Decizie Clauze Abuzive First Bank Fosta Piraeus

Nr. unic (nr.
format vechi) : 36689/3/2015*

Data inregistrarii 10.03.2016
Data ultimei modificari: 12.06.2018
Sectie: Secţia a-VI-a Civilă
Materie: Litigii cu profesioniştii
Obiect: acţiune în constatare pv.nr.0687092/01.04.2015
Stadiu procesual: Fond
Părţi
Nume Calitate parte
AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR
Reclamant
PIRAEUS BANK ROMANIA SA CU SEDIUL ALES LA SCA ŢUCA ZBÂRCEA ŞI
ASOCIATII Pârât
DUMITRACHE LUCIANA Intervenient
ONILA MARIANA Intervenient
ASOCIATIA ROMANA A BANCILOR Intervenient
Şedinţe
14.02.2017
Ora estimata: 09:00
Complet: C22-Fond
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Califică exceptia prescripţiei întemeiată pe art. 13 din O.G. 2/2001 ca
fiind o apărare de fond. Respinge excepţia inadmisbilităţii invocată de către pârâtă,
raportat la constatarea caracterului abuziv al clauzelor prevăzute în contractul de credit
nr. 4213000000063084/08.08.2008, ca neîntemeiată. Respinge exceptia inadmisbilităţii
invocată de către pârâtă raportat la dispoziţiile art. 11 si 12 din Legea 193/2000. Respinge
exceptia lipsei de interes a cererii privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor
privind dobânda variabilă prevăzute în contractele încheiate cu petentii Petcu Daniel,
Ţârnă Marian, Deaconu Tudora, Miu Florin Eugen, Donea Vasile Sorin/Melinte Mariana,
Petrea Viorel, Dragomir Elena si Ionel, Basturia Vasile, Mihăescu Mihail, Ilie Constantin
si Abaza (Diaconu) Violeta Adriana. Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta
AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR.
Admite cererile de intervenţii accesorii formulate în interesul reclamantei ANPC de către
intervenientele Onilă Mariana si Dumitrache Luciana. Respinge cererea de interventie
accesorie făcută în interesul pârâtei a Asociatiei Române a Băncilor. Constată caracterul
abuziv al următoarelor clauze ce au făcut obiectul Procesului-verbal de constatare a
contravenţiei nr.0687092 din 01.04.2015, emis de reclamanta ANPC - 1) Contractul de
Page 1 of 71
imprumut pentru refinanţarea unui credit de consum nr.420102G0170443071/06.06.2008
- clauzele de la pct.3.2, pct.13.11; 2) Contractul de imprumut pentru refinanţarea unui
credit de consum nr.422002G0150555729/29.02.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;
3) Contractul de imprumut pentru refinanţarea unui credit de consum
nr.421702G017041689508.02.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11; 4) Contractul de
imprumut pentru refinanţarea unui credit de consum nr.420202J1750613204/25.07.2008 -
clauzele de la pct.3.2, pct.13.11; 5)Contractul de imprumut pentru nevoi personale
nr.424402G0170613290/29.07.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11; 6) Contractul de
imprumut pentru nevoi personale nr.422202J2130614233/28.07.2008 - clauzele de la
pct.3.2, pct.13.11; 7)Contractul de imprumut pentru nevoi personale
nr.422202G0160629567/07.08.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11; 8)Contractul de
imprumut pentru nevoi personale nr.42050000000642335/19.08.2008 - clauzele de la
pct.3.2, pct.13.11; 9)Contractul de imprumut pentru nevoi personale
nr.42020000000385831/12.12.2007 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11; 10) Contractul de
imprumut pentru refinanţarea unui credit de consum nr.300002J1150492398/14.04.2008 -
clauzele de la pct.3.2, pct.13.11; 11)Contractul de imprumut pentru nevoi personale
nr.14040000000546846/19.08.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11; 12)Contractul de
imprumut pentru nevoi personale nr.42130000000630384/08.08.2008 - clauzele de la
pct.3.2, pct.13.11. Respinge cererea reclamantei de constatare a caracterului abuziv al
clauzei de la pct.8.4 din contractele menţionate mai sus. Menţine în parte Procesul-verbal
de constatare a contravenţiei nr.0687092 din 01.04.2015, emis de reclamanta ANPC.
Aplică pârâtei PIRAEUS BANK ROMÂNIA SA sancţiunea amenzii contravenţionale în
cuantum de 300 lei. Obligă pârâta PIRAEUS BANK ROMÂNIA SA la modificarea
tuturor contractelor de adeziune în curs de executare ce conţin aceste clauze, prin
eliminarea clauzelor abuzive. Respinge cererea de obligare a pârâtei PIRAEUS BANK
ROMÂNIA SA la restituirea sumelor de bani încasate în baza acestor clauze abuzive, ca
inadmisibilă. Respinge cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de
judecată ca neîntemeiată. Cu apel, în 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la
Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a Civilă Pronunţată în şedinţă publică azi, 14.02.2017.
Document: Hotarâre 506/2017 14.02.2017
Nr. unic (nr. format vechi) : 36689/3/2015* (1456/2018 )
Data inregistrarii 12.06.2018
Data ultimei modificari: 24.05.2019
Sectie: Secţia a VI-a civilă
Materie: Litigii cu profesioniştii
Obiect: acţiune în constatare pv.nr.0687092/01.04.2015
Stadiu procesual: Apel
Page 2 of 71
Părţi
Nume Calitate parte
AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR
Apelant Reclamant
PIRAEUS BANK ROMANIA SA CU SEDIUL ALES LA SCA ŢUCA ZBÂRCEA ŞI
ASOCIATII Apelant Pârât
DUMITRACHE LUCIANA Intimat Intervenient
ONILA MARIANA Intimat Intervenient
ASOCIATIA ROMANA A BANCILOR Intervenient Intervenient
Şedinţe
18.12.2018
Ora estimata: 09:00
Complet: S6 Completul 2A
Tip solutie: Nefondat
Solutia pe scurt: Respinge apelurile ca nefondate. Definitivă. Pronunţată în şedinţă
publică, astăzi, 18.12.2018.
Document: Hotarâre 2562/2018 18.12.2018
2562/2018
18-12-2018
Actiune în constatare
Curtea de Apel BUCURESTI
Acesta nu este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2018:046.xxxxxx
ROMÂNIA
DOSAR NR.XXXXXXXXXXXXX

C URTEA DE APEL BUCUREȘTI–SECȚIA A VI-A CIVILĂ
Decizia civilă nr.2562
Ședința publică de la 18.12.2018
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - M______ I____ P________-B____
JUDECĂTOR - A______ L______ E______ ECXARCU-H_____
Page 3 of 71
GREFIER - F_________ D______

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelurilor formulate de apelanta-reclamantă
A__________ NAȚIONALĂ P_____ PROTECȚIA C_____________ și apelanta-pârâtă
P______ B___ ROMÂNIA S.A., împotriva Sentinței civile nr. 506 din 14.02.2017,
pronunțate de Tribunalul București – Secția a VI-a Civilă, în dosarul nr.
XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatele-interveniente A________ R_____
A B_______, D_________ L______ și O____ M______.
Dezbaterile au avut loc la data de 23.10.2018, fiind consemnate în încheierea de ședință
de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Curtea, p_____ a da
posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise și având nevoie de timp p_____ a
delibera, a amânat pronunțarea la data de 06.11.2018, 20.11.2018, 04.12.2018 și
18.11.2018, când, în aceeași componență, a decis următoarele:

CURTEA

Prin Sentința civilă nr. 506 din 14.02.2017 pronunțată de Tribunalul București – Secția a
VI-a Civilă s- a calificat excepția prescripției întemeiată pe art. 13 din O.G. 2/2001 ca
fiind o apărare de fond.
A respins excepția inadmisibilității invocată de către pârâtă, raportat la constatarea
caracterului abuziv al clauzelor prevăzute în contractul de credit nr.
xxxxxxxxxxxxxxxx/08.08.2008, ca neîntemeiată.
A respins excepția inadmisibilității invocată de către pârâtă raportat la dispozițiile art. 11
si 12 din Legea 193/2000.
A respins excepția lipsei de interes a cererii privind constatarea caracterului abuziv al
clauzelor privind dobânda variabilă prevăzute în contractele încheiate cu petenții P____
D_____, Țârnă M_____, D______ T_____, M__ F_____ E____, D____ V_____
S____/M______ M______, P_____ V_____, D_______ E____ si I____, Basturia
V_____, M_______ M_____, I___ C_________ si A____ (D______) V______
A______.
A admis în parte acțiunea formulată de reclamanta A__________ Națională p_____
Protecția C_____________ în contradictoriu cu pârâta P______ B___ Rom ânia SA .
Page 4 of 71
A admis cererile de intervenții accesorii formulate în interesul reclamantei ANPC de
către intervenientele O____ M______ și D_________ L______ .
A respins cererea de intervenție accesorie făcută în interesul pârâtei a Asociației Române
a Băncilor .
A constatat caracterul abuziv al următoarelor clauze ce au făcut obiectul Procesului-
verbal de constatare a contravenției nr.xxxxxxx din 01.04.2015, emis de reclamanta
ANPC –
1) Contractul de împrumut p_____ refinanțarea unui credit de consum nr. 420102G
xxxxxxxxxx/06.06.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;
2) Contractul de împrumut p_____ refinanțarea unui credit de consum nr.
422002Gxxxxxxxxxx/29.02.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;
421702Gxxxxxxxxxxxx.02.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;
420202Jxxxxxxxxxx/25.07.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;
5) Contractul de împrumut p_____ nev oi personale nr. 424402Gxxxxxxxxxx/29.07.2008
- clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;
6) Contractul de împrumut p_____ nevoi personale nr.422202Jxxxxxxxxxx/28.07.2008 -
clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;
7) Contractul de împrumut p_____ nevoi personale nr. 422202Gxxxxxxxxxx/07.08.2008
8) Contractul de împrumut p_____ nevoi personale nr.xxxxxxxxxxxx42335/19.08.2008 -
9) Contractul de împrumut p_____ nevoi personale nr.xxxxxxxxxxxx85831/ 12.12.2007 -
10) Contractul de împrumut p_____ refinanțarea unui credit de consum
nr.300002Jxxxxxxxxxx/14.04.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;
11) Contractul de împrumut p_____ nevoi personale nr. xxxxxxxxxxxxxx
846/19.08.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;
12) Contractul de împrumut p_____ nevoi personale nr.xxxxxxxxxxxx30384/08.08.2008
- clauzele de la pct.3.2, pct.13.11.
Page 5 of 71
A respins cererea reclamantei de constatare a caracterului abuziv al clauzei de la p ct.8.4
din contractele menționate mai sus.
A mentinut în parte Procesul-verbal de constatare a contravenției nr.xxxxxxx din
01.04.2015, emis de reclamanta ANPC.
A aplicat pârâtei P______ B___ România SA sancțiunea amenzii contravenționale în
cuantum de 30 0 lei.
A obligat pârâta P______ B___ România SA la modificarea tuturor contractelor de
adeziune în curs de executare ce conțin aceste clauze, prin eliminarea clauzelor abuzive.
A respins cererea de obligare a pârâtei P______ B___ România SA la restituirea sumelor
de bani încasate în baza acestor clauze abuzive, ca inadmisibilă.
A respins cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ca
neîntemeiată.
Analizând actele si lucrările dosarului, tribunalul constată următoarele :
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta A.N.P.C. a investit instanța cu verificarea
procesului verbal de contravenție nr. xxxxxxx/01.04.xxxxx, cu privire la care a solicitat
constatarea caracterului abuziv al clauzelor 3.2, 8.4, 13.11 din contractele ce au făcut
obiectul controlului, precum si aplicarea unei sancțiuni contravenționale în temeiul art. 16
din legea 193/2000 pârâtei P______ B___ ROMÂNIA S.A.
În ceea ce priveste excepția prescripției invocate de către pârâtă, în temeiul art. 13 alin.1
din O.G. 2/2001, tribunalul o caliaficat-o ca o apărare de fond, având în vedere că p_____
a se pronunța cu privire la aceasta, mai întâi trebuie să se verifice dacă prevederile art.
3.2, 8.4, 13.11 din contractele supuse controlului A.N.P.C., au un caracter abuziv. Mai
mult, în acest caz specific, instanța este cea care stabilește amenda si doar în condițiile în
care se constată că în contractele de credit controlate de către A.N.P.C. au fost inserate
clauze abuzive. Pe această apărare instanța se va pronunța după ce va verifica fiecare
dintre cele trei clauze menționate mai sus, p_____ a stabili dacă au sau nu un caracter
abuziv.
Tribunalul a respins excepția inadmisibilității invocată de către pârâtă, raportat la
constatarea caracterului abuziv al clauzelor prevăzute în contractul de credit nr.
xxxxxxxxxxxxxxxx/08.08.2008, ca neîntemeiată.
În sprijinul excepției de mai sus, pârâta a arătat că petentul T______ B_____-D_____ a
formulat, separat și anterior sesizării instanței de către A.N.P.C., cererea de chemare în
judecată ce face obiectul dosarului nr. xxxxx/299/2015, înregistrat inițial pe rolul
Judecătoriei Sectorului 1, declinat apoi la Tribunalul Bucuresti, prin care se invocă,
Page 6 of 71
printre altele, si caracterul abuziv al clauzei de la art. 3.2 din contractul de credit. În
esență, pârâta susține că urmare a acestui fapt petentul T______ nu mai avea deschisă
prezenta cale procedurală p_____ a obține constatarea caracterului abuziv al clauzei de la
art. 3.2 din contractul de credit.
Tribunalul, la respingerea excepției inadmisibilității, a avut în vedere dispozițiile art. 12
alin.4 din Legea 193/2000, prin care se arată că dispozițiile alin. (1)-(3) nu aduc atingere
dreptului consumatorului căruia i se opune un contract de adeziune ce conține clauze
abuzive de a invoca nulitatea clauzei pe cale de acțiune ori pe cale de excepție, în
condițiile legii.
În ce priveste excepție inadmisibilității invocată de către pârâtă raportat la dispozițiile art.
11 si 12 din Legea 193/2000.
Pârâta a arătat că petentii P____ D_____, Țarnă M_____, D____ V_____/ M______
M______, P_____ V_____, A____ (D______) V______ prin reclamatiile inregistrate la
reclamanta A.N.P.C., nu au invocat caracterul abuziv al clauzelor contractuale de la 3.2,
8.4, 13.11. pârâta susține că, având în vedere acest fapt, nu se putea invoca de către
reclamantă, din oficiu, caracterul abuziv al respectivelor prevederi contractuale.
Tribunalul constată că această excepție este una neîntemeiată raportat la prevederile art.9
din Legea 193/2001 care dă dreptul A.N.P.C. să facă verificări si din oficiu cu privire la
respectarea dispozițiile referitoare la legislația consumatorului.
Tribunalul a respins excepția lipsei de interes a cererii privind constatarea caracterului
abuziv al clauzelor privind dobânda variabilă prevăzute în contractele încheiate cu
petenții P____ D_____, Țârnă M_____, D______ T_____, M__ F_____ E____, D____
V_____ S____/M______ M______, P_____ V_____, D_______ E____ si I____,
Basturia V_____, M_______ M_____, I___ C_________ si A____ (D______) V______
A______.
Se afirmă de către pârâtă că nu a modificat dobânda în temeiul prevederilor contractuale
reclamate ca fiind abuzive, dar tribunalul constată că nu s-a făcut nicio probă în acest
sens, astfel că excepția lipsei de interes are un caracter neîntemeiat.
Tribunalul, analizând temeinicia cererii de chemare în judecată, a constat că cererea este î
ntemeiată în parte, motiv p_____ care a constatat caracterul abuziv al următoarelor clauze
ce au făcut obiectul Procesului-verbal de constatare a contravenției nr.xxxxxxx din
01.04.2015, emis de reclamanta ANPC –
Page 7 of 71
421702Gxxxxxxxxxxxx.02.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;
420202Jxxxxxxxxxx/25.07.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;
6) Contractul de împrumut p_____ nevoi personale nr.422202Jxxxxxxxxxx/28.07.2008 -
10) Contractul de împrumut p_____ re finanțarea unui credit de consum
nr.300002Jxxxxxxxxxx/14.04.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;
11) Contractul de împrumut p_____ nevoi personale nr. xxxxxxxxxxxx46846/19.08.2008
12) Contractul de împrumut pentr u nevoi personale nr.xxxxxxxxxxxx30384/08.08.2008 -
clauzele de la pct.3.2, pct.13.11.
P_____ a reține cele de mai sus, tribunalul a avut în vedere art. 4 din Legea 193/2000
care califică drept abuzivă acea clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu
consumatorul și care, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează
în detrimentul consumatorului, prin înfrângerea cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru
semnificativ între drepturile și obligațiile părților
Ca atare, din textul normativ enunțat, reglementat de legislația românească în consens cu
dispozițiile Directivei 13/93, rezultă că, p_____ a reține existența unei clauze abuzive,
instanța trebuie să verifice îndeplinirea următoarelor condiții:
(1) clauza contractuală în litigiu să nu fi fost negociată;
Page 8 of 71
(2) prin ea însăși creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile
părților;
(3) dezechilibrul creat este în detrimentul consumatorului, nefiind respectată cerința bunei
credințe.
În privința caracterului nenegociat al clauzelor contractuale instanța a avut în vedere, în
primul rând, dispozițiile legale din legislația specială internă (art. 4 alineatele 2 și 3 din
Legea 193/2000). Prin urmare, prezumția relativă a caracterului nenegociat al clauzelor
standard poate fi răsturnată de profesionist prin dovada contrară.
În cauză pârâta nu a produs o asemenea dovadă, iar sustinerile ca petentii au fost
informati cu privire la oferta bancii sau ca au putut negocia, dar nu au dorit acest lucru,
nu trebuie sa duca la concluzia ca aceste clauze au fost negociate efectiv. Astfel, această
apărare nu a fost reținută.
De altfel, existența unor oferte prestabilite ale băncii reprezintă tocmai un argument în
susținerea caracterului preformulat, nenegociat al contractelor de credit, consumatorii
fiind puși, cel mai adesea, în situația fie de a accepta, fie de a refuza ofertele astfel
formulate de bancă. Caracterul preformulat al contractelor care conțin clauzele suspuse
analizei reiese si din aceea că fiecare dintre ele are acelasi conținut.
În privința condițiilor privind dezechilibrul contractual în detrimentul consumatorului,
nefiind respectată cerința bunei-credințe, instanța a reținut că acest dezechilibru
contractual presupune alterarea armoniei contractuale care este dată, în special, de
echivalența și reciprocitatea prestațiilor; în analiza echilibrului contractual se au în vedere
elemente precum conținutul drepturilor sau obligațiilor părților, valoarea la care acestea
se raportează, precum și existența clauzelor prin care nu se acordă aceleași drepturi
ambelor părți contractante.
Cu referire la buna credință instanța a avut în vedere considerentului nr. 16 al Directivei
nr. 93/13/CEE „….la evaluarea bunei credințe, trebuie acordată o atenție deosebită
autorității pozițiilor de negociere ale părților, dacă consumatorul a fost influențat să fie de
acord cu condiția în cauză și dacă mărfurile sau serviciile au fost vândute sau furnizate la
cererea expresă a consumatorului; întrucât condiția de bună credință poate fi îndeplinită
de vânzător sau furnizor dacă acesta acționează corect și echitabil față de cealaltă parte,
ale cărei interese legitime trebuie să le ia în considerare”.
În concret, tribunalul constată că la art. 3.2, din fiecare dintre contractele menționate mai
sus, se vorbeste despre dobânda variabilă care urma să se aplice în relațiile contractuale
dintre consumator si profesionist.
Page 9 of 71
Se arată la art. 3.2 că rata dobânzii este stabilită în funcție de indicele de referință la care
se adaugă marja variabilă a băncii, care la data incheierii contractului este cea menționată
la Cap.III. Se mai arată la 3.2 că dobânda se poate modifica în funcție de variația
indicelui de referință si/ sau a marjei, aceasta din urmă variind, conform deciziei băncii.
Tribunalul constată că în ce priveste componenta dobânzii variabile, reprezentă de marja
băncii, în contract s-a stabilit că aceasta se poate modifica în funcție de decizia băncii,
fără a se identifica un criteriu concret si obiectiv pe care să se intemeieze m odificarea.
Instanța reține că, în mod evident, banca are dreptul de a stipula în contracte o dobândă
variabilă, însă, în cadrul acestui demers, trebuie să respecte dispozițiile imperative din
materia dreptului consumatorului. Or, stipularea unei dobânzi variabile, fără indicarea
unui criteriu obiectiv și verificabil, nu îndeplinește exigențele dispozițiilor legale din
materia dreptului consumatorului, față de prevederile exprese ale art. 4 din Legea nr.
193/2000.
Referitor la aceste clauze, instanța reține că relevante sunt și dispozițiile art. 1 lit. a din
Anexa la Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între
profesioniști și consumatori, conform cărora sunt considerate abuzive acele prevederi
contractuale care dau dreptul profesionistului de a modifica unilateral clauzele
contractului, fără a avea un motiv întemeiat care să fie precizat în contract. Prevederile
acestei litere nu se opun clauzelor în temeiul cărora un furnizor de servicii financiare își
rezervă dreptul de a modifica rata dobânzii plătibile de către un consumator ori datorată
acestuia din urmă sau valoarea altor taxe p_____ servicii financiare, fără o notificare
prealabilă, dacă există o motivație întemeiată, în condițiile în care profesionistul este
obligat să informeze cât mai curând posibil despre aceasta celelalte părți contractante și
acestea din urmă au libertatea de a rezilia imediat contractul.
Lit. a din Anexa la Legea nr. 193/2000 prevede necesitatea unei motivații întemeiate. Or,
aceasta presupune o detaliere suficientă în contract, astfel încât consumatorul să cunoască
încă de la momentul încheierii contractului condițiile concrete care se constituie într-un
astfel de motiv care, p_____ a nu crea un dezechilibru între drepturile și obligațiile
părților, contrar exigențelor bunei-credințe, trebuie să fie verificabil atât p_____
consumator, cât și p_____ instanța de judecată. În speță, p_____ modificarea, marjei
băncii, componentă a dobânzii variabile, nu se indică nici un criteriu clar si obiectiv ceea
ce expune consumatorul la modificări abuzive din partea băncii.
P_____ toate cele de mai sus, s-a constatat caracterul abuziv la clauzelor de la art. 3.2 din
contract.
Page 10 of 71
Tribunalul a mai constatat caracterul abuziv al clauzei de la art. 13.11 din contractele
menționate mai sus, prin care se stabileste că modificările prezentului contract se
efectuează în baza acordului părților, urmând a fi consemnate intr-un act adițional, cu
excepția celor privind valoarea dobânzii, anuităților si penalităților, care se vor opera de
către bancă.
Prin art. 13.11, banca își rezervă dreptul de a modifica valoarea dobânzii, anuităților si
penalităților, fără a indica criteriile în funcție de care poate face asta. La fel ca si mai sus,
tribunalul constată că lipsa unor criterii obiective si clare p_____ modificarea
prevederilor contractuale enumerate, pune banca pe poziție de superioritate față de
consumator, dându-i posibilitatea acesteia să-și impună voința in relațiile contractuale
dintre părți.
În ce priveste clauza de la art.8.4, tribunalul constată că aceasta nu are caracter abuziv,
fiind redacatată în termeni clari si inteligibili si p_____ un consumator lipsit de pregătire
financiar bancară. Astfel, prin clauza respectivă se stabileste modalitatea în care se
realizează debitarea contului consumatorului, în cazul în care acesta din urmă nu plătește,
la scadență, ratele datorate băncii.
Prin urmare, pe acest din urmă aspect, tribunalul a respins cererea formulată de către
reclamantă.
Prin urmare, tribunalul a menținut în parte Procesul-verbal de constatare a contravenției
nr.xxxxxxx din 01.04.2015, emis de reclamanta ANPC, doar cu privire la constatările
acesteia referitoare la art. 3.2 si 13.11.
Potrivit art. 13 alin. 1 si 2 din Legea 193/2000, instanța, în cazul în care constată existența
clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de
adeziune în curs de executare, precum și să elimine clauzele abuzive din contractele
preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activității profesionale. În cazul prevăzut la
alin. (1), instanța va aplica și amenda contravențională prevăzută la art. 16 .
Având în vedere cele de mai sus, tribunalul a aplicat pârâtei P______ B___ România SA
sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 300 lei.
Referitor la prescripția întemeiată pe art. 13 alin1. din O.G. 2/2001, tribunalul constată că
în prezenta procedură nu se poate pronunța pe acest aspect.
Astfel, prevederile, de la art. 13 alin.1 din Legea 193/2000, trasează limitele controlului
exercitat de instanță în cadrul acestei proceduri, care se limitează la analiza existenței
clauzelor abuzive din contract, iar nu și a unor aspecte privind legalitatea procesului-
verbal de contravenție din punct de vedere formal. Dacă legiuitorul ar fi intenționat să
atribuie și astfel de competențe instanței, ar fi putut să prevadă că instanța va aplica
Page 11 of 71
sancțiunea contravențională în cazul în care constată nu numai existența clauzelor
abuzive în contract, ci și îndeplinirea condițiilor formale ale procesului-verbal de
contravenție. Or, legiuitorul nu a optat p_____ o astfel de reglementare.
Mai mult, conform art. 16 alin. 2 din OG nr. 2/2001, prevederile prezentei legi se
completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului 2/2001 privind regimul juridic al
contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu
modificările și completările ulterioare, cu excepția art. 27-29 . Prin urmare, rămân
aplicabile prevederile din OG nr. 2/2001 care reglementează plângerea contravențională,
respectiv art. 31-36, apelanta din prezenta cauză având posibilitatea de a exercita această
acțiune. Dacă legiuitorul ar fi apreciat că, într-o astfel de cauză ca speța de față, ar fi
exclusă calea plângerii contravenționale, ar fi inclus între textele legale exceptate de la
aplicare și cele stipulate la art. 31-36 din OG nr. 2/2001.
Prin urmare, tribunalul apreciază că aspectele privind nelegalitatea formală a procesului-
verbal trebuie să fie invocate de către apelantă pe calea plângerii contravenționale, iar nu
în prezenta procedură.
În ceea ce privește solicitarea formulată de A__________ Națională p_____ Protecția
C_____________ de a se dispune asupra întregului portofoliu al băncii, instanța
apreciază că această cerere este admisibilă și întemeiată pe fond.
Sub aspectul admisibilității, trebuie avute în vedere două dimensiuni ale legislației, cea
supra-națională, comunitară și cea națională internă.
Directiva 93/13/CE stabilește, la un moment dat în timp (1993), așa cum s-a arătat,
principiile de protecție a c_____________ și criteriile și mijloacele prin care se poate
ajunge la acest rezultat.
O jurisprudență din ce în ce mai bogată, de după acest moment, recunoaște și pe planul
justiției, al judecătorului național în particular, îndrituirea de a interveni asupra situației
existenței clauzelor abuzive în contractele dintre profesioniști (comercianți) și
consumatori.
Îndrituirea și, totodată, obligația instanței naționale de a se pronunța din oficiu sau în
urma sesizării pe cale de excepție, asupra caracterului abuziv al clauzei contractuale sunt
subliniate din primele sesizări ale CJCE (în prezent, CJUE) privind clauzele abuzive -
Cofidis, C-473/00 din 21.11.2002 : Faculté pour le juge national de relever, dóffice ou à
la suite dú ne exception soulevée par le consommateur, le caractère abusif dúne clause
du contrat - și reluate în cauzele ulterioare ce conturează dreptul c_____________, cu
legislație și jurisprudență aferentă - între acestea, Asturcom Telecomunicaciones , C-
40/08 , P ohotovost’ s.r.o., C-76/10 , Oceano Grupo Editorial S.A. versus Rocio
Page 12 of 71
Murciano Quintero C – 240/98, etc. – întărind, cu efecte la nivel național caracterul de
ordine publică al prevederilor din materia c_____________.
În legătură cu limitele acestei protecț ii, cauza Caja de Ahorros y Monte de Piedad de
Madrid, C-484/08 citată de către intervenienți, consfințește dreptul statelor de a aplica o
protecție mai mare c_____________ decât minimul stabilit de directivă, și permite
instanțelor naționale constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale privind
definirea obiectului principal al contractului sau caracterul adecvat al prețului sau
remunerației, pe de o parte, față de serviciile sau de bunurile furnizate în schimbul
acestora, pe de alta parte, chi ar daca aceste clauze sunt redactate in mod clar si
inteligibil.
Curtea a subliniat că „ Directiva nu a realizat decât o armonizare parțială și minimală a
legislațiilor interne referitoare la clauzele abuzive, recunoscând totodată statelor membre
posibilitatea de a asigura c_____________ un nivel mai ridicat de protecție decât cel pe
care aceasta îl prevede. Astfel, art.8 din directiva prevede in mod expres posibilitatea
statelor membre de a „adopta sau [de a] menține cele mai stricte dispoziții compatibile cu
tratatul in domeniul reglementat de [...] directiva, p_____ a asigura consumatorului un
nivel maxim de protecție ".
În același sens al aplicării acestor principii, prin care statul extinde efectul protecționist al
legislației privindu-i pe consumatori, se înscrie și evoluția legislativă națională a
dispozițiilor legale din domeniu, evoluție citată anterior: Lg. nr.174/2008, OUG
nr.50/2010, în forma adoptată prin Lg. nr.288/2010, Codul Consumului și OG nr.21/1992
și, cu aplicabilitate directă în cauza de față, Lg. nr.193/2000.
Se observă, din conținutul acestei legi, că dispozițiile art.12 și 13, în baza cărora este
formulată solicitarea dedusă prezentei judecăți și potrivit cărora instanța dispune măsurile
asupra contractelor conținând clauze abuzive, au cunoscut o evoluție ce reflectă
inocularea progresivă a ideii de protecție a interesului public, depășind limitele
interesului privat în cazul acțiunilor privind protecția c_____________ în contractele
încheiate între profesioniști și consumatori:
Art. 12. - Procesul-verbal se transmite, după caz, la judecătoria în a cărei rază teritorială
s-a săvârșit fapta sau în a cărei rază teritorială contravenientul își are domiciliul sau, după
caz, s_____.
Art. 13. (1) Instanța, în cazul în care constată existența clauzelor abuzive în contract,
aplică sancțiunea contravențională conform art. 15 și dispune, sub sancțiunea daunelor,
modificarea clauzelor contractuale, în măsura în care contractul rămâne în ființă, sau
Page 13 of 71
desființarea acelui contract, cu daune interese, după caz. ” – forma inițială a legii, la
10.11.2000, când legea a fost publicată în Monitorul Oficial al României.
Forma aplicabilă în prezent, începând de la data de 01.10.2013, când
_____________________________ aduse prin art.82 din Lg. nr.76/2012, p_____
punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă:
Art. 12. - (1) În cazul în care constată utilizarea unor contracte de adeziune care conțin
clauze abuzive, organele de control prevăzute la art.8 vor sesiza tribunalul de la
domiciliul sau, după caz, s_____ profesionistului, solicitând obligarea acestuia să
modifice contractele aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive.
(2) La cererea de chemare în judecată va fi anexat procesul-verbal întocmit potrivit art. 1
1.
(3) Asociațiile p_____ protecția consumatorului care îndeplinesc condițiile prevăzute la
art. 30 și 32 din Ordonanța Guvernului nr.21/1992 privind protecția c_____________,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, îl pot chema în judecată pe
profesionistul care utilizează contracte de adeziune care conțin clauze abuzive, la instanța
prevăzută la alin. (1), p_____ ca aceasta să dispună încetarea folosirii acestora, precum și
modificarea contractelor aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive.
Dispozițiile art. 13 alin. (1) și (4) sunt aplicabile.
(4) Dispozițiile alin. (1)-(3) nu aduc atingere dreptului consumatorului căruia i se opune
un contract de adeziune ce conține clauze abuzive de a invoca nulitatea clauzei pe cale de
acțiune ori pe cale de excepție, în condițiile legii.
Art. 13. - (1) Instanța, în cazul în care constată existența clauzelor abuzive în contract,
obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare,
precum și să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate
în cadrul activității profesionale.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1), instanța va aplica și amenda contravențională prevăzută
la art. 16. (3) Dacă instanța constată că nu sunt clauze abuzive în contract, va anula
procesul-verbal întocmit. (4) Hotărârea este supusă numai apelului.
Este foarte clar că, la început, protecția s-a văzut ca fiind exercitată la nivel individual,
legea folosind termenul „contract” numai la singular, efectul hotărârii judecătorești fiind
ut singuli , întinzându-se doar asupra contractului ce făcea obiectul sesizării: „ existența
clauzelor abuzive în contract… în mă sura în care contractul rămâne în ființă, sau
desființarea acelui contract”
Page 14 of 71
După 01.10.2013, statul aliniază legislația la sensul de aplicare a Directivei 93/13/CE,
efectul hotărârii judecătorești extinzându-se, de la contracte de adeziune analizate
punctual, individual, la întreaga categorie a contractelor similare din portofoliul
profesionistului, rațiunea unei asemenea extinderi fiind caracterul de normă imperativă,
de ordine publică a prevederilor privind protecția c_____________.
Statul aplică astfel, în exercitarea atribuțiilor sale de protejare a interesului public, o
măsură ce se bazează pe tipul de raționament inductiv (extrapolarea de la particular la
general), p_____ situațiile în care constată contracte preformulate în care se identifică
existența clauzelor abuzive, operațiune ce face obiectul analizei de conținut a acestora.
Ca efect, două consecințe extrem de importante decurg pe plan procesual: 1) legitimarea
procesuală specifică recunoscută asociațiilor de profil (de protecție a c_____________)
p_____ formularea unor acțiuni colective – art.12 alin.3 din Lg. nr.193/2000 și 2)
extinderea efectului hotărârii judecătorești la o întreagă categorie de contracte, deși
analiza în cadrul litigiului se face ut singuli , pe un sau pe câteva dintre contracte, nu pe
toate contractele din portofoliul băncii.
Așa cum instanța a subliniat pe parcursul acestui litigiu, extrapolarea efectelor unei
hotărâri judecătorești de la particular la general, fără verificarea punctuală, în cadrul
procesului, a întregului portofoliu al băncii este o situație sui-generis, ce scapă interdicției
menționată de art. 5 alin.ultim din Codul Civil, prin jocul priorității legii speciale în
raport cu cea generală: „ 4) Este interzis judecătorului să stabilească dispoziții general
obligatorii prin hotărârile pe care le pronunță în cauzele ce îi sunt supuse judecății.”
Având în vedere că analiza probatoriului din prezenta cauză a relevat existența a 12
contracte de adeziune, preformulate, prin care parata a inserat clauze abuzive (potrivit
standardelor naționale și comunitare), instanța a admis sesizarea Autorității Naționale
p_____ Protecția C_____________ întemeiată pe prevederile art.12 și 13 din Lg.
nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și
consumatori și a obligat pârâta la modificarea tuturor contractelor de adeziune în curs de
executare ce conțin aceste clauze, prin eliminarea clauzelor abuzive.
Tribunalul a respins cererea de obligare a pârâtei P______ B___ România SA la
restituirea sumelor de bani încasate în baza acestor clauze abuzive, ca inadmisibilă.
Tribunalul, apreciază ca fiind inadmisibilă această cerere, partea reclamantă neavând
calitate p_____ a formula o astfel de solicitare, având în vedere dispozițiile Legii nr.
193/2000, natura litigiului dedus judecății, respectiv sesizare p_____ sancționare
contravențională cu măsura complementară a înlăturării clauzelor abuzive, partea
reclamantă neavând calitate și neputând solicita într-o asemenea acțiune specifică ceea ce
Page 15 of 71
pot solicita, într-adevăr, consumatorii în raporturile acestora directe cu banca dedusă
judecății, însă pe altă cale decât cea prin care partea reclamantă a sesizat prezenta instanță
de judecată p_____ sancționare și înlăturarea acestor clauze.
În ce priveste cheltuielile de judecată solicitate de către pârâtă, tribunalul le-a respins,
având în vedere că a menținut procesul verbal de contravenție în cea mai mare parte a sa
si a procedat, drept consecință, si la amendarea pârâtei. În contextul redat mai sus, pârâta
est e partea care a pierdut procesul si, astfel, nu se poate prevala de prevedrile art. 453
alin. 1 C.p.c.
Ca urmare a admiterii cererii principale, în parte, tribunalul aa admis si cererile accesorii
făcute în sprijinul reclamantei de către intervenientele O____ M______ și D_________
L______ . Având în vedere că instanța a calificat cererile făcute de cele două ca fiind
accesorii, tribunalul nu se va pronunța pe aspectele, care le dau acestora caracter de
intervenție în interes propriu.
De asemenea, pe cale de consecință, tribunalul a respins cererea de intervenție accesorie
făcută în interesul pârâtei de către Asociația Română a Băncilor .
Impotriva acestei sentințe a formulat apel A__________ NAȚIONALĂ P_____
PROTECȚIA C_____________ prin care a solicitat admiterea apelului, schimbarea
sentinței în sensul constatării faptei P______ ROMÂNIA B___ S.A. de a insera clauze
abuzive în contractele încheiate cu clienții, respectiv contravenția prevăzută de art. 13
alin. (1) (“Instanța, în cazul în care constată, existenta clauzelor abuzive în contract,
obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare,
precum și să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate , destinate a fi
utilizate în cadrul activității profesionale. ”) coroborat cu prevederile art. 1 alin. (3) din
Legea 193/2000, păstrarea aplicabilității prevederilor art. 16 din același act normativ și
menținerea în integralitate a Procesului-verbal nr. 4)xxxxxx/29.04.2015 ca temeinic și
legal, p_____ următoarele motive de apel:
Cu privire la clauzele contractuale prevăzute în cadrul art. 8.4. :
Art. 8.4 “împrumutatul și împrumutatul Solidar mandatează prin prezenta Banca în mod
expres, irevocabil și necondiționat, să debiteze, la libera sa apreciere, contul curent
menționat în Cap.III Termenii împrumutului, și orice, cont al împrumutatului și al
împrumutatului Solidar, la datele de scadență ale acestora. Dacă moneda oricărui astfel de
cont diferă de moneda în care a fost acordat împrumutul sau în care sunt datorate celelalte
sume din sau în legătură cu prezentul Contract. Banca este autorizată expres prin
prezentul Contract să utilizeze disponibilitățile respective p_____ a cumpără o sumă
egală a: cea in moneda sumelor datorate, aplicând rata de schimb a Băncii și poate debila
contul respectiv cu costul aferent cumpărării și alte taxe, după caz. ”
Page 16 of 71
Potrivit dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 193/2000 .. Prin consumator se înțelege orice
persoană fizică sau grup de persoane fizice constituită în asociații care, în temeiul unui
contract care _____________________________,legii, acționează în scopuri din afara
activității sale comerciale industriale sau de producție, artizanale sau liberale (2) Prin
comerciant se înțelege orice persoană fizică sau juridică autorizată, care, în temeiul unui
contract care _____________________________ legi, acționează în cadrul activității sale
comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori literale, Cât și orice persoană care
acționează în același scop în numele sau pe seama acestuia .
Intimata-pârâtă este comerciant în sensul legii, întrucât este o persoană juridică autorizată
care, în temeiul unor contracte ce ___________________________ privind protecția
c_____________, acționează în cadrul activității sale comerciale.
Caracterul abuziv al clauzelor contractuale prevăzute la art. 8.4, având în vedere situația
de fapt menționată; anterior, se poate reține faptul că Legea nr. 193/2000, în forma în
vigoare la data încheierii contractelor de credit, prevedea la art. 4 că o clauză contractuală
care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea
însăși sau împreună cu alte; prevederi din contract, creează, în detrimentul
consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între
drepturile și obligațiile părților.
Mai mult, alineatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd că o clauză contractuală va fi
considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a
da posibilitate consumatorului să influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard
preformulate sau condițiile generale de vânzare practicate de comercianți pe piața
produsului sau serviciului respectiv. Dacă un comerciant pretinde că o clauză standard
preformulată a fost negociată direct cu consumatorul, este de datoria lui să prezinte probe
în acest sens. În acest sens, condiția prevăzută de art. 4 al. 2 privind lipsa unei negocieri
directe este îndeplinită întrucât contractele ´“încheiate sunt de adeziune, clauzele cuprinse
fiind prestabilite de către împrumutat, fără a da posibilitatea cocontractantului de a
modifica sau înlătura vreuna din aceste clauze (orice probă contrară revenind intimatei,
potrivit art.4, alin.3, insă intimata niciodată nu a putut dovedi acest aspect).
Mai mult, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții de Justiție a Uniunii Europene,
sistemul de protecție pus în aplicare prin directiva menționată se bazează pe ideea că un
consumator se găsește într-o situație de inferioritate față de vânzător sau de furnizor în
ceea ce privește atât puterea de negociere, cât și de nivelul de informare, situație care îl
conduce la adeziunea la condițiile redactate în prealabil, fără a putea exercita o influență
asupra conținutului acestora (Hot. din 27 iunie 2000, Oceano Editorial și Solvat Editores
și Hot. din 26 octombrie 2006, Mostaza Ciaro) drept p_____ care, p_____ a asigura
Page 17 of 71
protecția urmărită de Directiva 93/13, Curtea a subliniat, în mai multe ocazii, că situația
de inegalitate care există între consumator și vânzător sau furnizor nu poate fi compensată
decât printr-o intervenție pozitiva, exterioară părților din contract (Hot. Oceano
Editorial).
Totodată, art. 4 al. 1 din Legea nr. 193/2000 impune și o altă condiție p_____ existența
unei clauze abuzive clauza trebuie să creeze, contrar cerințelor bunei-credințe, un
dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, în detrimentul
consumatorului. Buna-credință presupune, din această perspectivă, faptul că niciuna
dintre pârâți nu urmărește să obțină, ca urmare a încheierii contractului, mai mult decât
valoarea contraprestației la care s-a obligat cealaltă pârte, respectând astfel un echilibru al
prestațiilor reciproce. Per a contrario, reaua-credință intervine ori de câte ori un
comerciant, profitând de absența unei negocieri directe a linei clauze, rupe, în mod voit,
acest echilibru, urmărind protejarea ´ "propriilor interese, simultan cu dezinteresul față de
drepturile consumatorului.
Legea 193/2000 impune o excepție prin prevederile art. 4 alin.6 conform cărora
Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal
a! contractului, nici cu calitatea de a satisface cerințele de preț și de plată, pe de o parte,
nici cu produsele și serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste
clauze sunt exprimate într-un limbaj ușor inteligibil.
Lista cuprinsă în anexa care face parte integrantă din Legea nr. 193/2000 redă, cu titlu de
exemplu, clauzele considerate ca fiind abuzive, fără a încălca prevederile prezentei legi,
natura abuzivă a unei clauze contractuale se evaluează în funcție de:
a) natura produselor sau a serviciilor care fac obiectul contractului la momentul încheierii
acestuia;
b) toți factorii care au determinat încheierea contractului;
c) al te clauze ale contractului sau ale altor contracte de care acesta depinde.
Evaluarea naturii abuzive a .clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal
al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerințele de preț și de plată, pe de o parte,
nici cu produsele și serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste
clauze sunt exprimate într-un limbaj ușor inteligibil.
P_____ a reține existența unei clauze abuzive, instanța trebuie astfel să verifice
următoarele condiții:
1) clauza contractuală să nu fi fost negociată:
Page 18 of 71
2) prin ea însăși clauza contractuală creează un dezechilibru semnificativ între drepturile
și obligațiile părților;
3) dezechilibrul creat este în detrimentul consumatorului, nefiind respectată cerința bunei-
credințe.
Aceste condiții sunt cumulative astfel încât dacă una dintre ele nu este îndeplinită clauza
contestată nu poate fi considerată abuzivă. În ceea ce privește buna credință, se are în
vedere considerentul nr. 16 al Directivei nr. 93/13/C__ „ ....la evaluarea bunei credințe,,
trebuie acordată o atenție deosebită autorității pozițiilor de negociere ale părților, dacă
consumatorul a fost influențat să fie de acord cu. condiția în cauză și dacă mărfurile sau
serviciile: au fost vândute sau furnizate la cererea expresă a consumatorului; întrucât
condiția de bună credință poate fi îndeplinită de vânzător sau furnizor dacă acesta
acționează corect și echitabil față de cealaltă parte, ale cărei interese legitime trebuie să le
ia în considerare”.
Fără a încălca prevederile legii, natura abuzivă a unei clauze contractuale se evaluează în
funcție de :
acestuia ;
b) toți factorii care au determinat încheierea cont ractului:
c) alte clauze ale contractului sau ale altor contracte de care acesta depinde, în caz de
dubiu asupra interpretării unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate în favoarea
consumatorului, potrivit art. 77 din Legea nr.296/2004 privind Cod Consum.
În acord cu principiul interpretării conforme, prevederile actului normativ național prin
care sunt transpuse în dreptul intern dispozițiile dintr-o directivă, trebuie interpretate,
inclusiv în litigiile ce opun doi particulari, în lumina preve derilor directivei transpuse, iar
nu în sens contrar.
D____ urmare, deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene care interpretează art. 4,
alin. 2 din Directiva 93/13 a consiliului prezintă relevanță p_____ stabilirea sensului art.
4 alin. 6 din Legea nr. 193/2000, în concret p_____ a se determina sensul expresiei
„limbaj ușor inteligibil”, folosite în partea finală din art. 4 alin. 6 din Legea nr. 193/2000.
În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C 26/13,
Kâsler și Kâslerne Râbai, pct. 61 p_____ ca instanța națională să poată analiza (controla)
dacă o clauză are sau nu caracter abuziv este necesar să fie îndeplinite două cerințe
cumulative:
Page 19 of 71
- clauza să nu privească definirea obiectului contractului sau caracterul adecvat al prețului
sau remunerației, față de serviciile sau bunurile prestate;
- clauza să nu fie exprimată în mod clar și inteligibil.
În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C 26/1.3.
Kâsler și Kâslerne Râbai, pct, 42, excepției prevăzute de art. 4 alin. 2 din Directiva 93/13
a Consiliului, de la mecanismul de control pe fond al clauzelor abuzive, trebuie să i se
dea o interpretare strictă.
Tot în hotărârea pronunțată la data de 30.04.2014 în cauza C -,26/13,. Kasler și Kaslerne
Rabai, pct. 49 și 50, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că se circumscriu
noțiunii „obiectul principal al contractului”, clauzele care stabilesc prestațiile esențiale ale
contractului și care, ca atare, îl caracterizează, în timp ce clauzele care au un caracter
accesoriu în raport cu cele care definesc esența însăși a raportului contractual nu pot fi
circumscrise noțiunii „obiectul principal al contractului”, : în sensul articolului 4 alineatul
(2) din Directiva 93/13.
De asemenea, în hotărârea pronunțată la data de 30.04.2014 , Uniunii Europene a stabilit
următoarele:
„cerința potrivit căreia o clauză contractuală trebuie redactată în mod clar și inteligibil
trebuie înțeleasă ca impunând nu numai ca respectiva clauză să fie inteligibilă, p_____
consumator din punct de vedere gramatical ci și că contractul să expună în mod
transparent funcționarea concretă a. mecanismului (...) la care se referă clauza respectivă,
precum și relația, dintre acest mecanism și cel prevăzut prin alte clauze referitoare la
deblocarea împrumutului, astfel încât acest consumator să poată, să evalueze, pe baza
unor criterii clare și inteligibile, consecințele economice care rezultă din aceasta în ceea
ce îl privește ”.
Este de notat însă că atât în hotărârea pronunțată la data de 30.04.2014 în cauza C -
26/13, Kâsler și Kâslerne Râbai (pct. 51), cât și în hotărârea pronunțată la data de
26.02.2015 în cauza C - 143/13, M____ și M____ (pct. 53 și 72), Curtea de Justiție a
Uniunii Europene a statuat că revine instanței naționale dreptul de a aprecia, „având în
vedere natura, economia generală și prevederile contractului de împrumut, precum și
contextul său juridic și factual” (pct. 51 din hotărârea pronunțată la data de 30.04.2014 în
cauza C - 26/13, Kâsler și Kâslerne Râbai) dacă o clauză reglementează sau nu un
element esențial al prestației debitorului și dacă aceasta a fost redactată în mod clar și
inteligibil.
Intimata-pârâtă nu a probat că vreuna din clauzele în litigiu ar fi fost negociată, deși
sarcina probei asupra acestui aspect îi revenea. Prin urmare prima condiție prevăzută de
Page 20 of 71
art. 4 alin. 1 din Legea nr.193/2000 p_____ ca acestea să fie declarate abuzive este
îndeplinită.
Clauza 8.4 reglementează un mandat dat intimatei-pârâte de toți cei care și-au asumat
obligația de restituire a debitului de a debita orice cont în vederea efectuării plății parțiale
scadente, precum și posibilitatea pârâtei de a utiliza disponibilitățile bănești ale
debitorilor deținute în alte monede decât cea în care trebuie efectuată plata, în vederea
cumpărării respectivei monede la cursul de schimb practicat de bancă.
Această clauză nu face parte din categoria celor care se asociază eu definirea obiectului
principal al contractului, deoarece nu instituie nici o obligație caracteristică din cele ce
revin împrumutatului în cadrul unui contract de credit bancar, respectiv garantului, intr-
un contract de garanție personală.
D____ urmare, în raport de prevederile art. 4 alin. 6 din Legea nr. 193/2000 și de cele ale
art. 4 alin, 2 din Directiva 93/13 a Consiliului, instanța poate verifica dacă această clauză
are sau nu un caracter abuziv.
În cauza dedusă judecății, astfel cum fără echivoc rezultă din interpretarea literală a art.
8.4, obligația de achiziționare a monedei străine în care trebuie achitate ratele la scadența
(CI IF), prin folosirea de către pârâtă, în temeiul autorizării primite de la titularii
conturilor în temeiul art. 8.4, a sumelor aflate în conturile curente ale împrumutați lor/co-
plătitorului/garantului, după caz, la cursul de schimb al pârâtei, decurge dintr-un contract
de vânzare-cuinparare având ca obiect moneda străină, iar nu din contractul de împrumut.
Împotriva aceleiași sentinte a formulat apel P______ B___ România SA solicitand
admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate în sensul respingerii cererii de chemare
în judecată formulata de ANPC și a cererilor de intervenție accesorii după cum urmează:
1. pe cale de excepție, admiterea excepției prescripției dreptului de a constata și de a
sancționa contravențional Banca, față de dispozițiile art. 13 alin. (1) din OG nr. 2/2001 și,
în consecință, respingerea ca prescrisă a cererii de chemare în judecată;
2. pe cale de excepție, respingerea ca inadmisibilă a cererii de constatare a caracterului
abuziv al clauzelor prevăzute în contractul de credit nr. xxxxxxxxxxxx30384/08.08.2008
încheiat cu T______ B_____-D_____, față de dispozițiile art. 33 C.pr.civ. și art. 4.1 alin.
(11) din Procedura Generală privind Soluționarea Petițiilor C_____________;
3. pe cale de excepție, respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibiliă, față
art. 11 și 12 din Legea nr. 193/2000, față de împrejurarea că Procesul-verbal dedus
judecății și cererea de chemare în judecată privesc clauze contractuale necontestate
petenții P____, Ț____, D____/M______, P_____ și A____.
Page 21 of 71
4. pe cale de excepție, respingerea ca lipsit de interes a cererii privind constatarea
caracterului abuziv al clauzelor privind dobânda variabilă (clauzele 3.2 și 13.11)
prevăzute în contractele încheiate cu petenții P____, Ț____, D______, M__,
D____/M______, P_____, D_______, Basturia, M_______, llie și A____ (D______);
5. pe fond, respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată pe toate capetele
de cerere și anularea Procesului-verbal de constatare a contravenției dedus judecății;
cheltuieli de judecată.
Apelanta a formulat următoarele motive de apel:
i. În mod greșit prima instanță nu s-a pronunțat asupra excepției prescripției

În primul rând, prima instanță a calificat in mod greșit excepția prescripției ca fiind o
apărare de fond, soluție pe care si-a motivat-o in pag. 12 a sentinței prin faptul ca p_____
a se pronunța cu privire la aceasta ar trebui intai sa verifice daca clauzele contestate au
caracter abuziv.
Excepția prescripției nu depinde in niciun fel de caracterul abuziv al clauzelor contestate.
Fiind in domeniul contravențional, organul de control, in cauza instanța, nu poate verifica
daca operatorul economic a săvârșit sau nu o contravenție constând in inserarea de clauze
abuzive in contractele cu consumatorii, dacă a intervenit prescripția.
De aceea, soluția instanței este greșită și se impune a fi modificată.
În al doilea rând, după calificarea ca apărare de fond, prima instanță a reținut în pag. 15 a
sentinței că nu se poate pronunța asupra excepției prescripției p_____ ca aceasta ar fi o
problemă de nelegalitate formală a procesului verbal intocmit de ANPC care ar fi trebuit
invocată de parata pe calea plângerii contravenționale. Practic, instanța apreciază excepția
prescripției ca fiind inadmisibilă în această procedură, insă nu o respinge in acest fel, ci
refuză să o soluționeze.
Soluția instanței este greșită deoarece procesul verbal emis de ANPC nu se comunică
băncii spre a fi atacat cu plângere contravențională.
Procedura plângerii contravenționale nu este incidența in situația proceselor verbale
emise de ANPC deoarece prin procesul verbal emis de ANPC nu se constată o
contravenție și nu se dispune o sancțiune, ci se apreciază cu privire la o situație și se
dispune sesizarea instanței ca organ care constată savarsirea unei contravenții și va
dispune o sancțiune contravențională.
Page 22 of 71
Rejudecand in apel, solicită ca instanța de apel sa admita excepția prescripției avand in
vedere următoarele argumente:
Raportat la faptele contravenționale reținute în sarcina Băncii, constând în inserarea unor
clauze pretins abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, rezultă că data la care
pretinsele fapte ar fi putut fi săvârșite este data încheierii Contractelor de credit, când au
fo st inserate în Contracte respectivele clauzele. De altfel, la pag. 23/25 a Procesului
verbal, la capitolul Continuare punctul L, ANPC retine expres ca “data savarsirii faptelor
este data încheierii contractelor si anume: 14.04.2008. 12.12,xxxxxxxxxxxxxx08.
04.03.xxxxxxxxxxxxxx08. 23.05.xxxxxxxxxxxxxx08.29.02.xxxxxxxxxxxxxx08.
25.07.2008 si 29.07.2008 .
Or, potrivit art. 13 alin. (1) din OG nr. 2/2001, „aplicarea sancțiunii amenzii
contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei”. Așadar,
având în vedere această dispoziție, dreptul organelor de control de a constata faptele și
dreptul de a aplica sancțiuni contravenționale p_____ pretinsa încălcare a art. 4 alin. (1)
din Legea nr. 193/2000 s-a prescris în termen de 6 luni de la data încheierii Contractelor
de credit.
Deși pretinsele contravenții ar fi fost săvârșite odată cu inserarea în cuprinsul contractelor
a clauzelor contestate, aceste fapte ar avea caracter continuu, pe baza următoarelor
argumente:
P_____ determinarea caracterului continuu este important de stabilit momentul săvârșirii
pretinsei contravenții, iar nu dacă ulterior săvârșirii actului material ilicit efectele sale se
prelungesc în timp.
Contrar susținerilor ANPC, contravenția este continuă nu dacă efectele acesteia au durată
în timp, ci dacă actele de săvârșire a acesteia sunt continue, adică sunt săvârșite în mod
constant, fără întrerupere, până la data constatării contravenției;
Pretinsa încălcare a obligației legale de a nu prevedea clauze abuzive în Contracte ar fi
avut loc o singură dată - la momentul semnării Contractelor, astfel că pretinsa încălcare
nu a durat și nici nu avea cum să dureze în timp, în mod obiectiv, nefiind astfel
îndeplinite condițiile prevăzute la art. 13 alin. (2) din OG nr. 2/2001;
Raportat la acestea, dreptul de a stabili și aplica sancțiuni contravenționale este prescris
de mai bine de 6 ani.
ii. Prima instanță a nesocotit principiul disponibilității șl a pronunțat o hotărâre cu
depășirea limitelor învestirii
Page 23 of 71
Potrivit art. 22 alin. (6) C.pr.civ., judecătorul trebuie sa se pronunțe asupra a tot ceea ce s-
a cerut, fără a depăși limitele învestirii, in afara de cazul in care legea ar dispune altfel. în
concret, în prezenta cauză, limitele investirii trebuie determinate in funcție de trei
elemente:
- Conținutul Procesului verbal pe care s-a bazat ANPC in formularea cererii de chemare
in judecata;
- Formularea capetelor de cerere din cererea de chemare in judecată coroborată cu
motivarea in concret a acestora;
- Actele de dispoziție a părții făcute pe parcursul judecații.
Potrivit Secțiunii G a Procesului-verbal nr. xxxxxxx/01.04.2015 dedus judecății în
prezenta cauză („Procesul-verbal”), acesta a fost emis în urma unui control realizat de
către ANPC ca urmare a sesizărilor formulate de către mai mulți clienți ai băncii, datele
de identificare ale acestora fiind consemnate în secțiunea H a Procesului-verbal, iar
situația particulară a acestora fiind prezentată p_____ fiecare petent în parte în Secțiunea
I a întâmpinării P______. Prin urmare, ANPC nu a efectuat un control tematic cu privire
la unele categorii de clauze contractuale, astfel încât să solicite Băncii investigate date,
informații si explicații cu privire la situația unor anumite clauze din întreg portofoliul său
de contracte. în consecință, analiza ANPC finalizată prin Procesul verbal a privit situația
particulara a 13 contracte individualizate ca număr si ca evoluție in executare, astfel cum
rezulta din Procesul verbal depus la dosarul cauzei. In cursul investigației, ANPC nu a
solicitat băncii sa prezinte situația altor contracte in afara celor 13, ci a urmărit strict
soluționarea sesizărilor petentilor titulari a celor 13 contracte. De aceea, concluziile
ANPC din cuprinsul procesului verbal nu se pot extinde la alte contracte.
Prin cererea de chemare în judecată întemeiată pe constatările cuprinse în Procesul-verbal
strict cu privire la cele 13 contracte de credit analizate, ANPC solicită instanței
următoarele:
- C a pătul 1 - capat de cerere principal: “constatarea clauzelor abusive in contractele ce
au făcut obiectul procesului verbal de constatare a contravenției, contracte redactate de
P______ B___ R______ SA”; din formularea acestui capat de cerere rezultă fara indoiala
ca instanța a fost investita sa se pronunțe cu privire la caracterul abuziv al unor clauze
contractuale numai in ceea ce privește contractele ce au făcut obiectul investigației ANPC
finalizata cu emiterea Procesului verbal, adica strict numai cu privire la cele 13 contracte
individualizate in Procesul verbal si in motivarea cererii de chemare in judecată; instanța
va avea in vedere ca ANPC, atat in Procesul verbal, cat si in cererea de chemare in
judecata a expus situația a 13 contracte cu descrierea sesizării petentilor, a contractelor
Page 24 of 71
analizate, a datei si modului in care au fost modificate, fara nicio apreciere asupra felului
in care alte contracte din portofoliul băncii au fost modificate; pornind de la aceste
constatări, instanța nu se poate considera investita cu privire la alte acte juridice;
- C a pătul 2 - capat de cerere accesoriu: “aplicarea sancțiunii contravenționale
corespunzătoare prevederilor Legii nr. 193/2000 ... potrivit art. 16 din actul normativ”;
desigur acest capat de cerere nu poate viza decât situația constatata de ANPC ca urmare a
sesizărilor clienților și nu situația tuturor contractelor; aceasta concluzie rezulta din faptul
ca acest capat de cerere este accesoriu capătului prim din cererea de chemare in judecata,
precum și din faptul ca ANPC in cadrul controlului nu a solicitat date si informații
privind alte contracte decât cele 13 expres individualizate;
- C a pătul 3 - capat de cerere accesoriu: “constatarea faptei P______ B___ R______ de a
insera clauze abuzive in contractele încheiate cu clienții, respectiv contravenția prevăzută
de art. 13 alin. 1 coroborat cu prevederile art. 1 alin 3 din actul normative menționat si
obligarea acesteia la modificarea clauzelor considerate ca fiind abuzive”: si in cazul
acestui capat de cerere, se menține raționamentul de la căpătui anterior de cerere in sensul
ca nu se poate referi decât la cele 13 contracte de credit deduse judecații prin căpătui pr
im de cerere si prin Procesul verbal emis;
- C a pătul 4 - capat de cerere accesoriu: ANPC a solicitat restituirea sumelor achitate in
plus, insa cu privire la acest capat de cerere ANPC a formulat cerere de renunțare la
judecata, iar instanța a luat act de renunțare printr-o incheiere p_____ ca mai apoi sa
respingă ca fiind inadmisibilă (pag. 17 din sentință).
Așadar, din moment ce ANPC nu a solicitat instanței obligarea P______ la constatarea
caracterului abuziv din toate contractele de credit încheiate de P______ B___ R______
cu toti clienții sai, precum este reglementat prin art. 12 alin. (1) și 13 alin. (1) din Legea
nr. 193/2000, rezultă că ANPC a vizat exclusiv cele 13 contracte analizate și care au stat
la baza emiterii Procesului-verbal.
ANPC a susținut in cadrul dezbaterilor orale in sensul ca Legea îi permite sa solicite
astfel de masuri cu privire la intreg portofoliul de contracte al băncii, insa acesta susținere
nu se corelează cu limitele controlului efectuat si cu limitele investirii instanței. In plus,
trebuie avut in vedere ca cine poate mai mult, poate si mai puțin. Așadar simpla abilitare
a ANPC de a solicita constatarea caracterului abuziv a unor clauze din toate contractele
unei banei nu inseamna ca ANPC nu poate face verificări si nu poate face constatări
numai cu privire la unele contracte, ca in cazul de fata.
Prin urmare, față de dispozițiile art. 12 alin. (1) și 13 alin. (1) din Legea nr. 193/2000,
efectele admiterii cererii de chemare în judecată, puteau viza exclusiv contractele de
Page 25 of 71
credit analizate în cuprinsul Procesului-verbal, încheiate cu împrumutații-petenți ANPC,
iar nu toate contractele de credit aflate în portofoliul P______, încheiate și cu alți clienți
ai Băncii decât cei menționați în cuprinsul actului de control.
Se opun cu putere de lucru judecat in cauza soluțiile pronunțate de instanțele de judecata
in cazurile unor contracte de credit determinate. In acest sens, au fost depuse la dosarul
cauzei hotărârile pronunțate in următoarele dosare:
- xxxxxx/299/2015 (P______ v. N____ C_________), rămasă definitivă prin soluționarea
apelurilor de către Tribunalul București în sens favorabil P______.
- XXXXXXXXXXXXX (P______ v. G___) - sentința Judecătoriei Slobozia, rămasă
definitivă prin neapelare.
- xxxxx /300/2014 (P______ v. M_____) - soluționat de către prima instanță de către
Judecătoria Sectorului 2 București.
- XXXXXXXXXXXXX (P______ v. N______ P___) - soluționat de către prima instanță
de către Judecătoria Focșani.
P_____ toate aceste motive, se impunea ca instanța sa constate ca a fost investita sa se
pronunțe cu privire la situația concreta a 13 contracte de credit.
Prima instanță a considerat ca după 01.10.2013 a fost aliniata legislația si ca: (1)
asociațiile de profil au legitimare procesuală specifica p_____ formularea unor acțiuni
colectice, (2) are loc o extindere a efectului hotărârii judecătorești la o intreaga categorie
de contracte deși analiza in cadrul litigiului se face ut singuli (pag. 17 din sentință).
Raționamentul instanței este corect, insa a fost greșit aplicat in cauza de fata raportat la
cerințele specifice din cererea de chemare in judecata.
Astfel, ANPC nu a solicitat nici prin petite si nici prin motivarea cererii eliminarea
clauzelor contestate din intreg portofoliul de contracte ale băncii, p ermanent facandu-se
vorbire despre cele 13 contracte analizate.
In concret, apelanta nu contesta abilitarea sau legitimarea ANPC de a solicita modificarea
tuturor contractelor, ci insista pe faptul ca ANPC prin cererea sa nu a investit instanța cu
privire la intreg portofoliul de contracte ale băncii .
Mai mult, probatoriul s-a făcut limitat la situația celor 13 contracte si nu se poate deduce
ca toate contractele sunt identice. Probatoriul a fost astfel administrat raportat la limitele
cererii de chemare in judecata, limite pe care instanța nu le poate extinde prin insasi
hotararea pronunțată.
Prin urmare, prima instanța a dat mai mult decât s-a cerut.
Page 26 of 71
Î n plus, instanța a dat si ceea ce nu s-a cerut. Astfel, prin cerere ANPC a solicitat
modificarea clauzelor, iar instanța a dispus eliminarea clauzelor. Art. 13 din Legea nr.
193/2000 permit instanței sa modifice si sa elimine clauzele abuzive, acestea fiind doua
masuri distincte. Insa prima instanța a dispus modificarea tuturor contractelor prin
eliminar ea clauzelor abuzive, ceea ce este cu totul altceva decât a solicitat ANPC.
Dispozițiile art. 13 din Lege trebuie coroborate cu art. 6 in sensul ca contractele se vor
derula in continuare cu acordul consumatorului numai daca acesta mai poate continua. în
cazul de față, fara o clauza referitoare la dobanda (căci instanța a dispus eliminarea
intregii clauze), contractul nu mai poate continua, ceea ce va pune consumatorii in
situația de a restitui anticipat creditul.
III. Prima instanță a respins in mod greșit excepția inadmisibilității acțiunii în privința
clauzelor prevăzute în contractul T______
Petentul T______ B_____-D_____ a formulat, separat și anterior sesizării instanței de
către ANPC, cererea de chemare în judecată ce face obiectul dosarului nr.
xxxxx/299/2015 înregistrat inițial pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, declinat la
către Tribunalul București la data de 01.10.2015 unde a fost înregistrat sub numărul
xxxxx/3/2015, având ca obiect anularea mai multor clauze, inclusiv a celor ce fac
obiectul acțiunii ANPC din prezenta cauză.
Î n aceste condiții, o nouă cerere formulată de ANPC este inadmisibilă prin raportare la
Procedura Generală Privind Soluționarea Petițiilor Consumatorilor2 care instituie, prin
art. 4.1 alin. (11), obligația ANPC de a clasa petițiile formulate de către consumatori
atunci când aceștia decid să-și valorifice drepturile în instanță, iar nicidecum de a formula
acțiuni în constatare care să îi vizeze pe acești consumatori.
Ca urmare, atâta vreme cât o instanță este sesizată deja, de către petentul T______
B_____-D_____, cu verificarea unei potențiale încălcări a drepturilor c_____________
prin includerea unor clauze pretins abuzive, prerogativele și interesul ANPC de a
continua o procedură judiciară care să vizeze contractul său încetează.
Mai mult, litigiul individual cu clientul T______ nu a fost soluționat definitiv.
Instanța a respins excepția invocând art. 12 alin. (4) din Legea nr. 193/2000 potrivit cu
care dispozițiile alin. (1)-{3) nu aduc atingere dreptului consumatorului căruia i se opune
un contract de adeziune ce conține clauze abuzive de a invoca nulitatea clauzei pe cale de
acțiune ori pe cale de excepție. Cele doua texte trebuie corelate, iar corelarea acestora s-a
făcut tocmai prin Procedura Generală Privind Soluționarea Petițiilor C_____________.
Instanța de judecata nu poate face abstracție de aceasta procedura care vine tocmai sa
coreleze cele doua texte.
Page 27 of 71
P_____ aceste motive, soluția primei instanțe este greșita si se impune a fi modificata in
sensul admiterii excepției.
IV. Excepția inadmisibilității acțiunii în ceea ce privește contractele P____, T____,
D____/M______, P_____ si A____ a fost in mod gresît respinsă deprima instanță
Potrivit art. 9 din Legea nr. 193/2000 „Organele de control efectuează verificări la
sesizarea persoanelor prejudiciate prevăzute la art. 2 alin. (1) sau din oficiu”. Ca urmare,
aspectele care sunt supuse controlului - în cazul concret dedus judecății - sunt stabilite fie
prin sesizarea adresată de consumator, fie prin actul de numire a echipei de control și de
stabilire a tematicii controlului, în cazul sesizării din oficiu. în cazul de fata nu a existat o
sesizare din oficiu si un act de numire a echipei de control prin care sa fie determinata
tematica. De aceea, limitele analizei ANPC au fost trasate exclusiv de reclamatiile celor
consumatori.
Conform Anexei nr. 1 pct. 6 la Procedură, petiționarul trebuie să indice „Detalii cu
privire la neconformitățile sesizate/reclamate”, adică trebuie să indice aspectele care
urmează a fi cercetate de către comisarii ANPC p_____ a decide dacă petiția este
justificată sau nu.
Conform art. 4.4.2. pct. 12 din Procedură „Ca urmare a cercetării efectuate, echipa de
comisari va concluziona dacă reclamația este soluționată pozitiv (în favoarea
c_____________) sau nejustificată (în defavoarea c_____________). Reclamația va fi
concluzionată ca justificată, chiar dacă aspectele reclamate sunt parțial confirmate” (subl.
ns.). Din interpretarea acestui text rezultă că echipa de control va verifica aspectele
reclamate p_____ a determina dacă acestea se confirmă sau nu.
ANPC trebuie să respecte și în cazul verificării sesizării depuse de petenți menționați
limitele de verificare trasate de aceștia prin sesizările formulate. Or, față de conținutul
acestor sesizări, ANPC a fost învestită cu privire la legalitatea clauzelor reținute prin
Procesul-verbal ca fiind pretins abuzive.
Pe cale de consecință, ANPC si-a limitat verificările la aspectele sesizate în petiții.
Având în vedere că actul de sesizare și de stabilire a limitelor de control este indicat în
cadrul Procesului-verBal ca fiind sesizările formulate, iar nu un control tematic (a se
vedea secțiunea G din Procesul-verbal) și că verificările efectuate și clauzele cu privire la
care s-a constatat un potențial caracter abuziv nu au făcut obiectul sesizărilor, cererea de
chemare în judecată prin care se solicită verificarea acestor clauze este inadmisibilă.
Prin urmare, față petenții P____ D_____, T____ M_____, D____ V_____ / M______
M______, P_____ V_____ și A____ (D______) V______, constatările ANPC din
Page 28 of 71
Procesul-verbal sunt inoperante, ceea ce atrage, pe cale de consecință, inadmisibilitatea
cererii de chemare în judecată.
Prima instanță a respins excepția reținând la pag, 12 ca potrivit art. 9 din Legea nr.
193/2000 ANPC poate face si verificări din oficiu. In concret insa ANPC nu a făcut
verificări din oficiu, motiv p_____ care modul de sesizare al instanței a depășit limitele
investirii ANPC, motiv p_____ care se impune in rejudecare admiterea excepției.
V. Excepția lipsei de interes a capătului de cerere privind calcularea dobânzii prin
raportare la marja fixă șl indicele libor
După cum rezultă din expunerea situației de fapt și din înscrisurile alăturate întâmpinării,
potrivit clauzelor contractelor încheiate cu petenții P____, Ț____, D______, M__,
D____/M______, P_____, D_______, Basturia, M_______, llie și A____ (D______),
Banca avea dreptul să modifice marja care ___________________ calcul a dobânzii.
Însă marja în cazul acestor Contracte nu a fost niciodată majorată de Bancă, rămânând la
aceeași valoare fixă începând cu data semnării contractelor si până în prezent (7,95%/an
în Contractul P____, 7,6%/an în Contractul Ț____, 8,7%/an în Contractul D______,
7,95%/an în Contractul M__, 7,2%/an în Contractul D____, 8,7%/an în Contractul
P_____, 7,2%/an în Contractul D_______, 8,7%/an în Contractul Basturia, 7,95%/an în
Contractul M_______, 8,7%/an în Contractul llie, 8,7%/an în Contractul A____).
Î n plus, după alinierea, acestor contracte la prevederile OUG 50/2010, marja Băncii a
devenit fixă, fiind „înghețată” la valorile prevăzute încă de la momentul încheierii
Contractelor de credit.
Prin urmare, ANPC nu justifică interes cu privire la capătul de cerere privind modificarea
formulei de calcul a dobânzii, în ceea ce îi privește pe acești petenți, deoarece dobânda se
calculează deja conform solicitărilor petenților, respectiv de raportare la formula de
calcul cuprinsă în Contractele de credit.
În concluzie, față de faptul că dobânda este și în prezent calculată prin raportare la
variația indicelui LIBOR la 3 luni și marja fixă a Băncii existentă încă de la momentul
încheierii Contractelor rezultă lipsa de interes a ANPC cu privire la capătul de cerere
privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor 3.2 privind dobânda, în ceea ce îi
privește pe petenții P____, Ț____, D______, M__, D____/M______, P_____,
D_______, Basturia, M_______, llie și A____ (D______).
Prima instanță a respins insa excepția reținând ca nu s-a făcut nicio proba de către
subscrisa in sensul ca parata nu a modificat marja. Soluția este eronata deoarece banca nu
poate face proba unui fapt negativ, iar organul constatator este cel care trebuie sa
demonstreze savarsirea contravenției.
Page 29 of 71
VI. Clauzele 3.2 privind variabilitatea dobânzii creditelor nu au caracter abuziv
A. Caracterul variabil al dobânzii preferat de petenți
Potrivit clauzei 3.2 din Contractele de credit, în ambele variante de contracte agreate cu
împrumutații, dobânda este variabilă în funcție fie de (i) indicele de referință LIBOR
CHF la 3 luni și marja Băncii care era la rându-i revizuibilă conform deciziei Băncii (în
contractele încheiate cu petenții P____, Ț_____, D______, M__, D____/M______,
P_____, D_______, Basturia, M_______, llie și A____), fie (ii) evoluția pieței financiar-
bancare și/sau a costului finanțării și gestionării creditului (în contractele încheiate cu
petenții T______ și V_____).
Până în anul 2010, când Contractele de credit au fost aliniate prevederilor OUG nr.
50/2010, marja Băncii putea fi modificată; ulterior alinierii Contractelor noilor prevederi
legislative, rata dobânzii a fost stabilită în funcție de indicele de referință LIBOR CHF la
3 luni la care se adaugă marja fixă a Băncii, care nu mai poate fi modificată decât ca
urmare a unor prevederi legislative care ar impune o atare modificare.
Agrearea unei dobânzi cu caracter variabil, raportat la criteriile descrise în Contractele de
Credit (indicele de referință și marja Băncii, pe de-o parte, evoluția pieței financiar-
bancare și/sau a costului finanțării și gestionării creditului), corespunde întru-totul
prevederilor legale aplicabile în momentul încheierii Contractelor.
Contractele de credit au fost aliniate prevederilor OUG nr. 50/2010, astfel că inclusiv
clauzele referitoare la dobândă sunt în perfect acord cu aceste dispoziții legale, neexistând
nici un temei p_____ care ar putea fi considerate abuzive.
B. Legalitatea clauzelor 3.2 privind variabilitatea dobânzii în funcție de indicele de
referință si marja băncii, respectiv de evoluția pieței financiar-bancare și/sau a costului
finanțării șl gestionării creditului
Anterior intrării în vigoare a OUG nr. 50/2010, modificarea ratei de dobândă nu era
interzisă de legislația în vigoare la acel moment, această posibilitate fiind agreată în mod
expres cu petenții prin semnarea Contractelor de Credit.
Î n acest sens, potrivit pct. 1 lit. a) din Anexa Legii nr. 193/2000, nu sunt considerate
abuzive clauzele în temeiul cărora un furnizor de servicii financiare își rezervă dreptul de
a modifica rata dobânzii plătibile de către consumator, fără o notificare prealabilă, dacă
există, o motivație întemeiată, în condițiile în care comerciantul este obligat să informeze
cât mai curând posibil despre aceasta celelalte părți contractante și acestea din urmă au
libertatea de a rezilia contractul.
Page 30 of 71
Cu alte cuvinte, prevederile alin. (1) lit. a) din Anexa Legii nr. 193/2000 nu impun ca
motivația întemeiată (ce ar fi stat la baza intenției de a modifica rata de dobândă) să fie
prevăzută în contract, ci doar ca motivația să existe.
Prin urmare anterior intrării în vigoare la OUG nr. 50/2010, legalitatea clauzelor 3.2 care
reglementează variabilitatea dobânzii în funcție de indicele de referință și marja Băncii
sau în funcție de evoluția pieței financiar-bancare și/sau a costului finanțării și gestionării
creditului nu prezintă caracter abuziv, circumscriindu-se prevederilor legale precitate.
Dobânda (agreată contractual de către Bancă și împrumutați ca fiind variabilă, în funcție
de costul finanțării și gestionării creditului în cazul petenților T______ și V_____ și în
funcție de indicele LIBOR CHF la 3 luni și marja Băncii - în cazul celorlalți) a fost
percepută de către Bancă în conformitate cu prevederile Contractelor de Credit (negociate
și acceptate de părți). Astfel, în cuprinsul clauzelor art. 3.2 și III au fost prevăzute clar
criteriile în funcție de care dobânda poate varia, aceasta nefiind stabilită în mod arbitrar
de către Bancă, precum în mod eronat pretinde ANPC (f. 16 - 18 din Procesul-verbal și
pg. 4, 7 din cererea de chemare în judecată).
Astfel sintagma „în funcție de evoluția pieței financiar / bancare și/sau a costului
finanțării și gestionării creditului” descrie suficient motivele întemeiate care să justifice
modificarea ratei dobânzii în condițiile în care terminologia folosită acoperă în mod clar
atât situația în care piața financiar-bancară înregistrează o creștere - situație în care costul
finanțării se menține constant sau scade, cât și situația în care aceasta ________________
descendentă, în care costurile de finanțare a Băncii de pe piețele externe cresc, cu
consecința creșterii și a ratei dobânzii creditelor.
Așadar, respectiva sintagmă desemnează un anumit context intern și internațional care
afectează evoluția pieței financiar-bancare într-un sens favorabil sau nefavorabil și care se
repercutează asupra costului de finanțare al P______ și, prin urmare, asupra ratei
dobânzii variabile aplicate clienților Băncii, inclusiv Contractelor de Credit.
Ulterior, prin art. 37 din OUG nr. 50/2010, legiuitorul a statuat că dobânda va fi raportată
la fluctuațiile indicilor de referință EURIBOR/ROBOR/LIBOR/rata dobânzii de referință
a BNR, în funcție de valuta creditului, la care creditorul adăuga o anumită marjă fixă (cea
existentă la momentul intrării în vigoare a dispozițiilor OUG nr. 50/2010) la indicele de
referință EURIBOR/ROBOR/LIBOR sau la rata dobânzii de referință a BNR.
Î n acest context, având în vedere dispozițiile art. 37 din OUG nr. 50/2010, Contractele de
Credit au fost aliniate la dispozițiile OUG nr. 50/2010, obligatorii la acea dată, rata
dobânzii fiind determinată, ulterior acestui moment, în funcție de indicele de referință
LIBOR CHF și marja fixă a Băncii.
Page 31 of 71
Așadar, prin actele adiționale de implementare a dispozițiilor OUG nr. 50/2010, marja
Băncii a fost „înghețată” la un cuantum fix, p_____ viitor. Astfel, Banca a pus în practică
voința legiuitorului de a-i proteja pe consumatori, începând cu data intrării în vigoare a
dispozițiilor OUG nr. 50/2010, de modificările marjei, modificări care, anterior intrării în
vigoare a OUG nr. 50/2010 nu erau interzise de legislația în vigoare.
B.1. Considerații cu privire la modificarea marjei în cazul petenților T______ și V_____,
anterior intrării în vigoare a OUG nr. 50/2010
Majorările de dobândă în cazul creditelor contractate de petenții T______ și V_____ s-au
datorat modificărilor condițiilor pieței, a costurilor de finanțare, precum și a costurilor cu
rezervele minime obligatorii, majoritatea băncilor fiind obligate să acționeze în aces t
sens.
Modificarea dobânzii a fost generată în mod direct inclusiv de creșterea costurilor de
finanțare ale Băncii, creștere impusă de o ________ factori externi asupra cărora Banca
nu a avut nicio influență. Indicatorul cel mai relevant p_____ riscul asociat finanțărilor pe
care România le poate obține este reprezentat de CDS (Credit Default Swap). CDS se
reflectă în mod direct în costul de finanțare al unei bănci care activează în România,
întrucât cu cât valoarea acestui indicator este mai mare, cu atât costurile de finanțare ale
băncii locale cresc.
Prin urmare, atât condițiile de piață monetară, cât și prețul concret la care Banca
împrumută banii din piețele interbancare locale și internaționale influențează costul
surselor de finanțare atrase de Bancă și, pe cale de consecință, marja Băncii.
În aceeași ordine de idei, costul finanțării interne a băncilor, pe baza depozitelor atrase de
la populație, a crescut semnificativ. D____ urmare, pe măsură ce dobânzile percepute
p_____ creditele acordate au continuat să scadă, costurile de finanțare ale Băncii au
continuat să crească, modificând în mod esențial marjele Băncii. în acest context, banca a
fost nevoită, din cauza situația pieței, să majoreze rata dobânzii.
Nu în ultimul rând, potrivit notificărilor transmise împrumutaților T______ și V_____
care sunt în acord cu logica si spiritul prevederilor alin. (1) lit. a) din Anexa la Legea nr.
193/xxxxx, atunci când Banca a fost nevoită sa majoreze dobânda, acești petenții au avut
opțiunea/posibilitatea legală ca, în termen de 30 de zile de la primirea notificării, să
declare Băncii că nu acceptă noile rate ale dobânzii. Or, acest fapt nu s-a întâmplat.
Petenții nu au denunțat majorarea de marjă, ci au a___ continuarea relațiilor contractuale
cu Banca.
VII. Clauzele 13.11 privind modificarea unilaterală a dae, anuităților șl penalităților nu
este abuzivă, fiind o consecință a clauzei privind variabilitatea dobânzii
Page 32 of 71
În ceea ce privește art. 13.11 din Contractele de credit privind posibilitatea Băncii de a
modifica fără acordul împrumutaților clauzele privind valoarea dobânzii, anuităților și
penalităților, în primul rând formularea acestei clauze era o consecință directă și firească
a clauzei privind caracterul variabil al dobânzii, dar si o consecință a clauzelor privind
penalitățile.
Ca urmare, atâta vreme cât dobânda varia în funcție de formula prevăzută în Contracte,
p_____ menționarea noii valori a dobânzii aplicate nu era necesar și acordul
împrumutaților, cu atât mai mult cu cât această modificare a fost notificată anterior
acestora și, ulterior, a fost comunicată prin graficele de rambursare modificate. Același
raționament se aplică și în cazul modificării valorii anuităților, ca urmare a variațiilor de
dobândă, și a modificării valorii penalităților.
Î n al doilea rând, se invocă aceleași argumente cu privire la relevanța alinierii
Contractelor de credit la prevederile OUG nr. 50/2010 - în ceea ce privește transformarea
marjei Băncii în una fixă, imposibilitatea modificării ei ulterioare p_____ alte motive
decât modificări legislative, variația dobânzii și deci a D__ doar în funcție de LIBOR.
Viii. Clauzele contestate nu se încadrează în categoria clauzelor abuzive
A. Prețul unui serviciu, așa cum sunt dobânda șl comisioanele aferente creditului nu pot
face obiectul analizei din perspectiva caracterului abuziv. Interpretarea contrară
contravine dreptului european
În încercarea de a transpune Directiva 93/13/CEE în legislația din România, Legea nr.
193/2000 a realizat o traducere eronată a alineatului 2 al articolului 4 al directivei.
În această situație, instanța trebuie să dea prioritate textului mult mai clar al directivei,
care instituie obligația ca acele clauze privitoare la prețul unui serviciu (dobânda și
comisioanele în cazul contractelor de credit) să nu facă obiectul analizei din perspectiva
caracterului abuziv, dacă respectivele clauze sunt redactate în mod clar și inteligibil.
Astfel, art. 4 al Directivei 1993/13 CEE a fost detaliat în Considerentul 19, astfel: „[...] în
sensul prezentei directive, aprecierea caracterului abuziv nu se efectuează asupra
clauzelor care descriu obiectul principal al contractului, nici asupra raportului calitate/
preț al bunurilor sau serviciilor furnizate; [...] acestea pot fi însă luate în calcul la
aprecierea car acterului abuziv al altor clauze.” [subl. ns.]
Prin urmare, clauzele referitoare la dobândă și la comisioane sau la costuri, fie că acestea
din urmă sunt percepute la termen sau anticipat, sunt elemente care formează costul total
al creditului; acest cost, împreună cu marja de profit a băncii (constând într-o fracțiune
din rata dobânzii), formează prețul creditului, acesta din urmă reprezentând componenta
esențială a obiectului Contractelor de credit.
Page 33 of 71
Clauzele din Contractele de credit referitoare la dobândă și comisioanele aferente
creditelor sunt clauze clar și inteligibil exprimate, exprimate prin clauze clar și inteligibil
redactate, motiv p_____ care solicită instanței să aplice prevederile art. 4 alin. (5) al Legii
nr. 193/2000, interpretate prin prisma art. 4 alin. (2) din Directiva 93/13/CEE și să
elimine din cadrul controlului unui eventual caracter abuziv, acele clauze care se referă la
componente sau caracteristici ale costului total al creditelor.
B. Clauzele analizate nu pot fi considerate abuzive nici prin raportare strict la dispozițiile
art. 4 din legea nr. 193/2000
B.1. Condiția clauzei ne-negociate cu consumatorul nu este îndeplinită. Banca a făcut
dovada negocierii cu petenții
Î n mod neîntemeiat prima instanță a retinut ca petentii-împrumutati nu au avut
posibilitatea să influențeze conținutul clauzelor Contractelor, ignorând împrejurarea că
majoritatea creditelor deduse judecății (i.e., încheiate cu petenții T____. D______.
D____, D_______, Basturia, M_______, llie si A____) au fost acorda te prin intermediul
brokerului.
Brokerul prezenta potențialului împrumutat toate informațiile precontractuale necesare
p_____ ca acesta să ia o decizie informată privind produsul de creditare cel mai potrivit
situației sale, această procedură fiind o garanție în plus a posibilității clienților de a obține
informații cu privire la mai multe credite, de la mai multe bănci, și deci de o plajă mult
mai extinsă de alegeri.
Nici Banca, nici brokerii nu au impus petenților un anumit produs de creditare, ci acesta a
fost selectat de către fiecare dintre împrumutați în deplină cunoștință de cauză, din
întreaga ofertă existentă pe piață, inclusiv dintre celelalte produsele financiare oferite de
P______.
Î n realitate, împrumutații au avut posibilitatea reală de a influența natura clauzelor
contestate, utilizarea unui contract preformulat nefiind suficientă p_____ a considera că
natura clauzelor contestate nu putea fi influențată de împrumutați, contrar celor susținute
de ANPC (pg. 8 din cererea de chemare în judecată ).
Î n ceea ce privește „caracterul preformulat” al Contractelor, lucru nu poate conduce în
mod automat la calificarea clauzelor respective ca fiind abuzive. Orice persoană care
depune un minim de diligenți p_____ protejarea intereselor sale la încheierea unui
contract care o angajează p_____ o perioadă îndelungată de timp, va verifica în principal
clauzele legate de prețul contractului. în măsura în care constată că prețul acestui contract
(reflectat în tipul de dobândă + comisioanele percepute de Bancă) nu este convenabil,
Page 34 of 71
este liberă să refuze încheierea contractului în condițiile propuse și să se orienteze către
alte produse de creditare ale aceleiași bănci sau ale altor bănci.
Prevederile clauzelor contestate de ANPC: (i) sunt clare și fără echivoc (sunt exprimate
într-un limbaj ușor inteligibil); (ii) au fost însușite de către împrumutați prin semnarea
Contractelor de credit, devenind astfel lege între părțile contractante potrivit art. 969 din
C.civ.1864 și (iii) au constituit un element determinant la formarea voinței de a contracta.
Raportat la standardul consumatorului, reținut de CJUE în cauza Kasler ca fiind „un
consumator mediu, normal informat și suficient de atent și de avizat”4, se impune ca
instanța să constate că petenții-împrumutații nu pot fi considerați consumatori profani,
raportat la studiile și profesia acestora, după cum rezultă din conținutul cererilor de
creditare completate și transmise de petenți Băncii în vederea obținerii creditelor, având
prin urmare, o înțelegere bună asupra fenomenelor economice, asupra consecințelor
contractării unui credit în valută cu dobândă variabilă.
Astfel, au studii universitare petenții T______, V_____, M__, P_____, A____
(D______), respectiv studii medii, liceale petenții P____, Ț____, D______, D____,
D_______, Basturia, M_______, llie), iar profesia acestora raportate la momentul
încheierii Contractelor: dl. T______ B_____ - agent comercial, dl. V_____ I____ -
director adjunct în cadrul unui operator economic cu o vechime la acel moment de 7 ani,
dl. M__ - reprezentant vânzări cu o vechime la acel moment de 4 ani, dl. P_____ V_____
- director operațional șef de departament în cadrul unui operator economic cu 3 ani
vechime la acel moment, dl. llie C_________ - șef de serviciu vânzări, iar dna. A____
(D______) era asistent de distribuție cu 4 ani vechime la acel moment).
Deși anterior încheierii Contractelor, petenții au primit copii de pe acestea tocmai în
vederea analizării și formulării unor eventuale obiecțiuni și/ sau propuneri de modificare
a unora dintre clauze, totuși aceștia nu au solicitat niciodată modificarea clauzelor privind
dobanda, iar din acest fapt nu se poate imputa băncii lipsa negocierii
Petenții nu pot invoca nici faptul că nu ar fi cunoscut condițiile referitoare la dobândă și
comisioane, când tocmai aceste condiții sunt cele care i-au determinat să aleagă P______
ca furnizor de servicii financiare. Prin urmare, cunoscând condițiile Băncii - care s-au
dovedit a fi mai avantajoase decât cele practicate de către alte instituții bancare, petenții
au acceptat în cunoștință de cauză clauzele Contractelor, având anterior posibilitatea de
negocia clauzele și/sau formula lămuriri și/sau obiecțiuni.
B.2. Condiția clauzei contrare bunei-credințe și condiția creării unui dezechilibru
contractual semnificativ nu sunt îndeplinite în cauză
Page 35 of 71
În aprecierea caracterului abuziv al clauzei trebuie determinată atitudinea subiectivă a
profesionistului (comerciantului), respectiv dacă inserarea clauzei are la bază intenția
acestuia de a-și crea un avantaj ca urmare a unei poziții speciale în care s-ar fi aflat la
momentul încheierii contractului.
Prin urmare, atitudinea subiectivă a bunei/relei-credințe a băncii trebuie evaluată în
strânsă legătură cu cea de a treia condiție a clauzei abuzive, respectiv crear ea unui
dezechilibru contractual semnificativ.
Având în vedere că nu orice dezechilibru relevă o clauză abuzivă, caracterul semnificativ
care ar justifica reținerea naturii abuzive a clauzei s-ar putea aprecia în funcție de natura
prestației, reciprocitatea sau nereciprocitatea unor drepturi și obligații în contextul
interpretării sistematice a contractului. Practic, aceasta înseamnă că noțiunea de
„dezechilibru semnificativ” depinde de aprecierea comportamentului abuziv al celui care
deține poziția de supremație la încheierea contractului.
Instanța urmează a analiza conduita băncii prin raportare la înțelesul noțiunilor de practici
comerciale înșelătoare conform dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 363/2007; nici petenții,
nici ANPC nu au făcut dovada unor astfel de practici p_____ a răsturna prezumția de
bună-credință instituită de art. 1899 alin. (2) C.civ. 1864.
Chiar dacă sarcina probei nu incumbă băncii , a depus la dosarul cauzei dovezi care atestă
conduita Băncii prin raportare la practica generată de intrarea în vigoare a OUG nr.
50/2010.
Propunerile de modificare conținând o formulă transparentă de variație a dobânzii și
determinare a comisioanelor percepute demonstrează intenția băncii de a așeza
Contractele de credit pe baze care reflectă tocmai clarificarea clauzelor denunțate în acest
litigiu ca fiind abuzive.
P_____ a putea fi reclamat un dezechilibru între drepturile și obligațiile părților ar trebui
să fie incidență lipsa unei contraprestații p_____ dreptul corelativ al unei părți contactant
e.
Din natura Contractelor de credit rezultă obligațiile esențiale ale părților: obligația Băncii
de a pune la dispoziția împrumutaților suma solicitată și a împrumutaților, de a restitui
suma împrumutată (capitalul) în aceeași monedă în care a fost contractată și de a plăti
dobândă.
Or, aceste obligații sunt în deplină concordanță cu regimul juridic general prevăzut de
legea civilă română p_____ contractele de împrumut, neputându-se reține faptul că
împrumutații au fost plasați într-o situație juridică mai puțin favorabilă în raport cu cea
Page 36 of 71
prevăzută de dreptul național în vigoare, precum ANPC susține prin cererea de chemare
în judecată.
Ca urmare, legislația privind protecția consumatorului nu are ca scop să-i permită
acestuia să obțină modificarea unui contract numai p_____ că acesta a devenit mai
oneros, ci numai să îl protejeze pe acesta de aplicarea unor clauze care variază pe baza
unor criterii insuficient sau deloc descrise în contract și care depind de voința Băncii și
care au creat un dezechilibru semnificativ încă de la momentul semnării contractului.
Or, in litigiul dedus judecății o astfel de situație nu este incidență, deoarece:
- la momentul semnării Contractelor de credit, împrumutații au considerat creditele cu
dobândă variabilă în CHF mai avantajoase decât alte credite prin prisma unor
considerente de oportunitate proprii; alegerea acestor credite nu a fost în niciun caz rodul
unei pretinse influențe a Băncii;
- Banca a oferit toate informațiile prevăzute de dispozițiile legale privind caracteristicile
creditelor propuse, inclusiv informațiile privind nivelul și modalitatea de variație a
dobânzii, categorii de venituri eligibile și grad maxim de îndatorare;
- Banca putea prevedea doar că există riscul să apară fenomene economice care să îi
afecteze activitatea de creditare și costurile de finanțare, fără a putea indica cu exactitate
că astfel de fenomene vor apărea, sau când, sau în ce măsură vor putea fi gestionate fără a
afecta ratele dobânzilor în contractele de credit. Ca urmare, Banca a prevăzut această
posibilitate și a inserat în contractele de credit clauze care să o anticipeze, dând
posibilitatea clienților să aleagă fie credite cu dobândă variabilă, în care acest risc exista,
fie credite cu dobândă fixă, în care clienții achitau aceeași dobândă, indiferent de evoluția
pieței financiar-bancare .
Apelanta-intimata A__________ NAȚIONALĂ P_____ PROTECȚIA C_____________
a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea cererii de apel a paratei, p_____
următoarele motive:
1. Față de prescripția dreptului de a constata contravenția:
In raportare la cele reținute de către instanța de fond, se face trimitere la art. 13, alin. 1 și
2 din O.G 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor:
„ (1) Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la
data săvârșirii faptei.
(2) In cazul contravențiilor continue, termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data
încetării săvârșirii faptei. Contravenția este continuă în situația în care încălcarea
obligației legale durează în timp.
Page 37 of 71
Totodată potrivit dispozițiilor art. 13, alin. 1 și 2 din Legea 193/2000
„(1) Instanța, în cazul în care constată existența clauzelor abuzive în contract, obligă
profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum și să
elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul
activității profesionale.
(2) In cazul prevăzut la alin. (1), instanța va aplica și amenda contravențională prevăzută
la art. 16. ”
Astfel analizând dispozițiile instanței de fond din perspectiva Legii 193/200 privind
clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniș ti și consumatori, se constată
faptul că acțiunea obiectivă promovată de apelanta-reclamantă are ca și scop eliminarea
clauzelor abuzive stipulate în contractele încheiate între operatorul financiar-bancar
p_____ a asigura deci executarea contractelor în deplină concordanță cu legea.
Acțiunea intoductivă de instanță a fost promovată în cursul executării contractelor ce
conțin clauze abuzive, p_____ considerentul ca interesul c_____________ este actual pe
toata durata executării contractului, iar drepturile sale legal protejate sunt vătămate prin
stipularea și executarea în mod continuu al clauzelor.
Totodată este de menționat faptul că nu există prevedere legală care să prevadă un termen
în care ar putea fi promovată o astfel de acțiune.
Trebuie observat faptul că sancțiunea conform prevederilor art. 16 din Legea 193/2000
nu este aplicată de către agenții constatatori, ci de către instanța de judecată sesizată în
acest sens, p_____ a dispune măsuri p_____ restabilirea echilibrului contractual în care
trebuie să se deruleze raporturile dintre părți, conform legii, dar și în contextual în care nu
există un termen în care poate fi sesizată instanța de judecată p_____ a sancționa situația
contravențională existent, astfel nu se poate reține o prescripție a dreptului de a constata
contravenția de către instanța de judecată câtă vreme procesul-verbal de constatare nu
prevede o contravenție .
Termenul de 6 luni p_____ aplicarea sancțiunii nu este incident în ipoteza angajării
răspunderii contravenționale în baza Legii 193/2000, respectiv în cadrul acțiunilor special
în care instanța constată legalitatea și temeinicia procesului-verbal elaborate de către
recurenta-reclamantă,
Fapta contravențională reglementată de lege și reținută în sarcina băncii este reprezentată
de încălcarea interdicției de a stipula clauze abuzive în contractele încheiate cu
consumatorii,
Page 38 of 71
De vreme ce clauzele ce au fost prinse în cadrul procesului-verbal au fost considerate ca
fund abuzive de către agenții constatatori prin însuți faptul inserării acestora la momentul
încheierii contractelor, tot astfel trebuie considerate a fi abuzive și deci nelegale și la
momentul constatării contravenției de către A.N.P.C și sesizării instanței de judecată, în
considerația nemodificării în substanță a legislației, dar și în raport de neintrarea în
legalitate a contractelor, mai a___ în contextual în care acestea sunt producătoare de
efecte juridice.
Nu se poate reține faptul ca aceasta contravenție ar fi una simplă, în sensul executării uno
ictu, la momentul stipulării clauzelor în contracte, deoarece respectivele clauze produc
efecte continuu asupra c_____________, părți în contractele de credit.
Legea instituie în sarcina profesioniștilor o obligație de abstențiune, respective interdicția
de a stipula în contracte clauze abuzive, fapta nelegală nu există numai la momentul
elaborării contractului, ci pe tot timpul executării respectivului contract, până la epuizare,
respectiv pe toată durata executării contractului ce conține respective clauză expres
prohibit de lege. De vreme ce contractele continuă a conține respectivele clauze prohibite
la data sesizării tribunalului, considerăm faptul cp respective contravenție este continuă
deoarece încălcarea obligației legale durează în timp.
Echilibrul contractual trebuie asigurat nu numai la momentul încheierii contractelor de
credit cu respectarea legală, dar și faptul că aceste contracte produc efecte juridice
continuu, fiind acte cu executare succesivă, considerent p_____ care și contravenția este
continuă.
Se poate observa faptul că încălcarea obligației legale de către intimate-pârâtă durează în
timp, prin încheierea și executarea în mod continuu a contractelor de credit încheiate cu
nerespectarea“Legii, fapt ce se încadrează în ipoteza normei de lucru prin care se
definește contravenția continuă.
2. Față de excepția lipsei de interes invocată de apelanta-pârată
Cererea de chemare în judecată este formulată în baza art. 12-13 din Legea 193/2000 ,
astfel, instanța de judecată în cazul în care consideră că în toate contractele de credit
deduse judecății există clauze abuzive, obligă profesionistul să modifice toate contractele
de adeziune în executare.
Prezenta acțiune diferă în ceea ce privește obiectul cererii de chemare în judecată, de
cererile introduse de către consumatori, având în vedere că prin aceasta ANPC acționează
în îndeplinirea atribuțiilor și a scopului p_____ care a fost înființată, anume de aceea de a
oferi protecție unei categorii generale a c_____________ și de a constata contravenții.
Page 39 of 71
Cererea de chemare în judecată are scop sancționarea profesionistului prin intermediul
instanței de judecată printr-o obligație de a face, anume aceea de a modifica toate
contractele în curs de executare prin eliminarea clauzelor abuzive, și aplicarea sancțiunii
prevăzută de către art. 16 din Legea 193/2000.
Aceste aspecte rezultă și din petitele cererii de chemare în judecată.
Cauza acțiunii consta, astfel cum s-a menționat în literatura de specialitate, în scopul
urmărit acela care apelează la acțiune, fie p_____ a pretinde, fie p_____ a se apăra.
ANPC a formulat cererea de chemare în judecată în calitate de autoritate publică, p_____
a obține acordarea protecției întregii categorii a c_____________, prin pronunțarea unei
hotărâri care să a i bă drept consecință sancționarea contravențională a băncii și obligarea
acesteia la modificarea contractelor în curs de executare, prin eliminarea clauzelor
abuzive.
Mai mult, materia protecției c_____________, care are drept scop protecția unei categorii
generice, aceea a persoanelor fizice care acționează în calitate de persoane fizice, simpli
particulari, nu este compatibilă cu instituția autorității de lucru judecat. în mod evident,
nu aceasta a fost intenția legiuitorului, iar actul normativ trebuie interpretat în sensul în
care să producă un efect util. Modificarea Legii 193/2000 și introducerea posibilității
formulării unei astfel de acțiuni a intervenit ulterior emiterii de modificări contractuale,
iar în situația în care legiuitorul ar fi dorit să aibă în vedere modificările apărute în cazul
unor contracte sau hotărârile judecătorești individuale, nu ar mai fi reglementat această
posibilitate de a acționa de către ANPC.
Astfel, legiuitorul a identificat un just echilibru între activitatea economică a băncii și
interesul general al consumatorului, având în vedere ca este imposibil de a depune la
dosarul cauzei toate contractele din portofoliul băncii, în mod evident, activitatea băncii
este influențată de faptul că, pornind de la identificarea unor clauze abuzive în contractele
de credit, trebuie să modifice întreg portofoliul care conține astfel de clauze. Cu toate
acestea, legiuitorul a considerat faptul că ocrotirea consumatorului este prioritară, iar
printr-o astfel de acțiune de excepție se atenuează dezechilibrul vădit dintre consumatori
și profesioniști. în plus există garanții solide p_____ profesionist, deoarece acesta nu va fi
obligat să modifice decât contractele în care se găsește aceeași clauză în caz contrar, dacă
s-ar accepta apărarea formulată de către pârâtă, s-ar ajunge la situația în care instanța de
judecată ar trebui să identifice fiecare contract în parte.
Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști
și consumatori (redenumită astfel, în urma amendării prin Legea nr. 76/2012 p_____
punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă și republicării
Page 40 of 71
în Monitorul Oficial al României) a transpus, în dreptul intern, Directiva 93/13/CEE a
Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu
consumatorii.
Potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 193/2000, astfel cum au fost
amendate prin Legea nr. 76/2012, în cazul în care constată utilizarea unor contracte de
adeziune care conțin clauze abuzive, organele de control (prevăzute la art. 8 din prima
lege citată) vor sesiza tribunalul de la domiciliul sau, după caz, s_____ profesionistului,
solicitând obligarea acestuia să modifice contractele aflate în curs de executare, prin
eliminarea clauzelor abuzive, la cererea de chemare în judecată fiind anexat procesul-
verbal întocmit potrivit prevederilor art. 11 din Legea nr. 193/2000.
Totodată, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, astfel cum au fost
amendate prin Legea nr. 76/2012, instanța, în cazul în care constată existența clauzelor
abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs
de executare, precum și să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate,
destinate a fi utilizate în cadrul activității profesionale.
în conformitate cu dispozițiile art. 13 alin. (2) din Legea nr. 193/2000, astfel cum au fost
amendate prin Legea nr. 76/2012, instanța va aplica și amenda contravențională
prevăzută la art. 16 din Legea nr. 193/2000.
Așa fiind, spre deosebire de cadrul legislativ anterior, în sistemul noii reglementări s-a
atribuit instanțelor judecătorești competența de a dispune obligarea profesionistului de a
modifica toate contractele de adeziune în curs de executare, precum și de a elimina
clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate de a fi utilizate în cadrul
activității profesionale. Prin urmare, noua reglementare conferă hotărârii judecătorești
efecte juridice particulare în raport cu regula generală a relativității efectelor hotărârilor
judecătorești, exprimată de adagiul res inter alios judicata, aliis neque nocet neque
prodest. în doctrină s-a opinat că efectele acțiunii reglementate de art. 12 și art. 13 din
Legea nr. 193/2000 față de consumatori pot fi analizate ca un caz de extindere a efectelor
hotărârii judecătorești extra partes.
Referitor la aspectele privitoare la fondul cauzei:
A__________ Națională p_____ Protecția C_____________ a dispus la data de
01.04.2015 efectuarea verificărilor care se impuneau ca urmare a sesizărilor venite din
partea c_____________, în sensul prevederilor art. 9 din Legea nr. 193/2000, concluziile
fiind consemnate în procesul verbal de constatare clauze abuzive existente în contractele
de credit încheiate de către clienți, în calitate de consumatori și P______ B___ România
S.A., după cum urmează:
Page 41 of 71
1. - Reclamația domnului T______ B_____ D_____ nr. 1150/04.02.2015;
1310/06.02.2015;
2. - Reclamația domnului V_____ I____ nr. 1143/04.02.2015;
3. - Reclamația domnului P____ D_____ nr. 1683/17.02.2015;
4. - Reclamația domnului T____ M_____ nr. 1279/06.02.2015;
5. - Reclamația domnului M__ F_____ E____ nr. 2109/02.03.2015;
6. - Reclamația domnului P_____ V_____ nr. 865/28.01.2015;
7. - Reclamația domnului Basturia V_____ nr. 1941/25.02.2015;
8. - Reclamația domnului I___ C_________ nr. 1843/24.02.2015;
9. - Reclamația doamnei D______ T_____ nr. 1794/23.02.2015;
10. - Reclamația doamnei M______ M______-D____ V_____ S____ nr.l
1661/17.12.2014;
11. - Reclamația doamnei D_______ E____ și D_______ I____ nr.2440/09.03.2015;
12. - Reclamația domnului M_______ M_____ nr.2256/03.03.2015;
13. - Reclamația doamnei A____ V______ A______ nr.1679/17.02.2015.
în urma analizării reclamațiilor agenții constatatori au identificat următoarele clauze
prezumtiv a fi abuzive în cadrul contractelor de credit p_____ nevoi personale:
Art. 3.2 care prevede: Rata dobânzii este: variabilă în funcție de evoluția pieței financiar-
bancare și/sau a costului finanțării și gestionarii creditului, fiind diferențiata ca și nivel, în
două perioade, conform Cap. III´ Termenii împrumutului. La data încheierii contractului,
ratele dobânzii practicate p_____ cele două perioade sunt cele menționate în Cap. III
Termenii împrumutului.
“Pe parcursul derulării contractului banca își rezervă dreptul de a modifica ratele de
dobândă menționate în Cap. III Termenii împrumutului. Noile procente de dobândă se
aplică asupra soldului existent al împrumutului la data modificării acestora. Noile rate ale
dobânzii vor fi comunicate Imprumutatului/împrumutatului solidar prin notificare scrisă
și prin afișare la sediile unităților, împrumutatul solidar în urma notificării se va prezenta
la Bancă în vederea ridicării noului Grafic de Rambursare. Nouă dobânda se va aplica
indiferent dacă împrumutatul sau împrumutatul solidar se prezintă sau nu la bancă în
vederea ridicării Graficului de Rambursare, Banca fiind exonerată de orice obligație ”,
Î n cadrul contractelor de împrumut p_____ refînanțarea unui credit de consum:
Page 42 of 71
Art. 3.2 Rata dobânzii este:
- Fixă și este stabilită ca un procent anual, așa cum este menționat în Cap III Termenii
împrumutului
- Variabilă și revizuibilă la fiecare 3 luni în funcție de nouă valoare a indicelui de
referință și marja băncii, prima modificare având loc la 3 luni de la Data tragerii
creditului. La Data încheierii Contractului, rata dobânzii percepută de Bancă este
menționată la Cap. III Termenii împrumutului. Rata dobânzii este stabilită în funcție de
indicele de referință la care se adăugă marjă variabilă a băncii, care la data încheierii
contractului este cea menționată în Cap III Termenii împrumutului. Dobânda se poate
modifica în funcție de variația indicelui de de referință și/sau a marjei, aceasta din urmă
variind, conform deciziei băncii. In cazul în care indicele de referință și/sau marja băncii
variază cu minim 10% (în plus/minus) față de valoarea inițială a acestuia/la cea mai
recentă modificare, după caz, Banca poate modifica Dobânda în consecință, în orice
moment, conform deciziei sale. In cazul ratei cu dobândă variabilă, noul procent se aplică
asupra șoldului existent al împrumutatului la data modificării acesteia. ”
Art. 8.4 “împrumutatul și împrumutatul Solidar mandatează prin prezenta Bancă în mod
expres, irevocabil și necondiționat, să debiteze, la liberă să apreciere, contul curent
menționat în Cap. III Termenii împrumutului și orice cont al împrumutatului și al
împrumutatului Solidar, la datele de scadenta ale acestora. Dacă moneda oricărui astfel de
cont diferă de monedă în care a fost acordat împrumutul sau în care sunt datorate celelalte
sume din sau în legătură cu prezentul Contract, Banca este autorizată expres prin
prezentul Contract să utilizeze disponibilitățile respective p_____ a cumpăra o sumă
egală cu cea în moneda sumelor datorate, aplicând rata de schimb a Băncii și poate debita
contul respectiv cu costul aferent cumpărării și alte taxe, după caz. ”
Art 13.11 “Modificările clauzelor prezentului Contract se efectuează în baza acordului
părților, urmând a fi consemnate într-un act adițional, cu excepția celor privind valoarea
Dobânzii, Anuităților și Penalităților, care se vor operă de către Bancă, în condițiile
prezentului Contract. ”
Contractele de credit bancar încheiate sunt contracte de adeziune, clauzele la care s-a
făcut referire în procesul-verbal au fost prestabilite de către bancă, fără posibilitatea
oferită c_____________ de a modifica sau înlătura vreuna din aceste clauze, și după cum
se va observa la un studiu atent al contractelor reclamate, clauzele sunt per ansamblu în
aceeași formulare p_____ toți clienții, cu mici diferențe de la un contract la altul în
funcție de particularitățile specifice opțiunilor personale ale clienților.
Page 43 of 71
Aceste clauze permit băncii ca în mod arbitrar să modifice cuantumul dobânzii (prețul
folosinței banilor împrumutați, contraprestația datorată de consumator), afectând
interesele legale consumatorului întrucât nu se poate cunoaște cu precizie prețul
produsului cumpărat, acest preț nefiind predictibil. Contractul de credit este un contract
de adeziune ce se caracterizează prin aceea că părțile trebuie să cunoască încă de la
momentul încheierii contractului existent drepturilor și obligațiilor părților să fie certă, iar
întinderea acestora determinate sau determinabilă.
Consumatorii sunt partenerii comerciali ai comercianților care nu dispun nici de
cunoștințele, nici de forță economică a operatorilor economici p_____ a trata contractele
lor de pe poziții egale cu aceștia.
In acest sens, legiuitorul stipulează prin art.4, alin.2 și alin. 3 din Legea nr.193/2000 - alte
caracteristici ale naturii abuzive a unor clauze contractual, care creează dezechilibre
vădite între drepturile și obligațiile părților contractante.
Faptul că anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost
negociată direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi p_____
restul contractului, în cazul în care o evaluare globală a contractului evidențiază că acesta
a fost prestabilit unilateral de profesionist. Dacă un profesionist pretinde că o clauză
standard preformulată a fost negociată direct cu consumatorul, este de datoria lui să
prezinte probe în acest sens.
Nedetalierea în nici un context a cauzelor reale, certe, verificabile a situațiilor care
determină modificarea dobânzii, demonstrează unilateralitatea contractului, banca
modificând în fapt și în drept, un contract bilateral, într-unul unilateral, cu un profit
exclusiv p_____ Banca, cu costuri majorate abuziv în detrimentul c_____________ fără
ca aceștia să aibă pârghii de verificare concrete, corecte și precise a modului de calcul a
dobânzii variabile sau a criteriilor concrete care stau la baza modificării creșterilor
costurilor de creditare.
Conform art.12, alin.l din Legea 193/2000 rep. Prezentul proces verbal se va transmite
instanței de judecată competente în vederea pronunțării asupra caracterului abuziv al
clauzelor menționate anterior.
De asemenea, în cazul în care se constată că fiind abuzive acele clauze menționate în
prezentul Proces Verbal, referitoare la comision de administrare, precum și cele
referitoare la dobânda, să dispună modificare/eliminarea acestora din contracte precum și
restituirea sumelor încasate în mod abuziv.
Având în vedere faptul că dobânda constituie elementul esențial într-un contract de credit
bancar, orice clauză nelegală cu incidența asupra dobânzii, este de natură a afecta grav
Page 44 of 71
normală derulare a raporturilor contractuale. Apreciem de asemenea faptul că, în
condițiile în care aceste contracte s-ar derula în continuare, se menține pericolul lezării
drepturilor și intereselor consumatorului prin majorarea indirectă a diferitelor altor
costuri.
Aceste clauze stipulate în contractele de nevoi personale încheiate între consumatori și
bancă, pun probleme sub aspectul echilibrului contractual în sensul că oferă Băncii
dreptul discreționar de a menține sau nu în sarcina consumatorului anumite obligații și de
a modifica sau nu în funcție de decizia băncii costurile aferente contractelor.
Clauzele mai sus menționate sunt inserate în mod abuziv, fără a da posibilitatea petenților
să influențeze natura lor - prin ele însele aceste clauze creând în detrimentul
consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe un dezechilibru semnificativ
_______________________________ părților (Art 4, Legea 193/2000 republicata). Mai
mult decât atât, prin punerea la dispoziția c_____________ numai oferta băncii privind
condițiile de creditare care conțin de asemenea în mare măsură termeni tehnici, banca nu
poate pretinde că i-a fost dată posibilitatea c_____________ de a negocia fiecare clauză,
contractul bancar având mai mult caracterul unui contract de adeziune.
Totodată, ea creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților
contrar cerințelor bunei-credințe. în susținerea acestora, este cap. III. Termenii
împrumutului, care are sintetizat condițiile contractuale, consumatorul fiind trimis la
acest capitol în toate clauzele contractului.
Dezechilibrul contractual pe care îl generează clauzele prevăzute la Art. 3.2 este evident,
întrucât cuantumul dobânzii este lăsat la discreția băncii.
Aceste clauze permit băncii ca în mod arbitrar să modifice cuantumul dobânzii (prețul
folosinței banilor împrumutați, contraprestația datorată de consumator), afectând
interesele legale ale consumatorului întrucât nu se poate cunoaște cu precizie prețul
produsului cumpărat, acest preț nefiind predictibil.
costuri.
Aceste clauze stipulate în contractele de nevoi personale încheiate între consumatori și
bancă, pun probleme sub aspectul echilibrului contractual în sensul că oferă Băncii
Page 45 of 71
dreptul discreționar de a menține sau nu în sarcina consumatorului anumite obligații și de
a modifica sau nu în funcție de decizia băncii costurile aferente contractelor.
Contractul de credit este un contract de adeziune ce se caracterizează prin aceea că părțile
trebuie să cunoască încă de la momentul încheierii contractului existent drepturilor și
obligațiilor părților să fie certa, iar întinderea acestora determinate sau determinabila.
Conform legislației din domeniul protecției c_____________, comerciantul trebuie să
îndeplinească o ________ obligații printre care se regăsesc și: Obligația de informare (un
consumator suficient de informat va fi capabil să își apere interesele impunând astfel
profesionistului să asigure o prealabilă și exactă informare;
Obligația de a se abține de a însera în contractele cu consumatorii, clauze abuzive.
In cauză, nu poate fi neglijat nici faptul că sistemul de protecție pus în aplicare prin Legea
193/2000 prin care s-a transpus Directiva 93/13/CEE/1993 se bazează pe aceea că un
consumator se găsește într-o situație de inferioritate față de un vânzător sau furnizor în
ceea ce privește atât puterea de negociere, cât și nivelul de informare, situație care îl
conduce la adeziunea la condițiile redactate în prealabil de vânzător sau furnizor.
Una din condiții p_____ clarificarea unei clauze ca fiind abuzive se referă la deteriorarea
echilibrului contractual prin abuzul de putere al operatorului economic care impune,
contrar principiului bunei credințe, la momentul semnării contractului, clauze care ai
creează un avantaj în detrimentul consumatorului. Principiul bunei-credințe a fost preluat
din art. 3, pct. 1 din Directiva 93/13/CEE/1993 și desemnează respectul reciproc al
părților contractante, adoptarea unui comportament onest și rezonabil care să aibă în
vedere interesele legitime ale consumatorului, fundamentând chiar o abordare obiectivă a
dezechilibrului contractual ce poate fi apreciat ca rezultat al unui dezechilibru în puterea
de negociere a părților.
Prin „motiv prevăzut în contract”, în sensul legii, se înțelege o situație clar descrisă, care
să ofere clientului posibilitatea să știe, de la început, ca de acea situație se va produce.
Faptul că anumite aspecte ale clauzelor contractual sau numai una dintre clauze a fost
negociata direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor legii nr. 193/2000
p_____ restul contractului, în cazul în care o evaluare globală a contractului evidențiază
ca acesta a fost prestabilit unilateral de profesionist. Dacă un profesionist pretinde că o
clauză standard preformulată a fost negociata direct cu consumatorul, este de datoria lui
să prezinte a fost negociata direct cu consumatorul, este de datoria lui să prezinte probe în
acest sens.
Nedetalierea în niciun context a cauzelor reale, certe, verificabile a situațiilor care
determină modificarea dobânzii, demonstrează unilateralitatea contractului, banca
Page 46 of 71
modificând în fapt și în drept, un contract bilateral, într-unul unilateral, cu un profit
exclusiv p_____ Banca, cu costuri majorate abuziv în detrimentul c_____________ fără
ca aceștia să aibă pârghii de verificare concrete, corecte și precise a modului de calcul a
dobânzii variabile sau a criteriilor concrete care stau la baza modificării creșterilor
costurilor de creditare.
Având în vedere încălcarea interdicției stipulate la art.l, alin.3 prin care se interzice
comercianților stipulare de clauze abuzive în contracție încheiate cu consumatorii,
constituie contravenție și se sancționează conform art.l alin.l.
Având în vedere situația de fapt expusă, în cauză există indicii clare și neechivoce în a
considera clauzele contractuale supuse atenției că intrând sub incidența dispozițiilor Legii
nr. 193/2000 privind clauzele abuzive, p_____ următoarele considerente:
Conform dispozițiilor coroborate din Legea nr. 193/2000, respectiv articolul 1 alin 3 și
art. 4: “Art. 1. - (3) Se interzice profesioniștilor stipularea de clauze abuzive în
contractele încheiate cu consumatorii. [...] Art. 4. - (1) O clauză contractuală care nu a
fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau
împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar
cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile
părților. (2) O clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu
consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să
influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condițiile generale
de vânzare practicate de comercianți pe piața produsului său serviciului respectiv. 3)
Faptul că anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost
negociată direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezenței legi p_____
restul contractului, în cazul în care o evaluare globală a contractului evidențiază că acesta
a fost prestabilit unilateral de comerciant. Dacă un comerciant pretinde că o clauză
standard preformulată a fost negociată direct cu consumatorul, este de datoria lui să
prezinte probe în acest sens. ”
De asemenea, potrivit articolului 1 din același act normativ: “(1) Orice contract încheiat
între profesioniști și consumatori p_____ vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii va
cuprinde clauze contractuale clare, fără echivoc, p_____ înțelegerea cărora nu sunt
necesare cunoștințe de specialitate. (2) In caz de dubiu asupra interpretării unor clauze
contractuale, acestea vor fi interpretate în favoarea consumatorului. (3) Se interzice
profesioniștilor stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii. ”
Textele de lege citate trebuie analizate, de la speță la speță și prin raportare la prevederile
Anexei 1 parte integrantă a acestuia, Anexă care detaliază, fără a fi limitativă, tipurile de
Page 47 of 71
clauze contractuale considerate ca având caracter abuziv, aspecte avute în vedere la
încheierea prezentului document de control.
Astfel, din simpla lecturare a contractelor de credit supuse controlului, se poate lesne
observa intenția Băncii de a modifica natura juridică a acestor contracte, din acte juridice
bilaterale în acte juridice unilaterale, prezentându-se ca fiind contracte de adeziune.
Se fac referiri cu privire la specificitatea legislației protecției c_____________, în sensul
că pârâta este profesionist, potrivit legislației protecției consumatorului, întrucât este
persoana juridică autorizată care, în temeiul unui contract ce
_______________________________ din domeniul protecției c_____________,
acționează în cadrul activității sale profesionale.
Calificarea raportului juridic ca fiind unul care _______________________________
privind protecția c_____________ atrage anumite obligații în sarcina profesionistului
(atât în faza precontractuală, cât și în cea a executării contractului încheiat cu
consumatorul).
Pârâta este profesionist în sensul aceleiași legislații a protecției consumatorului, întrucât
este o persoană juridică autorizată care, în temeiul unui contract ce
_____________________________ protecției c_____________, acționează în cadrul
activității sale comerciale.
Calificarea raportului juridic ca fiind unul care _______________________________
privind protecția c_____________ atrage în sarcina profesionistului (atât în faza
precontractuală, cât și în cea a executării contractului încheiat cu consumatorul) o
________ obligații, printre care un loc aparte îl ocupa obligația de a se abține de la a
însera în contractele cu consumatorii clauze abuzive.
Conform dreptului protecției c_____________, profesionistul trebuie să îndeplinească o
________ obligații printre care se regăsesc și: (i) obligația de informare (un consumator
suficient de informat va fi capabil să-și apere interesele, impunând astfel profesionistului
să asigure o prealabilă și exactă informare); (ii) obligația de a se abține de la a însera în
contractele cu consumatorii clauze abuzive. Aceste obligații nu au fost respectate de
profesionist la momentul încheierii contractului.
în accepțiunea art. 4 din Legea nr. 193/2000, art. 78-80 din Legea nr. 296/2004 și art. 2
pct. 16 din O.G. nr. 21/1992 clauza abuzivă este acea clauză inserată în contract care,
nefiind negociată direct cu consumatorul, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi
din contract, creează în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei credințe un
dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților. Conform prescripțiilor
legale, p_____ că o clauză contractuală să fie considerată abuziva, este necesar ca:
Page 48 of 71
A) aceasta nu a fost negociată direct cu consumatorul. Condiția este îndeplinită întrucât
contractele de credit încheiate de consumatori cu parata BCR sunt contracte de adeziune,
în care clauzele sunt impuse de către BCR, Art.4 alin. (2) din Legea nr. 193/2000
stabilește că o clauză va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă
aceasta a fost stabilită fără a da posibilitatea consumatorului să influențeze natura ei, cum
ar fi contractele standard preformulate sau condițiile generale.
Caracterul nenegociat al clauzelor contractuale este prezumat în cazul contractelor de
adeziune. Dacă oricare dintre clauzele diferitelor tipuri de contract (inclusiv cele
negociate) îmbracă forma uneia dintre modelele de clauze înscrise în lista din Anexa I la
Legea nr. 193/2000, atunci prezumția de caracter abuziv a clauzei este absolută.
B) clauza să creeze un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, în
defavoarea consumatorului. Condiția menționată este îndeplinită în contractele ce
fundamentează acțiunea formulată de ANPC, în principal, prin faptul că statuează
exclusiv în favoarea băncii o ________ drepturi foarte importante, precum dreptul de a
modifica rata dobânzii și a diferitelor comisioane stabilite în contract, fără a fi prevăzute
în contract.
Motivele obiective care determină o asemenea modificare, ci doar voința/interesul
creditorului.
C) să se fi încălcat cerințele bunei-credințe. îndeplinirea acestei cerințe rezultă di
comportamentul general al pârâtei. Astfel, nemodificarea dobânzii atunci când indicatorul
relevant al pieței financiare p_____ moneda în care a fost acordat creditul a prezentat
tendințe descrescătoare reprezintă un indiciu foarte important în stabilirea bunei-credințe
a Băncii.
Reaua credință rezidă și din aceea că, creditorul nu iș informează în mod corect
potențialii clienți, le prezintă exclusiv avantajele creditului, nu le dă ocazia de a analiza
toate condițiile acestuia, de a pune întrebări, de a negocia produsul, de a alege, în mod
real, între produsele de pe piață.
Principiul bunei-credințe a fost preluat din art.3, pct. I din Directiva nr.93/13/CEE și
desemnează respectul reciproc al părților contractante, adoptarea unui comportament
onest și rezonabil care să aibă în vedere interesele legitime ale consumatorului,
fundamentând chiar o abordare obiectivă a dezechilibrului contractual ce poate fi apreciat
ca rezultat al unui dezechilibru în puterea de negociere a părților.
Art.4 și art.l 3-14 Legea nr. 193/2000 permit judecătorului să intervină în contract,
p_____ a-i revizui sau reconstrui, după ce, în prealabil, a constatat caracterul abuziv al
unora dintre clauzele contractului, aplicând sancțiunea nulității absolute totale sau parțiale
Page 49 of 71
a acestor clauze. Dacă rezilierea contractului p_____ eliminarea clauzelor abuzive nu se
impune, contractul putând fi executat în continuare, judecătorul dispune continuarea sa,
de data aceasta de pe poziții echilibrate ale părților.
Clauzele nu au fost negociate direct cu consumatorii. Art.4 alin. (2) din Legea nr.
193/2000 stabilește că o clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociata direct
cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să
influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate. Contractul preformulat
a fost definit de 0 rd inul Autorității naționale p_____ Protecția C_____________ nr.
92/2007 ca fiind acel tip de contract redactat în întregime sau aproape în întregime de
către operatorul economic prestator de servicii, consumatorii neputând modifica sau
interveni asupra clauzelor contractuale, ci având doar posibilitatea de a le accepta sau nu -
adică exact situația contractelor evidențiate în cuprinsul acțiunii introductive. Prin
urmare, lipsa negocierii directe cu consumatorul este echivalentă cu stabilirea clauzei în
mod unilateral de către comerciant și imposibilitatea consumatorului de a influența natura
clauzei.
Voința clientului se rezumă la a semna sau nu contractul. Singura opțiune este de a alege
între diferite tipuri standard de contracte opțiune care este și ea controlată de bancă,
întrucât banca este cea care stabilește scoringul/ratingul clientului, elemente în funcție de
care, după analiza dosarului. Banca indica clientului tipul de credit în care se încadrează
conform ratingului.
Alegerea controlată de bancă a unui tip de contract nu înseamnă în niciun caz negocierea
contractului.
Reținând îndeplinirea condițiilor prevăzute de Legea 193/2000 în vederea constatării
caracterului abuziv dobânzii practicate de o instituție bancară, ICCJ a reținut cu putere de
lucru judecat în jurisprudența să recentă, prin decizia 3913/13.11.2013 pronunțată în
dosarul nr. xxxxx/3/2011 ca:, Alegerea tipului de contract financiar nu echivalează cu
negocierea care se poartă asupra clauzelor contractuale, contractele de credit fiind
contracte preformulate impuse de bancă clienților în baza unui model validat în prealabil
de către BNR, libertatea de voință a clientului rezumându-se la a semna sau nu contractul
pe care l-a a___ în prealabil, alegere care este și ea controlată de către bancă, aceasta
fiind cea care stabilește scoringul/ratingul clientului, elemente în funcție de care banca
indice clientului tipul de credit în care se încadrează conform ratingului"
Contractele de credit de consum sunt contracte menite a se încheia în volum mare,
condiție a succesului atât din perspectiva cifrei de afaceri, cât și din perspectiva Limitării
riscului de credit neperformant; Cumpărătorul nu are posibilitatea de a negocia prețul și
nici calitatea produsului; Singura posibilitate este de a alege din cele câteva sortimente de
Page 50 of 71
produs afișate, cei mai mulți cumpărători se, selectează dintre cei care se vor fi lăsat
convinși de reclame, mai mult sau mai puțin înșelătoare, mai mult sau mai puțin agresive.
Voința consumatorului, chiar atât de redusă ca opțiuni, este în plus alterată de timpul
scurt în care trebuie să semneze contractul. După aprobarea creditului de către bancă,
aprobare care se dă după, analiza dosarului" mai rămân clientului câteva zile sau ore
p_____ analiza și eventual, negociere", întrucât semnarea contractului de achiziție sau
achiziția în sine este iminentă.
Banca ar trebui să facă dovadă că s-a negociat natura clauzei, și nu doar că diferă
conținutul (cifrele) acesteia de la consumator la consumator. Această adaptare este făcută
tot de bancă, nu se poate prezuma că se datorează negocierii.
Astfel, spre deosebire de Directiva 93/13/CEE care se referă la conținutul clauzei (n.n.
art. 3 alin. (2) din Directiva dispune că, se consideră întotdeauna că o clauză nu s-a
negociat în mod individual atunci când a fost redactată în prealabil, iar din acest motiv
consumatorul nu a avut posibilitatea de a influența conținutul clauzei,în special în cazul
unui contract de adeziune"), legea r_____ se referă la natura clauzei, aceasta impunându-
se a fi negociată, Prin urmare, banca ar trebui să facă dovada negocierii naturii clauzei,
astfel încât chiar și în cazul în care conținutul clauzei ar fi fost influențat, într-o măsură
oarecare de consumator sau, mai bine zis, de situația financiară a acestuia analizată de
bancă, prezumția de lipsă a negocierii directe se menține, întrucât consumatorul nu va fi
putut influența natura clauzei.
Astfel, negocierea este diferită față de respectarea obligației de informare. P_____ a putea
fi probată negocierea este necesară existența unor acte emanate de la consumatori
împrumutații din contractele de credit și de la P______ B___ ROMÂNIA S.A care să
ateste, anterior încheierii contractelor de credit, existența unui schimb de oferte și
contraoferte. în lipsa acestor documente, nu este posibilă răsturnarea prezumției de
negociere.
Prin motivele prevăzute în contracte nu se înțelege o situație clară, care să ofere clienților
posibilitatea să știe de la început că, dacă acea situație se va produce, vor trebui să
suporte o dobândă mărită. Considerăm faptul că nu se pot încadra în sfera noțiunii de
„motiv întemeiat” evoluția pieței financiare sau politica de credite a Băncii, întrucât prin
acestea nu sunt definite niște elemente concrete care ar putea fi analizate și de către
consumatori, fiind lăsate exclusiv la latitudinea Băncii. De asemenea, nu se prevede nici
posibilitatea consumatorului de a rezilia imediat contractul în momentul în care este
informat despre această modificare.
Page 51 of 71
Dobânda fiind variabilă, Banca și-a asigurat variația dobânzii în funcție de un element
exterior voinței clientului, pe care îl aplică și îl interpretează după cum are interes și o
aduce la cunoștință c_____________ prin simpla afișare la s_____ băncii.
Această clauză este cuprinsă într-un contract preformulat, lipsindu-i caracterul negociat.
Totodată, ea creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților
contrar cerințelor bunei - credințe.
Dezechilibrul contractual pe care îl generează clauzele contractuale menționate sunt
evidente. Aceste clauze permit băncii ca în mod arbitrar să modifice cuantumul dobânzii
(prețul folosinței banilor împrumutați, contraprestația datorată de consumator), afectând
interesele legale ale c_____________, întrucât nu se poate cunoaște cu precizie prețul
produsului cumpărat, acest preț nefiind predictibil.
Contractele de credit bancar sunt contracte de adeziune ce se caracterizează prin aceea că
părțile trebuie să cunoască încă de la momentul încheierii contractului existența
drepturilor și obligațiilor părților sau, stipulațiile contractuale potrivit cărora dobânda
revizuibilă se stabilește în funcție „de politica de credite a Băncii” ori „prin afișarea
acesteia la s_____ băncii”, nu sunt de natură să determine în mod obiectiv, la momentul
exigibilității obligației - ce reprezintă obiectul contractului - întinderea acesteia, asemenea
stipulații având un caracter aleatoriu - incompatibil cu contractul de credit bancar.
Art. 1, alin. 3 din Legea 193/2000 prevede ca „se interzice comercianților stipularea de
clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii”. Potrivit art.4, alin.l „o clauză
contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă
dacă prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul
consumatorului și contrar bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și
obligațiile părților ” .
Legea 193/2000 transpune în dreptul romanesc Directiva Consiliului 93/13/CEE privind
clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, în preambulul acestei directive
se arată faptul că evaluarea caracterului inechitabil nu se efectuează mai mult, din prisma
condițiilor care descriu obiectul principal al contractului, nici asupra raportului calitate /
preț al mărfurilor sau serviciilor furnizate; obiectul principal al contractului și raportul
calitate / preț pot fi, cu toate acestea, luate în considerarea corectitudinii altor condiții.
Așadar, legiuitorul european permite analiza obiectului principal al contractului în
evaluarea corectitudinii altor condiții p_____ a se putea realiza scopul editării normei,
respectiv protecția adecvată a intereselor consumatorului.
Page 52 of 71
De aceea, corpul de control nu analizează prețul creditului astfel cum a fost agreat de
părți, ci doar constată că anumite clauze fiind posibil abuzive, fiind prezentate mai sus, ce
permit băncii să modifice obiectul unei obligații.
De aceea, conform art. 4, alin. 2 din Directivă, condiția esențială este exprimarea clară și
inteligibilă, iar în cauzele menționate nu se poate reține o exprimare clară. Clauzele
constatate dau posibilitatea interpretărilor multiple și îi permit Băncii să modifice într-o
manieră inechitabilă dispoziția contractuală privind dobânzile și comisioanele, dispoziția
contractuală care permite băncii să modifice dobânda neavând un caracter clar.
In concret, contractele încheiate între părți sunt unele preformulate, standard, iar
eventualele diferențe dintre acestea și alte contracte nu se datorează negocierii cu clienții,
ci particularităților fiecărui client în parte. Prin urmare, aceste contracte și clauzele lor nu
au fost negociate de către părți, nefiind dovedit acest lucru.
Prin încheierea prezentului proces-verbal de constatare s-a reținut faptul că, față de
maniera de redactare a contractelor de credit - în momentul în care au fost încheiate,
consumatorii au acționat de pe poziții inegale în raport cu banca, aceste contracte fiind
practic de adeziune, clauzele fiind prestabilite de către bancă, fără a da posibilitatea co-
contractantului de a modifica sau înlătura vreuna din aceste clauze, în urma unei
negocieri, fiindu-i practic impuse, într-o anumită formă.
Se constata încă o data poziția de inegalitate între cele doua părți contractante, Banca
folosindu-se doar de drepturi și nu de obligații.
costuri.
Aceste clauze stipulate în contractele de credit încheiate între consumatori și bancă, pun
probleme sub aspectul echilibrului contractual în sensul că oferă Băncii dreptul
discreționar de a menține sau nu în sarcina consumatorului anumite obligații și de a
modifica sau nu în funcție de decizia băncii costurile aferente contractelor.
Contractul de credit este un contract de adeziune ce se caracterizează prin aceea că părțile
trebuie sa cunoască încă de la momentul încheierii contractului existent drepturilor și
obligațiilor părților sa fie certă, iar întinderea acestora determinate sau determinabilă.
Clauzele inserate creează un dezechilibru semnificativ în defavoarea c_____________,
astfel operatorul este favorizat prin dreptul de a modifica rata dobânzii din contract, fără a
Page 53 of 71
fi prevăzut în contracte motivele obiective care determină o asemenea modificare, ci doar
voința și interesul operatorului economic, însă în încercarea de a prezenta un produs
avantajos c_____________, ascunzând avantajele în favoarea exclusivă a băncii, aceștia
prejudiciază neechivoc consumatorii.
Acceptarea de compromisuri ulterioare, precum reducerea costurilor în schimbul
consolidării de către bancă a clauzelor inițial abuzive, nu poate fi considerată o
confirmare a valabilității articolelor inițiale din convențiile de credit. Dimpotrivă faptul
că banca a simțit nevoia să impună o reformulare a clauzelor, redefinirea unor
comisioane, nu este altceva decât o recunoaștere a faptului că, în forma lor inițială,
acestea erau ilegale.
Banca a prezentat un produs cu o dobândă favorabilă c_____________, însă în realitate
variația dobânzii este determinată de politica băncii, astfel atenția c_____________ a fost
îndreptată către dobânda, ca fiind esențială și nu pe costurile ascunse.
Conform jurisprudenței CJUE (Speța VB Penzugyi Lizing Zrt vs F_____ S________ 9
no. 2010) se menționează faptul că un consumator se găsește “într-o situație de
inferioritate fără de un furnizor sau vânzător în ceea ce privește atât puterea de negociere,
cât și nivelul de informare, situație care îl conduce la adeziunea la contractele redactate în
prealabil de către vânzător sau furnizor, fără a putea exercita vreo influență asupra
conținutului acestuia.”
La un studiu atent al contractelor reclamate, clauzele sunt per ansamblu în aceeași
formulare, prestabilită de bancă și fără a fi negociate direct cu consumatorul.
Caracterul abuziv al acestor clauze, precum și a celorlalte clauze, sunt ilustrate concret în
modalitatea de derulare a contractelor de credit, și reclamată de consumatori.
Calificarea aspectelor consemnate de către agenții constatatori în procesul-verbal de
constatare a contravenției ca fiind clauze abuzive, în măsura în care clauzele contractuale
nu au fost formulate astfel încât consumatorul să poată anticipa că dacă o anumită situație
intervine, atunci anumite consecințe se produc.
Modificările operate de bancă nu pot îndeplini cerințele legii, aflându-ne în situația în
care nu sunt stabilite conform unor criterii obiective care să fie apreciate direct și de către
clienți.
Devine destul de evident faptul că, aplicarea anumitor costuri ar putea prezenta
importanță doar în măsura în care aprecierea costurilor poate fi făcută la fel, în mod
obiectiv de orice persoană, fie ei instanță, clienți, bancă p_____ determinarea legalității
acestora.
Page 54 of 71
Posibilitatea verificării îndeplinirii condițiilor pe care le cuprind, de către clienți, nu este
operabilă la momentul încheierii contractelor, deci insuficient prezentate, ci abia ulterior,
atunci când doar clientul devine cel care, în raporturile create, își asumă consecințele
imposibilitățile cunoașterii și asumării unui criteriu obiectiv.
Astfel, modalitatea de abordare a clauzelor de către bancă, face ca acestea să fie
interpretate exclusiv în favoarea sa, servind doar intereselor proprii, fără a lăsa
posibilitatea clienților a verifica legalitatea și oportunitatea modificărilor operate.
Din modul de redactare al clauzelor contractelor de credit se poate observa ușurința cu
care operatorul economic înțelege să utilizeze anumite terminologii, considerate esențiale,
fără a lua în calcul și puterea de înțelegere a consumatorului, persoană fizică luată
individual.
Prin modul deosebit de elaborat de redactare a textelor, claritatea și coerența clauzelor se
disipează, pierzându-și astfel din înțelesul contextual general, fiind redactate într-un
limbaj ce utilizează terminologii de tehnică financiar - bancară neaccesibil marii mase a
clientelei.
Coroborând textul legal precizat cu situația de fapt constatată de către agenții constatatori
în cuprinsul procesului-verbal de constatare a contravenției, se poate lesne observa
corectă încadrare a faptelor pe dispozițiile Legii nr. 193/2000.
De altfel, textul contractelor, privit în integralitatea lui nu face altceva decât să inducă în
eroare, în mod grav consumatorul, viciindu-i astfel percepția cu privire la legalitatea și
oportunitatea achiziționării produsului.
Trebuie avut în vedere că obiectul supus judecății este reprezentat de contractul de credit,
act juridic care în esență reprezintă acordul de voință al celor două părți semnatare,
încheiat în scopul de a crea, modifica sau stinge între ele drepturi și obligații.
Potrivit atât normelor legale, cât și doctrinei și jurisprudenței în materie, atâta timp cât
relația comercială dintre părți are la bază semnarea unui contract, de orice natură, se va
avea în vedere întinderea efectelor pe care acest act juridic le produce în timp față de
cocontractanți.
Astfel, modificările de structură intervenite la nivelul obligațiilor create în sarcina
clientului, fără a se face dovada existenței consimțământului ambelor părți (însăși
termenii contractuali ducând la concluzia că Banca nu a avut niciun moment intenția de a
respecta prevederile legale referitoare la valabilitatea actului juridic sub raportul
existenței consimțământului liber exprimat al ambelor părți cocontractante) conferă
legitimitate deplină procesului-verbal de control încheiat în cauză.
Page 55 of 71
Nu pot fi primite nici aspectele conform cărora dreptul băncii de a modifica, în tot sau în
parte, tarifele și comisioanele, precum și modalitatea prin care aceste majorări sunt aduse
la cunoștința clienților sunt prevăzute în contractul negociat direct cu clienții, câtă vreme
vorbim de acte juridice bilaterale, care presupun acordul de voință valabil exprimat al
ambelor părți în orice moment al apariției acestor modificări, consumatorii având de altfel
dreptul legal de a fi în cunoștință de cauză, în orice moment, asupra condițiilor ce impun
efectuarea de astfel de modificări.
Intimata P______ B___ România a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea
apelului ANPC p_____ următoarele motive:
Clauza prevăzută la art. 8.4 din unele contracte de credit încheiate de subscrisa cu
consumatorii prevede că: împrumutatul si împrumutatul solidar mandatează prin prezenta
Banca în mod expres, irevocabil și necondiționat, sa debiteze la libera sa apreciere contul
curent menționat in cap. III și orice cont al imprumutatului si al împrumutatului solidar,
la datele de scadență ale acestora. Daca moneda oricărui astfel de cont diferă de moneda
in care a fost acordat împrumutul sau in care sunt datorate celelalte sume din sau in
legătură cu prezentul contract, banca este autorizata expres prin intermediul prezentului
contract sa utilizeze disponibilitățile respective p_____ a cumpără o suma egala cu cea in
moneda sumelor datorate, aplicând rata de schimb a băncii si poate debita contul
respectiv p_____ a cumpără o suma egala cu costul aferent cumpărării si alte taxe, după
caz.
Din conținutul acestei clauze rezultă ca împrumutatul mandatează în mod expres Banca
să debiteze conturile împrumutatului în vederea recuperării la scadență a oricărei sume
datorate de împrumutat în temeiul contractului, iar in măsură in care disponibilitățile
identificate sunt in alta moneda decât cea in care trebuie achitate datoriile, atunci să
efectueze operațiunea de schimb valutar la cursul băncii.
Prin urmare, conform mecanismului contractual, consumatorul la fiecare data scadenta
are posibilitatea de a face plata datoriei, iar numai in situația in care la expirarea datei
scadente, acesta nu si-a indeplinit obligația, atunci banca poate debita alte conturi in
limita datoriei scadente.
Rezulta astfel ca aplicarea acestei clauze este sub controlul exclusiv al consumatorului,
acesta putând evita aplicarea acesteia daca isi îndeplinește obligația de plata cel târziu la
data scadentei.
Clauza poate fi privită din două perspective:
a) Ca o clauza care reglementează un serviciu prestat de banca, in sensul că banca
debitează conturile imprumutatului și trage sumele aferente obligațiilor scadente, fara ca
Page 56 of 71
consumatorul să mai fie nevoit sa se deplaseze la banca p_____ a efectua operația de
plata a sumelor scadente;
b) Ca o clauză de garanție acordata de consumator băncii, in sensul că banca este
garantata p_____ plata fiecărei rate. cu disponibilitățile aflate in conturile
imprumutatului, in limita datoriei scadente.
Astfel, consumatorul cunoscând de existenta acestei clauze poate sa aiba disponibilități
bănești in unul din conturile sale care sa poata fi folosite p_____ acoperirea ratelor,
evitandu-se aplicarea de penalități daca nu sunt achitate ratele pana la termenul scadent.
în ceea ce privește aplicarea cursului de schimb valutar al băncii in situațiile in care
disponibilitățile sunt in alte monede decât cea a datoriei contractate, este firesc sa fie
aplicat cursul băncii. Daca consumatorul nu dorește aplicarea acestui curs de schimb,
atunci acesta poate face plata datoriilor prin procurarea sumei de bani in moneda străină
de la orice alt operator financiar (alta banca, casa de schimb valutar) pana cel târziu la
implinirea termenului scadent, fiind decizia sa exclusiva.
Motivele de apel ale ANPC sunt unele generale, fără aplicabilitate directa cu privire la
clauza contestată.
Considerațiile teoretice si jurisprudențiale invocate de ANPC sunt corecte insă acestea nu
sunt incidente cu privire la clauza contestată.
B. Clauza care face obiectul analizei nu poate fi analizată din perspectiva unui eventual
caracter abuziv
în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000 și cele ale art. 4 alin.
(2) din Directiva 93/13, aprecierea caracterului abuziv al unei clauze nu privește definirea
obiectului contractului, însă aceasta doar în măsura în care respectivele clauze sunt
exprimate în mod clar și inteligibil.
Jurisprudența comunitară invocată de apelanta ANPC stabilește ca in sfera noțiunii de
obiect principal al contractului __________________________________ esențiale ale
contractului.
Î n cazul dedus judecății, clauza 8.4 reglementează tocmai modalitatea de plata a ratelor
(rambursarea creditului si plata dobânzii) la depășirea termenului scadent, obligație
esențială a imprumutatului asumata prin contractul de credit. în consecință, acestei clauze
ii sunt aplicabile dispozițiile art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000 și cele ale art. 4 alin.
(2) din Directiva 93/13.
În ceea ce privește redactarea clauzei, in mod corect a stabilit prima instanță că acesta
este clară și inteligibilă, p_____ intelegerea acesteia nefiind necesară o pregătire financiar
Page 57 of 71
bancară. în concret, clauza descrie pe larg mecanismul debitării conturilor, in ce situație
banca poate recurge la aplicarea acestei clauze si in ce condiții are loc, respectiv la ce
curs de schimb pot fi debitate conturile deschise in alte monede decât cea a datoriei
scadente.
În consecință, ambele condiții stabilite de art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000 și art. 4
alin. (2) din Directiva 93/13 sunt indeplinite în cauză, motiv p_____ care clauza
contestată nu poate fi obiect al analizei din perspectiva constatării caracterului abuziv.
C. Clauza contestată nu are caracter abuziv
Art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, în acord cu art. 3 alin. (1) din Directiva nr. 93/13,
stabilește trei condiții a căror îndeplinire cumulativă relevă caracterul abuziv al unei
clauze incluse într-un contract încheiat cu consumatorii: clauza să nu fi fost negociată
direct cu consumatorul, clauza să fie contrară bunei-credințe și prin ea însăși sau
împreună cu alte prevederi din contract, clauza să creeze un dezechilibru semnificativ
între drepturile și obligațiile părților, în detrimentul consumatorului.
Niciuna dintre aceste condiții nu este îndeplinită în cauză.
În explicitarea conceptului de „clauză care nu a fost negociată” menționat de art. 4 alin.
(1) din Legea nr. 193/2000, prevederile următorului alineat al aceluiași articol stabilesc că
el presupune impunerea unei clauze de către agentul economic „fără a da posibilitatea
consumatorului să influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau
condițiile generale de vânzare practicate de comercianți pe piața produsului sau
serviciului respectiv. ”
Or, în speță, pe de o parte, anterior încheierii Contractului de Credit, împrumutații au avut
posibilitatea reală de a influența natura clauzelor contestate, iar pe de altă parte, controlul
aplicabilității clauzei aparține exclusiv c_____________.
Legea nr. 193/2000 instituie o prezumție relativă în sensul că o clauză va fi considerată a
nu fi fost negociată în mod individual dacă a fost pre-redactată, consumatorul neputând să
influențeze conținutul acesteia. Această prezumție poate fi răsturnată prin proba contrară
de către comerciant, căruia îi revine sarcina probei. în consecință, faptul că o clauză
contractuală nu ar fi fost negociată direct cu consumatorul nu conduce automat la
concluzia că aceasta ar fi abuzivă.
Încheierea Contractului de Credit a fost precedată de următoarele etape:
a) analiza ofertei complete de creditare pe care Banca o punea la dispoziția persoanelor
interesate la acel moment; produsele de creditare erau suficient de variate și detaliat
descrise încât persoana interesată să poată alege, pe baza unor considerente de
Page 58 of 71
oportunitate proprii, varianta cea mai avantajoasă. Prin urmare, Banca nu impunea un
anumit produs de creditare, ci acesta a fost selectat de către persoana interesată din
întreaga ofertă a băncii. De asemenea, între împrumutați și ofițerii de credit aveau loc
întâlniri p_____ a discuta orice aspecte ale ofertei de creditare a Băncii p_____ a putea
decide în cunoștință de cauză asupra produsului de creditare cel mai potrivit nevoilor
acestora;
b) completarea cererilor de creditare, în cuprinsul acestora persoanele interesate optând
p_____ unul dintre produsele de creditare care, potrivit analizei proprii, corespundea
intereselor și disponibilităților financiare; selectarea unui anumit tip de produs de
creditare precum și a tipului de dobândă aplicabil pe durata de derulare a contractului de
credit a aparținut exclusiv împrumutaților;
c) analizarea condițiilor generale aplicabile contractelor de credit, în cuprinsul acestora
fiind detaliat descrise atât consecințele și condițiile specifice fiecărui produs financiar;
d) particularizarea condițiilor de creditare selectate de către împrumutați în cadrul
condițiilor particulare. Această etapă finală presupunea semnarea contractului de credit cu
indicarea exactă a condițiilor de creditare compatibile cu situația financiară și opțiunile
exprimate de către persoana fizică interesată.
Raportat la documentele și etapele anterior expuse, precum și raportat la conținutul
concret al clauzei 8.4 rezultă că orice consumator a putut solicita excluderea sau
modificarea acesteia, iar dacă nu a făcut-o a fost p_____ că această clauză a fost redactată
nu numai in beneficiul băncii, ci și a consumatorului care ca urmare a aplicării acesteia
evita aplicarea de penalități de intârziere în ipoteza in care nu platea rata până la termenul
scadent.
În aprecierea caracterului abuziv al clauzei trebuie determinată atitudinea subiectivă a
comerciantului, respectiv dacă inserarea clauzei are la bază intenția acestuia de a-și crea
un avantaj ca urmare a unei poziții speciale în care s-ar fi aflat la momentul încheierii
contractului.
Atitudinea subiectivă a bunei/relei-credințe a subscrisei în mod corect trebuie evaluată de
către instanță în strânsă legătură cu crearea unui dezechilibru contractual semnificativ.
Dezechilibrul semnificativ între drepturile și obligațiile părților rezultă din chiar
conținutul și efectele unei clauze contractuale.
Având în vedere că nu orice dezechilibru relevă o clauză abuzivă, caracterul semnificativ
care ar justifica reținerea naturii abuzive a clauzei s-ar putea aprecia în funcție de natura
prestației, reciprocitatea sau nereciprocitatea unor drepturi și obligații în contextul
interpretării sistematice a contractului. Aceasta înseamnă că noțiunea de „dezechilibru
Page 59 of 71
semnificativ” depinde de aprecierea comportamentului abuziv al celui care deține poziția
de superioritate la încheierea contractului.
Art. 4 din Legea nr. 193/2000 și art. 4 al Directivei 93/13/CEE prevăd noțiunea de
„dezechilibru semnificativ”. Doctrina a explicat și a definit contractul semnificativ
dezechilibrat ca fiind „contractul care și-a pierdut utilitatea socială și personală”. Rezultă
că partea care reclamă repararea prejudiciilor cauzate printr-un contract dezechilibrat
trebui să arate că acesta a rămas lipsit de utilitate în ceea ce-l privește sau că a fost astfel
reglementat încă de la data încheierii contractului.
P_____ a putea fi reclamat un dezechilibru între drepturile și obligațiile părților ar trebui
să fie incidență lipsa unei contraprestații p_____ dreptul corelativ al unei părți
contactante.
Din natura Contractului de Credit, rezultă obligațiile esențiale ale părților:
a) Obligația Băncii: de a pune la dispoziția împrumutaților suma solicitată în CHF;
b) Obligația împrumutaților: de a restitui suma împrumutataă (capitalul) în aceeași
monedă în care a fost contratată și de a plăti dobândă.
În prezenta cauză nu poate fi vorba de existența unui dezechilibru semnificativ între
drepturile și obligațiile părților. Astfel obligației imprumutatului de a restitui creditul și
de a plați dobanda si comisioanele îi corespunde dreptul băncii de a primi aceste sume la
termenul scadent, iar in situația in care imprumutatul nu este diligent să își execute
obligațiile intocmai la termenul scadent îi corespunde dreptul băncii de a urmări
disponibilitățile imprumutatului. Astfel, prin clauza contestată se stabilește clar
mecanismul aplicat de banca si condițiile in care acesta operează, ca termen si curs de
schimb, nexistând astfel vreun dezechilibru între drepturile si obligațiile părților.
Dezechilibrul contractual trebuie raportat la momentul încheierii contractului și trebuie să
vizeze aspecte intrinseci acestuia.
Variațiile nesemnificative permise față de cursul oficial afișat de BNR sunt de asemenea
integrate în prețul contractului, având în vedere că în contractele de credit a fost
prevăzută și acceptată posibilitatea Băncii ca în cazul neachitării la scadență a ratei
aceasta să poată debita orice cont al împrumutatului, chiar în altă monedă, cu suma
necesară cumpărării cantității de monedă necesară acoperirii ratei.
În concluzie, clauza care permite Băncii să procedeze în caz de neplată a ratei la debitarea
altui cont al împrumutatului cu suma necesară acoperirii ratei poate fi interpretată fie ca o
garanție acordată Băncii de a realiza ea în locul imprumutatului dar cu fondurile acestuia
plata ratei, fie ca un serviciu conex p_____ care este îndreptățită să facă conversia.
Page 60 of 71
Asupra apelului formulat de apelanta-reclamantă A__________ NAȚIONALĂ P_____
PROTECȚIA C_____________, prin prisma motivelor de apel formulate, Curtea
constata urmatoarele:
Cu titlu prealabil, Curtea retine, în privința contractelor de credit aflate în litigiu că, p
otrivit art. 4 din Legea nr.193/2000, (1) O clauză contractuală care nu a fost negociată
direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte
prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-
credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.
(2) O clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul
dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influențeze natura ei,
cum ar fi contractele standard preformulate sau condițiile generale de vânzare practicate
de comercianți pe piața produsului sau serviciului respectiv.
(3) Faptul că anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a
fost negociată direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi
p_____ restul contractului, în cazul în care o evaluare globală a contractului evidențiază
că acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant. Dacă un comerciant pretinde că o
clauză standard preformulată a fost negociată direct cu consumatorul, este de datoria lui
să prezinte probe în acest sens.
(4) Lista cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezenta lege redă, cu titlu de
exemplu, clauzele considerate ca fiind abuzive.
(5) Fără a încălca prevederile prezentei legi, natura abuzivă a unei clauze contractuale se
evaluează în funcție de:
acestuia;
b) toți factorii care au determinat încheierea contractului;
c) alte clauze ale contractului sau ale altor contracte de care acesta depinde.
(6) Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului
principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerințele de preț și de plată, pe de
o parte, nici cu produsele și serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care
aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj ușor inteligibil.
Contractele încheiate sunt de adeziune, clauzele cuprinse fiind prestabilite de către
imprumutător.
Page 61 of 71
Art.4 alin.3 din Legea nr. 193/2000 instituie o prezumție relativă a caracterului
nenegociat al clauzelor in cazul contractelor preformulate, de adeziune, prezumție ce
poate fi inlăturată doar prin dovada făcută de profesionist-banca a caracterului negociat al
contractului.
Potrivit art. 2 alin.1 din lege, „Prin consumator se înțelege orice persoană fizică sau grup
de persoane fizice constituite în asociații, care, în temeiul unui contract care
_____________________________ legi, acționează în scopuri din afara activității sale
comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale”, adică acea persoana care
achizitionează un bun sau un serviciu in scopul unei utilizari neprofesionale p_____ sine
si/sau p_____ familia sa.
P_____ petenți , credit ele contractat e era u strain e profesiei exercitate de ace știa avand
un caracter extraprofesional.
Cu privire la clauza cuprinsa in art. 8.4 , aceasta este redata in următorii
termeni:“împrumutatul și împrumutatul Solidar mandatează prin prezenta Banca în mod
expres, irevocabil și necondiționat, să debiteze, la libera sa apreciere, contul curent
menționat în Cap.III Termenii împrumutului, și orice, cont al împrumutatului și al
împrumutatului Solidar, la datele de scadență ale acestora. Dacă moneda oricărui astfel de
cont diferă de moneda în care a fost acordat împrumutul sau în care sunt datorate celelalte
sume din sau în legătură cu prezentul Contract. Banca este autorizată expres prin
prezentul Contract să utilizeze disponibilitățile respective p_____ a cumpără o sumă
egală a: cea in moneda sumelor datorate, aplicând rata de schimb a Băncii și poate debila
contul respectiv cu costul aferent cumpărării și alte laxe, după caz. ”
In primul rand, Curtea notează că apelanta ANPC a formulat critici de ordin general cu
privire la solutia pronuntata de prima instanta, neaducand critici concrete in raport de
clauza contestată.
Clauza 8.4 reglementează modalitatea de plata a ratelor (rambursarea creditului si plata
dobânzii) la depășirea termenului scadent, obligație esențială a imprumutatului asumata
prin contractul de credit, respectiv mecanismul debitării conturilor, in ce situație banca
poate recurge la aplicarea acestei clauze si in ce condiții are loc, respectiv la ce curs de
schimb pot fi debitate conturile deschise in alte monede decât cea a datoriei scadente.
Clauza este redactată de o manieră clară, neechivocă, care nu pune probleme de
interpretare, contrar afirmațiilor reclamantului, fiind de asemenea menționat și motivul
p_____ care se percepe acest comision.
În jurisprudența CJUE s-a stabilit că, în scopul aprecierii existenței eventuale a unui
dezechilibru semnificativ trebuie să se țină seama de natura bunului sau a serviciului care
Page 62 of 71
face obiectul contractului, raportat la toate circumstanțele care au însoțit încheierea
acestui contract, precum și la toate celelalte clauze ale acestuia . Dezechilibrul
semnificativ poate să rezulte din simplul fapt al unei atingeri suficient de grave aduse
situației juridice în care este plasat consumatorul, în calitate de parte la contractul în
cauză, în temeiul dispozițiilor naționale aplicabile, fie sub forma unei restrângeri a
conținutului drepturilor de care, potrivit acestor dispoziții, consumatorul beneficiază în
temeiul acestui contract, fie sub forma unei piedici în exercitarea acestora sau a punerii în
sarcina sa a unei obligații suplimentare, neprevăzută de normele naționale (cauza
Constructora Principado SA, C 226/12).
Noțiunea de „dezechilibru semnificativ” în detrimentul consumatorului trebuie apreciată
prin intermediul unei analize a normelor naționale aplicabile în lipsa unui acord între
părți, p_____ a evalua dacă și, eventual, în ce măsură contractul îl plasează pe
consumator într - o situație juridică mai puțin favorabilă în raport cu cea prevăzută de
dreptul național în vigoare. De asemenea, este relevant în acest scop să se procedeze la o
examinare a situației juridice în care se găsește consumatorul menționat având în vedere
mijloacele de care dispune, potrivit reglementării naționale, p_____ a face să înceteze
utilizarea clauzelor abuzive” (cauza Mohamad Aziz C415/11).
P_____ verificarea îndeplinirii acestor două condiții de către instanțele naționale sunt
indicate criterii diferite: „noțiunea „dezechilibru semnificativ” în detrimentul
consumatorului trebuie apreciată prin intermediul unei analize a normelor naționale
aplicabile în lipsa unui acord între părți, p_____ a evalua dacă și, eventual, în ce măsură
contractul îl plasează pe consumator într - o situație juridică mai puțin favorabilă în raport
cu cea prevăzută de dreptul național în vigoare. De asemenea, este relevant în acest scop
să se procedeze la o examinare a situației juridice în care se găsește consumatorul
menționat având în vedere mijloacele de care dispune, potrivit reglementării naționale,
p_____ a face să înceteze utilizarea clauzelor abuzive”; „p_____ a ști dacă dezechilibrul
este creat „în contradicție cu cerința de bună - credință”, este important să se verifice dacă
vânzătorul sau furnizorul, acționând în mod corect și echitabil față de consumator, se
putea aștepta în mod rezonabil ca acesta din urmă să accepte clauza în discuție în urma
unei negocieri individuale” (cauza Constructora Principado SA, C 226/12).
Clauza nu produce un dezechilibru economic între părți, nefiind întemeiată susținerea
potrivit căreia nu ar exista nicio contraprestație din partea băncii.
Pe de altă parte, Curtea apreciază că prin clauza respectivă nu a fost afectată situația
juridică a reclamantilor , acesta nefiind pus într-o poziție mai puțin favorabilă în raport cu
cea prevăzută de dreptul național. Astfel, la data încheierii contractului de credit nu exista
nicio dispoziție legală care să interzicăaceastă clauză. Prin urmare, nu există niciun drept
Page 63 of 71
care să fie prevăzut în legislația națională și al cărui conținut să fi fost restrâns ori a cărui
exercitare să fi fost împiedicată prin stipularea clauzeirespective.
Sub aspectul condiției relei – credințe, raportat la jurisprudența CJUE din cauza
Constructora Principado SA, C 226/12 și având în vedere toate aspectele referitoare la
încheierea contractului, Curtea apreciază că nu s-a făcut dovada încălcării acesteia,
existând premise ca banca să considere că reclamantii ar fi acceptat clauza în cazul unei
negocieri individuale. Se reține că banca a acționat corect și echitabil în stabilirea acestei
clauze întrucât nu a urmărit perceperea unor costuri fără a presta vreun serviciu..
Având în vedere circumstanțele existente la momentul încheierii contractului de credit,
astfel cum rezultă din actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază că reclamanti au avut
posibilitatea să prevadă toate consecințele juridice și economice pe care le presupunea
clauza, aceasta fiind clară și inteligibilă.
Obligația de transparență presupune utilizarea unor clauze contractuale clare, fără
echivoc, p_____ înțelegerea cărora nu sunt necesare cunoștințe de specialitate. Este
adevărat că cerința privind transparența clauzelor contractuale nu poate fi redusă numai la
caracterul inteligibil al acestora pe plan formal și gramatical, ci prezintă o importanță
esențială p_____ respectarea acestei cerințe și posibilitatea ca un consumator informat să
poată să prevadă, pe baza unor criterii clare și inteligibile, consecințele economice care
rezultă din clauzele contractuale în ceea ce îl privește (cauza Kasler și Rabai, C-26/13,
cauza M____, C143/13).
Curtea apreciază că reclamantii au avut posibilitatea să prevadă, la data încheierii
contractului de credit, consecințele juridice și economice pe care le implică clauza
respectivă.
Obligația de informare presupune acordarea de către profesionist a tuturor informațiilor
referitoare la condițiile creditului și distinctă de obligația de transparență. Însă, numai
încălcarea obligației de informare nu ar putea determina un dezechilibru semnificativ
între drepturile și obligațiile părților, fiind necesar să existe și o clauză contractuală care
să afecteze situația juridică a consumatorului, în sensul că acesta se află într-o poziție mai
puțin favorabilă în raport cu cea prevăzută de dreptul național.
Art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, în acord cu art. 3 alin. (1) din Directiva nr. 93/13,
stabilește trei condiții a căror îndeplinire cumulativă relevă caracterul abuziv al unei
clauze incluse într-un contract încheiat cu consumatorii: clauza să nu fi fost negociată
direct cu consumatorul, clauza să fie contrară bunei-credințe și prin ea însăși sau
împreună cu alte prevederi din contract, clauza să creeze un dezechilibru semnificativ
între drepturile și obligațiile părților, în detrimentul consumatorului.
Page 64 of 71
Din natura Contractului de Credit, rezultă obligațiile esențiale ale părților:
a) Obligația Băncii: de a pune la dispoziția împrumutaților suma solicitată în CHF;
b) Obligația împrumutaților: de a restitui suma împrumutataă (capitalul) în aceeași
monedă în care a fost contratată și de a plăti dobândă.
În prezenta cauză nu poate fi vorba de existența unui dezechilibru semnificativ între
drepturile și obligațiile părților. Astfel , obligației imprumutatului de a restitui creditul și
de a plati dobanda si comisioanele, îi corespunde dreptul băncii de a primi aceste sume la
termenul scadent, iar in situația in care imprumutatul nu este diligent să își execute
obligațiile intocmai la termenul scadent, îi corespunde dreptul băncii de a urmări
disponibilitățile imprumutatului.
In consecinta, p_____ aceste motive, Curtea va constata apelul ANPC nefondat si il va
respinge conform art. 480 alin.1 NCPC.
Asupra apelului formulat de apelanta-pârâtă P______ B___ ROMÂNIA S.A, prin prisma
motivelor de apel fo r mulate , Curtea constata urmatoarele:
In ce privește motivul de apel referitor la prescripția dreptului de a constata contravenția,
Curtea retine prevederile art. 13, alin. 1 și 2 din O.G 2/2001 privind regimul juridic al
contravențiilor:
„ (1) Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la
data săvârșirii faptei.
(2) In cazul contravențiilor continue, termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data
încetării săvârșirii faptei. Contravenția este continuă în situația în care încălcarea
obligației legale durează în timp.
Totodată potrivit dispozițiilor art. 13, alin. 1 și 2 din Legea 193/2000
„(1) Instanța, în cazul în care constată existența clauzelor abuzive în contract, obligă
profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum și să
elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul
activității profesionale.
(2) In cazul prevăzut la alin. (1), instanța va aplica și amenda contravențională prevăzută
la art. 16. ”
Acțiunea promovată de apelanta-reclamantă are ca scop eliminarea clauzelor abuzive
stipulate în contractele încheiate de bancă, neexistând prevedere legală care să prevadă un
termen în care ar putea fi promovată o astfel de acțiune.
Page 65 of 71
In mod corect instanța de fond nu s-a pronuntat asupra exceptiei prescriptiei, intrucat
sancțiunea prevăzută art. 16 din Legea 193/2000 este aplicată de către instanța de
judecată sesizată în acest sens și nu se poate reține o prescripție a dreptului de a constata
contravenția de către instanța de judecată câtă vreme procesul-verbal de constatare nu
prevede o contravenție.
Termenul de 6 luni p_____ aplicarea sancțiunii nu este incident în ipoteza angajării
răspunderii contravenționale în baza Legii 193/2000, respectiv în cadrul acțiunilor în care
instanța constată legalitatea și temeinicia procesului-verbal elaborate de către recurenta-
reclamantă,
In mod intemeiat susține ANPC ca respectivele clauze produc efecte continuu asupra
c_____________, părți în contractele de credit, iar î ncălcarea obligației legale de către
intimate-pârâtă durează în timp, prin încheierea și executarea în mod continuu a
contractelor de credit încheiate cu nerespectarea legii.
In ce priveste motivul de apel vizand excepția inadmisibilității invocată de către pârâtă,
raportat la constatarea caracterului abuziv al clauzelor prevăzute în contractul de credit
nr. xxxxxxxxxxxxxxxx/08.08.2008, tribunalul a retinut că petentul T______ B_____-
D_____ a formulat, separat și anterior sesizării instanței de către A.N.P.C., cererea de
chemare în judecată ce face obiectul dosarului nr. xxxxx/299/2015, înregistrat inițial pe
rolul Judecătoriei Sectorului 1, declinat apoi la Tribunalul Bucuresti, prin care se invocă,
printre altele, si caracterul abuziv al clauzei de la art. 3.2 din contractul de credit, insă a
retinut, in mod legal si temeinic, că, având în vedere, dispozițiile art. 12 alin.4 din Legea
193/2000, prin care se arată că dispozițiile alin. (1)-(3) nu aduc atingere dreptului
consumatorului căruia i se opune un contract de adeziune, ce conține clauze abuzive, de a
invoca nulitatea clauzei pe cale de acțiune ori pe cale de excepție, în condițiile legii.
În ce priveste motivul de apel vizand excepția inadmisibilității invocată de către pârâtă
raportat la dispozițiile art. 11 si 12 din Legea 193/2000, in raport de petentii P____
D_____, Țarnă M_____, D____ V_____/ M______ M______, P_____ V_____, A____
(D______) V______ prin reclamatiile inregistrate la reclamanta A.N.P.C., nu au invocat
caracterul abuziv al clauzelor contractuale de la 3.2, 8.4, 13.11. , in mod legal si temeinic,
Tribunalul a constatat că această excepție este una neîntemeiată raportat la prevederile
art.9 din Legea 193/2000, care dă dreptul A.N.P.C. să facă verificări si din oficiu cu
privire la respectarea dispozițiile referitoare la legislația consumatorului.
In ce priveste motivul de apel referitor la excepția lipsei de interes invocată de apelanta-
pârată, Tribunalul a respins excepția lipsei de interes a cererii privind constatarea
caracterului abuziv al clauzelor privind dobânda variabilă prevăzute în contractele
încheiate cu petenții P____ D_____, Țârnă M_____, D______ T_____, M__ F_____
Page 66 of 71
E____, D____ V_____ S____/M______ M______, P_____ V_____, D_______ E____ si
I____, Basturia V_____, M_______ M_____, I___ C_________ si A____ (D______)
V______ A______, retinand ca nu s-a făcut nicio probă cu privire la faptul că marja in
cazul acestor contracte nu a fost niciodata majorată de bancă.
Cererea de chemare în judecată este formulată în baza art. 12-13 din Legea 193/2000 ,
astfel, instanța de judecată în cazul în care consideră că în toate contractele de credit
deduse judecății există clauze abuzive, obligă profesionistul să le elimine din toate
contractele de credit în executare.
ANPC a formulat cererea de chemare în judecată în calitate de autoritate publică, p_____
a obține acordarea protecției întregii categorii a c_____________, prin pronunțarea unei
hotărâri care să a i bă drept consecință sancționarea contravențională a băncii și obligarea
acesteia la modificarea contractelor în curs de executare, prin eliminarea clauzelor
abuzive.
Potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 193/2000, în cazul în care
constată utilizarea unor contracte de adeziune care conțin clauze abuzive, organele de
control (prevăzute la art. 8 din prima lege citată) vor sesiza tribunalul de la domiciliul
sau, după caz, s_____ profesionistului, solicitând obligarea acestuia să modifice
contractele aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive, la cererea de
chemare în judecată fiind anexat procesul-verbal întocmit potrivit prevederilor art. 11 din
Legea nr. 193/2000.
Totodată, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, instanța, în cazul
în care constată existența clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice
toate contractele de adeziune în curs de executare, precum și să elimine clauzele abuzive
din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activității profesionale.
In ce priveste motivele de apel vizând fondul cauzei, Curtea va retine aspectele expuse cu
titlu prealabil din apelul reclamantei, la care va face trimitere.
In ce priveste clauzele contestate, art. 3.2 din fiecare dintre contractele aflate în litigiu,
respectiv contractele de împrumut p_____ refinanațarea unui credit de consum,
Tribunalul a constat at, in mod legal si temeinic, că , în ce priveste componenta dobânzii
variabile, reprezent ată de marja băncii, în contract , s-a stabilit că aceasta se poate
modifica în funcție de decizia băncii, fără a se identifica un criteriu concret si obiectiv pe
care să se intemeieze modificarea.
Instanța a rețin ut că, în mod evident, banca are dreptul de a stipula în contracte o
dobândă variabilă, însă, în cadrul acestui demers, trebuie să respecte dispozițiile
imperative din materia dreptului consumatorului. Or, stipularea unei dobânzi variabile,
Page 67 of 71
fără indicarea unui criteriu obiectiv și verificabil, nu îndeplinește exigențele dispozițiilor
legale din materia dreptului consumatorului, față de prevederile exprese ale art. 4 din
Legea nr. 193/2000.
Simpla decizie a băncii de a modifica marja nu se încadrează în sintagma „motivație
întemeiată” în condițiile în care nu au fost descrise situațiile concrete în care banca ar
putea decide variația marjei.
Prin motiv întemeiat, în sensul legii, se înțelege o situație clar descrisă, care să ofere
consumatorului posibilitatea să cunoască pe baza unor criterii clare modul în care se pot
modifica obligațiile sale de plată asumate prin contract.
Astfel, nu sunt prevăzute clar criteriile în funcție de care va opera modificarea dobânzii
pe care banca urmează a o aplica, astfel încât atât consumatorul, dar și instanța, să
aprecieze în ce măsură se justifică o eventuală majorare a ratei dobânzii.
P_____ a fi clar și inteligibil formulate clauzele care prevăd caracterul variabil al
dobânzii trebuie să se raporteze la indici obiectivi, publici și verificabili. Astfel, nu este
suficient ca o clauză să fie inteligibilă din punct de vedere gramatical, ci trebuie
prezentată o formulă concretă în funcție de care poate varia rata dobânzii, astfel încât
consumatorul să fie pe deplin informat și să poată anticipa, la momentul încheierii
contractului, consecințele economice ale unei atare clauze. Or, la momentul încheierii
contractului, consumatorul nu a putut anticipa care vor fi consecințele economice ale
acestei clauze în ceea ce privește propriul patrimoniu.
Dezechilibrul semnificativ rezultă din faptul că banca are dreptul discreționar,
necondiționat de elemente obiective, de a modifica în mod unilateral cuantumul dobânzii
ceea ce, în mod evident, încalcă exigențele bunei-credințe.
P_____ identitate de rațiune, se vor respinge si criticile vizand contractele incheiate de
petentii T______ B_____ D_____ și V_____ I____ , dobanda fiind variabila in functie de
evolutia pietei financiar -bancara și/sau a costului finanțării si gestionării creditului;
potrivit contractului, banca având dreptul discreționar, necondiționat de elemente
obiective, de a modifica în mod unilateral cuantumul dobânzii ( art. 3.2), încalc ând
exigențele bunei-credințe.
În concluzie, toate clauzele inserate in art. 3.2 din contracte le de refinanțare sau p_____
nevoi personale privind dobânda revizuibilă permit băncii să modifice cuantumul
dobânzii, in mod unilateral, fără să se raporteze la indici obiectivi, publici și verificabili ,
contrar cerintelor bunei-credințe, creând in detrimentul co n sumatorilor un dezechilibru
semnificativ _______________________________ părților.
Page 68 of 71
Tribunalul a mai constatat caracterul abuziv al clauzei de la art. 13.11 din contractele
deduse j u decății, prin care se stabileste că modificările prezentului contract se
efectuează în baza acordului părților, urmând a fi consemnate intr-un act adițional, cu
excepția celor privind valoarea dobânzii, anuităților si penalităților, care se vor opera de
către bancă.
Legea nr. 193/2000, prevede în art. 4 alin. (6) că : „ Evaluarea naturii abuzive a clauzelor
nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a
satisface cerințele de preț și de plată, pe de o parte, nici cu produsele și serviciile oferite
în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj
ușor inteligibil .”
Constatând ca, clauzele cuprinse in art. 3.2 din contracte nu sunt exprimate intr-un limbaj
clar si inteligibil, rezulta ca acestea pot face obiectul evaluării naturii abuzive a clauzelor
respective.
Prin art. 13.11, banca își rezervă dreptul de a modifica valoarea dobânzii, anuităților si
penalităților, fără a indica criteriile în funcție de care poate face asta.
Tribunalul a constatat, in mod legal și temeinic, că, lipsa unor criterii obiective si clare
p_____ modificarea prevederilor contractuale enumerate pune banca pe poziție de
superioritate față de consumator, dându-i posibilitatea acesteia să-și impună voința in
relațiile contractuale dintre părți.
Dezechilibrul semnificativ rezultă din faptul că banca are dreptul discreționar,
necondiționat de elemente obiective, de a modifica în mod unilateral cuantumul dobânzii,
anuitatilor, penalitatilor care se vor opera de către bancă, ceea ce, în mod evident, încalcă
exigențele bunei-credințe.
Referitor la motivul de apel privind d incalcarea de către instanta a principiului
disponibilitatii procesului civil, intrucat prima instanță a extins analiza si în afara celor 13
contracte de credit aflate in litigiu, Curtea are in vedere prevederile art. 13 din Legea nr.
193/2000 , potrivit cărora , (1) Instanța, în cazul în care constată existența clauzelor
abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs
de executare, precum și să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate,
destinate a fi utilizate în cadrul activității profesionale.
ANPC acționează în îndeplinirea atribuțiilor și a scopului p_____ care a fost înființată,
anume de aceea de a oferi protecție unei categorii generale a c_____________ și de a
constata contravenții.
Cererea de chemare în judecată are scop sancționarea profesionistului prin intermediul
instanței de judecată printr-o obligație de a face, anume aceea de a modifica toate
Page 69 of 71
contractele în curs de executare prin eliminarea clauzelor abuzive, și aplicarea sancțiunii
prevăzută de către art. 16 din Legea 193/2000.
Așa cum a învederat apelanta reclamantă, ANPC a formulat cererea de chemare în
judecată în calitate de autoritate publică, p_____ a obține acordarea protecției întregii
categorii a c_____________, prin pronunțarea unei hotărâri care să abiă drept consecință
sancționarea contravențională a băncii și obligarea acesteia la modificarea contractelor în
curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive.
In ce priveste puterea de lucru judecata invocata de apelanta parata prin raportare la
existența dosarelor - xxxxxx/299/2015 (P______ v. N____ C_________),
XXXXXXXXXXXXX (P______ v. G___), xxxxx /300/2014 (P______ v. M_____) -
soluționat de către prima instanță de către Judecătoria Sectorului 2 București,
XXXXXXXXXXXXX (P______ v. N______ P___) , Curtea retine ca, potrivit
inscrisurilor depuse de parata, filele 175 si urm, dosar fond, in privinta petentilor N____
C_________ si G___ I______ , nu s-a făcut dovada caracterului definitiv al sentintelor
pronuntate in privinta acestora, iar cu privire la petentii M_____ A__ M____ si N______
P___, acestea au fost solutionate doar in primă instanță.
Prin urmare, in privinta acestor petenti si a hotararilor pronuntate in contradictoriu cu
acestia, formulate, pe cale separată, nu se va retine puterea de lucru judecat deoarece p
uterea lucrului judecat este o prezumție legală, în virtutea căreia ceea ce s-a rezolvat
jurisdicțional, în mod definiitv, într-un prim litigiu va fi opus, fără posibilitatea dovezii
contrare, într-un proces ulterior, care are legătură cu chestiunea de drept sau cu raportul
juridic deja soluționat .
În consecinta, p_____ aceste motive, Curtea va constata apelul paratei nefondat si il va
respinge conform art. 480 alin.1 NCPC.

P_____ ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE

Respinge, ca nefondate, apelurile formulate de apelanta-reclamantă A__________
NAȚIONALĂ P_____ PROTECȚIA C_____________, cu s_____ în București,
_______________________, sector 1 și apelanta-pârâtă P______ B___ ROMÂNIA S.A.,
cu s_____ a___ la S__ Ț___ Z______ și Asociatii, în București,
_________________________. 4-8, clădirea America House, intr. Aripa de Vest,
Page 70 of 71
_______________, împotriva Sentinței civile nr. 506 din 14.02.2017, pronunțate de
Tribunalul București – Secția a VI-a Civilă, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în
contradictoriu cu intimatele-interveniente A________ R_____ A B_______, cu s_____
a___ la S__ Ț___ Z______ și Asociatii, în București, _________________________. 4-
8, clădirea America House, intr. Aripa de Vest, _______________, D_________
L______, domiciliată în București, Calea Giulești, nr. 129, ___________,
_______________ și O____ M______, domiciliată în București,
______________________. 22, ____________, _______________.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18.12.2018.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M______ I____ B____-P________ A______ L______ E______ Ecxarcu-H_____

GREFIER,
F_________ D______
Page 71 of 71

Decizie Clauze Abuzive First Bank Fosta Piraeus

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Decizie Clauze Abuzive First Bank Fosta Piraeus

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nr. unic (nr.

format vechi) : 36689/3/2015*

Acesta nu este document finalizat

S-ar putea să vă placă și