RESTAURARE

AN IV SEM I
SEMINAR

CASTELUL
CORVINILOR

BUDAU ROBERT, LUCA ANDA

CUPRINS
1.LOCALIZARE3
2.PLAN DE SITUATIE.5
3.PROPRIETARI6
4.ISTORIA CONSTRUCTIEI CASTELULUI9
5.INCENDII ISTORICE25
6.ETAPE DE RESTAURARE31
7.PROPUNERE DE RESTAURARE60

LOCALIZARE

JUDETUL HUNEDOARA
Fiind un loc prielnic pentru dezvoltarea unei asezari, oamenii si-au gasit adapost
in aceasta regiune din cele mai vechi timpuri (dovezi arheologice pe dealul SanPetru
langa castel: epoca bronzului, a doua epoca a fierului, civilizatia dacica, romana,
perioada marilor migratii, evul mediu timpuriu).
Pozitia deosebit de favorabila pentru apararea acestui deal (si forma o uriasa
elipsa de pamant inchide platoul spre miaza-noapte, rapele extraordinar de abrubte
ingreunand acesul pe colina dinspre celelalte puncte cardinale) situat intre vaile Cernei
si Zlastiului, principale cai de acces in vechiul tinut al ,,padurenilor, rascruce a
drumului vechi spre Hateg, justifica fortificarea puternica si utilizarea indelungata a
acestui punct strategic.

Fierul, una din marile bogatii subterane, precum si aurul al carui nume il evoca
paraul Zlasti, a facut ca aceasta regiune sa fie implicata in schimburile economice din
cele mai vechi timpuri (zacaminte de fier - Ghelari, Teliuc exploatate de daci, romani).
Aceste bogatii atesta importanta economica a tinutului si justifica apararea vailor care
duc spre ,,muntii de fier.
Una din primele mentiuni documentare, din 1399 confirma rostul cetatii de la
Huneodara. Drumul de negot pe care treceau comerciantii transilvaneni necesita o
aparare atenta (divergente intre negustorii Sibieni si Hunedoreni Regele emite un
ordin prin care se impune incetarea disputelor).
Existenta unei cetati de secol XIV este confirmata si de etimologia cuvantului
Huneodara. Filologii au constatat ca in multe locuri unde, sub dominatie regala, s-au
construit cetati, populatia romaneasca nu a tradus numele unguresc al cetatii. Sufixul
maghiar var=cetate s-a transformat in sufixul romanesc ,,oara precedat de vechiul
nume al localitatii (Temesvar Timisoara, Szegesvar Sighisoara, Hunyadvar
Hunedoara).

ORASUL HUNEDOARA
ORASUL HUNEDOARA

ORASUL HUNEDOARA

1.CASTEL
2.CURTEA HUSARILOR

PLAN DE SITUATIE
5

LISTA PROPRIETARILOR

INFORMATII LEGATE DE CEI MAI

IMPORTANTI PROPRIETARI AI
CASTELULUI
Ioan de Hunedoara (proprietar al castelului ntre 1419 - 1456)
(Johannes de Hunyad), ramane unul dintre cei mai importanti lideri militari si politici ai
secolului al XV-lea din Europa. Intra in serviciul regelui Sigismund de Luxembourg.
Este numit ban de Severin, apoi voievod al Transilvaniei. Printre cele mai importante
campanii militare impotriva turcilor se numara Campania cea lunga (intreprinsa in
Serbia, Bulgaria si Serbia Herzegovina), desfasurata intre 1443-1444, la care se adauga
celebra batalie de la Varna (1446), in urma careia regele Vladislav I moare, iar Ioan este
numit guvernator al Ungariei. Un alt moment important pentru cariera militara si
politica a lui Ioan de Hunedoara este batalia de la Kosovo (Serbia 1448), in urma careia
este infrant de turci. Acest personaj ramane in memoria contemporanilor prin batalia de
la Belgrad din 1456, impotriva turcilor, in urma careia il obliga pe sultanul Muhammad
II (cuceritorul Constantinopolului) sa-si abandoneze ofensiva spre vestul Europei. Ioan
de Hunedoara a murit din cauza ciumei dupa aceasta batalie, pe 11 august si a fost
inmormantat in catedrala catolica din Alba Iulia.
Ladislau
(proprietar
al
castelului
ntre
1456-1457)
Fiul mai mare al lui Ioan de Hunedoara si al Elisabetei Szilagyi. Are o scurta cariera
militara concretizata prin obtinerea titlurilor de capitan de Bratislava (1452), ban slavocroat (1453) si comite perpetuu al Bistritei. Cade victima a crizei interne de dupa
moartea lui Ioan de Hunedoara.
Matia
Corvin
(proprietar
al
castelului
ntre
1457-1482)
Matthias Corvinus (1443-1490), rege al Ungariei intre 1458-1490, fiul lui Ioan de
Hunedoara si al Elisabetei Szilagyi. I-a urmat la tron lui Ladislau al V-lea si in vremea
lui regatul a cunoscut cea mai mare intindere teritoriala. In acelasi timp, curtea lui Matia
de la Buda, devine una dintre cele mai importante centre culturale europene. Fondeaza
celebra Bibliotheca Corvina si intensifica schimburile intre institutiile universitare.
Creaza o puternica armata de mercenari (Cavalerii negri) si catre sfarsitul vietii numeste
pe Stefan Szapolyai guvernator al teritoriilor cucerite in Austria.
Ioan
Corvin
(proprietar
al
castelului
ntre
1482-1504)
Fiul nelegitim al regelui Matia Corvin, principalul candidat la tron in vremea tatalui
sau. Regele Matia Corvin ii doneaza domeniul Hunedoarei, Ioan devenind comite
perpetuu de Hunedoara. A detinut o serie de titluri nobiliare, intre care il mentionam

pe cel de ban al Croatiei, Sloveniei si Dalmatiei. O data cu moartea lui Ioan Corvin de
Hunedoara si a urmasilor sai minori, familia Hunedorenilor se stinge pe linie paterna.
Beatrix
de
Frangepan
(proprietar
al
castelului
n
Sotia lui Ioan Corvin de Hunedoara, recasatorita cu George de Brandenburg.

1506)

George
de
Brandenburg
(proprietar
al
castelului
ntre
1506-1526)
Prin casatoria cu vaduva lui Ioan Corvin de Hunedoara, mosteneste vastele proprietati
ale familiei Corvinilor. Marcgraf de Brandenbrug si tutore al regelui Ungariei, a
participat activ la inabusirea rascoalei condusa de Gheorghe Doja. Castelul este pierdut
de catre George de Brandenburg, in urma ocuparii acestuia de regale Ioan Szapolyai,
care al doneaza familiei Trk.
Enyengy Trk Gaspar si Nicolae, Balint Trk, Ioan si Francisc Trk, Ioan
Trk junior, Stefan Trk, Catalina Trk
Gabriel
Bethlen
(proprietar
al
castelului
ntre
1605,
1613-1629)
Principe al Transilvaniei si al Partiumului si comite al secuilor. A adus cele mai mari
modificari castelului inspirate de moda Renasterii trzii.
Stefan Bethlen (1629), Stefan si Petru Bethlen (1630-1646), Stefan Bethlen (16461648), Catalina Bethlen, maritata Zolyomi (1648-1666)
Nicolae si Maria Zolyomi,
Casatorita dupa sot Brkoczy

(proprietari

al

castelului

ntre

1666-1671)

Emeric Tkly - Conte si principe al Ungariei. Ordona ntocmirea de catre Bajoni

Janos a unui inventar al castelului, reper important n ceea ce priveste viata de curte si
istoria castelului.
Mihail Apaffy al II-lea, Catalina Apaffy (proprietari al castelului ntre 1713-1724)
Statul austriac (proprietar al castelului ntre 1724-1867)
Statul austro-ungar (proprietar al castelului ntre 1867- 1918)
Statul romn (proprietar al castelului ntre 1918- prezent)

ISTORIA
CONSTRUCTIEI
CASTELULUI
(SEC XIV SECXX)

ETAPA 1 CASTRU
Procesul de faramitare feudal era in acea epoca in regiunea Transilvaniei in plina
dezvoltare. Datorita acestui fenomen istoric, carcaterizat prin dezvoltarea importantei
clasei nobiliare in dauna puterii regale, si definit de fapt prin expansiunea suprafetelor
mosiilor feudale, fortareata regala de la Hunedoara trece in stapanire feudala.
De asemenea, dupa moartea lui Mircea cel Batran, turcii pornesc adevarate
incursiuni destinate jefuirii in transilvania de sud, devastand Tara Hategului. Atacurile
turcesti se repeat in prima jumatate a secolului XV, si culmineaza cu marea incursiune a
sultanului Murad al II. Sunt arse si distruse Hategul, Orastia, Sebesul, Sighisoara si
Mediasul. In aceasta situatie, Sigismund de Luxemburg organizeaza o strategie de
aparare active in cadrul granitelor de Sud ale Transilvaniei si banatului. Cetatile Bran,
Turnu Rosu, Talmaciu si Lotrioara sunt date sasilor pentru a fi aparate si intretinute, iar
cetatea de la Hunedoara intra in stapanire feudala.
In anul 1409 cetatea este daruita lui Voicu. <<Noi Sigismund, rege al Ungarieiglasuieste printe altele hrisovul dam, daruim si harazim lui Voicu, fiul lui Serb>> - si
rudelor sale printre care si fiul sau Iancu - <<pentru stralucitele sale merite militare,
domeniul regal, fanetele, pasunile, padurile, apele si helesteiele, dupa vechile si
adevaratele ei hotare>>(s-a afirmat, pe baza relatarii cronicarului Thuroczi, ca acel Serb,
pe care il aminteste documentul sus citat, stramosul glorioasei familii a Corvinilor ar fi
fost un boier originar din Tara Romaneasca). Innobilat pentru fapte de arme, Voicu
primeste acum si blazonul familiei, avand ca emblem un corb cu aripile usor desfacute
si cu un inel in cioc.
In primii ani de la donatia din 1409, nu exista schimbari esentiale in viata
domeniului sau a cetatii, Corvinestii find preocupati de bunul mers si organizarea
mosiei primite. Unul din motivele pentru care se presupune ca Voicu nu ar fi adus
schimbari de confort in cadrul cetatii este gradul sau miles aulae regiae - un fel de ofiter
de garda la curtea regelui.
Rezultatele sapaturilor arheologice efectuate de Stefan Moller,Radu Heitel si Al.
Bogdan sustin si apreciaza ca prima cetate a Hunedoarei ar fi fost construita in jurul
anului 1340. Prima cetate avea o suprafata considerabil mai mica decat suprafata
castelului actual si era in forma de elipsa cu capetele ascutite avand lungimea de 75 m
si latimea maxima de 30 m, inconjurata cu curtine din piatra bruta. Axa longitudiala
descria directia Nord Sud. In partea Nordica a incintei se aflau doua incaperi izolate
prin cate un zid. Aceste incaperi aveau ca forma perimetrala un triunghi si ele foloseau
probabil castelanului ca si locuinta (un mic Donjon). Zidurile originale se pastreaza in
zona fundatiilor si prezinta o grosime de 1,40 m. Intrarea se facea printr-o deschidere
aflata in zona de sud-vest a fortaretei si a aripei Zolyom si una spre rasarit. Piatra
folosita este piatra bruta (de cariera), legata cu mortar hidrofil din cauza amestecului
cu caramida pisata.In anumite locuri, in special la colturi, zidul este invelit intr-un nou
strat de piatra, piatra de talie imbunatatindu-se numai pentru zonele de muchie a

10

zidurilor si pentru ancadramente. Poarta de pe latura rasariteana a cetatii are arcul cu

punct de inflexiune. Restul terenului forma o curte de dimeniuni mari, unde, in vreme
de primejdie se puteau aduna locuitorii Hunedoarei. Astazi se pot observa urme ale
primei cetati, incastrate in zidariile ulterioare, pe latura de sud a castelului.
Elementele structurale il determina pe Stefan Moler sa dateze intemeierea acestei
cetati in secolul XIII, dupa invazia mongolilor din 1241. In decursul istoriei s-a presupus
ca nici aceasta cetate nu ar fi fost prima structura construita ci ca ea ar fi avut la baza o
veche fortificatie romana. Moler nu este de accord, el sustinand ca zidurile cetatii din
secolul XII au ca baza stanca nativa si ca nu exista urme ale vreunei constructii
anterioare.

11

ETAPA 2 IANCU DE HUNEDOARA

Aceasta etapa ii este atribuita lui Ioan de Hunedoara si astfel el este promotorul
acestei perioade. Iancu isi petrece copilaria pe meleaguri parintesti. Conform traditilor
locului si obieceiurilor vremii el este apoi trimis sa invete arta manuirii armelor pe
langa familii nobiliare. Astfel el urmeaza cariera de militar a tatalui sau Voicu, mort in
jurul anului 1419. Dovedind calitati de bun ostean, este luat de Sigismund de
Luxemburg in slujba sa in anul 1430 iar in 1431 il va insoti pe acesta in Italia. Va
cunoaste astfel Italia participand activ la lupta dintre orasele Milano si Venetia iar mai
apoi se va stabili o perioada la Milano. Il va insoti pe regale Sigismund in cadrul
consiliului de la Basel si va lupta alaturi de el in campanile impotriva husitilor din
Cehia. Astfel i se recunosc oficial calitatile necesreare unui bun lider militar (Regele
Albert in 1438 ii acorda titlul de Ban al Severinului).
Tanar, capabil dar si usor de impresionat Iancu isi insuseste amanuntele tehnicii
si strategiei militare in Italia (In aceasta perioada Italia era foarte dezvoltata din punct
de vedere militar) si tot aici va cunoaste minunata arhiectura a domenilor, fortificatilor
si castelelor raspandite in aceasta zona. In aceasta perioada el isi propune sa
construiasca ceva asemanator in locul vechii cetati primite mostenire de la tatal sau.
Dar in tara lui, conditile erau total diferite. Turcii nu intarzie sa apara si in
Transilvania. In 1420 ei trec si prin Hunedoara, distrugand si pradand greu tinutul si
ducand in robie o multime de oameni. In aceste conditii deloc prielnice, Iancu decide
modernizarea vechiului castru regal. El va fi dezvoltat astfel incat sa corespunda
cerintelor noii tactici militare, in vremea raspandirii armelor de foc.
Cetatea este marita. Se construieste o noua incinta prevazuta cu metereze cu cate
patru turnuri rotunde la fiecare colt (punctele cardinale). Sunt desfintate vechile intrari
de poarta (aflate acum in arealul curtii interioare dar se ridica un turn asociat uneia
dintre ele - turnul vechi de poarta). Se construieste turnul nou de poarta de pe latura de
est dar si cunoscuta galerie Ne Boisa, ca si turnul cu acelasi nume, pe latura de sud a
cetatii (prima constructie de acest fel din Transilvania). Numele Ne Boisa pare sa fi fost
dat turnului si galeriei de catre ostasii sarbi aflati in slujba lui Iancu de Huneodara in
aceasta perioada (in limbile slave Ne Boisa=nu te teme). Acest turn si galerie pare sa fi
fost construite de Iancu dupa modele vazute de el in Boemia in timpul razboaielor
husite (foarte posibil ca inspiratie sa fie chiar cetatea Welhartitz din 1332 aflata langa
Horazdiowice). De fapt, Ne Boisa nu reprezinta altceva decat un turn de aparare din
avanposturi, un exemplu tipic de arhitectura militara defensiva, el fiind legat de cetatea
propriu-zisa printr-o galerie suspendata pe un pod masiv de piatra sustinut de piloni si
cu spatiul dintre ei zidit (o ingenioas adaptare a sistemului de aprare prin barbacane).
Pentru a sustine independenta galeriei Ne Boisa fata de cetate elementul de legatura
dintre cele doua este un pod mobil. Acest turn ca si unele bastioane sunt dotate cu
masiculiuri.
Preocuparea apararii zonei de sud a cetatii nu este deloc intamplatoare. Partea de
sud era in eventualitatea unui atac cea mai vulnerabila, pentru ca cetatea fiind

12

amplasata pe ultima terasa a dealului Sanpetru, pe aici era posibilia atacarea cu cele mai
mari sanse de reusita. Tot in aceasta epoca se presupune ca ar fi fost sapat si santul de
aparare, foarte larg, care despartea terasa de restul platoului dinspre sud si est. O
preocupare pentru intarirea apararii laturii dinspre Sanpetru este ilustrata si de incinta
construita pe versantul dinspre castel a acestui deal. Fortificatia urma sa cuprinda si
dealul Sanpetru care, datorita pozitiei naturale favorabile, domina atat valea Zlastiului
cat si a Cernei ca si cetatea insasi (desene si descrieri vechi mentioneaza aceasta incinta
astazi disparuta - se pot observa doar conturul unui turn rectangular si cateva
fragmente de zidarie aflate la nivelul solului).
Etapa a doua este terminata in jurul anului 1443. Ea reflecta eforturile lui Iancu
de Hunedoara de a realiza o cetate puternica, cu o noua incinta, prevazuta cu creneluri
si flancata in punctele importante de cate un bastion.

13

ETAPA 3 IANCU DE HUNEDOARA

O noua etapa de constructii va incepe la Hunedoara dupa terminarea puternicei
cetati zidite in prima jumatate a veacului al XV. De fapt se vor pune bazele unui nou
castel, cel de astazi si care va tine seama numai in parte de vechile reguli ale arhitecturii
militare. Schimbarea programului architectural al cetatii de la Hunedoara are mai multe
cauze. Ascensiunea politica a lui Iancu de Hunedoara se datoreaza in primul rand
talentului sau militar. Se poate spune ca el a dezvoltat tactica militara a timpului sau,
imbinanad cunostintele obtinute de la condotierii italieni cu experienta razboaielor
husite (va prelua de la acestia folosirea mai accentuata a pedestriasilor si a
transporturilor cu carute o strategie mult mai eficenta decat sistemul greoi al
cavaleriei medieval). El devine astfel partizanul luptelor in camp deschis si al razboiului
de miscare (tot in aceasta perioada se dezvolta intens armamentul de foc si chiar
artileria de camp de bataie lunga sau scurta). Castigand increderea curtii regale el va
primii o serie de mosii, ceea ce ii va deschide larg drumul catre inalte functii politice,
obtinute in general de marii nobili. Dupa ce ocupa intre anii 1438 -1439 prima sa inalta
functie Ban al Severinului, gratie abilitatilor sale politice si sesizand gravitatea
pericolului turcerc, el reuseste sa devina una din cele mai influente si importante
perosnaje ale politice Est europene.Dupa batalia de la Varna din 1444 el va determina
intreaga politica a regatului pana in momenul mortii sale. Este suficent sa amintim ca
intre anii 1446-1452 a fost guvernatorul (regentul) Ungariei. In aceasta perioada el va
intari relatiile politice cu tara Romaneasca si Moldova pentru organizarea unei
rezistente commune impotriva turcilor.
Tot odata armele de foc incep sa isi faca aparitia in cadrul armatelor turcesti
(pusca si mortierul). Acesta este momentul cand Iancu de Hunedoara isi da seama ca
vechile fortificatii nu ar mai face fata unui eventual atac. Se impuneau astfel fortificatii
foarte diferite fata de cele care tocmai se construisera.
Toate aceste cauze militare, economice dar in mod special politice il vor
determina pe Iancu de Hunedoara sa modifice cetatea proaspat reconstruita de la
Huneodara. De remarcat este faptul ca , desi vorbim de o inalta personalitate politica cu
domenii si mosii aflate in posesie in diferite provincii, Iancu hotaraste sa isi construiasca
resedinta nobiliara acolo unde a domnit tatal sau, unde si-a petrecut copilaria si astfel
confirma atasamentul lui pentru locul de bastina si legatura de suflet pe care o are fata
de cei din mijlocul carora plecase.
Cand au inceput lucrarile aferente acestei etape la castel nu se stie sigur. Sunt
cunoscute unele dovezi care lasa sa se intrezareasca momente din desfasurarea
lucrarilor la noul castel. Atfel dupa ce cu sapte ani inainte Iancu ceruse privilegiul de a
construi capela Sfintei fecioare (capela etapei a doua-astazi nu se mai pastreaza), in 12
aprilie 1450 Iancu cere din nou Romei privilegiul de a ridica o noua capela care il va
avea ca patron pe Ioan Botezatorul. Existenta a doua capele aflate in acelasi complex nu
este nejustificata. In aceasta perioada multe castele aveau in posesie doua capele una

14

dedicata familiei regale si nobilimii (interioara) iar cealalta deschisa slujitorilor(in

general exterioara castelului).
O alta mentiune documentara ne revine din anul 1452. La 12 August Iancu de
Huneodara a comandat la Viena 12 butoaie pline cu 380 de bucati de tabla
(,,laminorum, vulgo plech) pentru <<lucratorii nostrii de la Hunedoara>>. Aceasta
inscriptie se gaseste in sala cavalerilor (1452) si ea confirma incheieraea unei etape a
constructiilor care se desfasurau la castel.
Pe langa aceste dovezi scrise putem adauga si observatii facute in cadrul etapelor
de restaurare din 1956. In acest moment se constata o identitate comuna a structurii
zidariei celor doua corpuri principale construite in aceasta epoca: pe de o parte palatul
(care cuprinde Sala Cavalerilor si Sala Dietei) si capela (Noua capela Sf. Ioan
Botezatorul).
Primul pas in realizarea noii etape il va constitui zidirea capelei - 1446 (un fapt
specific mentalitatii romanesti) alaturi de casa veche nobiliara. Aceasta se va suprapune
planimetric peste zidurile vechii cetati si se va compune dintr-o sala dreptunghiulara
despartita in doua travee acoperite cu ogive (o nava si un pronaos). Intrarea in capela se
va face printr-o usa cu un portal simplu iar timpanul va cuprinde stema militara a lui
Iancu de Hunedoara. In partea vestica a capelei, doua coloane sustin o tribuna
prevazuta cu un parapet din piatra decorat cu muluri gotice, avand in centru stema
sotiei lui Iancu, Elisabeta. Decoratia parapetului creaza ipoteza cum ca Iancu ar fi adus
constructori francezi de la Amiens (parapetul construit in 1440 in catedrala din Amiens
seaman foarte mult cu cel din capela). Altarul capelei, poligonal pe interior iar in
exterior cu 2 laturi este o forma foarte rara intalnita la numai cateva biserici din
Transilvania (de exemplu Barsau-sec XIV dar si biserica Greco-catolica din Hunedoara
din anul 1458). Acest caracter al planului absidei e singurul element inspirat din
arhitectura locala Romaneasca. De altfel constructia este realizata intr-un stil gotic cu
influente tarzii, intre elementele structurale figurand contraforti si bolti in ogiva(bolti in
cruce asezate pe nervuri aparente). Poarta de intrare, capitelurile coloanelor, pietrele de
consola si cheile de bolta sunt piese extraordinar de bine realizate, piese unde artisul
anonim se intrece pe sine insusi. Concomitent cu constructia capelei s-a realizat si scara
care urca la galeria capelei.
Pe latura vestica a cetatii este construit palatul in stil gotic (se darama vechea
casa). Se va pastra peretele din partea curtii (ridicat cu putini ani inainte) in timp ce
zidul exterior va fi mult devansat in afara, pe marginea stancii. Pentru sprijinirea lui vor
fi construiti mai apoi patru piloni cu sectiune mare in valea Zlastiului (rol de
contraforti). La parter va fi amenajata o fastuoasa sala, cu bolti gotice, numita sala
cavalerilor, impartita in 2 nave de un sir de stalpi octogonali de marmura asezati pe
baze patrate cu profiluri simple si cu capiteluri imbracate in cate o coroana de Frunze
de stejar (motiv local). Cea dea doua coloana dinspre punctual Nordic al salii are
capitelul infasurat cu o filactera purtand urmatoarea inscriptie in limba latina: ,,Hoc
opus fe (ci) t (r) i Mag (nificu) s Joh (a) nes de Hunyad reg (n) i Hu (n) g (ar) i (ae) Gub
(e) r (n) a (t) or a (nn) o d (omin) I M (illessim) o CCCCLII(Aceasta lucrare a facut-o
mandrul si maretul Iancu de Huneodara, guvernatorul regatului Ungariei, in anul

15

domnului 1452). Boltile ogivale (12 ogive), sprijinite pe acesti stalpi si pe console cu
decoratie vegetala asemanatoare, sunt prevazute si ele cu frumoase chei de bolta. La etaj
va putea fi gasita sala dietei, izolata de exterior printr-un registru de patru burdufuri
asezate pe piloni (contrafortii exteriori mai sus precizati). In zona coridorului si
burdufului se intalnesc, pentru prima data in arhitectura transilvaniei, ferestrele
dreptunghiulare ale goticului tarziu, impartite in patru ochiuri si incoronate cu
arhivolte in acolada, impodobite cu flori si frunze in cruce (aceasta galerie cu burdufuri
va fi terminata in urmatoarea etapa, in timpul domniei lui Matei Corvin). Si in sala
dietei se va intalnii acelasi system de boltire ca la nivelul parterului in sala cavalerilor
(tot doua nave impartite de un sir de coloane octogonale si bolti ogivale tot 12 ogive
sprijinite pe stalpi si console; aceasta sala prezinta o inaltime mult mai mare).
In timp ce Iancu de Huneodara era preocupat de asigurarea unui front unit
antiotoman, in Banat si sudvestul Transilvaniei isi desfasura activitatea calugarul Ioan
de Capistrano (origine italiana). Aceasta isi formase un renume ca opresor al rascoalelor
populare care in secolul XV erau considerate erezii religioase. Numit inchizitor al
ungariei, Ioan de Capistrano este chemat in Transilvania unde va sustine cruciada
impotriva turcilor, participand alaturi de Ioan de Hunedoara la batalia de la Belgrad. In
aceste conditii, grija fata de mosiile transilvanene si fata de casa (castel) ii revine sotiei
sale Elisabta Szilagy. Capela si palatal erau terminate in anul 1452. In 1453 se va
construi scara spiralata (un nou turn poligonal intre noul palat si noul turn de poarta) si
portalul de acces din curtea interioara. Portalul scarii (un arc frant) este incadrat de un
coronament flancat de doua pinacluri asezate pe console, impodobite tot cu elemente
vegetale, iar in luneta e un frumos patrulob cu stema lui Iancu de Hunedoara. Deaupra
arcului gotic se inalta un frumos fleuron gotic. Astfel se va creea un nou acces in
mareata sala a Dietei de la etaj (accesul initial se facea printr-o scara care permitea
accesul in turnul Capistrano si spre meterezele de pe latura de vest scara se afla in
zona sudica a castelului actual inca exista). Sub conducerea sotiei lui Ioan se
construieste impunatorul pod care traversa prapastia prin care curge Zlastiul si o prima
forma a curtii exterioare castelului Curtea/Cetatea Husarilor. Tot in aceasta perioada
Iancu isi va construi o noua locuinta nobiliara pe latura de miazazi a castelului (in locul
unde astazi este aripa Zolyom) si fantana de langa aripa Bethlen (peste 25 m).
In timp ce lucrarile la castel erau in plina desfasurare, Iancu de Hunedoara
castiga cea mai mare batalie a carieierei sale, lupta de la Belgrad din 1456(oastea
sultanului Mohamed al II cuceritorul Constantinopolului a fost infranta). Iancu va fi
sarbatorit in toata Europa dar el se va stinge curand. La 11 august 1456 moare la Zemun
rapus de ciuma. Va fi inmormantat la Alba Iulia, capitala Transilvaniei. La 13 octombrie
moare si Ioan de Capistrano victima a aceleasi cumplite maladii.
Aceste lucrari vor transforma cetatea intr-o cladire care se poate inrudi cu
celebrele castele de pe valea Loarei si reflecta intr-o mare masura cu toate caracteristicile
gotice ale acestei etape un spririt proaspat al renasterii (Caracterul Somptuos al salilor,
legatura salii dietei cu exteriorul si modul in care se realizeaza prin intermediul
burdufurilor, etc.).

16

17

ETAPA 4 MATEI CORVIN

Pentru familia Corvinilor urmeaza ani grei de incercari. Ei trebuie sa infrunte
uneltirile claselor mici si mijlocii ale nobililor care incearca sa se razbune ca ani de-a
randul au avut ca conducator un strain (om din clasa de jos). Astfel, in urmatoarea
perioada va conduce fiul mai mare a lui Iancu de Hunedoara, Ladislau si unchiul sau
(din partea mamei) Mihai Szilaghi un viteaz comandat de osti.
Ladislau va cadea insa curand, victima a nobililor si va fi executat la Buda in 16
Martie 1457 prin decapitare. Fiul cel mai mic al lui Iancu va fi dus in captivitate la
Praga. Dupa un an insa, gratie diplomatiei unchiului sau, Matei va reveni din inchisoare
urcand treptele tronului.
Schimbarile petrecute in familia Corvinilor se reflecta si in lucrarile care se
desfasoara la castel. Unul din exemple il ofera zona capelei, si anume balustrada
tribunei. Aici piesa centrala nu mai este corbul, ci tapul stema Elisabetei semn ca ea
devenise stapana castelului si a domenilor aferente. Dincolo de aceste manifestari
formale, mai importanta pentru istoria castelului este aparitia elementelor Renasterii,
primele ei manifestari in arhitectura Transilvaneana.
Ideile renascentiste patrund cu greu si mai ales folosindu-se forme vechi de
exprimare. Putem observa cu claritate acest parcurs in arhitectura castelului. In sala
dietei exista doua usi al caror ancadrament de piatra are un profil gotic, dar care se
inchid intr-un arc semicircular, marturie a unei prime manifestari a renasterii. In acceasi
etapa, un an mai tarziu, in zona portalului scarii spiralate, putem observa ca timpanul
care reprezenta stema lui Iancu de Hunedoara va fi sustinut de doi heruvimi.
In aceasta perioada va fi terminata galeria cu balconase a salii dietei (a fost adusa la
nivelul care astazi poate fi observat). Au fost executate o serie de nise cu banci din
piatra, incadrate cu profiluri specifice goticului tarziu.
In constructiile care se fac in sex XV putem observa aripa Nordica, aripa Matei cu
camera de aur. In aceasta aripa, vechea locuinta de la parter (apartinea primei cetati)
este acoperita cu bolti, iar deasupra ei se ridica un etaj cu un balcon spre Groapa
Ursilor. In fata corpului Nordic se construieste, spre curtea interioara, un coridor inchis
la parter, iar la etaj o logie cu arhivolte grele in arc usor turtit, sprijinite pe stalpi
octogonali. Acesta logie se va continua de-a lungul turnului de poarta si va face
legatura cu turnul scarii spiralate care se deschide spre sala dietei. Zona interioara a
logiei va fi acoperita cu o fresca.Toate aceste lucrari sunt posibile datorita unor mesteri
adusi de Elisabeta din zona Italiei. Logia din zona parterului nu va fi mentinuta mult
timp in aceasta faza ci va fi inchisa lasandu-se in locul ei doar o poarta si trei ferestre cu
arcuri in acolada si muluri gotice.
O urmatoare lucrare importanta este dorinta Elisabetei de a ii oferii castelului un
aer mai vesel. Astfel, ea nu va acoperi cu fresce doar interiorul noilor camera ci si
exteriorul unor constructii (interiorul si exteriorul ariperi Matei, Turnul Tobosarilor,
Turnul Nou de Poarta si Turnul Buzdugan). Impodobirea cu zugraveli exterioare a

18

castelului dovedeste preocuparea familiei si orientarea arhitecturii castelului si a

decoratiilor sale spre renastere (dintre aceste decoratii astazi se pastreaza cel mai bine
fresca de pe Turnul Buzdugan motive decorative compuse din romburi multicolore,
asezate in spirala, printre care apar in desen in perspectiva cateva metereze care aveau
rolul de a inspaimanta dusmanul). Cele mai importante lucrari de decoratie s-au facut
insa in interiorul logiei Matei. Din pacate, din aceste fresce nu s-au pastrat decat cele de
la etajul superior, fresce care si ele au fost desprinse cu tencuiala si trimise la Budapesta.
Subiectul acestei decoratii o reprezinta arborele genealogic al familiei Huniazilor
(corviniloor) si legenda dinastiei de sange (povestea corbului).
Lucrarile se incheie in 1480 dupa aproape un secol de munca asidua continua.
Asa se explica de ce la Hunedoara sunt prezente toate etapele stilului gotic, de la
primele influente, muchiile gotice de pe primele usi ale cetatii de secol XIV pana la stilul
flamboiant. Renasterea, a carei prime influente apare in secolul XV va contribui si ea din
plin la estetica formala a castelului astfel, goticul si renasterea ofera caracteristicile si
trasaturile castelului de la Hunedoara.

19

ETAPA 5-6 GABRIEL BETHLEN

Castelul si domeniul Hunedoarei (si cele 40 de sate ale sale) intra in aceasta etapa
in posesia familiei Bethlen, mai prcis in stapanirea principelui transilvaniei Gabriel
Bethlen. La castel vor incepe noi lucrari de amenajare. Lucrarile lui Bethlen nu sunt insa
decat modificari dictate de nevoi practice, si care de multe ori (exceptand arcadele din
fata aripii care astazi ii poarta numele) aduc stricaciuni arhitecturii anterioare a
castelului.
Pe latura de est, intre turnul vechi de poarta si capela, se va construi un nou corp
de cladire un nou palat cel de-al doilea:,,Palatul mare dinspre oras. Acum se va
inalta si aripa sudica (o dovedesc inscriptiile <<1618>> si <<1622>>, aflate pe
ancadramentele a doua ferestre de la etajul al doilea. In acest moment putem vorbi de o
curte interioara delimitate pe toate laturile de constructii legate intre ele (aproximativ
asa cum se pastreaza pana astazi).
Tot in acest moment se fac si transformari care vor altera vechea arhitectura
gotica a castelului. Ca si dovada stau modificarile aduse de principe vechii Sali a Dietei.
Se va desfinta vechiul sistem de boltire, se vor scoate stalpii care o imparteau in doua
nave iar camera se va compartimenta in intregime. Inventarul de la 1681-1682 aminteste
despre ,,camera doamnei, ,,camera domnului si ,,marele palat al sufrageriei. Peretii
vor fi acoperiti cu o friza cu portrete in medalion (nobili locali si nu numai). Tot in
aceasta perioada se va face o alta modificare de ordin gospodaresc. Bethlen adauga cate
un etaj aripei rasaritene si la fel si micului edificiu alaturat (,,Casa de la Fantana
ridicata de Elisabeta Szilaghi) iar deasupra acestora construieste o trecere (un pod) pe
care o extinde si deasupra capelei pana la aripa Matei. Cum insa capela era mai inalta si
pentru a nu creea diferite nivele in cadrul acestei treceri, Bethlen reduce inaltimea
capelei, distrugandu-i partea superioara.
In afara de aceste lucrari de o calitate usor indoielnica, se vor mai construi inca
doua etaje peste aripa Zolyom, se vor modifica ferestrele vechiului turn de intrare (una
din ferestre poarta data 1619). In fata acestui turn se ridica un nou bastion semicircular
care va avea functia de deposit de alimente. Santul ramas din vremea lui Ioan Corvin
dintre aripa Zolyom si vechile curtine va fi umplut cu pamant, iar deasupra va fi
ridicata o constructie modesta. Toate aceste lucrari nu prezinta deloc interes estetic si
ele demonstreaza o lipsa a educatiei artistice si stilistice, o saracie a gustului. Menirea
multor constructii din aceasta etapa era sa adaposteasca multimea de curteni invitati
foarte des la curtea nobilului Bethlen.
Tot in aceasta perioada se cunosc modificari aduse de imbunatatirile tehnice,
militare si de artilerie. Se inalta Turnul alb (1619) de forma semicirculara, prevazut cu
patru nivele de aparare si cu deschideri mari pentru artilereie. In partea de nord est se
construieste o noua terasa inalta, numita Bastionul Munitiilor pentru amplasarea
tunurilor (denumire improprie au fost amplasate cateva mortiere dar numai cu rol
decorativ. Este imposibil ca aceasta terasa deschisa si joasa sa fi permis folosirea ei cu

20

scopuri militare). Teoretic cu ajutorul acestor doua constructii se putea apara castelul pe
latura de sud si de est cu ajutorul artileriei. Pe latura vestica, peste valea raului Zlasti,
cetatea husarilor este transformata intr-o curte gospodareasca (diferite functiuni:
cazarma, pivnite, grajuri toate aveau probabil rolul de a adapostii garda principelui.)
care va fi prevazuta cu o noua poarta de intrare. Poarta de intrare va avea o decoratie
sobra in acelasi spirit al renasterii.
Se presupune ca tot in aceasta perioada ar fi fost construita si moara de la poalele
castelului (astazi se vad doar ruinele). Un sistem de scripeti permitea ridicarea venitului
din moara in castel. Putem spune ca moara are o mare semnificatie istorica, ea
reprezentand o marturie a exploatari taranilor de catre nobilimea feudala (in aceasta
perioada singurul care avea dreptul sa detina o moara era seniorul, iar taranii erau
obligati sa isi macine grandele doar la moara seniorului, taxa fiind impusa de bunul
plac al nobilului).
Lucrarile din aceasta perioada se temrina intre anii 1623-1624. In aceasta
perioada la castel locuiau Petru si Stefan, nepoti de frate a lui Gabriel Bethlen.

21

ARIPA DE EST A CASTELULUI - 1735

CASTELUL INAINTE DE INCENDIUL DIN 1854 DESEN DE ARHIVA

22

ETAPA 7 SECOLUL XIX XX

Ultima etapa, la sfarsitul secolului XVIII se incheie practic istoria castelului si a
evolutiei sale arhitecturale. In acest timp este refacut acoperisul actual al castelului, mai
inalt decat cel vechi, iar sindrila va fi inlocuita cu tigla ceramica. Este restaurata Sala
Cavalerilor, Capela, sunt executate cateva lucrari si la Aripa nordica, este refacuta
aproape in intregime Terasa de artilerie si este suprainaltat Turnul nou de poarta cu un
cochet foisor din lemn, iar pe latura estica inaintea Palatului Bethlen este construit n
preajma anului 1870 o galerie neo-gotica.
Aceasta etapa contine toate lucrarile de restaurare de la Gabriel Bethlen pana
astazi. Acest subiect va fi tratat mai amanuntit in urmatorul capitol (ISTORIA
CASTELULUI ETAPE DE RESTAURARE)

23

24

INCENDII ISTORICE
1534 - Cibk Imre incendiaza castelul din ordinul principelui Ioan
Zapolya.
1601 Castelul este incendiat din ordinul lui Mihai Viteazul,
pentru uciderea celor 180 de rosi de la Hunedoara.
1659 Gheorghe Rkczy I il va incendia n urma unui asediu
(doar o parte, castelul nu sufera mari pagube).
1823 Se produce un incendiu pornit de o soba defecta. Se
distruge partial zona de NV a castelului (acest incendiu aproape
dispare din istoria castelului se pastreaza cateva date in arhiva
castelului).
CEL MAI IMPORTANT SI NECRUTATOR INCENDIU
1854 pe data de 13 aprilie la ora 23, in timpul unei furtuni, un
traznet a provocat un incendiu mistuitor. Acesta va distruge
acoperisul care era din sindrila si restul structurii din lemn a
castelului, tocuri de usa, geam, grinzile de sustinere ale
plafoanelor din lemn, si scarilor de lemn care predominasera
pana atunci in castel. De acest incendiu a scapat numai usa
inchisorii care are o mare valoare fiind considerata singura usa
originala din lemn a castelului, avand o vechime de peste cinci
secole. Ca urmare a acestui incendiu castelul va fi parasit pentru
cativa ani.

25

FATADA SUDICA

FATADA VESTICA
26

FATADA ESTICA
Litografii aflate in arhiva castelului cu monumentul imediat dupa mare incendiu din
1854. Se poate observa disparitia elementelor de lemn si grava avariere a spatilor
interioare

27

UNICUL PORTAL DE INTRARE (IN

CAMERA DE DETENTIE) ORIGINAL
PASTRAT DIN SEC XIV (CASTRUL)

GALERIA CU BURDUFURI IMAGINE INAINTE DE INCENDIUL DIN 1854

28

29

ETAPE DE
RESTAURARE
(SEC XIX SECXX)

CASTELUL INAINTE DE INCENDIUL DIN 1854 ACUARELA DE CAROL

POPP DE SZATHMARY

30

FAZA 1 GABRIEL BETHLEN

- Gabriel Bethlen ajunge stapan al castelului si incepe o
ultima era de amenajari.
- Lucrarile sunt in majoritatea lor modificari dictate de
nevoi practice, si care adeseori aduc insemnate
stricaciuni constructiilor anterioare.
- Se desfinteaza Sala Mare a Dietei; se scot stalpii care
o imparteau in doua nave si se darama boltile. Se
ridica 2 pereti care impart sala in 3 incaperi.
- Se adauga cate un etaj aripei rasaritene si casei de la
fantana.
- Se modifica arhitectura capelei. Se reduce din
inaltime.
- Peste aripa Zolyom se ridica alte 2 nivele.
- Se modifica ferestrele turnului vechi de intrare.
- Se ridica un nou turn semicircular cu functiunea de
depozit pentru bucate (bastionul alb).
- Santul dintre aripa Zolyom si curtine se umple cu
pamant si se construieste peste o noua cladire.
- Se adauga cel de-al doilea etaj aripei Matei.
- Se construieste curtea exterioara castelului Curtea
Husarilor, si o noua poarta in stil renascentist.
Desi Gabriel Bethlen nu este constient de modificarile
arhitecturale aduse de noile sale propuneri, anumite
constructii au rol restaurativ.

31

FAZA 2 FRANZ SCHULCZ

- Dupa incendiul din 1854 castelul ramane parasit pana
in 1866(lipsit de orice structura de protectie din lemn).
- In 1868 Ministerul de Finante ii incredinteaza lui
Francz Schulcz proiectul de restaurare a castelului.
- Reinvie castelul sub aerul ,,neogotic.
- Se simt influentele aduse de Violet le Duc in
domeniul restaurarii, astfel castelul este orientat catre
o arhitectura a pietrei deosebit prelucrate.
- Se renunta la caracterul renascentist si la decorurile
excessive iar acest lucru ii schimba definiv imaginea
monumentului.
- Caracterul original definit de suprapunerea
incredibila a stilurilor este stopat castelul fiind
definit in proiect ca un monument strict gotic
- Se incep lucrarile la sarpanta acoperisului distrus de
incendiu. Aceste sarpante nu respecta imaginea
anterioara ele devenind o inovatie.
- Castelul trebuie ,,supradimensionat si importanta
lui trebuie redata prin grandoare si maretie.
- Se poate observa o atentie extraordinara dedicata
pastrarii sau copierii elementelor gotice originale.
Franz Schulcz aduce astfel in aceasta perioada
castelul la o imagine nemaivazuta, plina de maretie, si
transorma castelul intr-o piesa monumentala de
arhitectura.
32

FAZA 3 - EMERIC STEINDL

- Emeric Steindl continua lucrarile dupa o noua viziune
si anume ,,castel regal.
- Cu o fantezie bogata, castelul sufera modificari foarte
mari.
- In fata palatului Bethleen se va construii noua galerie
neogotica si se va deteriora fatada din sec XVII pentru
totdeauna.
- Se va modifica logia Matei se va propune pe aceasi
structura o noua logie neogotica excesiv decorata, cu
frontoane gotice massive, delimitate de pinacluri si
alte elemente sculputurale specifice acestei perioade.
- Se va modifica noul turn de poarta se va inalta si se
va construii un balcon exterior din lemn (influentele
bisericilor fortificate transilvanene gotic cu influente
locale).
- Se modifica din nou structurile de acoperire si se fac
cat mai ascutite (tuguiate) posibil.
- Toate sarpantele se acopera cu tigla smatuita.
- Costuri enorme se retrag fondurile.
Castelul sufera din nou modificari. Noua viziune si
orientarea spre un alt gen de arhitectura, il fac pe
Steindl sa se ocupe mai mult de imaginea interioara a
castelului si a curtiilor sale.

33

DETALII DIN PROIECTUL DE RESTAURARE FAZA 1 SI 2

34

DETALII DIN PROIECTUL DE RESTAURARE FAZA 1 SI 2

35

DETALII DIN PROIECTUL DE RESTAURARE FAZA 1 SI 2

36

DETALII DIN PROIECTUL DE RESTAURARE FAZA 1 SI 2

37

CASTELUL DUPA INCENDIUL DIN 1854

CASTELUL IN FAZA 1 DE RESTAURARE INALTAREA SARPANTEI

38

PRIMA ACOPERIRE CU SINDRILA SINGURUL DESEN EXISTENT

DIN ACEASTA PERIOADA - ARHIVA

CASTELUL INAINTE DE MARELE INCENDIU

39

VEDERE PROIECTUL LUI EMERIC STEINDL

SECTIUNE PROIECTUL LUI EMERIC STEINDL

40

FAZA 4 IULIU PIACSEK

- Iuliu Piacsek un simplu antreprenor ( nu are studii
si nici o calificare in arta restaurarii) primeste
proiectul de restaurare a castelului de la Huneodara
dupa experienta costisitoare a lui Emeric Steindl.
- Castelul este supus celui mai barbar tratament de
pana acum.
- Se darama boltile din aripa Matei si sunt inlocuite cu
altele dintr-un material mai slab calitativ.
- Se indeparteaza pietrele profilate care mai raman in
castel si se inventariaza, iar apoi sunt depuse in
subsolurile castelului sau sunt folosite ca material de
constructie ulterior.
- Decoratiile interioare sufera deteriorari majore.
- Frescele mai bine pastrate vor fi desprinse cu
tencuiala si trimise la muzeul de arta din Budapesta.
- Frescele din logia Matei sunt acoperite cu var alb.
- Frescele interioare ale castelului vor fi buciardate din
dalta pentru a putea sustine o noua tencuiala.
- Aceasta restaurare va distruge elementele originiale
ale arhitecturii pastrate cu atat de mult efort in cadrul
castelului.
In acest moment castelul sufera cele mai mari
modificari, restaurarea lui Piacsek distrugand valoarea
acestui monument unic in arhitectura Romaneasca.

41

LOGIA MATEI IN TIMPUL RESTAURARII LUI IULIU PIACSEK

42

FAZA 5 - ANTAL KHUEN

STEFAN MOOLER
- Reducerea tuturor deformatiilor din perioada
restaurarii aduse arhitecturii castelului.
- Se incearca o restaurare prin anastiloza dupa planuri
si schite originale cat mai vechi (se elimina faza 3 si
faza 4)
- Se vor studia din nou fundatiile castelului si se vor
cauta in zidariile acestuia elemente de constructive
originare din alte parti ale castelului (pietre cu diferite
profilaturi din perioade incipienta degradarii voite)
- Pietrele astfel descoperite sunt luate drept reper si pe
baza lor se fac noile propuneri si inlocuiri.
- Piesele deteriorate excesiv sunt incluse in
lapidariumul castelului
- Se cerceteaza intensiv istoria si arhitectura castelului,
toate etapele de constructie si modul in care acesta a
evoluat ca si monument istoric in legatura directa cu
istoria acestuia si a peronalitatiilor care o traverseaza.
Acesta etapa se dovedeste deosebit de importanta.
Din acest moment incepe investigarea intensa a
castelului si descoperirea tuturor etapelor. Din acest
moment castelul este restaurant cu deosebita atentie.

43

SALA DIETEI INAINTE SI DUPA FAZA 5 A RESTAURARII

44

LOGIA MATEI PRIMA ETAPA RENASTERE

IMAGINE ACTUALA IN URMA RESTAURARII

45

LOGIA MATEI ETAPA BETHLEN

46

LOGIA MATEI NEOGOTIC

47

LOGIA MATEI IMAGINE SFARSIT

DE SECOL XIX

48

LOGIA MATEI INAINTE DE RESTAURAREA

DIN SEC XIX

LOGIA MATEI IMAGINE ACTUALA

49

LAPIDARIUL

50

51

52

FAZA 6 PRIMA JUMATATE A

SECOLULUI XX
- 1 Decembrie 1918 castelul este preluat de Comisia
Monumentelor Istorice care intre anii 1926-1936
executa lucrari de intretinere si mentenanta.
- In 1956 ( 5 secole de la moartea lui Iancu de
Hunedoara) a inceput restaurarea integrala a
castelului, etapa care se termina in anul 1968.
- Se continua restaurarea inceputa de arhitectii etapei
precedente.
- Se vor restaura camerele interioare din spatele logiei
Matei precum si apartamentele aripei Bethlen.
- Se fac noi modificari la acoperire. Se inlocuieste
vechea tigla smaltuita cu una noua (simpla isi
pierde decoratia de la inceputul secolului).
- Se termina restaurarea Logiei Matei (aproape
definitivata din faza trecuta se aduce la prima
varianta renastere).
- Se modernizeaza retelele edilitare, sistemul de
incalzire si se aduce curentul electric in tot castelul
(incintele principale).
Aceasta etapa definitiveaza restaurarea complete a
castelului si ii ofera aproximativ imaginea care
astazi poate fi vazuta.

53

GARGUI GOTICI

BAZA DE COLOANA SALA

CAVALERILOR
INLOCUITA IN URMA
RESTAURARII

54

FAZA 7 A DOUA JUMATATE A

SECOLULUI XX
- Intre anii 1968 1970 a fost terminata si restaurarea
cladirilor din curtea exterioara.
- Incepand cu anii 1970 1975 au fost executate lucrari
de intretinere si noi lucrari edilitare (canalizare +
modernizarea instalatiei de curent).
- Castelul este adus la standardele necesare functionarii
unui muzeu (norme de siguranta, funtiuni diverse,
parcare, etc.).
- Se restaureaza piese importante din mobilier si se
produc anumite piese de mobilier tip replica a
mobilierului original din sec XIV.
- Se va finaliza restaurarea capelei si va fi introdusa in
circuitul turistic.
- Din anii 2000 este in desfasurare un nou proiect de
restaurare exterioara care continua si astazi(sarpanta
restaurata integral, inlocuirea elementelor structurale
din fatada cu burdufuri, restaurarea terasei artileriei
etc.).
Anii 80-90 aduc modernizari in castel din punct de
vedere tehnic si este imbogatita colectia
muzeografica a castelului. Restaurarea continua si
astazi in special in zonele gotice ale castelului.

55

56

ROPUNERE DE
RESTAURARE

57

58

1. DESCHIDEREA CIRCUITULUI SI
ACCESULUI TURISTILOR IN
GALERIA SI TURNUL NEBOISEA

59

FACTORI UMANI:
-proceduri de restaurare gresite.
-reparatii care nu tin cont de norme.
FACTORI NATURALI:
-umiditate ridicata datorita gradului scazut de luminozitate
(ferestre mici).
-infiltratii datorate apei meteorice.
PROPUNERE:
-Reconsolidarea galeriei (intarirea tirantilor afectati,
schimbarea caramizilor si a materialului de constructie in
zone problematice).
LEGENDA
-Retencuire folosind tehnici si materiale
FACTORI UMANI
originale.
-Repararea sarpantei.
-Repararea pardoselii si a parapetilor.
FACTORI NATURALI
-Schimbarea podului mobil cu unul
mai sigur.
-Amenajare specifica.

60

61

2. DESCHIDEREA CIRCUITULUI SI
ACCESULUI TURISTILOR IN
GALERIILE SUBTERANE
FACTORI UMANI:
-proceduri de restaurare gresite.
-degradare voita.
FACTORI NATURALI:
-umiditate ridicata datorita gradului scazut de luminozitate (distanta
mica intre ziduri) si a intretinerii acesteia de spatile dintre
pietre/caramizi.
-aparitia plantelor la intersectia dintre ziduri si nivelul de calcare.
-infiltratii datorate apei meteorice.
PROPUNERE
-Reconsolidarea zidurilor (schimbarea caramizilor si a materialului de
constructie in zone problematice).
-Curatarea atenta a zonelor unde vegetatia s-a extins.
-Amenajare specifica.

LEGENDA
FACTORI UMANI

FACTORI NATURALI

62

63

64

3. REAMENAJAREA SALII DIETEI

FACTORI UMANI:
-proceduri de restaurare complet gresite.
-reparatii care nu tin cont de norme.
-tencuirea frescelor.
-restaurare gresita a frescelor.
-inlocuirea finisajului planului de calcare.
FACTORI NATURALI:
-foste infiltratii datorate apei meteorice
(se vad urme la nivelul tencuielii actuale).
PROPUNERE:
-Eliminarea tencuielii pe zonele unde se
pastreaza fresca originala.
-Eliminarea tencuielii deteriorate datorita
umezelii.
-Curatarea suprafetelor.
-Restaurarea corecta a frescelor.
-Schimbarea ferestrelor cu vitralii originale.
-Amenajare corespunzatoare perioadei.

65

LEGENDA
FACTORI UMANI

FACTORI NATURALI

66

4. REAMENAJAREA TURNULUI VECHI

DE POARTA

67

FACTORI UMANI:
-folosire intensa timp de 2 secole.
-lipsa intentilor de restaurare.
-reparatii care nu tin cont de norme .
-lipsa INTERESULUI.
FACTORI NATURALI:
-infiltratii si foste infiltratii datorate apei meteorice (se vad urme
la nivelul materialelor de constructii).
-umiditate ridicata datorita gradului scazut de luminozitate
(lipsa ferestrelor).
-aparitia vegetatiei in zonele de intersectie dintre pereti si plansee.
-degradarea elementelor structurale din lemn si disparitia
acestora.
PROPUNERE:
-Eliminarea tencuielii deteriorate si inlocuirea ei cu materiale si
tehnici originale.
-Curatarea suprafetelor.
-Restaurarea totala a scarii circulare care facea legatura intre
niveluri.
-Restaurarea corecta a structurii existente.
-Propunerea unui nou circuit in cadrul acestei zone din castel.
-Amenajare corespunzatoare perioadei.
LEGENDA
FACTORI UMANI

FACTORI NATURALI

68

69

70

71

5. REAMENAJAREA TERASEI DE
ARTILERIE
FACTORI UMANI:
-proceduri de restaurare gresite.
-reparatii care nu tin cont de norme.
FACTORI NATURALI:
-infiltratii si foste infiltratii datorate apei
meteorice (se vad urme la nivelul
materialelor de constructii).
-aparitia vegetatiei.
-degradarea elementelor structurale.
PROPUNERE:
-inlocuirea materialelor necorespunzatoare
cu materiale originale.
-propunerea unei scari de legatura intre
terasa de artilerie si galeriile subterane.
-reconstruirea turnului de pe coltul tersasei.
-retencuire si restaurare, in conformitate cu
normele, a frescei decorative existente pe
Turnul Pictat.
TERASA BASTION SFARSITUL SEC XX

TURNUL BASTION A FOST DARAMAT

LEGENDA
FACTORI UMANI

FACTORI NATURALI

72

TURNUL BASTION A FOST DARAMAT

73

6. RESTAURAREA SEMINEULUI DIN

TURNUL CAPISTRANO
FACTORI UMANI:
-degradare voita.
LEGENDA
-proceduri de restaurare gresite.
FACTORI UMANI
-reparatii care nu tin cont de norme.
-negrul de fum folosit pana in secolul XIX.
PROPUNERE
FACTORI NATURALI
-Eliminarea tencuielii deteriorate.
-Curatarea suprafetelor
-Restaurarea totala a structurii din piatra
a semineului.
-Restaurarea a zonelor unde tencuiala a fost afectata de zgarieturi.
-Amenajare corespunzatoare perioadei

74

7. RESTAURAREA PORTII DE
INTRARE DIN CURTEA EXTERIOARA
FACTORI NATURALI:
-infiltratii si foste infiltratii datorate apei meteorice (se vad urme
la nivelul materialelor de constructii).
-aparitia vegetatiei in zonele de intersectie dintre pereti/pereti si
portal.
-degradarea elementelor structurale.
PROPUNERE:
-Eliminarea tencuielii deteriorate si inlocuirea ei cu materiale si
tehnici originale.
-Curatarea suprafetelor.
-Restaurarea totala a structurii din piatra a zidului si a coloanelor.
-Restaurarea corecta a zonelor invecinate portii.
-Amenajare portii corespunzatoare perioadei renascentiste.

LEGENDA
FACTORI UMANI

FACTORI NATURALI

75

76

BIBLIOGRAFIE
Ing. Dinu-Teodor Constantinescu, Constructii Monumentale,
Editura Stintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1989.
Marin Nicolau-Golfin, Istoria artei vol.I, Editura didactica si
pedagogica, Bucuresti 1972
Vasile Dragut, Dictionar enciclopedic de arta medievala
romaneasca, Editura Stintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1976.
Dr. arh. Gheorghe Curinschi, Restaurarea Monumentelor, Editura
Tehnica, Bucuresti, 1968.
Prof.dr.arh.Gheorghe Curinschi Vorona, Arhitectura Urbanism
Resaurare, Editura Tehnica, 1996.
Prof.dr.arh.Gheorghe Curinschi Vorona, Istoria arhitecturii in
Romania, Editura Tehnica, Bucuresti 1981.
Prof. emerit dr. doc. arh. Grigore Ionescu, Arhitectura pe
teritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor, Editura Academiei
Republicii Socialiste Romane, Bucuresti, 1982.
Arh. Gh. Sebestyen si V. Sebestyen, Arhitectura renasterii in
transilvania, Editura Academiei Republicii Populare Romine,
Bucuresti, 1963.
Camil Muresan, Iancu de Hunedoara editia II, Editura Stintifica,
1968
Octavian Floca, Regiunea Hunedoara, 1957..
Ioachim Lazar, Viorel Raceanu, Laszlo Evellei, Castelul
Corvinestilor, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1976
Oliver Velescu, Castelul de la Hunedoara editia a II, Editura
Meridiane, Bucuresti, 1968.
Cristian Moisescu, Arhitectura Romaneasca Veche vol I, Editura
Meridiane..
Marius Muntean, Cetati Transilvanene, Timisoara, 2014.
Arta Gotica in Romania, editura NOI, 2010

77

BIBLIOGRAFIE ONLINE

www.castelulcorvinilor.ro...............................................
www.ro.wikipedia.org
www.ghidvideoturistic.ro...............................................
www.youtube.com...........................................................
www.ropedia.ro...............................................................
www.infoghidromania.com...........................................
www.descopera.ro...........................................................
www.ghiduri-turistice.info............................................
www. adevarul.ro...
www. cronica.cimec.ro
www.carneycastle.com....................................................
www.reconstituiri.ro........................................................
www.cetati.medievistica.ro............................................
.

78

79