Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pentru autorizarea și punerea pe piață a unui nou medicament, acest design experimental
trebuie aplicat în mod obligatoriu de către compania farmaceutică producătoare, cu scopul de a
evalua eficiența terapeutică a noului produs, în cadrul unor trialuri clinice de fază II și III.
Un astfel de studiu este și cel exemplificat în continuare, privind eficiența terapeutică a aspirinei
în doze reduse, ca tratament adjuvant în ulcerele venoase ale membrelor inferioare.
Ulcerele venoase ale membrelor inferioare sunt cauzate de hipertensiunea venoasă de lungă
durată, consecinţă a insuficienţei venoase cronice. Ele apar frecvent la nivelul membrelor
inferioare, în regiunea gambei și a maleolelor. Ulceraţia poate fi difuză sau circumscrisă, cu
margini neregulate, uşor denivelate, și fundul ulcerației acoperit frecvent de țesut de granulație și
depozite de fibrină. Pentru mai multe detalii despre această patologie puteți accesa și acest link.
Jull A, Wadham A, Bullen C, Parag V, Kerse N, Waters J. Low dose aspirin as adjuvant treatment for venous leg
trial (Aspirin4VLU). BMJ. 2017;359:j5157. Available from : http://www.bmj.com/content/bmj/359/bmj.j5157.full.pdf
Conform autorilor acestui studiu, aspirina în doze moderate (300 mg) fusese deja sugerată, în
urma altor două trialuri clinice, ca tratament adjuvant eficient al terapiei prin compresie mecanică
utilizată în mod curent pentru tratamentul ulcerațiilor varicoase ale membrului inferior / ulcer
varicos / ulcer venos al membrului inferior (UVMI).
Cu toate acestea, eficiența terapeutică a dozelor mici de aspirină (150 mg) ca tratament adjuvant
al UVMI nu fusese încă studiată și publicată în literatură.
De aceea, în condițiile existenței unui mecanism biologic de acțiune plauzibil, datorat efectului
anticoagulant al aspirinei, autorii articolului citat și-au propus să testeze ipoteza existenței unei
eficiențe terapeutice și în cazul dozelor mici de aspirină (150 mg), ca posibil tratament adjuvant
al UVMI.
Scenariul studiului
S-a realizat un trial clinic randomizat, controlat placebo, orb, cu grupuri paralele, pentru
verificarea eficienței terapeutice în favorizarea vindecării ulcerului varicos al membrului inferior, a
dozei de 150 mg/zi de aspirină administrată per os (pe cale orală), timp de 24 de săptămâni, în
prezența unei terapii de fond prin compresie mecanică.
Vindecarea ulcerului varicos a fost definită în studiu ca existența unei reepitelizări complete a
ulcerației de referință (ulcerația cu diametrul inițial cel mai mare, în cazul fiecărui pacient).
Au fost incluşi în studiu 251 de pacienți adulți cu ulcer varicos al membrului inferior în diferite
stadii din 5 centre de îngrijire comunitară din Noua Zeelandă (Auckland, South Auckland,
Waikato, Christchurch, şi Dunedin): 125 au fost randomizați în lotul experimental (tratat cu
aspirină + compresie mecanică) și 126 în lotul de control (tratat placebo + compresie mecanică).
3. Protocolul studiului
1. Scopul, obiectivele şi ipotezele cercetării
Scopul studiului
Evaluarea eficienței terapeutice a dozei de 150 mg/zi de aspirină administrată per os timp de 24
de săptămâni în vindecarea ulcerului varicos al membrului inferior (UVMI), ca tratament asociat
compresie mecanice a membrului inferior.
Obiectivele studiului
Ipotezele statistice
H0: Nu există diferențe semnificative statistic între reducerea medie a suprafeței ulcerației de
referintă în lotul experimental (tratat cu aspirină) față de lotul de control (placebo).
H1: Există diferențe semnificative statistic între reducerea medie a suprafeței ulcerației de
referintă în lotul experimental (tratat cu aspirină) față de lotul de control (placebo).
H0: Nu există diferențe semnificative statistic între proporția vindecării ulcerului varicos în lotul
experimental (tratat cu aspirină) față de lotul de control (placebo).
H1: Există diferențe semnificative statistic între proporția vindecării ulcerului varicos în lotul
experimental (tratat cu aspirină) față de lotul de control (placebo).
3.Tipul studiului:
În funcţie de obiectivele studiului:
o Analitic (se fac teste, analize, comparaţii, se caută legături, asocieri);
În funcţie de rezultatele vizate / intervenția cercetătorului asupra subiecţilor şi
evoluţiei bolii studiate):
o Experimental (cercetătorul intervine în mod controlat asupra cursului natural al
ulcerațiilor varicoase; administrarea aspirinei);
În funcţie de design:
o Cu grupuri paralele (fiecare subiect e alocat unui singur grup, pe toată durata
studiului: aspirină sau placebo);
În funcţie de obiectivul trialului:
o Trial de eficiență terapeutică / trial pragmatic (trial realizat în condiţii
asemănătoare cu cele din viața curentă, incluzând eventualele probleme de complianță
la tratament a pacienților);
În funcţie de ipoteză clinică:
o Trial de superioritate (ipoteza trialului este că aspirina e superioară față de
placebo);
În funcţie de faza de dezvoltare a medicamentului:
o Trial de Faza IV (Faza de farmacovigilenţa / postmarketing – după lansarea
(aprobarea) pe piaţă a medicamentului. Se evaluează alte beneficii ale aspirinei,
medicament aprobat şi existent pe piaţă.).
Observație: Dacă evaluarea eficienței terapeutice s-ar fi realizat în scopul obținerii aprobării de
comercializare a unui medicament nou, ar fi fost tot un studiu pentru verificarea eficienței
terapeutice, însă trialul ar fi fost de fază II sau III.
Populaţia ţintă
Pacienți adulți din 5 centre de îngrijire comunitară din Noua Zeelandă (Auckland, South
Auckland, Waikato, Christchurch, şi Dunedin).
Eşantionul de studiu
Criterii de includere
Pacienți adulți care puteau tolera terapia prin compresia membrului inferior cu ciorapi elastici de
compresie, capabili să ofere consimțământ informat de participare în studiu, a căror medic de
familie a confirmat că pot fi tratați cu aspirină sau placebo, și care aveau un diagnostic confirmat
de ulcer varicos al membrului inferior (conform unei definiții de caz bine precizate și prezentate în
articol).
Criterii de excludere
Au fost excluse din studiu persoanele însărcinate sau care alăptau, cele cu antecedente de
infarct miocardic, accident vascular cerebral, atac ischemic tranzitor, angina pectorală, boală
arterială periferică majoră, pacienții cu un istoric de reacții adverse legate de utilizarea aspirinei
(hipersensibilitate, alergie, astm indus de aspirină sau alte medicamente antiinflamatoare
nesteroidiene), pacienții care utilizau deja aspirină sau alt tratament anticoagulant; pacienții cu
afecțiuni sau tratamente coexistente care indicau, sau, dimpotrivă, contraindicau utilizarea
aspirinei, precum și pacienții considerați, din orice alt motiv, ca neputând participa în mod sigur la
acest trial clinic, sau care nu și-au oferit consimțământul informat de participare la studiu.
Cercetătorii au calculat o talie minim necesară de 318 participanți, pentru a putea pune în
evidență o ameliorare cu cel puțin 15% a ratei de vindecare în prezența tratamentului adjuvant
cu aspirină, estimată din studii anterioare, cu un risc de eroare de tip I de α=0,05, și o putere a
studiului de cel puțin 90%. Pentru atingerea, în aceleași condiții, a unei puteri minim acceptabile
de 80%, talia calculată de către cercetători a fost de 238 de participanți.
Efectele studiate:
Principalele efecte studiate au inclus: modificarea suprafeței ulcerate și proporția
participanților vindecați.
Studiul a urmărit și alte efecte, ce nu vor constitui însă obiectul scenariului de studiu propus
dumneavoastră spre rezolvare: timpul scurs până la vindecare (evaluarea eficienței terapeutice
prin analiză de supraviețuire), modificarea calității vieții pacienților, și apariția unor efecte
adverse. În plus, studiul a analizat și eficiența alocării mascate a tratamentului și a urmărit
controlul efectului unor factori de confuzie cunoscuți, prin analize multivariate de ajustare.
Autorii studiului nu au utilizat grafice de medie sau box-plot ale variabilelor cantitative în
grupurile comparate, tabele de contingență sau reprezentări grafice ale frecvențelor de
vindecare observate în studiu, însă, planul studiului dumneavoastră poate cuprinde și
asemenea metode grafice / tabelare de evaluare preliminară și ilustrare a relaţiei dintre
variabilele studiate.
Analiza statistică în funcție de obiectivele acesteia:
2. Evaluarea existenţei efectului terapeutic
o Testul t-Student pentru eșantioane independente - pentru compararea reducerii
medii a suprafeței ulcerației de referintă în lotul experimental față de lotul de control
(presupunând existența unei distribuții normale a variabilei de interes în populația țintă).
o Testul Chi pătrat (χ2) - pentru compararea proporției participanților vindecați din
cele două loturi studiate;
3. Cuantificarea eficienței terapeutice (numai dacă la obiectivul anterior se poate dovedi
existența unui efect terapeutic semnificativ al aspirinei 150 mg/zi în tratamentul adjuvant al
ulcerului varicos)
o Estimatorii punctuali şi intervalele de încredere (95% CI) ale unor indicatori
medicali de cuantificare a eficienței terapeutice:
o Riscul relativ (Relative Risk sau Risk Ratio): RR=REE/REC
o Reducerea abolută a riscului (Absolute Risk Reduction): ARR=|REE-REC|
o Numărul necesar pentru a trata (Number Needed to Treat): NNT=1/ARR
Instrumente de analiză utilizate: versiunea 9.4 a programului SAS (Statistical Analysis
System).
Grupurile randomizate s-au dovedit a avea caracteristici comparabile, cu excepția unor diferențe
în privința vârstei și a proporției participanților aflați la primul episod de ulcer varicos vs. cei cu
ulcer recidivant.
Rata de urmărire în studiu (follow-up) a fost de 100% pentru efectul principal urmărit.
Reducerea suprafeței ulcerate față de valoarea inițială a fost de 4,1 cm2 în grupul tratat cu
aspirină și de 4,8 cm2 în grupul tratat cu placebo (p=0,25). Astfel, diferența medie între grupuri a
fost de -0,7 cm2 (95% CI -1,9 cm2 – 0,5 cm2).
Proporția participanților complet vindecați după 24 de săptămâni a fost mai mică în grupul tratat
cu aspirină (70,4%, adică 88 de subiecți) vs. 80,2%, adică 101 subiecți în grupul placebo.
Această diferență nu a fost semnificativă statistic (χ2=1,53, p=0,22).
În urma identificării rezultatelor de mai sus din articol, putem să construim tabelul de contingență
corespunzător situației descrise de autori, chiar și în lipsa publicării acestui tabel în articol:
Aspirina 88 37 125
Pe baza acestui tabel de contingență putem calcula estimatorii punctuali ai indicatorilor medicali
de cuantificare a eficienței terapeutice. Pentru aceasta calculăm următorii indicatori de eficiență
terapeutică:
RR=REE/REC=(88/125)/(101/126)=0,704/0,802=0,878
RAR=|REE-REC|=0,098
NNT=1/RAR=1/0,1=10
Observații:
Așadar, la persoane cu ulcere varicoase ale membrelor inferioare tratate prin compresie
mecanică a membrului afectat, tratamentul cu doze mici de aspirină (150 mg/zi) timp de 24 de
săptămâni nu a crescut procentul participanților cu ulcere varicoase vindecate și nu a îmbunătățit
reducerea suprafeței ulcerate.
Cum acest studiu a fost însă și el unul negativ, în care frecvența vindecării a fost mai mare în
lotul placebo decât în lotul tratat cu aspirină (o diferență apărută însă din întâmplare, ea nefiind
semnificativă statistic !), dacă am calcula și interpreta estimatorul punctual al RR acesta ne-ar
arăta că:
în eșantionul studiat, proporția subiecților tratați cu aspirină și care s-au vindecat a fost
de 1,4 (1/0,878) ori mai mică decât proporția subiecților tratați cu placebo care -au vindecat.
Efectul terapeutic cuantificat, fiind însă unul nesemnificativ statistic, dacă ar fi să calculăm
intervalul de încredere asociat estimatorului punctual al RR în acest caz, acest interval ar include
valoarea neutră a unei rații, adică 1, confirmând astfel lipsa de semnificație statistică a RR în
acest studiu.
Reducerea absolută a riscului:
RAR (ARR)=|REE-REC|=0,1=10% (95%CI -1% ; 20%)
Din motivele prezentate mai sus, reducerea absolută a riscului (ARR=absolute risk reduction),
dacă ar fi calculată după formula și cu intervalul de încredere de mai sus, ne-ar arăta că:
în eșantionul studiat, rata absenței vindecării în lotul tratat cu aspirină a fost cu 10% mai
mare decât rata absenței vindecării în lotul placebo.
în 95% din populația țintă, ne putem aștepta ca rata absenței vindecării în lotul tratat cu
aspirină să varieze de la o valoare cu 1% mai mică decât în lotul placebo, la o valoare cu
20% mai mare decât în lotul placebo.
și pentru acest indicator medical (ARR), intervalul de încredere asociat estimatorului
punctual al acestuia include valoarea neutră, (care este 0% în cazul unui indicator rezultat în
urma unei diferențe de risc), ceea ce denotă lipsa semnificației statistice a acestei reduceri
de risc privind evenimentul studiat (în acest caz, absența vindecării).
Numărul necesar pentru a trata (pentru a avea un beneficiu):
NNT=1/RAR=1/0,1=10
Amintindu-ne din nou că acest studiu este unul negativ (ipoteza nulă privind lipsa eficienței
terapeutice a aspirinei 150mg/zi nu a putut fi respinsă), și în plus, frecvența vindecării fiind mai
mare în lotul placebo decât în lotul tratat cu aspirină (diferență nesemnificativă statistic, însă !),
dacă am calcula și interpreta estimatorul punctual al NNT=10, acesta ne-ar arăta că:
în eșantionul studiat, la fiecare 10 pacienți tratați, un pacient în plus s-a vindecat din lotul
placebo față de lotul tratat cu aspirină.
Observații:
1. Un tratament ideal are NNT=1, adică fiecare pacient tratat din lotul experimental va avea
un beneficiu în urma tratamentului, sau va evita un eveniment negativ (e.g. decesul,
agravarea bolii, absența vindecării), în timp ce nici un pacient din lotul de control nu va avea
un asemenea beneficiu (sau nu va evita un eveniment de sănătate negativ).
2. În funcție de tipul patologiei tratate și de gravitatea evenimentului evitat prin tratament,
NNT este de obicei considerat important clinic atunci când valoarea sa est apropiată de 1,
uneori însă, chiar și valori mai mari, de 3-5 sau chiar >10 pacienți pot fi considerate
importante clinic, în special în situațiile când evenimentul evitat este unul foarte grav (e.g.
decesul) sau în lipsa unor alternative terapeutice mai eficiente, bineînțeles, cu condiția să fi
fost dovedită în prealabil semnificația statistică a eficienței terapeutice.
3. Dacă sunt concepute cu o putere suficient de mare pentru a pune în evidență și efecte
de mărime redusă, și dacă sunt conduse în mod corect și riguros, trialurile negative (cele
care nu reușesc să dovedească eficiența terapeutică a unui medicament evaluat) pot aduce
informații la fel de valoroase ca cele rezultate din trialurile pozitive (cele care reușesc să
dovedească eficiența terapeutică a medicamentului evaluat).
Concluzia studiului
Rezultatele acestui studiu nu susțin utilizarea aspirinei în doze mici (150 mg/zi), ca tratament
adjuvant al terapiei prin compresie mecanică în ulcerele varicoase ale membrului inferior