Viraageh prea, Jud. Bacis, ASF. 17,699. din 05. 10. 2015. CLF. 2487271..God postal 65100. PR TT iter N.C, 86336/A/0001/UK/Ro Acreditat AN.M,C-S...N/C- SED AE 634674 /0002/0K/R0. Operator de date N,C..0028478 ‘ala; Tel/Fax: 023-261560 ~ secretariat: dhusiegmallicon ‘ite. nevaw.spitalbubusl.ro ne --_ 2016, esc Bunust, Feast document conjine informal si date care sunt proprietatea *Puaraut Oraser reproducerea si difucarea lor sunt in exclusivitate dreptul spitalulul Exemplarul nr... PROTOCOL PRIVIND ANTIBIOPROFILAXIA Data. 02-04 ieve_SSeMngturn!"” Verificat. Dir. Medical. Reiesrusbiaida, Data. of 6% 26/4 _Semnatura. Verificat pentru conformitate. Birou calitate. E aa «| Data, of. 0% 2eve Semnatura. PRE ‘Aprobat. Manager. Dr. Toron Mouhannad. Peas Data, oy 7076 _Semnatura. Diseminare, Catre sectia chirurgie a S.O.B. Elaborat. Dr Badita I nape, ‘As Pelin Camelia, "8 a ‘Aplicare. Personalul medico-sanitar al .0.B. ‘Componenta 5 aoe Data de Ia care se aplicA revit Descriares mediticarls _ prevederile edifiei peste Bdifia | 12-62-2015, Revizia 1 x 15 0%. 201 Revizia2 Revizia3 | Revitia acestui protocol se face tinand cont de rezultatele implementarii, indicatorilor de monitorizare de structura, de proces, rezultatelor obtinute, modificari legislative, modificari de circuite, reorganizari interne, etc. |_ Revizia nu este obligatorie decat daca se indeplinese cel putin unul dintre criteriile sus mentionate. Scop. Prevenirea infectiilor postoperatorii. Definitii Sub termen de antibioticoprofilaxie, in chirurgie, se subingelege administrarea antibioticelor preoperator cu fel de profilaxie a aparitiel infectilor postoperatorii. Documente de referinta. Ghid practic din 2015 de 1a Institutul .Matei Bals”. Biroul de calitate. 4Deserierea procedurii. Tn pofida celor mai bune tehnici de asepsie si antisepsie, unele intervent prezinta inerent un rise erescut de complicatitinfeetioase. Acestea pot fi sernnificativ reduse prin utilizarea judicioasa a antibioticoterapiei profilactice (8) Riscul relativ de aparitie a unei infectii postoperatorii este redat in urmatoarele: Rise 2-5% - interventie “curata\", fara infectie preoperatorie si fara deschiderea unui tract (digestiv, genital etc). Rise < 10% - interventie "curata\", cu deschiderea tractului digestiv, biliar, genital si contaminare minima (colecistectomie "programata\", rezectie gastrica, apendieectomic "simpla\", histerectomie). Rise > 20% - interventie in care exista 0 contaminare tisulara ineviila (rezectie colonica, apendicectomie pentru apendicita gangrenoasa/perforata). Rise > 30% - interventie efectuata in prezenta, sau impusa de o infectie pre-existenta (peritonite bacteriene difuze, abcese intraperitoneale, supurati retroperitoneale, perforati intestinale) Rise > 50% - chirurgie colonica de urgenta pentru perforatii sau obstructii lumenale. Profilaxia antibiotica poate reduce cu pana la 75% infectiile postoperatorii in cazul interventilor cu rise de contaminare erescut, iar pentru operatiile cu rise mai mie poate chiar sa elimine in totalitate acest pericol. ‘Administrarea profilactica a antibioticelor nu poate substitui masurile riguroase de asepsie si antisepsie, executia tehnica atenta, pentru reducerea la minim a posibilitatilor de eontaminare septica. Pentru a fi eficienta, profilaxia antibiotica trebuie sa asigure concentratii serice ridicate ale drogului superioare concentratiei minime inhibitorii pe toata durata contaminarii microbiene, ‘Antibioticele vor trebui administrate imediat inaintea interventiei, astfel incat cheagurile de fibrina, seroamele, sau hema-toamele formate in aria operatiei, sa contina coneentratii suficient de mari de chimioterapie. Realizarea acestui scop este posibila prin administrarea primei doze de antibiotic cu cel mult ora inaintea interventei, sau preferabil imediatinaintea inductiei anestezice. Este inutila initierea antibioticoprofilaxiei cu mai mult de 1-2 ore inainte de inceperea operatiei. ‘Antibioticele vor fi administrate in dozele si la interlete utilizate in antibioticoterapia curati. O Singura doza este suficienta daca antibioticul administrat parenteral atinge rapid concentratia pacteri-cida, daca interventia nu dureaza excesiv de mult, daca inocularea septica este minima si daca interventia nu decurge cu pierdere importanta de sange. Cand aceste conditii nu sunt indeplinite, este preferabila repetarea dozei de antibiotic la un interl de circa 4-6 ore (7) ‘Alegerea antibioticului trebuie facuta in concordanta cu germenii presupusi a fi implicat in contaminarea chirurgicala. Astfel, in chirurgia intestinala trebuie acoperit spectrul aerobilor eram-negativ si al anaerobilor fecali (Bacilus fragilis), pentru sfera biliara se da atentie gram- negativilor enterici (Escherichia coli, Klebsiella, Enterococi, Pseudomonas). iar in chirurgia tinecologica tinta principala o constituie germenii anaerobi (Bacteroides, Clostri-dium), dar si Staphylococcus aureus, enterococii (Enterococcus faecalis). Ori de cate or este posibila conturarea spectrului microbian (bilicultura, secretii peritoneale), acest lucru este extrem de benefic pentru eficienta antibioticoprofilaxiei ‘Antibioticele nu trebuie sa aiba niveluri ridicate de toxicitate si rise crescut de reactii adverse, nu trebuie sa fie de "prima linie\"; de exemplu, se evita utilizarea "profilactica\” a cefalosporinelor de generatia a Ill-a. Alegerea lor trebuie sa tina seama si de raportul cost- eficienta. ‘Antibioticoterapia in regimuri "standard\" nu fi aplicata de rutina tuturor interventiilor 1erecomandabila o astfel de strategie in operatiile "curate\" din FTALUL OR. BUHUSI BIROU CALITAT Biroul de calitate. 2- plagile operatori se- pot contamina cu flora microbiana insensibila la antibioticul utilizat in profilaxie; Se pot selecta tulpini rezistente ce implica riscuri crescute de aparitie a unor infecti intraspitalicesti costurile si reactiile adverse posibile reduile (insuficienta renala, hipoacuzie, anafilaxie, erupt cutanate, infectii fungice, enterocolite pseudomem-branoase), depasese evident minimele antaje obtinute prin antibioticoprofilaxie in operatiile "curate\" Redam in continuare prineipalele tipuri de interventii chirurgicale in care antibioticoprofilaxia a dovedit beneficii clinice evidente: 1 Interventii cu tise septic in sfera gastroduo-denala: stenoza pilorica, hemoragie digesti superioara, ulcer sau cancer gastri 2. Interventii cu rise septic in sfera hepato-bili-ara: coleci acuta, litiaza de cale biliara principala. + Revectii de intestin subtire sau rezectii co-lonice; cand astfe! de operatii se efectueaza *programat\’, profilaxiei antibiotice intravenoase tre-buie sa i se adauge pregatirea mecanica @ intestinului (wash-out) si reducerea septiitatitintralumenale prin administrarea per os de Neomicina si Eritromi-cina inaintea interventiei. 4, Apendicectomic. 5, Amputatii de membre pentru ischemie acuta sau cronica. 6. Cura chirurgicala a eventratiilor prin protezare cu plasa. 7. Arsuti intinse, cu indice prognostic peste 40. 8, Plagi accidentale ale membrelor cu potential septic ridicat 9, Plagi penetrante si/sau perforante toraco-pulmonare si abdominale: 10, Fracturi deschise. Scheme uzuale de antibioticoprofilaxie in chirurgie ~ Chirurgie Gastroduodenala: cefalosporind. = Chirurgia biliara: Cefalosporina + Aminoglicozid. Unasyn dup& Augmentin. - Chirurgie intestinala si color Cefalosporina + Metronidazol. Ampicilina + Gentamicina + Metronidazol Unasyn dup Augmentin + metronidazol. - Apendicectomi Metronidazol (iv rectal Sau) + Cefalosporina. ~ Amputatiile unor segmente ale membrelor: + Metronidazol penicilinei. - Plagi penetrante toraco-abdominale: Cefalosporina + Metronidazol. Ciprofloxacina + Metronidazol - Politraumatisme: Cefalosporina. Aminoglicozid + Clindamicina. - Arsuri intinse: Cefalosporina. Unasyn dupa Augmentin, = Chirurgie ginecologica: ita acuta, angiocolita, pancreatita at Cefalosporiné + Metronidazol. Daca in cursul interventiei chirurgicale apare un timp septic important neprezut (deschiderea ccidentala a unui lumen septic, deschiderea de colectii purulente, granuloame suprainfectate), se recomanda administrarea imediat a unui antibiotic corespunzator florei ectiv. Cand contaminarea este importanta, se poate continua Biroul de!antibioterapia postoperator cu inca 2-3 administrar. Conduita cea mai eorecta in aveste cazurt constituie insa trecerea fara rezerve de la intentia antibioticoterapiei profilactice la 0 amibiotico-terapie curati propriu-zisa. + Clasificarea antibioticelor + Mecanismele de actiune ale antibioticelor + Rezistenta microbiana ia antibiotice - spectrul antimicrobian + Lactaminele + Carbapenemi + Antibioticoprofilaxia + Vindeeare terapie cu antibiotice + Antibiograma - ghid pentru antibioticoterapie + Asocieri de antibiotice in practica chirurgicala + Infectiile nosocomiale + Infectiile chirurgicale la pacientii imunodeprimati Responsabilitati. Preventul protocol este efectuat pentru afi respectat de tot personalul medico-sanitar al SOB. Nu este cazul Motivarea elaborari ‘Acest protocol a fost elaborata in scopul cuncasteri si respectarii normelor medico- sanitare pentru prevenirea si tratarea Inf. postoperatorit BU 8180U caurare | Spitalul Orasenese Buhusi. Biroul de calitate. = 4Distribuire documentatie protocol privind antibioprofilaxia. Data, 04 ©. 2646, ‘Exemplarul | Data | Numarul | Sectia/eompartimentul | Cine a primit ‘Cod/ nr Ose gaseste | difuzan ex, unde a fost difuzat exemplarul. | inregistrare la. difuzat fh SMC. leb.ct zi 1 Comp. Chirurgie Dr. Toron M. er 2.__| Comp. ATL Dr. Crasmariue [3592 3.___| Comp. Ortopedie Dr. Enache M. “Tabel luare la cunostinta/ instruire de catre/ a. personalului pentru protocolul privind antibioprofilaxia, Data. 5-0. Coie ‘Nume / prenume Funetia. ‘Sefnnatura, 1_| Dr Toron Medic 2__| Dr. Crasmariue Medic ee 3__| Dr. Enache Medic t24,.__| B rata la care urmeaza sa fie efectuata testarea.personalului © 0% 20/6 Tabel testare personal Data testarii, G0 216 Cine a efectuat testarea. Dr. Badita lulia Nume / prenume B. | S. | Ns. | Sempatura T__| Dr. Toron x 7 [2 _| Dr. Crasmariue AS 3 | Dr. Enache Lx WZZAR [serra Siow cau Biroul de calitate. 5Sivanvo nome Gee iy ‘ayeuy[e9 ap [NOME laure uo anya “guan ogeuieseig injends Pee Seat a, al gems, Zeunsepl _ “ese. “JaHpooo oad ¥ aayyEyeUNGUIT 9p HAASE A) wol sa quoumyes, onsouserq + ye)[NZ9.4 9p LoyeoIPUL SPUDTE aquoured oq -soaoad ap 120}891pUT (roused ap 114080409 a4) auanuayfiut apootpaw ajuaisisp oypatu) [euoss9g. suanjonays ap HoyeorpUL wep pear ep ¢ eae Gina wep 1 eaneuy “SaeZAO HOUT OP “so]HOyoIpUT # woIporad wAyEUY Inynzoyea_pUT vasrUINUDG surxejyoadorqnue puysiad [njosoyo.d B] Jojsoyeoypur yiod ezqeue /ezuzt4oyuOU 9p WAOVEsXpU nyUad LoyeZHTEAIUID