Despre Ștefan cel Mare aflăm din cronicile vremii că era „mic la stat, mare

la sfat” și iute la mânie. Secole la rând, însă, nu s-au știut detalii legate de
trăsăturile chipului său. De pildă, în statuia care străjuiește intrarea în
Palatul Culturii din Iași, Ștefan cel Mare este înfățișat cu barbă.

Statuia a fost comandată la jumătatea secolului al XIX-lea. Cel care a

primit sarcina să o execute era un sculptor francez. Însă în 1883, atunci
când a fost dezvelită pentru public, într-o ceremonie fastuoasă și cu salve
de tun, a stârnit indignare pe motiv că nu semăna cu voievodul. Inițial s-a
crezut că artistul a încurcat comenzile.

De fapt, abia cu doi ani înainte de inaugurarea statuii ecvestre, istoricii au

ajuns la concluzia că Ștefan cel Mare nu a purtat niciodată barbă ci doar
mustață. Sculptorul care lucra deja la statuie primise, însă, alte indicații. O
primă dovadă a adevăratei înfățișări a voievodului o găsim în într-un
Tetraevangheliar descoperit într-o mănăstire din Cernăuți în 1881. Este un
manuscris de la 1473.

„Este important pentru că redă cea mai fidelă imagine a lui Ștefan cel
Mare. Până atunci imaginea lui Ștefan era cunoscută mai ales din
portretele din bisericile ctitorite de acesta, dar multe dintre acestea erau
refăcute în secolul al XVII-lea, al XVIII-lea și chiar secolul al XIX-lea”,
afirmă Adriana Miron, muzeograf Palatul Culturii.

Pictorii care au refăcut portretele din biserici i-au adăugat barbă, după
moda epocii.

„A reușit în lunga sa domnie să construiască foarte multe biserici, să fie

ctitor, cel mai important ctitor de biserici din Moldova din întreg Evul
mediu românesc”, spune Adriana Miron, muzeograf Palatul Culturii .

„Este în primul rând cel mai important voievod român, cu o domnie foarte
lungă, singurul care după diverse lupte s-a întors pe tronul lui. Ba mai mult
decât atât, a avut abilitatea militară și bineînțeles diplomatică de a
transforma potențialele înfrângeri în victorii. Și mă refer mai ales la
momentul 1476 când Mahomed al II-lea cuceritorul Bizanțului era în
Moldova și când o boală l-a ajutat ca turcii practic să părăsească Moldova
înfrânți”, spune Emil Ursu, directorul Complexului Muzeal Bucovina.

„Occidentalitatea lui Ștefan cel Mare rezidă în faptul că a știut să fie un

domn modern, să impună un anumit ceremonial la curtea sa”, afirmă
Lăcrămioara Stratulat, directorul Palatului Culturii.

„În mod deosebit mă intrigă absolut tot ce ține de Ștefan cel Mare pentru
că în primul rând sunt student la istorie. Absolut tot ce există în această
expoziție reprezintă vibrația unei epoci și a unui veac, a unei stări de
spirit”, spune un turist.

Toate obiectele din expoziție sunt unicat, iar valoarea lor este una imensă.

„Tronul a fost descoperit la Suceava în zona din fața Cetății de Scaun. Este
după cum se poate observa un tron din gresie locală, iar pe el este sculptat,
în față un cap de bour, iar în spate se repetă același motiv.