ulterioare,
anexa nr.13, p. 136-139.
De altfel, arată pârâții digul AG 2 se află în circuitul civil de peste 20 de ani, în prezent dreptul
de proprietate aparținând unei persoane juridice, _______________ SRL, dobândit prin
adjudecare la licitație publică în procedura insolvenței ___________________________,
potrivit procesului verbal de adjudecare nr.838/07.04.2014.
Cât privește dreptul de proprietate al comunei A_____, se susține că acesta este dovedit prin
HCL nr.20/2014 căruia Codul civil îi recunoaște efectul constitutiv al dreptului de proprietate
ca act administrativ, conform art.557 alin.2 C.civ.
Prin întâmpinare, S_____ R____ prin M_________ Finanțelor P______ arată ca își însușește
acțiunea formulată de reclamant, solicitând admiterea acesteia.
Prin răspunsul la întâmpinarea formulată de pârâții __________________________ L____

A_____ reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a HCL nr.20/2014 privind însușirea și
aprobarea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al comunei A_____, în
temeiul art.4 din Legea nr.554/2004.
În motivarea excepției se arată că, potrivit art.10 al.2 din Legea nr.213/1998, trecerea unor
bunuri din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ
teritoriale se face la cererea consiliului l____, numai prin hotărâre de guvern, prin urmare
hotărârea consiliului l____ prin care se schimbă regimul juridic al imobilului aflat în
domeniul public al statului este nelegală.
La data de 26.03.2015, prin încheiere de ședință, s-a declinat cauza la Secția de C_________
Administrativ și Fiscal a Tribunalului C________.
La data de 08.04.2015, Secția de C_________ Administrativ și Fiscal a Tribunalului C________
a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Secției I civilă a Tribunalului
C________.
Pronunțând regulator de competență, Curtea de Apel C________ a stabilit competența de
soluționare a cauzei în favoarea Secției I civilă a Tribunalului C________, cauza fiind
reînregistrată sub nr.XXXXXXXXXXXXXX la data de 03.08.2015.
La data de 19.11.2015, pârâții au invocat excepția nelegalitate a HG nr.1705/2006 privind
aprobarea inventarului bunurilor care fac parte din domeniul public al statului, Anexa 12,
numerele 6399, 6400, 6401, 6402 și 6403, susținând că, pe de o parte, numărul MF 6399
reprezintă ape maritime interioare județul Tulcea, iar numărul MF 6403 reprezintă marea
teritorială județul Tulcea, prin urmare terenul identificat ca fiind situat în c_____ A_____,
_________________ nu poate fi inventariat în mod legal ca aparținând apelor maritime
interioare ale altui județ. Pe de altă parte, atât digul cât și terenul de sub dig nu se află în
mare, iar terenul nu constituie fundul apelor maritime, ci este situat pe uscat. Mai mult, s-au
aflat în circuitul civil și au fost tranzacționate ca atare. Astfel, imobilul dig de piatră a fost
dobândit de ___________________________ prin contract de vânzare-cumpărare de la
____________________ SRL, cu factura nr.xxxxxx/18.10.1994, actul de înstrăinare fiind
transcris în Registrul de transcripțiuni și inscripțiuni al Judecătoriei C________ sub
nr.952/22.01.1997. Imobilul a făcut obiectul contractului de garanție imobiliară autentificat
sub nr.719/27.02.1997, înregistrat în Registrul de transcripțiuni și inscripțiuni al Judecătoriei
C________ sub nr.149/10.05.2006, în favoarea Bancorex. În continuare, imobilul a fost
dobândit de _______________ SRL, prin adjudecare la licitație publică în procedura

insolvenței ___________________________, potrivit procesului verbal de adjudecare
nr.838/07.04.2014.
La data de 06.01.2016, cu note scrise la dosar, reclamanta a invocat excepția inadmisibilității
invocării excepției de nelegalitate a HG nr.1705/2006, susținând că actele administrative cu
caracter normativ nu pot forma obiect al excepției de nelegalitate, potrivit art.4 alin.4 din
Legea nr.554/2004, controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ
exercitându-se de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în anulare.
Citat în cauză în calitate de pârât ca urmare a invocării excepției de nelegalitate a HG
nr.1705/2006, G_______ R_______ a formulat întâmpinare pe calea căreia a solicitat
respingerea excepției de nelegalitate a HG nr.1705/2006.
In motivare se arată că HG nr.1705/2006 a fost adoptată de Executiv în temeiul art.108 din
Constituția R_______ și a art.20 alin.2 din Legea nr.213/1998, prin însușirea proiectului inițiat
de M_________ Finanțelor P______. La elaborarea actului au fost respectate dispozițiile Legii
nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea de acte normative,
precum și cele cuprinse în Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor de
acte normative spre adoptare Guvernului, aprobat prin HG nr.50/2005, în vigoare la data
respectivă, proiectul actului administrativ fiind avizat și de M_________ Justiției, potrivit
art.8 alin6 din Regulament. De asemenea, proiectul a primit din partea Consiliului Legislativ
avizul nr.1081/08.08.2006, conform prevederilor art.2 alin.1 lit.a din Legea nr.73/1993.
Bunurile contestate, din Anexa 12 la HG nr.1705/2006 fac parte din domeniul public al
Statului, fiind menționate anterior, pe rând, în anexele HG nr.1045/2000, ale HG nr.1326/2001,
ale HG nr.15/2004 și ale HG nr.2060/2004.
Mai mult, Anexa 12 la HG nr.1705/2006 a fost modificată ulterior prin dispozițiile HG
nr.209/2012, HG nr.505/2013, HG nr.1150/2013 – acte normative prin care s-au aprobat
actualizarea valorii de inventar ori modificarea și completarea, după caz a descrierii tehnice
și adresei unor bunuri imobile aparținând domeniului public al statului aflate în
administrarea Administrației Naționale ”A____ R_____” – Administrația Bazinală de A__
Dobrogea Litoral.
Aceste acte administrative prin care a fost modificată Anexa 12 la HG nr.1705/2006 au
confirmat, la rândul lor, dreptul de administrare al Administrației Naționale ”A____ R_____” –
Administrația Bazinală de A Dobrogea Litoral asupra lacurilor B , Oltina, Iortomac,
d st aț a a a ă de __ ob ogea to a asup a acu o _____, O t a, o to ac,
Dunăreni, B____, Limanu, Siutghiol, Tăbăcărie, Tașaul, A_____ și C____.

La termenul de judecată din 25.02.2016, pârâții __________________________ L____ A_____
au arătat că nu mai insistă în soluționarea excepției lipsei dovezii calității de reprezentant al
reclamantei având în vedere înscrisurile depuse de aceasta la dosar (filele 66-70).
Prin încheierea de ședință din 24.03.2016 instanța a respins excepția inadmisibilității
excepției de nelegalitate a HG nr.1705/2006, invocată de reclamantă, reținând că prezenta
instanță este competentă să se pronunțe asupra nelegalității respectivei hotărâri de guvern
pe cale de excepție și nu instanța de contencios administrativ pe calea acțiunii directe, având
în vedere că actul administrativ a cărui nelegalitate se solicită a se constata este un act
administrativ individual întrucât subiectul căruia se adresează Anexa 12, numerele MF 6400,
6401, 6402, 6403 este unul determinat, disp. art.4 al.2 din Legea nr.554/2004 fiind aplicabile.
Prin sentința civilă nr.1609 din 16.06.2016 Tribunalul C________ a respins ca nefondată
excepția lipsei calității procesual active a reclamantei Administrația Națională A____
R_____ prin Administrația Bazinală de A__ Dobrogea Litoral, a admis excepția de nelegalitate
a Hotărârii Consiliului L____ al comunei A_____ nr.20/17.01.2014, invocată de reclamanta
Administrația Națională A____ R_____ prin Administrația Bazinală de A__ Dobrogea Litoral
și a constatat că Hotărârea Consiliului L____ al comunei A_____ nr.20/17.01.2014 este
nelegală cu privire la punctul 1513 reprezentând teren în suprafață de 1987 mp din
___________________.
A respins, ca nefondată, excepția de nelegalitate a Hotărârii de Guvern nr.1705/2006, Anexa 12
numerele MF xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx și xxxxx, invocată de pârâta
_______________________________> A admis acțiunea, precizată, formulată de reclamantă,
a obligat pârâta _____________________ reclamantului S_____ R____ prin M_________
Finanțelor P______ în deplină proprietate și reclamantei Administrația Națională A____
R_____ prin Administrația Bazinală de A__ Dobrogea Litoral în deplină posesie terenul în
suprafață de 4125 mp aferent digului de piatră situat în localitatea A_____, zona
__________________, județul C________.
A obligat pârâta ______________________________ Administrația Națională A____ R_____
prin Administrația Bazinală de A__ Dobrogea Litoral la plata sumei de 293,75 lei cu titlul de
cheltuieli de judecată.
În considerentele sentinței astfel pronunțate instanța de fond a reținut, referitor la

excepția lipsei calității procesual active a reclamantei, invocată de pârâții
__________________________ L____ A_____, pornind de la dispozițiile art.12 din Legea
nr.213/1998, că încredințarea de bunuri proprietate publică unor instituții p______, cum este
cazul Administrației Naționale A____ R_____ și constituirea în folosul acesteia a unui drept
propriu asupra bunurilor încredințate, respectiv dreptul de administrare, constituie o formă
specifică de exercitare a însuși dreptului de proprietate publică. Acest drept de administrare
are o natură juridică mixtă, respectiv este un drept real de administrare de natură
administrativă în raport cu titularul dreptului de proprietate (în speță, S_____ R____) și un
drept real de administrare de natură civilă, față de celelalte subiecte de drept (în speță,
____________________________________ formează substanța dreptului de administrare și
permite titularului bunului astfel primit să-și realizeze scopurile pentru care își desfășoară
activitatea, ținând seama de uzul și utilitatea publică a bunurilor încredințate.
Titularul dreptului de administrare, în litigiile privitoare la acest drept, stă în instanță
în nume propriu, însă îl obligă, sub sancțiunea suportării prejudiciilor cauzate din
neîndeplinirea acestei obligații și chiar a revocării, să arate pe titularul dreptului de
proprietate. Prin urmare, în îndeplinirea acestei obligații legale, reclamanta Administrației
Naționale A____ R_____ a arătat că titularul dreptului de proprietate este S_____ R____,
situație în care a devenit incidentă situația reglementată în alin.5 al aceluiași articol, care
prevede în mod expres că în astfel de situații s_____ este reprezentat de M_________
finanțelor P______.
Așadar, contrar susținerilor pârâților, a reținut instanța că reclamanta – titularul
dreptului de administrare - stă în judecată în nume propriu, iar titularul dreptului de
proprietate, S_____ R____, stă în judecată în mod distinct, fiind reprezentat de M_________
Finanțelor P______, astfel că motivul privind lipsa calității procesuale active a reclamantei
este nefondat, prin urmare excepția a fost respinsă.
Cu privire la excepția de nelegalitate a HCL nr.20/2014, invocată de reclamantă, s-a
reținut că, potrivit practicii judiciare, excepția de nelegalitate reprezintă un mijloc de
apărare, o cale indirectă de control al legalității unui act administrativ, care poate fi utilizată
numai in cadrul unui proces aflat pe rol, indiferent de natura acestuia. Verificarea legalității
actului administrativ contestat pe calea excepției de nelegalitate presupune cenzurarea
acestuia prin raportare la dispozițiile legii. Admiterea excepției de nelegalitate, ca mijloc de
apărare in procesul in care a fost invocată, produce efecte numai
____________________________.
S-a reținut că în HG nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor
din domeniul public, la pozițiile MF 6399 și 6403 figurează a____ maritime interioare județul
Tulcea, suprafața xxxxx ha, și respectiv marea teritorială județul Tulcea, suprafața xxxxxx ha,
pentru ca la pozițiile MF 6400 să se menționeze Marea teritorială județul C________, xxxxxx
ha, MF 6401 plaja cu destinație turistică, județul C________ 216,6 ha, MF 6402 faleze, plajă
neamenajată, județul C________ 12,7 ha, la situația juridica menționându-se faptul ca acesta
se afla in administrare, potrivit Legii apelor nr. 107/1996, baza legală a inventarierii fiind
constituită de HG nr.981/1998, HG nr.739/09.07.2003, HG nr.209/20.03.2012.
Prin Hotărârea Consiliului L____ A_____ nr.20/17.01.2014 s-a hotărât însușirea și aprobarea
inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al comunei A_____, în anexa la HCL
nr.20/17.01.2014, la poziția 1513 este menționat imobilul teren intravilan în suprafață de 1987
mp situat pe _________________, cu o valoare de xxxxx lei.
A stabilit instanța că hotărârea a fost adoptate cu încălcarea dispozițiilor legale
deoarece terenul intravilan în suprafață de 1987 mp situat pe _________________, conform
HCL 20/2014, nr.6B conform Tabelului de mișcare parcelară al OCPI, este identificat ca fiind
aferent unui dig de piatră, în suprafață de 1987 mp, dig pe care se află eșuată motonava Midia.
S-a arătat că instituția proprietății p______ este reglementată la nivel constituțional de
dispozițiile art.136, în sensul că, proprietatea publică este garantată și ocrotită prin lege și
aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale; bogățiile de interes public ale
subsolului, spațiul aerian, a____ cu potențial energetic valorificabil, de interes național,
plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental,
precum și alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietății p______.
Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii organice, ele pot fi date în
administrare regiilor autonome ori instituțiilor p______ sau pot fi concesionate ori închiriate;
de asemenea, ele pot fi date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică.
S-a mai reținut și că potrivit art. 3 alin.1 din Legea nr. 107/1996 aparțin domeniului public
al statului a____ de suprafață cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km și cu bazine
hidrografice ce depășesc suprafața de 10 km2, malurile și cuvetele lacurilor, precum și a____
subterane, a____ maritime interioare, faleza și plaja mării, cu bogățiile lor naturale și
potențialul energetic valorificabil, marea teritorială și fundul apelor maritime.
Prin urmare, s-a reținut că terenul intravilan în suprafață de 1987 mp situat pe
_________________, conform HCL 20/2014, constituit în dig de piatră, conform art. 3 alin.1
di L
www.rolii.ro/hotarari/5a309a12e49009c827000078
107/1996 t d i l bli l t t l i 10/32
din Legea nr. 107/1996 este domeniul public al statului.
Față de aceste dispoziții legale, s-a stabilit că C________ L____ A_____ nu putea
inventaria in domeniul privat respectivul teren în condițiile în care acesta aparține
domeniului public al Statului R____. Acesta nu a făcut dovada trecerii terenului din domeniul
public al statului în domeniul public al orașului și ulterior în domeniul privat. Nu a ținut
seama că acest teren a fost atestat ca făcând parte din domeniul public atât anterior emiterii
H.G. nr. 1705/2006, respectiv prin HG nr.1045/2000, ale HG nr.1326/2001, ale HG nr.15/2004 și ale
HG nr.2060/2004 cât și ulterior anului 2006, prin HG nr.209/2012, HG nr.505/2013, HG
nr.1150/2013, pârâtul G_______ R_______ confirmând astfel regimul juridic al acestor bunuri
de interes național.
Prin urmare, excepția a fost considerată întemeiată și a fost admisă cu consecința constatării
nelegalității Hotărârii nr.20/2014 a Consiliului L____ al Comunei A_____.
Cu privire la excepția nelegalității HG nr.1705/2006, invocată de pârâții
__________________________ L____ al comunei A_____, tribunalul a reținut că motivele
pentru care pârâții au invocat excepția de nelegalitate a HG nr.1705/2006 privind aprobarea
inventarului bunurilor care fac parte din domeniul public al statului, Anexa 12, numerele
6399, 6400, 6401, 6402 și 6403, sunt acelea că, numărul MF 6399 reprezintă ape maritime
interioare județul Tulcea, iar numărul MF 6403 reprezintă marea teritorială județul Tulcea,
prin urmare terenul identificat ca fiind situat în c_____ A_____, _________________ nu
poate fi inventariat în mod legal ca aparținând apelor maritime interioare ale altui județ și
faptul că atât digul cât și terenul de sub dig nu se află în mare, iar terenul nu constituie
fundul apelor maritime, ci este situat pe uscat.
S-a arătat că, pentru justificarea calității sale procesual active reclamanta a invocat, ca titlu
de proprietate al statului, HG nr.1705/2006 cu privire la întregul litoral românesc ce se
cuprinde în domeniul public de interes național, terenul în litigiu, individualizat ca aferent
unui dig de piatră pe care se află epava unei nave eșuate neputând fi considerat ca uscat,
astfel cum susțin pârâții __________________________ L____ A_____, ci doar ca fund de
mare căci, în caz contrar, nu s-ar explica noțiunea de dig care reprezintă o construcție din
pământ, piatră sau beton, situată în general paralel cu malul unui curs de apă, al unui lac sau
al mării, având drept scop prevenirea pătrunderii apei pe terenurile situate în spatele digului.
Prin urmare, s-a reținut că imobilul în litigiu a fost inventariat în mod corect ca făcând parte
din domeniul public al statului, ca fund de mare, în conformitate cu disp. art. 3 alin.1 din
Legea nr. 107/1996 potrivit căruia aparțin domeniului public al statului a____ de suprafață cu
albiile lor minore, cu lungimi mai mari de 5 km și cu bazine hidrografice ce depășesc
albiile lor minore, cu lungimi mai mari de 5 km și cu bazine hidrografice ce depășesc
suprafața de 10 km2, malurile și cuvetele lacurilor, precum și a____ subterane, a____

maritime interioare, faleza și plaja mării, cu bogățiile lor naturale și potențialul energetic
valorificabil, marea teritorială și fundul apelor maritime.
Față de considerentele precedente, s-a apreciat că excepția nelegalității parțiale a HG
nr.1705/2006 nu este întemeiată și a fost respinsă.
Pe fond, instanța a reținut că dreptul de proprietate publica este dreptul de proprietate al
statului asupra bunurilor din domeniul public, care se exercita in regim de drept public, fiind
inalienabil, imprescriptibil si insesizabil.
Potrivit art.1 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al
acesteia, „dreptul de proprietate publică aparține statului sau unităților administrativ-
teritoriale, asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes
public”, iar conform art.3 alin.2 din aceeași lege, în forma în vigoare la data emiterii HG
nr.1705/2006, „domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute la art.135 alin.4
din Constituție, din cele prevăzute la pct. I din anexă, precum și din alte bunuri de uz sau de
interes public național, declarate ca atare prin lege”. La pct.13 din Anexa la această lege sunt
incluse în domeniul public al statului și al unităților administrativ-teritoriale „canalele
navigabile, cuvetele canalului, construcțiile hidrotehnice aferente canalului, ecluzele,
apărările și consolidările de maluri și de taluzuri, zonele de siguranță de pe malurile
canalului, drumurile de acces și teritoriile pe care sunt realizate acestea”.
S-a mai reținut că procedura instituită prin art.12 alin.2 din Legea nr. 213/1998 stabilește
că „darea în administrare se realizează, după caz, prin hotărâre a Guvernului sau a consiliului
județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului l____”,
ceea ce înseamnă că, pentru fiecare imobil care face parte din categoria celor cărora li se
adresează normele juridice sus-citate, este necesară emiterea hotărârii de guvern ori a
hotărârii consiliului județean sau l____.
În speță, există o astfel de manifestare expresă și explicită a statului, titular al dreptului de
proprietate asupra imobilelor care fac parte din domeniul public (în speță, al terenului în
litigiu și a amenajărilor efectuate pe acesta). S_____ R____, reprezentat procesual prin
M_________ Finanțelor P______, a emis o hotărâre de guvern prin care acordă, în temeiul
art.12 din Legea nr.213/1998, dreptul de administrare asupra apelor maritime interioare, plaje,
faleze, mare teritorială, în favoarea reclamantei, respectiv anexa 12 la HG nr.1705/2006, MF
6399, 6400, 6401, 6402 și 6403.
S-a considerat că manifestarea de voință a titularului dreptului de proprietate în sensul

acordării dreptului de administrare, în favoarea reclamantei, este fără echivoc, fiind
manifestată și în cuprinsul întâmpinării.
În ceea ce privește dreptul de proprietate al pârâtei _________________________ reținut că
titlul acestuia nu este valabil, nelegalitatea HCL nr.20/2014 fiind reținută mai sus.
Totodată, s-a reținut că la momentul emiterii HG nr.1705/2006 erau în vigoare disp. art.11
din Legea nr.213/1998, potrivit cărora „(1) Bunurile din domeniul public sunt inalienabile,
insesizabile și imprescriptibile, după cum urmează:
a) nu pot fi înstrăinate; ele pot fi date numai în administrare, concesionate sau
închiriate, în condițiile legii;
b) nu pot fi supuse executării silite și asupra lor nu se pot constitui garanții reale;
c) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei
de bună-credință asupra bunurilor mobile.
Actele juridice încheia te cu încălcarea prevederilor alin. (1) privind regimul juridic al
bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absolută”.
Potrivit art.4 din lege, „domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale
este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor și care nu fac parte din domeniul public.
Asupra acestor bunuri s_____ sau unitățile administrativ-teritoriale au drept de proprietate
privată”; per a contrario, bunurile care fac parte din domeniul public nu pot face parte din
domeniul privat, dreptul de proprietate neputând fi dobândit prin simpla folosință asupra
acestora.
Prin urmare, în raport de toate aceste considerente, s-a reținut că HCL nr.20/2014 nu poate
constitui un titlu valabil pentru pârâți în privința terenului de 1987 mp, deoarece nu a avut în
vedere caracterul de ordine publică a acestuia, preluarea imobilului teren în suprafață de 1987
mp situat în A_____, zona _________________, jud. C________ de către pârâții
__________________________ L____ A_____ fiind nelegală, fără respectarea procedurii
prevăzuta de Legea nr. 213/1998, in condițiile in care bunurile respective se aflau in domeniul
public al statului.
În consecință, constatând că numai reclamanta prezintă un titlu de proprietate valabil, a fost
admisă acțiunea în revendicare și au fost obligați pârâții __________________________
L A
ăl l t l iS R i M Fi ț l P î 13/32
L____ A_____ să lase reclamantului S_____ R____ prin M_________ Finanțelor P______, în
deplină proprietate și reclamantei Administrația Națională A____ R_____ prin Administrația
Bazinală de A__ Dobrogea Litoral în deplină posesie, terenul în suprafață de 4125 mp aferent
digului de piatră situat în localitatea A_____, zona __________________, județul C________.
În temeiul art.453 al.1 C.p.c. a fost obligată pârâta ______________________________
Administrația Națională A____ R_____, prin Administrația Bazinală de A__ Dobrogea Litoral,
la plata sumei de 293,75 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții __________________________ L____
A_____ susținând că hotărârea este nelegală ca urmare a aplicării greșite a legii și în
contradicție cu ansamblul probator administrat în cauză.
În dezvoltarea motivelor de apel au susținut pârâții că instanța de fond a soluționat în
mod greșit excepția de nelegalitate parțială a HG nr.1705/2006 privind aprobarea inventarului
bunurilor care fac parte din domeniul public al statului, Anexa 12, numerele MF xxxxx, xxxxx,
xxxxx, xxxxx și xxxxx în sensul că instanța nu a lămurit contradicția dintre susținerile
reclamantei, respectiv că digul nu este uscat, ci reprezintă fund de mare și faptul că digul
este identificat chiar de către reclamantă cu adresă, respectiv ___________________, nu a
analizat lipsa dovezilor privind respectarea, la adoptare a HG nr.1705/2006, a procedurilor
imperative reglementate de HG nr. 50/2005, republicată, pentru aprobarea Regulamentului
privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea
proiectelor de acte normative spre adoptare și nu a analizat legalitatea HG nr.1705/2006
raportat la susținerea că în Anexa 12, numerele de inventar atribuite imobilului sunt descrise
astfel: xxxxx - ape maritime interioare județul Tulcea, xxxxx-marea teritorială Județul
C________, xxxxx - plajă cu destinație turistică județul C________, xxxxx-faleze, plajă
neamenajată județul C________, xxxxx - marea teritorială județul Tulcea.
Susțin apelanții că, pornind de la definițiile din Legea nr.107/1996 pentru ape maritime
interioare, ape interioare, plaja mării, faleza mării, marea teritorială a R_______ trebuia să se
rețină că atât digul cât și terenul de sub dig în suprafață de 4125 mp nu sunt situate în mare,
iar terenul nu constituie fundul apelor maritime, ci este situat pe uscat. Dovada acestui fapt o
reprezintă documentația depusă la dosar din care rezultă că bunul s-a aflat în circuitul civil
și a făcut obiectul unor tranzacții. Astfel, imobilul dig de piatra a fost dobândit de S.C. Onacva
International S.R.L, prin contract de vânzare-campare de la înstrăinătorul S.C. Black Sea
Company S.RL., fiind emisă și factura nr.6966Sl/18,10.1994 care atestă faptul că imobilul a fost
vândut la prețul de 3.850.000 lei. Actul de înstrăinare a fost transcris in Registrul de
transcripțiuni si inscripțiuni al Judecătoriei Constanta sub nr.952/22.01.1997. Prin protocolul
t a sc pț u s sc pț u a Judecăto e Co sta ta sub 95 / 0 99 p otoco u
încheiat la data de 18.10.1994, S.C. Black Sea S.R.L. a predat către S.C. Onacva Internațional
S.R.L. digul de piatră pe care este amplasat M/N „MIDIA", cu o suprafața de 4125 mp, urmare a
achitării integrale a prețului de către cumpărător. Prin actul de constituire a servituții de
trecere autentificat sub nr.149/10.05.2006 la BNP D______ V_____, D____ M____ și D____
L______-C______ au constituit cu titlu gratuit în favoarea S.C. Onacva International S.R.L. o
servitute de trecere pentru uzul si utilitatea imobilului proprietatea S.C. Onacva International
S.R.L. Imobilul a făcut obiectul contractului de garanție imobiliara autentificat sub
nr.719/27.02,1997, înregistrat in Registrul de transcripțiuni si inscripțiuni sub
nr.419/27.02.1997, in favoarea Bancorex, radiata in anul 2003 urmare a achitării integrale a
creanței debitorului cedat S.C. Onacva International S.R.L. Potrivit procesului-verbal de
vânzare prin licitație publica încheiat la data de 06.03.2014, S.C. Onacva Internațional S.R.L.,
prin lichidator Global Insolvency SPRL, a organizat o licitație publica cu strigare privind
imobilul dig de piatră în suprafața de 4125 mp (1967 din măsurători), situat in zona Cherhana,
A_____, jud. Constanta. In urma verificării documentelor a fost declarat adjudecatar S.C La
Mer Noire S.R.L., singurul participant care a oferit prețul de 52.000 lei, așa cum reiese din
factura __________ nr. 001/07.04,2014. Ca urmare a achitării prețului integral de către
adjudecatar, lichidatorul judiciar a încheiat procesul-verbal de adjudecare nr.S38/07.Q4.2Q14
si procesul-verbal de primire-predare documente, moment la care s-a realizat și transferul
dreptului de proprietate asupra imobilului achiziționat în favoarea _______________ SRL.
Pentru anularea procesului-verbal de adjudecare încheiat in procedura insolvenței
L.nr.85/2006 prevede o procedura speciala de contestare, la dispoziția oricărei persoane
interesate (art.21 alin.2). Neexercitarea contestației, în termenul legal, are ca efect
consolidarea irevocabilă a titlului de proprietate al adjudecatarului. În cauză, nici ABA DL și
nicio altă persoană de drept public sau privat nu au contestat valabilitatea licitației sau a
procesului-verbal întocmit de lichidatorul Global Insolvency, împrejurare in care încheierea
de respingere apare ca nelegală. Vânzarea la licitație s-a făcut cu acordul Ministerului
Finanțelor, in calitate de creditor al debitoarei S.C. Onacva International S.R.L., iar suma
rezultată din valorificarea bunului a fost plătită acestuia pentru îndestularea creanței. În
acest fel s_____ și-a exprimat acordul în vederea vânzării acestuia și nu a invocat nici un
drept de proprietate.
Nu s-a dovedit că bunul a intrat în domeniul public al statului în vreuna dintre
modalitățile prevăzute de art.7 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul
juridic al acesteia, respectiv: pe cale naturala, prin achiziții p______ efectuate în condițiile
legii, prin expropriere pentru cauza de utilitate publica, prin acte de donație sau legate
eg , p e p op e e pe t u cau a de ut tate pub ca, p acte de do aț e sau egate
acceptate de Guvern, de c________ Județean sau de c________ l____, după caz, dacă bunul în
cauza ________________________, prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului
sau al unităților administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora, pentru cauza de
utilitate publica, prin alte moduri prevăzute de lege și nu se poate considera ca ipoteză
dobândirea pe cale naturală a dreptului de proprietate deoarece digul de piatră a fost edificat
prin intervenția factorului uman.
Bunul se află de peste 20 de ani în circuitul civil, anterior intrării în vigoare a Legii
nr.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia și, câtă vreme instanța
nu a analizat aceste susțineri, soluția dată excepției de nelegalitate este greșită.
Mai susțin apelanții că instanța a dat o soluție greșită excepției de nelegalitate a HCL
A_____ nr. 20/2014 pentru că nu s-a pronunțat pe excepția lipsei de interes a reclamantei în
invocarea excepției de nelegalitate și nu a analizat condiția existenței unei legături de
interdependență a actului administrativ cu soluționarea cauzei, cerută de art.4 alin.2 din
Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ.
În speță, HCL nr.20/2014 și-a încetat efectele la 29.01.2015, conform dispozițiilor art.3 din
HCL nr.16/2013, act prin care s-a aprobat, modificat și completat domeniului privat al comunei
A_____, iar acțiunea a fost formulată la 03.08.2015, dată la care HCL nr.20/2014 nu mai era în
vigoare și nu mai producea nici un efect, astfel că excepția de nelegalitate a acestei hotărâri
este lipsită de interes, titlul pârâților în baza căruia dețin imobilul fiind HCL nr.16/2015. Se
precizează că, în fapt, trecerea terenului în litigiu în domeniul privat al comunei nu s-a
efectuat prin acest act administrativ, ci prin HCL nr. 42/23.03.2009, privind aprobarea trecerii
în domeniul privat al comunei A_____ a tuturor suprafețelor de teren situate pe raza comunei
A_____ care nu sunt deținute cu titlu valabil, așa cum rezultă din preambulul HCL nr.
20/2014.
Susțin apelanții că instanța de fond a admis nelegal acțiunea în revendicare pentru că
reclamanta nu a identificat bunul și nu făcut dovada apartenenței bunului la do meniul public
al statului, nu a depus nicio dovadă cu privire la pretinsa nominalizare expresă a terenului
litigios in anexele HG nr.1705/2006 privind aprobarea inventarului bunurilor care fac parte
din domeniul public al statului și nu există nicio dovadă cu privire la susținerea conform
căreia terenul litigios ar reprezenta fundul apelor maritime interioare. Punctele din HG nr.
1705/2006 pe care le-a indicat reclamanta cuprind suprafețe de ordinul sutelor de hectare,
fără ca acest imobil să fie individualizat/identificat în aceste suprafețe.
Potrivit art.3 alin.l din Legea nr.213/1998 domeniul public este alcătuit din bunurile
prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constituție, din cele stabilite în anexa care face parte
integrantă din prezenta lege si din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor,
sunt de uz sau de interes public si sunt dobândite de stat sau de unitățile administrativ -
teritoriale prin modurile prevăzute de lege, iar dispozițiile art.863 NCC reglementează expres
modalitățile de dobândire ale dreptului de proprietate publica, respectiv: prin achiziție
publică, efectuată în condițiile legii; prin expropriere pentru cauză de utilitate publică, in
condițiile legii; prin donație sau legat, acceptat în condițiile legii, dacă bunul, prin natura lui
sau prin voința dispunătorului, devine de uz ori de interes public; prin convenție cu titlu
oneros, dacă bunul, prin natura lui sau prin voința dobânditorului, devine de uz ori de interes
public; prin transferul unui bun din domeniul privat al statului în domeniul public al acestuia
sau din domeniul privat al unei unități administrativ – teritoriale în domeniul public al
acesteia, în condițiile legii; prin alte moduri stabilite de lege. Din conținutul acțiunii nu
rezulta care dintre modalitățile prevăzute de lege este cea în baza căreia terenul ce face
obiectul cauzei ar fi intrat in domeniul public al statului.
Se mai susține și că reclamanta nu a făcut dovada dreptului de administrare asupra
terenului litigios pentru că, în justificarea acestui drept ANAR-ABADL a invocat disp.art.2
alin.2 din OUG nr.107/2002, potrivit cărora Administrația Națională «A____ R_____»
administrează bunurile din domeniul public al statului, de natura celor prevăzute la art. 136
alin. (3) din Constituția R_______, republicată, bunurile proprietate publică prevăzute de
Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările
și completările ulterioare, conform anexei nr. 2, iar această anexă, în referire la bunurile aflate
în administrarea exclusivă a Administrației Naționale "A____ R_____" , include a____ cu
potențialul lor valorificabil, cu excepția resurselor acvatice vii și cele ce pot fi folosite în
interes public, cu albiile lor minore, malurile și cuvetele lacurilor, cu bogățiile lor naturale,
plajele și marea teritorială, precum și alte bunuri aparținând patrimoniului public de interes
național, nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 2.060/2004 pentru aprobarea inventarelor
bunurilor din domeniul public al statului, cu completările ulterioare, anexa nr. 13, p. 136-396.
Se susține că, în cauză, reclamanta nu a făcut dovada apartenenței terenului litigios la
lista bunurilor nominalizate în anexa 2 la OUG nr.107/2002 ce i-au fost date in administrare.
De altfel, în ceea ce privește digul AG 2 , acesta se afla in circuitul civil de peste 20 de ani, iar
în prezent dreptul de proprietate aparține unei persoane juridice, _______________ SRL,
dobândit prin adjudecare la licitație publica in procedura insolventei S.C Onacva

International S.R.L. prin lichidator Global Insolvency SPRL, potrivit procesul - verbal de
adjudecare nr.838/07.04.2014.
Referitor la dreptul de proprietate al comunei A_____, se arată că p otrivit HCL nr.
16/2015 privind inventarierea domeniului privat al comunei A_____, terenul în suprafață de
1987 mp de sub digul de piatra este inventariat în anexa ce face parte integrantă din acest act
administrativ normativ, fiind în proprietatea UAT A_____. H.C.L. nr. 16/2015 a fost supusă
controlului exercitat de Instituția Prefectului, care a apreciat-o ca fiind legală, iar noul cod
civil recunoaște efect constitutiv al dreptului de proprietate actului administrativ, conform
disp. art.557 alin.2.
Au mai susținut pârâții că i nstanța de fond a admis în tot cererea introductivă cu toate
că din toate înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că aceștia dețin doar 1937 mp și nu
4125 mp. Susținerea nu a fost analizată de instanța deși s-a arătat prin întâmpinarea
formulată suprafața deținută.
Intimata reclamantă Administrația Națională A____ R_____ prin Administrația
Bazinală de A__ Dobrogea Litoral (ANAR – ABADL) a formulat întâmpinare prin care a
solicitat respingerea apelului ca nefondat.
În motivare s-a arătat că excepția de nelegalitate a HG nr.1705/2006 a fost corect
soluționată, adoptarea hotărârii fiind realizată cu respectarea art.108 din Constituția
R_______, a art. 20 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, privind proprietatea publică și regimul
juridic al acesteia și a normelor de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 și de
Regulamentul aprobat prin H.G. 50/2005, imobilul în litigiu fiind inventariat in mod corect ca
aparținând domeniul public al statului, în administrarea Administrației Naționale "A____
Romane" - Administrația Bazinală de Apa Dobrogea Litoral, conform listei anexa a Legii nr.
213/1998.
Se arată că imobilul revendicat, teren in suprafața de 4125 mp aferent digului de piatra
situat in localitatea A_____, zona _________________ 13, județul Constanta este inclus în
domeniul public al statului de interes național, fiind inclus în marea teritoriala, plaja cu
destinație turistica, plaja neamenajată, falezele litoralului romanesc, a____ maritime
interioare aferente județelor C________ si Tulcea. Terenul in litigiu este ocupat de digul AG 2,
respectiv o lucrare hidrotehnica de utilitate publica, cu rol de protecție a plajelor si falezelor
litoralului romanesc.
Consideră că în mod corect a fost soluționată excepția de nelegalitate a HCL A_____
nr.20/2014 deoarece terenul constituit în dig de piatră reprezintă domeniul public al statului
de interes național, conform art.3 alin.1 din Legea nr.107/1996 și față de aceste dispoziții
legale C________ L____ A_____ nu putea inventaria în domeniul privat al Comunei A_____
acest teren, în condițiile în care __________________ făcut dovada trecerii imobilului din
domeniul public al statului în domeniul public al orașului și ulterior în domeniul privat.
Pe fondul cauzei susține intimata că terenul ocupat de dig face parte din domeniul
public al statului de interes național, aflat in administrarea ANAR-ABADL, reprezentând
fundul mării teritoriale și invocă prevederile art. 136 din Constituția Romanici, art.3 din Legea
Apelor nr. 107/1996 și anexa la Legea nr. 213/1998. Arată că art. 2 alin. 2 din O.U.G. nr. 107/2002
privind înființarea Administrației Naționale "A____ Romane" statuează că Administrația
Naționala "A____ Romane" administrează bunurile din domeniul public al statului, de natura
celor prevăzute Ia art. 136 alin. 3 din Constituția R_______, republicată.
În ceea ce privește dreptul de administrare, susține că plajele litoralului romanesc (cu
destinație turistica sau neamenajata), falezele, marea teritoriala si a____ maritime interioare
sunt nominalizate expres in HG nr. 1705/2006 privind aprobarea inventarului bunurilor care
fac parte din domeniul public al statului (anexa 12 numere MF xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx,
xxxxx), ca fiind imobile aflate in domeniul public al statului, dat in administrarea
Administrației Naționale "A____ Romane" in conformitate cu Legea Apelor nr. 107/1996 si HG
nr. 981/1998 (actualmente abrogata si înlocuita de OUG nr. 107/2002).Pe teritoriul
administrativ al Comunei A_____ se afla 3 diguri: AG 1, AG 2 si AG 3, toate cele trei diguri fiind
amplasate în mare. Suprafața de teren de 4125 mp ce face obiectul cererii de chemare in
judecata este ocupată de digul AG 2.
Di gurile de la Marea Neagra reprezintă lucrări hidrotehnice de utilitate publica, cu rol de
protecție a plajelor si falezelor litoralului romanesc, fiind evident că digurile de la Marea
Neagra fac parte din domeniul public al statului roman, iar reclamanta este administratorul
de drept al acestor bunuri p______.
Susține intimata că digurile maritime au aparținut statului roman înainte de anul 1989,
trecând astfel in domeniul public al statului si in administrarea Administrației Naționale
A____ Romane care, conform art. 2 din OUG nr. 107/ 2002 „ administrează bunuri de natura
celor prevăzute la art. 136 din Constituție si in Legea nr . 213/1998 privind proprietatea
publica".
În prezent imobilul se afla in posesia Comunei A_____ în temeiul HCL nr. 20/17.01.2014 si
HCL nr. 152/15.05.2014, terenul fiind înscris in proprietatea privata a Comunei A_____, prin
adresa nr. 5628/04.08,2014 OCPI Constanta aducând la cunoștința reclamantei faptul ca au
fost inițiate demersurile cu privire la întabularea dreptului de proprietate asupra imobilului
in favoarea Comunei A_____.
Se arată că, potrivit dispozițiilor art. 860 alin. 2 din Codul Civil bunurile care formează
obiectul exclusiv al proprietății p______ a statului sau a unităților administrativ teritoriale
potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului in domeniul public
al unității administrativ teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice, iar
conform art. 859 Codul Civil constituie obiect exclusiv al proprietății p______ bogățiile de
interes public ale subsolului, spațiul aerian, a____ cu potențial energetic valorificabil, de
interes național, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale
platoului continental, precum si alte bunuri stabilite prin lege organica. Celelalte bunuri care
aparțin statului ori unităților administrativ teritoriale fac parte, după caz, din domeniul
public sau din domeniul privat al acestora, însă numai dacă au fost, la rândul lor, dobândite
prin unul din modurile prevăzute de lege. Conform Legii administrației p______ locale nr.
215/2001 consiliile locale administrează bunurile din domeniul public si privat al localității,
astfel încât consiliile locale riverane Marii N____ nu pot administra domeniul public al
statului de interes național, plaja si faleza Marii N____, a____ maritime interioare si marea
teritorială.
Întâmpinare la apelul pârâților a formulat și G_______ R_______, solicitând
respingerea apelului ca neîntemeiat, cu motivarea că imobilul în litigiu a fost inventariat în
mod corect ca făcând parte din domeniul public al statului, ca fund de mare, în conformitate
cu disp. art. 3 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.
Consideră că Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 este temeinică și legală, fiind adoptată
de Executiv în temeiul art.136 din Constituția R_______, republicată, și al art.20 alin.2 din
Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia , cu modificările
și completările ulterioare, prin însușirea proiectului inițiat de M_________ Finanțelor
P______, organul de specialitate ale administrației p______ centrale cu atribuții și
competențe în acest domeniu.
La elaborarea actului au fost respectate dispozițiile Legii nr.24/2000 privind normele de
tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum și cele cuprinse în
Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre
Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre
adoptare Guvernului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.50/2005, în vigoare la data

respectivă, proiectul actului administrativ fiind avizat și de M_________ Justiției care,
potrivit art.8 alin.6 din Regulament, „avizează proiectele de acte normative exclusiv din
punct de vedere al legalității, încheind succesiunea operațiunilor din etapa de avizare”. De
asemenea, proiectul a primit din partea Consiliului Legislativ avizul nr. 1081/08.08.2006,
conform prevederilor art.2 alin.l lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată.
Și intimatul S_____ R____ prin M_________ Finanțelor P______ prin Direcția
Regională a Finanțelor P______ G_____ - Administrația Județeană a Finanțelor P______
C________ a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului pârâților
__________________________ L____ A_____, arătând că a înțeles sa își însușească cererea
formulata de ANAR-ABADL, în sensul că în mod corect se solicita restituirea dreptului de
administrare a imobilului teren în suprafață de 4.125 mp aferent digului de piatră situat în loc.
A_____, zona _________________ B , jud. Cța.
S-a arătat că potrivit susținerilor A.B.A.D.L. imobilul in cauza este nominalizat expres in
HG nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public
al statului, dat in administrarea Administrației Naționale « A____ Romane și în virtutea
dreptului de administrare A.N.A.R. are dreptul si obligația de a întreprinde toate acțiunile
necesare in vederea protejării patrimoniului public, inclusiv acela de a acționa in instanța
pentru restituirea bunurilor intrate nelegal în posesia terților.
Consideră că din actele normative indicate în cererea de chemare în judecată rezultă că
terenul ocupat de dig, reprezentând fundul apelor maritime interioare, face parte din
domeniul public al statului de interes național aflat în administrarea A.NAR.- A.B__.L.
Totodată, arată că încredințarea de bunuri proprietate publică unor instituții p______, cum
este cazul de față și constituirea în folosul acestora a unui drept propriu asupra bunurilor
încredințate, respectiv dreptul de administrare, constituie o formă specifică de exercitare a
însuși dreptul de proprietate publică.
Dreptul de administrare are natură juridică mixtă, respectiv este un drept real de
administrare de natură administrativă în raport cu titularii dreptului de proprietate și un
drept real de administrare de natură civilă, față de celelalte subiecte de drept.
Art. 12 alin. 3 din Legea nr. 213/1998 menționează drepturile titularului dreptului de
administrare, respectiv să posede, să folosească bunul și să dispună de acesta, în condițiile in
care l-a fost dat în administrare. Atributul folosinței formează substanța dreptului de
administrare și permite titularului bunurilor astfel primite să-și realizeze scopurile pentru
care își desfășoară activitatea, ținând seama de uzul și de utilitatea publică a bunurilor
încredințate.
În caz de încălcare a dreptului real de administrare de către celelalte subiecte de drept civil
titularii săi pot să-l apere prin mijloace de drept comun, reglementate de legea civilă,
formulând după caz acțiuni în revendicare, posesorii, în pretenții etc.
Se arată că în conformitate cu prevederile art. 12 al.4 și 6 din Legea nr. 213/1998 „în
litigiile privitoare la dreptul de administrare, în instanță titularul acestui drept va sta în nume
propriu în litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunului, titularul dreptului de
administrare are obligația să arate instanței cine este titularul dreptului de proprietate,
potrivit prevederilor Codului de procedură civilă. Titularul dreptului de administrare
răspunde, în condițiile legii, pentru prejudiciile cauzate ca urmare a neîndeplinirii acestei
obligații. De asemenea, neîndeplinirea acestei obligații poate atrage revocarea dreptului de
administrare. În litigiile privitoare la dreptul de administrare, s_____ este reprezentat de
M_________ Finanțelor P______ ”.
Având în vedere că textul de lege nu distinge, apreciază intimatul că în cauzele rezultate
din aplicarea Legii nr. 213/1998, titularul dreptului de administrare poate avea, în funcție de
obiectul cererii de chemare în judecată, calitatea de reclamant sau de pârât, în fiecare din
situații având însă obligația de a arăta titularul dreptului.
Se mai arată că la art. 136 alin. 4 din Constituție și art. 11 lit. a) din Legea 213/1993 se
menționează faptul că dreptul de proprietate publică este inalienabil, iar bunurile proprietate
publică nu pot fi înstrăinate fiind scoase din circuitul civil general. Inalienabilitatea bunurilor
care constituție obiect al dreptului de proprietate publică impune imposibilitatea dobândirii
acestora de către terți prin oricare alt mod de dobândire reglementat de lege, iar potrivit art.
11 alin. 2 actele juridice încheiate cu încălcarea principiului inalienabilității dreptului de
proprietate publică sunt lovite de nulitate absolută.
Se invocă dispozițiile art.358 din Codul civil potrivit cărora ”Proprietatea publică este
dreptul de proprietate ce aparține statului sau unei unități administrativ-teritoriale asupra
bunurilor care, prin natura for sau prin declarația legii sunt de uz ori de interes public, cu
condiția sa fie dobândite prin unul dintre modurile prevăzute de lege" și dispozițiile art. 859
alin. 1 din Codul civil potrivit cu care “(1) Constituie obiect exclusiv al proprietății p______
bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, a____ cu potențial energetic
l ifi bil d i t
ți l l j l t it i l l t l l i 22/32
valorificabil, de interes național, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei
economice si ale platoului continental precum si alte bunuri stabilite prin lege organica" și se
arată că potrivit actelor normative indicate se definesc clar bunurile incluse în domeniul
public al statului.
Prin HG nr.1705/2006 G_______ R_______ a aprobat inventarul centralizat ai bunurilor
din domeniul public al statului, între aceste bunuri fiind inclus si imobilul teren în suprafață
de 4125 mp, în administrarea Administrației Naționale A____ Romane.
Față de cele argumentate, consideră intimatul că în mod corect instanța de fond a
admis acțiunea formulată deA.N.A.R.- A.B.A.D.L și a obligat pârâții să lase Statului R____, prin
M_________ Finanțelor P______, în deplină proprietate și reclamantei A.N.A.R.- A.B.A.D.L. in
deplina posesie terenul in suprafața de 4125 mp aferent digului de piatra situat in loc. A_____,
zona _________________ B, jud. Constanta.
Examinând legalitatea sentinței atacate în raport de criticile pârâților, Curtea constată că
apelul este în parte întemeiat, pentru următoarele considerente :
Referitor la excepția de nelegalitate parțială a HG nr.1705/2006 privind aprobarea inventarului
bunurilor care fac parte din domeniul public al statului, Anexa 12, numerele MF63999, xxxxx,
xxxxx, xxxxx, xxxxx, critica din apel este neîntemeiată.
Astfel, din cuprinsul cererii formulate de pârâții _________________________ și C________
L____ A_____, de constatare a nelegalității parțiale a HG nr.1705/2006, pozițiile menționate în
lista anexă 12, se reține că s-au invocat următoarele motive de nelegalitate: (1) bunul aflat în
raza teritorială a județului C________ nu poate aparține inventarului bunurilor județului
Tulcea, menționat la pct. MF64001 și MF xxxxx, (2) bunul reprezentând dig și terenul de sub
dig, fiind uscat, nu poate fi inclus în categoria apelor maritime și nu poate fi considerat fund
de mare, apartenența bunului la uscat fiind atestată, în timp, de actele prin care construcția
digului a făcut obiectul unor tranzacții încheiate între societăți comerciale, ultima fiind
_______________ SRL și (3) s_____ nu a făcut dovada modului de dobândire asupra bunului
în una din modalitățile reglementate de art.7 din Legea nr.213/1998, calea naturală de
dobândire a proprietății neputând fi susținută în condițiile în care digul de piatră a fost
realizat prin intervenția factorului uman.
Având în vedere aceste motive de nelegalitate invocate la instanța de fond, Curtea constată
că, în ceea ce privește excepția de nelegalitate a HG nr.1705/2006, critica privind
nerespectarea condițiilor formale la adoptarea hotărârii de guvern criticate, respectiv
nerespectarea procedurilor imperative reglementate de HG nr.50/2005, republicată, pentru
e especta ea p ocedu o pe at e eg e e tate de G 50/ 005, epub cată, pe t u
aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea,

avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare, este formulată cu
depășirea limitelor efectului devolutiv al apelului prevăzute de art.478 alin.2 din Codul de
procedură civilă, care stabilesc că acest efect devolutiv este determinat numai de ceea ce s-a
supus judecății la prima instanță, părțile neputând să se folosească înaintea instanței de apel
de alte motive decât cele invocate la prima instanță. Prin urmare, în apel analiza legalității
soluției primei instanțe nu poate fi verificată în raport și de alte motive de nelegalitate a HG
nr.1705/2006, pe care partea nu a înțeles să le invoce în prima instanță, motivul invocat
constituind o cerere nouă care nu poate fi primită pentru prima dată în apel, în lipsa investirii
chiar a instanței de apel cu excepția de nelegalitate a actului administrativ.
În ceea ce privește celelalte motive de nelegalitate, Curtea reține că în mod corect au fost
respinse. Astfel, așa cum a subliniat instanța de fond, verificarea legalității unui act
administrativ contestat pe calea excepției de nelegalitate presupune cenzurarea acestuia
prin raportare la dispozițiile legii. Cu alte cuvinte, actul administrativ verificat trebuie să fie
conform legii în aplicarea căreia a fost dat, fără să aibă vreo relevanță, sub aspectul legalității
lui, calificarea pe care partea o dă naturii bunului. HG nr.1705/2006 privind aprobarea
inventarului bunurilor care fac parte din domeniul public al statului, fiind dat în temeiul art.
108 din Constituția R_______, republicată, și al art. 20 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind
proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare,
atestă prin anexele sale bunurile din domeniul public al statului.
Cenzurarea legalității actului administrativ reprezentat de HG nr.1705/2006, Anexa12,
numerele MF63999, xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx, care indică bunurile inventariate ca făcând
parte din domeniul public al statului, presupune verificarea apartenenței bunurilor
menționate la acest domeniu. Curtea reține că aceste poziții, care se referă la: xxxxx – ape
maritime interioare județul Tulcea, xxxxx – marea teritorială județ C________, xxxxx – plajă
cu destinație turistică județul C________, xxxxx – faleze, plajă neamenajată județul
C________, xxxxx – marea teritorială județul Tulcea, respectă criteriul apartenenței la
domeniul public al statului, așa cum este definit acesta de art.3 alin.2 din Legea nr.213/1998,
care dispune că ”domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute la art. 135
alin. (4) din Constituție, din cele prevăzute la pct. I din anexă, precum și din alte bunuri de uz
sau de interes public național, declarate ca atare prin lege”, atât a____ maritime interioare,
marea teritorială, plajele, falezele cât și marea teritorială fiind menționate în lista anexă I din
acest act, la punctul 3 (”a____ de suprafață, cu albiile lor minore, malurile și cuvetele lacurilor,
a____ subterane, a____ maritime interioare, faleza și plaja mării, cu bogățiile lor naturale și
a____ subterane, a____ maritime interioare, faleza și plaja mării, cu bogățiile lor naturale și
cu potențialul energetic valorificabil, marea teritorială și fundul apelor maritime, căile

navigabile interioare”). Rezultă sub acest aspect, al conformității cu legea în aplicarea căreia
a fost emisă HG nr.1705/2006, că menționarea pozițiilor MF xxxxx – ape maritime interioare
județul Tulcea, xxxxx – marea teritorială județ C________, xxxxx – plajă cu destinație
turistică județul C________, xxxxx – faleze, plajă neamenajată județul C________, xxxxx –
marea teritorială județul Tulcea este legală, excepția de nelegalitate invocată fiind
neîntemeiată.
Cât privește imobilul în litigiu, respectiv terenul aferent digului de piatră situat în localitatea
A_____, zona _________________, jud. C________, excepția de nelegalitate a HG
nr.1705/2006 invocată de pârâți nu s-a întemeiat pe nelegala includere a acestui bun în
categoria celor aparținând domeniului public al statului, justificat de faptul că un asemenea
bun ar aparține fie altei categorii de bunuri, fie unei alte persoane care l-ar fi dobândit în unul
din modurile prevăzute de lege, ci pe indicarea greșită de către reclamantă a poziției din
anexa 12 în care s-ar include imobilul, respectiv în descrierea ape maritime și mare teritorială
județul Tulcea, ori pe calificarea dată de către reclamantă destinației bunului, aceea de fund
de mare. Ori, legalitatea includerii bunului în anexa 12 la HG nr.1705/xxxxx presupune, așa
cum s-a arătat, verificarea apartenenței bunului respectiv, pe baza criteriilor constituționale
sau legale, la domeniul public al statului, fără să aibă relevanță calificarea dată de către
reclamantă bunului. De aceea, chiar o calificare greșită pe care reclamanta ar fi făcut-o prin
cererea de chemare în judecată, în condițiile în care bunului respectiv i s-ar aplica criteriile
prevăzute în art.3 alin.2 din Legea nr.213/1998 pentru includerea lui în domeniul public al
statului, nu atrage nelegalitatea hotărârii de guvern, o astfel de calificare dată de reclamantă
neavând relevanță sub aspectul apartenenței sau nu a bunului la domeniul public al statului
dacă bunul îndeplinește criteriile prevăzute de lege pentru calificarea lui ca bun aparținând
acestui domeniu pentru că, odată stabilită o astfel de apartenență, bunul respectiv ar fi exclus
unui alt domeniu de proprietate, publică sau privată, aparținând unor persoane sau instituții
p______, unor persoane juridice sau persoanelor fizice.
În concluzie, indicarea greșită de către reclamantă a apartenenței acestui bun imobil la cele
descrise la pozițiile xxxxx și xxxxx, care se referă la ape maritime interioare, respectiv mare
teritorială din județul Tulcea, ori la poziția xxxxx, marea teritorială județ C________, cu
precizarea că bunul este fundul mării teritoriale, nu poate să atragă nelegalitatea hotărârii de
guvern de atestare a bunurilor care fac parte din domeniul public al statului, excepția de
nelegalitate invocată de către pârâți fiind în mod corect respinsă.
Chestiunea legalității includerii unui bun în domeniul public al statului și atestarea lui ca
aparținând acestui domeniu printr-o hotărâre de guvern este, în raport de cele menționate
anterior, atât o problemă de legalitate a actelor administrative care atestă domeniul de
proprietate căruia îi aparține bunul respectiv, cât și o problemă de fond a litigiului, fiind
rezultatul analizei îndeplinirii de către bunul care face obiectul cauzei a criteriilor
constituționale sau legale de apartenență a acelui bun la unul dintre domeniile de proprietate
disputate (domeniul public al statului sau domeniul privat al localității).
În ceea ce privește excepția de nelegalitate a HCL A_____ nr.20/2014, în condițiile în care prin
acest act administrativ s-a inventariat în domeniul privat al localității A_____ imobilul în
suprafață de 1987 mp, situat în __________________, iar critica de nelegalitate a vizat
exclusiv încălcarea unor dispoziții legale la atestarea bunului în acest domeniu, este evident
interesul reclamantei de a se înlătura această hotărâre, precum și orice altă hotărâre care ar
stabili un alt regim juridic al bunului decât cel pretins de reclamantă a fi legal. Împrejurarea
că instanța de fond s-a pronunțat numai în legătură cu HCL nr.20/2014 și nu a dispus și
asupra celorlalte acte administrative care atestau aceeași situație, respectiv HCL nr.42/2009
și HCL nr.16/2015, nu se verifică, din perspectiva arătată, sub aspectul lipsei de interes, pentru
că nelegalitatea tuturor hotărârilor de consiliu l____ care atestau o situație contrară
dispozițiilor Legii nr.213/1998 și Legii nr.107/1996 a fost invocată de către reclamantă prin
notele scrise depuse la instanța de fond la 18 mai 2016, dar instanța a omis a se pronunța
asupra acestei excepții. Ori, omisiunea instanței putea fi cenzurată numai la cererea
reclamantei care nu a înțeles însă să declare apel apreciind că aspectul vizând nelegalitatea
menționării bunului în domeniul privat al localității A_____ este unul care constituie
element de analiză a fondului cauzei în cererea în revendicare.
În ceea ce privește fondul, Curtea reține că acțiunea formulată de reclamantă are ca
obiect revendicarea unui bun în legătură cu care se susține apartenența la domeniul public al
statului, având în vedere criteriul afectațiunii acestuia, respectiv un teren în suprafață de
4125 mp pe care se află o construcție hidrotehnică, un dig de piatră, situat de-a lungul
țărmului Mării N____, pe teritoriul administrativ al localității A_____. Amplasamentul și
afectațiunea imobilului, respectiv teren aferent unui dig situat de-a lungul țărmului mării, nu
a fost contestată de către pârâții __________________________ L____ A_____, care au
înțeles să invoce numai că bunul nu poate fi considerat bun aparținând domeniului public al
statului fie pentru că, fiind uscat căruia i s-a atribuit stradă și număr poștal nu poate constitui
fund de mare, cum s-a susținut prin cererea de chemare în judecată, fie că aparține
domeniului privat al localității deoarece construcția digului a făcut obiectul unor tranzacții
domeniului privat al localității deoarece construcția digului a făcut obiectul unor tranzacții
între societăți comerciale, persoane juridice de drept privat, construcția digului fiind
transmisă, în procedura lichidării judiciare a ___________________________, prin lichidator
Global Insolvency SPRL, către _______________ SRL.
Trebuie menționat, în primul rând, că obiectul cauzei de față îl formează terenul aferent
digului de piatră, iar nu și digul amplasat pe acest teren, respectiv construcția hidrotehnică,
asupra acestui teren aferent pârâții __________________________ L____ A_____ opunând
un drept de proprietate atestat prin hotărârile de consiliu l____ și pentru care s-a solicitat
întabularea în Cartea Funciară.
Având în vedere afectațiunea acestui teren, aferent unui dig aflat la limita țărmului
Mării N____, analiza situației juridice a acestuia nu poate ignora imobilul în ansamblu, chiar
dacă din punct de vedere juridic, prin acte juridice încheiate de-a lungul timpului s-a realizat
o disociere între construcția digului și terenul aferent.
Concluzia la care a ajuns instanțele de fond în urma comparării titlurilor opuse de
pârâți, respectiv a caracterului preferabil al titlului invocat de către reclamantă, este justă,
criticile din apel fiind, sub acest aspect, neîntemeiate.
Astfel, instanța a avut de comparat între titlul invocat de reclamantă, H.G. nr. 1705/2006
pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu
anexa 12 a acestei hotărârii de guvern care menționează la pct.MF nr. xxxxx ”faleze, plaja
neamenajată jud. C________” și titlul invocat de pârât, respectiv HCL nr. 20/2014 și HCL
nr.16/2015, prin care imobilul teren intravilan în suprafață de 1987 mp a fost inventariat ca
bun în proprietatea privată a Comunei A_____.
Chestiunea esențială în cauză pe care a avut-o de rezolvat instanța a fost aceea de a
determina, în primul rând, dacă bunul revendicat aparține domeniului public al statului,
astfel cum a pretins reclamanta și apoi dacă includerea în acest domeniu s-a făcut cu un titlu,
iar nu abuziv, prin preluarea bunului fără un temei legal de la adevăratul proprietar, respectiv
dacă includerea bunului în domeniul privat al unității administrativ teritoriale localitatea
A_____ s-a făcut legal, în baza unui titlu care să justifice dobândirea legală a dreptului de
proprietate privată de către această localitate.
Din art. 136 alin.3 din Constituția R_______ rezultă că aparțin exclusiv proprietății p______
„bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, a____ cu potențial energetic
valorificabil, de interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei
economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite de legea organică ”.
eco o ce ș a e p atou u co t e ta , p ecu ș a te bu u stab te de egea o ga că
Verificând criteriul declarației legii desprins din partea finală a normei constituționale citate
la bunul revendicat în cauză, respectiv existența unei prevederi legale care să permită
includerea bunului în domeniul public și care să permită stabilirea titularului dreptului de
proprietate publică, Curtea reține că bunul în litigiu, având destinația de teren aferent unui
dig aflat de-a lungul țărmului Mării N____, face parte din domeniul public al statului,
domeniu delimitat prin art. 3 alin.2 din Legea nr. 213/1998 și care include în acest domeniu
atât bunurile prevăzute la art. 135 alin.4 din Constituție, cât și bunurile prevăzute la pct.I din
anexa la această lege, anexă care la pct. I.3 menționează printre bunurile aparținând
domeniului public al statului „faleza și plaja mării”. Ori, potrivit www.dexonline.ro , ”faleza”
este definită ca ”mal înalt și abrupt al unei mări sau al unui lac/ țărm abrupt format prin
acțiunea de eroziune a valurilor de-a lungul țărmurilor lacustre, marine sau oceanice”.
Ori,”digul” din prezenta cauză se încadrează fără îndoială în noțiunea de ”faleză” pentru că în
fapt reprezintă un mal înalt și abrupt de-a lungul țărmului mării, iar nu în categoria fund de
mare așa cum s-a susținut. Împrejurarea că el a fost amenajat prin intervenția omului,
respectiv prin înălțarea lui și întărirea cu piatră nu îi schimbă încadrarea, anterior, încă din
anul 1991, imobilul fiind cunoscut ca ”dig aferent epavei m/n Midia”, aspect care rezultă din
Planul de situație avizat de Primăria ____________________ fila 40 din dosarul Tribunalului
C________.
Prin urmare, chiar anterior amenajării părții de construcție a digului în forma existentă în
prezent, construcție care s-a realizat la o dată neprecizată în dosar, și anterior inventarierii
atât în anexa la H.G. nr. 1705/2006, cât și în HCL A_____, destinația bunului reprezentând dig
și teren aferent acestuia era de uz public, fiind mal înalt al țărmului Mării N____, iar nu de
utilitate privată, chiar dacă construcția din piatră realizată pe acest mal înalt a făcut obiectul
unor tranzacții încheiate între persoane juridice de drept privat și al alocării unui identități
poștale, prin alocarea unei străzi și a unui număr.
Având în vedere destinația de faleză a acestui imobil, realizată în mod natural, și cert
anterioară celor două titluri opuse de părți – și față de dispozițiile art. 3 alin.2 și pct. I.3 din
Legea nr.213/1998, în mod corect s-a considerat că bunul a fost inventariat prin H.G. nr.
1705/2006 ca aparținând domeniului public al statului, asupra căruia s_____ deține un drept
de proprietate.
Înscrierea unui anumit bun în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, realizat
prin H.G. nr. 1705/2006, dă naștere unei prezumții de apartenență la domeniul public, iar forța
probantă a acestui act de aprobare a inventarului la domeniul public nu a fost răsturnată de
probantă a acestui act de aprobare a inventarului la domeniul public nu a fost răsturnată de
către pârâți, care nu au demonstrat că au dobândit bunul printr-un act ulterior de trecere a
bunului din domeniul public al statului în domeniul public sau privat al unității administrativ
teritoriale.
Simpla inventariere a bunului în domeniul privat al unității administrativ teritoriale,
realizată printr-o hotărâre de consiliu l____ care nu ține seama de dispozițiile constituționale
și legale amintite în precedent, de afectațiunea de uz public a bunului, nu poate justifica
apartenența imobilului în litigiu la domeniul privat al localității A_____, acest bun fiind
inalienabil ca urmare a utilității sale p______ și care lovește de nulitate absolută orice act
care ar avea ca scop scoaterea lui din domeniul public, întocmit într-o altă procedură decât
aceea prevăzută de lege, respectiv de art. 10 alin.2 din Legea nr. 213/1998, prin hotărâre de
guvern.
Cum în speță nu a existat o hotărâre a Guvernului care să dispună trecerea bunului din
domeniul public al statului în domeniul public/privat al unității administrativ teritoriale
A_____, HCL A_____ de inventariere în domeniul privat al localității a terenului aferent
digului sunt lovite de nulitate absolută în ceea ce privește acest bun, conform art. 11 alin.2 din
Legea nr. 213/1998 și ele nu pot avea efectul constitutiv al dreptului de proprietate, afirmat de
către apelanții pârâți.
Rezultă din cele ce preced că în mod corect instanțele au stabilit preferabilitatea titlului
Statului R____ în raport cu titlul nul al pârâtului, acțiunea fiind temeinic și legal admisă.
Apelul pârâților este întemeiat însă în ceea ce privește justificarea calității lor
procesuale pasive în prezenta cauză.
Astfel, deși reclamanta pretinde prin acțiune un drept de proprietate asupra terenului
aferent digului de piatră în suprafață de 4125 mp, prin Hotărârea nr.20/2014 a Consiliului
L____ A_____, de inventariere a bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al Comunei
A_____, se include în acest inventar numai suprafața de teren de 1987 mp, pentru această
suprafață _________________________ drept de proprietate și solicitând OCPI C________
Cadastrarea și întabularea.
În această situație, chiar dacă instanța reține apartenența la domeniul public al statului
a întregului teren aferent digului de piatră, în suprafață de 4125 mp, nu poate obliga pârâții
chemați în judecată în această cauză decât în limita suprafeței pentru care ei pretind că dețin
un drept, pentru diferența de teren pârâții __________________________ L____ A_____

neavând calitate procesuală pasivă ca urmare a faptului că nu sunt persoanele care pot fi
obligate în raportul juridic dedus judecății.
Rămâne obligația reclamantei să identifice dacă diferența de teren de 2138 mp este
deținută de alte persoane sau dreptul de proprietate al statului nu este contestat în nici un
mod.
În consecință, pentru considerentele expuse, Curtea va admite apelul pârâților și va schimba
în parte sentința apelată, în sensul mai sus menționat.
Față de soluția de admitere în parte a apelului, la solicitarea apelanților pârâți și în
temeiul art.453 alin.2 Cod procedură civilă intimații reclamanți vor fi obligați la plata
cheltuielilor de judecată în cuantum de 358 lei, proporțional pretențiilor admise în apel,
cheltuieli reprezentând taxă timbru și onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :

Admite apelul formulat de apelanții pârâți _________________________ și C________ L____
A_____ , cu sediul în A_____, _____________________, jud. C________, împotriva sentinței
civile nr.1609/16.06.216, pronunțată de Tribunalul C________, Secția I civilă, în dosarul nr.
XXXXXXXXXXX**, în contradictoriu cu intimata reclamantă ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ
A____ R_____ PRIN ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE A__ DOBROGEA LITORAL , cu sediul în
C________, ______________________ nr. 127, jud. C________, și intimații pârâți S_____
R____ PRIN M INISTERUL FINANȚELOR P______ prin DGFP G_____ prin A . J . F . P .
C________, cu sediul în C________, _____________ nr. 18 și G_______ R_______, cu sediul în
București, Piața V________ nr. 1, sect.1
Schimbă în parte sentința apelată în sensul că obligă pârâta _____________________
reclamantului S_____ R____ prin M_________ Finanțelor, în deplină proprietate și
reclamantei A.N.A.R. prin A.B.A.D.L. în deplină posesie, terenul în suprafață de 1987 mp,
aferent construcției dig de piatră în suprafață totală de 4.125 mp situat în localitatea A_____,
Zona __________________ A .
Respinge cererea pentru diferența de teren de 2.138 mp ca fiind îndreptată împotriva unei
persoane fără calitate procesuală.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Obligă intimații reclamanți la 358 lei cheltuieli de judecată către apelanți, stabilite
proporțional valorii pretențiilor admise.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16.02.2017.

P_________, JUDECĂTOR,
D______ P________ M______ P______
Grefier
C_______ I_____


Jud.fond:C.E_____
Red.dec.jud.D.P________/ 27.10.2017 /7ex.
Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer
Romania (http://www.wolterskluwer.ro/) pentru Fundatia RoLII (http://www.rolii.ro/).
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro (http://www.rolii.ro/)

18 - 2017 Revendicare Imobiliara - ROLII Devolutiv 471 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

18 - 2017 Revendicare Imobiliara - ROLII Devolutiv 471 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/23/2020 18/2017 revendicare imobiliara - ROLII

ACASĂ (HTTP://WWW.ROLII.RO) » CĂUTARE (HTTP://WWW.ROLII.RO/CAUTARE) » 18/2017

18/2017 Revendicare imobiliara

Cod ECLI ECLI:RO:CACTA:2017:002.xxxxxx

CURTEA DE APEL C________

D . G . F . P . G_ prin A . J . F . P . C, cu sediul în C, _________ nr. 18

Motivează excepția necompetenței funcționale a Secției I civilă pe considerentul că, potrivit

Prin răspunsul la întâmpinarea formulată de pârâții ______________________ L

dobândit de _______________ SRL, prin adjudecare la licitație publică în procedura

Dunăreni, B__, Limanu, Siutghiol, Tăbăcărie, Tașaul, A_ și C__.

În considerentele sentinței astfel pronunțate instanța de fond a reținut, referitor la

suprafața de 10 km2, malurile și cuvetele lacurilor, precum și a subterane, a

S-a considerat că manifestarea de voință a titularului dreptului de proprietate în sensul

dobândit prin adjudecare la licitație publica in procedura insolventei S.C Onacva

adoptare Guvernului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.50/2005, în vigoare la data

aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea,

cu potențialul energetic valoriﬁcabil, marea teritorială și fundul apelor maritime, căile

un drept, pentru diferența de teren pârâții ______________________ L A_

S-ar putea să vă placă și