Procedura exproprierii

Legea nr. 33/1994 (procedura generală) Legea nr. 255/2010 (procedura specială)
1. Declararea utilității publice (prin act administrativ) 1. Declararea utilității publice se face chiar prin Legea
– art. 8-11 din Legea nr. 33/1994 nr. 255/2010 (astfel încât nu mai avem o propriu-zisă
etapă în acest sens);
1.1. Cercetarea prealabilă
- cercetarea prealabilă se face de către comisii numite de
către Guvern pentru lucrările de interes național,
respectiv de comisii numite de către delegația
permanentă a consiliului județean sau de primarul
general al municipiului București (art. 9);
- în urma cercetării prealabile se va stabili dacă există
elemente care să justifice exproprierea (art. 10);
- această operațiune material tehnică se materializează
într-un proces verbal care are natura juridică a unui aviz
consultativ (trebuie cerut dar nu trebuie respectat);

1.2.Publicarea actului de declarare a utilității

publice
- utilitatea publică se declară de către Guvern pentru
lucrările de interes național și de către consiliile
județene și Consiliul General al Municipiului
București pentru lucrările de interes local -celelalte
consilii locale nu au competență în această materie –
(art. 7). Pentru lucrările de interes local care se
desfășoară pe teritoriul mai multor județe, utilitatea
publică este declarată de către o comisie compusă din
președinții consiliilor județene respective.
- utilitatea publică se declară prin lege în măsura în care
sunt supuse exproprierii lăcașuri de cult, monumente,
ansambluri și situri istorice, cimitire și alte așezăminte
de valoare națională deosebită ori localități urbane sau
rurale în întregime.
- art. 7 alin. (4) ar putea pune probleme de
constituționalitate în ceea ce privește exproprierea
cimitirelor, întrucât în acord cu pct. III subpct. 10 din
Anexa la Legea nr. 213/1998, cimitirele orășenești și
comunale fac parte din domeniul public local. Pentru a
fi constituțional acest text, putem avea mai multe
interpretări posibile: a) art. 7 alin. (4) din Legea nr.
33/1994 a fost abrogat parțial odată cu adoptarea Legii
nr. 213/1998; b) pot fi expropriate doar cimitirele
proprietate privată a unităților de cult; c) este vorba de
o situație specială de aplicabilitate a teoriei mutațiilor
domeniale; d) prin declararea utilității publice prin lege
organică bunul este declasat, urmând regimul de
domenialitate privată;
- aceeași problemă de constituționalitate se pune și în
privința ansamblurilor și siturilor istorice, care

1
potrivit pct. I subpct. 27 din Anexa la Legea nr.
213/1998 fac parte din domeniul public național;
- actul de declarare a utilității publice de interes național
se aduce la cunoștință prin afișarea la sediul consiliului
local în a cărei rază este situat imobilul și prin
publicarea în M.O., iar cel de interes local se afișează la
sediul consiliului local în a cărei rază este situat
imobilul și se publică în presa locală. Dacă declararea
utilității publice se face prin lege, publicarea în M.O.
este necesară (art. 11 alin. 1);
- lucrările care vizează apărarea țării și siguranța
națională au caracter secret, prin urmare nu sunt supuse
publicării (art. 11 alin. 2);
- actul de declarare a utilității publice este un act
administrativ particular, care poate fi atacat în fața
instanței de contencios administrativ, în acord cu
prevederile Legii nr. 554/2004;

1.3. Înscrierea lucrărilor în planurile de urbanism

și amenajare a teritoriului
- imediat după declararea utilității publice, zona afectată
de expropriere trebuie modificată din punct de vedere
urbanistic, prin adoptarea unor noi PUZ-uri (planuri
urbanistice zonale) prin care să se reglementeze noi
UTR-uri (unități teritoriale de referință), astfel încât să
se evite emiterea unor autorizații de construire pentru
imobilele ce urmează a fi expropriate.
2. Măsuri premergătoare 1.Aprobarea indicatorilor tehnico-economici
2.1. Executarea planurilor cuprinzând terenurile (determinarea amplasamentului lucrărilor și
și construcțiile propuse spre expropriere estimarea costurilor exproprierii)
- în urma acestei operațiuni pot fi determinate parcelele
care trebuie expropriate, proprietarii imobilelor, titularii a) Elementul tehnic – determinarea
altor drepturi reale, precum și orice alte persoane amplasamentului lucrărilor (coridorul de
interesate, cuprinzând două etape: expropriere) – art. 5 din Legea nr. 255/2010
a) Publicarea la consiliul local al comunei, orașului, - întocmirea documentației trebuie să se raporteze la
municipiului pe teritoriul cărora se situează imobilele evidențele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate
expropriate; Imobiliară;
b) Notificarea tuturor titularilor de drepturi reale - amplasamentul lucrărilor este supus unei duble forme de
asupra imobilelor supuse exproprierii. Notificarea se publicitate: afișarea la sediul consiliului local al unității
face în 15 zile de la publicarea propunerii, atât către administrativ teritoriale din care face parte imobilul
titularii drepturilor reale principale, cât și către titularii
expropriat, respectiv publicarea pe site-ul de internet al
drepturilor reale accesorii; expropriatorului;
- bornarea tuturor punctelor de coordonare care definesc
2.2. Întâmpinarea amplasamentul;
- se depune la primarul U.A.T. unde se situează - includerea amplasamentului în planurile urbanistice
imobilul expropriat, în termen de 45 de zile de la generale (PUG) și adoptarea unor noi planuri urbanistice
primirea notificării; zonale (PUZ);
- întâmpinările vor fi soluționate în termen de 30 de zile
de către o comisie constituită în acord cu prevederile b) Elementul financiar: estimarea costurilor
art. 15; exproprierii necesare viitoarelor lucrări de

2
- în această etapă poate fi contestat inclusiv cuantumul utilitate publică – art. 5 din Legea nr. 255/2010
despăgubirilor; - vor fi evaluate imobilele supuse exproprierii, în baza
- comisia poate să accepte punctul de vedere al expertizelor întocmite și actualizate de camerele notarilor
expropriatorului (deci respinge întâmpinarea), poate publici;
respinge punctul de vedere al expropriatorului (admite - se stabilește termenul în care despăgubirile se virează
întâmpinarea) sau poate lua act de învoiala părților –art.într-un cont deschis pe numele expropriatorului, la
18; dispoziția proprietarilor de imobile – în această etapă se
- dacă punctul de vedere al expropriatorului este stabilește valoarea globală a despăgubirii – sumele vor fi
respins, acesta poate veni cu o nouă propunere, urmând virate de către Ministerul Finanțelor Publice către
aceeași procedură; reprezentantul expropriatorului;
- aprobarea tuturor indicatorilor tehnico-economici printr-
2.3. Contestația o H.G., H.C.J., H.C.L.;
- este soluționată de către Curtea de Apel – secția de - actul de aprobare a indicatorilor tehnico-economici
contencios administrativ și fiscal – din raza căreia se poate fi atacată la instanța de contencios de către cei
află imobilul; vătămați, dacă reușesc să probeze un exces de putere;
- contestația poate fi formulată de către proprietari sau
celelalte persoane titulare a drepturilor reale (dacă
întâmpinarea a fost respinsă), sau de către expropriator
dacă și noile propuneri de expropriere au fost respinse
(și a doua întâmpinare a fost admisă);
-în această procedură nu se poate decide asupra
exproprierii propriu-zise;

3. Exproprierea propriu-zisă 2. Consemnarea sumei individuale și afișarea listei

- instanța competentă este secția civilă a tribunalului
în raza căruia este situat imobilul supus exproprierii
(art. 21);
- în această etapă se verifică dacă procedura exproprierii
a fost urmată în acord cu prevederile legale, dar
controlul operează doar asupra condițiilor de formă, nu
și asupra fondului acestora;
- instanța de drept comun nu poate dispune anularea
actului de declarare a utilității publice, acesta fiind în
competența instanței de contencios administrativ;
- singurul criteriu de fond asupra căruia se va pronunța
tribunalul vizează utilitatea economică a părții din
imobil care ar rămâne neexpropriată, instanța având
posibilitatea de a dispune exproprierea totală dacă
exproprierea în parte nu este posibilă (nu este
echitabilă) – art. 24 alin. (4);
- calitatea de reclamant o expropriatorul (art. 21 alin. 2)
care este după caz: statul prin organismele desemnate
de către Guvern, pentru lucrările de interes național,
respectiv județele, municipiile, orașele și comunele,
pentru lucrările de interes local (art. 12 alin. 2). Dacă
transferul proprietății a fost stabilit amiabil, urmând ca
instanța să se pronunțe doar în privința despăgubirilor,
calitatea de reclamant o poate avea și expropriatul;
- calitatea de pârâți o vor avea: proprietarul, iar în cazul
în care acesta nu este cunoscut, posesorul imobilului;
imobilelor ce urmează a fi expropriate –art. 7-8 Legea
255/2010
a) Afișarea listei imobilelor ce urmează a fi
expropriate
- lista imobilelor ce urmează a fi expropriate și a
proprietarilor acestora urmează a fi afișată la sediul
consiliului local al unității administrativ teritoriale
traversate de coridorul de expropriere, respectiv pe pagina
de internet a expropriatorului;
- vor fi notificați proprietarii prin poștă, notificarea
cuprinzând intenția de expropriere, cât și anexa cu lista
imobilelor supuse exproprierii (notificarea prin poștă
trebuie făcută cu confirmare de primire);
- în termen de 20 de zile de la primirea notificării,
proprietarii au obligația de a se prezenta la sediul
expropriatorului în vederea stabilirii unei juste
despăgubiri (cu toate acestea, având deja un buget
prestabilit pentru despăgubiri, acestea vor fi stabilite pe
cale unilaterală de către expropriator);
- dacă cel notificat nu se prezintă, întreaga despăgubire,
stabilită pe cale unilaterală, se consemnează pe numele
acestuia;
- prin notificare se prevede și termenul în care imobilul
trebuie expropriat, care nu poate fi mai mic de 30 de zile –
textul ridică probleme de constituționalitate, întrucât în ar

3
titularii dezmembrămintelor proprietății (uzufructul,
uzul, servitutea, abitația, superficia); titularii drepturilor
reale accesorii (creditorii ipotecari și privilegiați);
- participarea procurorului este obligatorie (art. 23);
- tribunalul va dispune prin hotărâre judecătorească
atât exproprierea pe cale judiciară, cât și stabilirea
despăgubirilor;
- soluțiile pe care le poate pronunța instanța sunt
următoarele:
a) respinge cererea de expropriere;
b) pronunța o hotărâre de expedient în care să se ia act
de învoiala părților (art. 24 alin.1). Dacă părțile se
învoiesc doar asupra exproprierii, instanța va lua act de
învoială și va lua act de învoială și va stabili
despăgubirea (art. 24 alin. 2);
c) admite cererea de expropriere în totalitate, stabilind și
cuantumul despăgubirilor;
d) admite cererea de expropriere, împreuna cu eventuale
alte cereri reconvenționale (spre exemplu în situația în
care expropriatul solicită exproprierea totală a
imobilului);
4. Plata despăgubirilor și punerea în posesie a 3. Transferul dreptului de proprietate
4
putea fi interpretat în sensul în care eliberarea ar putea fi
făcută mai înainte de plata despăgubirilor (despăgubirea
nu ar mai fi prealabilă);
b) Consemnarea sumei individuale pe numele
proprietarilor expropriați
- stabilirea cuantumului despăgubirii, pe cale unilaterală,
de către expropriat, și comunicarea acestuia, prin
notificare, proprietarului expropriat;
- formularea cererii de plată a despăgubirii, de către
cel expropriat (proprietar, titularii celorlalte drepturi reale
sau orice altă persoană care justifică un interes – art. 19);
- emiterea hotărârii de stabilire a cuantumului
despăgubirilor și publicarea acesteia (se vor indica
persoanele îndreptățite, precum și cotele din despăgubire
care revin acestora);
- hotărârea va fi comunicată destinatarilor direcți, afișată
la sediul consiliului local, respectiv pe pagina de internet
a expropriatorului;
- sumele vor fi consemnate pe numele expropriaților,
moment de la care transferul dreptului de proprietate
poate opera, în acord cu prevederile art. 44 din
Constituție, astfel încât despăgubirea să fie prealabilă;
- cu toate acestea, în măsura în care persona expropriată
nu este de acord cu cuantumul despăgubirii, proprietarii
nu sunt cunoscuți, imobilul expropriat este în litigiu, cei
îndreptățiți nu vor putea dispune de despăgubire, până la
clarificarea situației juridice;
- în această procedură, se pun totuși probleme de
constituționalitate, întrucât despăgubirea nu este mereu
justă și prealabilă. Despăgubirea este stabilită de către
expropriator, prin act administrativ, spre deosebire de
procedura reglementată în Legea nr. 33/1994, unde
despăgubirile sunt stabilite de către instanță, existând
astfel riscul de a nu fi justă. Chiar dacă teoretic
despăgubirea este prealabilă, dacă se contestă cuantumul
acesteia, nu se mai poate dispune de suma respectivă,
până la soluționarea litigiului, moment la care transferul
dreptului de proprietate va fi operat;
- hotărârea prin care se stabilește cuantumul despăgubirii
poate fi contestată la secția civilă a tribunalului, în
condițiile prevăzute în art. 21-27 din Legea nr. 255/2010.
Contestația nu suspendă transferul dreptului de
proprietate;
- după depunerea tuturor înscrisurilor necesare pentru
dovedirea drepturilor celor îndreptățiți, respectiv după
soluționarea tuturor litigiilor, sumele vor fi eliberate celor
în drept;
expropriatorului - transferul dreptului de proprietate operează la momentul
- despăgubirea stabilită în acord cu dispozițiile Legii nr. emiterii deciziei de expropriere, act administrativ
33/1994 este justă (fiind stabilită în urma constituirii individual, emis sub condiție suspensivă (întrucât
unei comisii de experți compusă dintr-un expert numit transferul dreptului de proprietate operează doar după
de instanță, unul desemnat de expropriator și un al consemnarea sumelor individuale de la pct.2);
treilea din partea persoanelor care sunt supuse - potrivit art. 9 alin. (4) din Legea nr. 255/2010, transferul
exproprierii – art. 25) și prealabilă (întrucât transferul proprietății operează de drept, la momentul emiterii
dreptului de proprietate se produce numai după ce acestui act, fără a fi necesară comunicarea deciziei către
obligațiile impuse prin hotărâre judecătorească au fost persoanele expropriate. De lege ferenda, această
îndeplinite – art. 28 alin. 1); procedură trebuie reconsiderată, fiind necesar a se asigura
- instanța poate stabili despăgubirea între două limite: o formă de publicitate a deciziei;
cea minimă – suma oferită de către expropriator și cea - decizia de expropriere poate fi cenzurată pentru exces de
maximă – suma solicitată de către expropriat (art. 27 putere, de către instanța de contencios administrativ, în
alin. 2); temeiul Legii nr. 554/2004. Acțiunea în contencios nu va
- pentru stabilirea despăgubirii se va ține seama de conduce la suspendarea de drept a procedurii de
valoarea reală a imobilului (valoarea de piață a bunului expropriere;
expropriat);
- experții vor defalca despăgubirile cuvenite
proprietarului de cele ce se cuvin titularilor altor
drepturi reale (art. 26 alin. 3);
- termenul pentru plata despăgubirilor nu va depăși 30
de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de
expropriere (art. 30);
- emiterea titlului executoriu și punerea în posesie a
expropriatorului vor fi făcute numai pe baza unei
încheieri a instanței, din care rezultă că obligațiile
privind despăgubirea au fost îndeplinite, în cel mult 30
de zile de la plata acesteia (art. 31 alin. 1);
- În situații excepționale, care interesează apărarea țării,
ordinea publică și siguranța națională, și în caz de
calamități naturale, instanța poate dispune prin hotărâre
judecătorească punerea în posesie a expropriatorului, cu
obligația de a consemna pe numele expropriaților, în
termen de 30 de zile, sumele stabilite cu titlu de
despăgubire (art. 32);