Ștefan cel Mare

Izvoare istorice :
• Iată câteva surse istorice importante care se referă la Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei:

• Operele lui Grigore Ureche - Grigore Ureche, un cronicar și istoric moldovean din secolul al XVII-lea, a
scris despre istoria Moldovei, inclusiv despre domnia lui Ștefan cel Mare, în lucrările sale, cum ar fi
"Letopisețul Țărâi Moldovei" și "Poveștile Țărâi Moldovei".

• Scrisorile și documentele contemporane - Multe scrisori și documente ale vremii, precum

corespondența diplomatică și documentele administrative, oferă o perspectivă contemporană asupra
domniei lui Ștefan cel Mare.

• Lucrările unor istorici moderni - Istoricul contemporan Keith Hitchins, de exemplu, în lucrările sale
despre istoria României și a Moldovei, oferă o analiză detaliată a domniei lui Ștefan cel Mare, bazată
pe surse istorice și cercetare academică.
• "Letopisețul Țării
Moldovei"
Imaginea reflectata in literatura :
• Imaginea reflectată în literatura despre Ștefan cel Mare este adesea una eroică și legendară. El este descris ca un
conducător puternic, curajos și hotărât, care a apărat cu înverșunare țara sa împotriva invaziei otomane și a altor
amenințări.
• Ștefan cel Mare a fost și subiectul baladelor populare și al cântecelor, care au contribuit la consolidarea imaginii
sale ca un erou național.
• iată câteva exemple de scrieri literare care îl au pe Ștefan cel Mare ca subiect principal sau secundar :

• "La urma se cunoaște omul" de Mihail Sadoveanu - Acest roman istoric al celebrului autor român Mihail Sadoveanu
prezintă o imagine detaliată a domniei lui Ștefan cel Mare, concentrându-se pe evenimentele și conflictele din acea
perioadă.

• "Ștefan cel Mare și vrăjitorii" de Mihail Kogălniceanu - Această piesă de teatru scrisă de Mihail Kogălniceanu, una
dintre figurile importante ale mișcării de reformă din secolul al XIX-lea în Principatele Române, îl prezintă pe Ștefan
cel Mare într-o manieră eroică, luptând împotriva vrăjitorilor care amenințau Moldova.

• "Scrisoarea a III-a" de Mihai Eminescu - În această celebră poezie, Mihai Eminescu menționează într-un pasaj pe
Ștefan cel Mare, referindu-se la el ca la "domnitorul cel mare".

• "Mesterul Manole" de Lucian Blaga - Această piesă a lui Lucian Blaga conține o referire la Ștefan cel Mare, în
contextul legendei construcției Mănăstirii Curtea de Argeș, unde mesterul Manole este prezentat ca arhitectul care
a fost silit să își sacrifice soția pentru a finaliza construcția, asemenea sacrificiului lui Ștefan cel Mare.
• Ștefan cel Mare este comemorat prin diverse monumente, statui și morminte în întreaga Românie și Republica
Moldova. Iată câteva dintre cele mai cunoscute:

• Mormântul lui Ștefan cel Mare - Mormântul domnitorului se află în Mănăstirea Putna din România. Acesta este un
loc de pelerinaj important pentru mulți români și moldoveni, iar mormântul este încrustat cu inscripții și decorațiuni
artistice.

• Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași - Această statuie monumentală este amplasată în fața Palatului Culturii din Iași,
un oraș important din Moldova. Statuia îl prezintă pe domnitorul Ștefan cel Mare călare pe cal, reprezentându-l într-
o poziție eroică.

• Mormântul ctitorilor din Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București - Acest mormânt, situat în cadrul Bisericii
Sfântul Gheorghe Nou din București, este considerat a fi locul de înmormântare al lui Ștefan cel Mare și al soției
sale, Maria Voichița.

• Statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău - Chișinăul, capitala Republicii Moldova, găzduiește o statuie impunătoare
a domnitorului Ștefan cel Mare în centrul orașului. Statuia este un simbol al istoriei și identității moldovenești.
Manastirea Putna Mormantul lui Stefan cel Mare
• Statuia lui Ștefan cel Mare
din Iași
• Mormântul ctitorilor din Biserica Sfântul
Biserica Sfântul Gheorghe Gheorghe
Nou din Bucureșt