LOCURI ISTORICE ÎN

COMUNITATE

Târgoviște
BOLOVĂNEANU ANDI ȘTEFAN
CLASA a IV-a A
ȘCOALA CORESI
 Curtea Domnească Acum mulți, mulți ani, era capitala
de la Târgoviște este Țării Românești. O mulțime de
un obiectiv turistic domnitori au condus țara de acolo.
foarte îndrăgit. Ei au conceput din acel loc tactici de
Turiștii vin aici luptă care i-au izgonit pe otomani și
pentru a afla mai pe ceilalți năvălitori.
multe din istoria
zonei.

Aici, la Târgoviste, s-a dat Atacul de

noapte condus de Vlad Țepeș.Acest atac
contra otomanilor a alungat, pentru o
vreme, toți năvălitorii care doreau
pământul românesc.
 După moartea lui Mihai Viteazul, biserica avea
să fie jefuită și parțial distrusă, de către principele
ungur Báthory . În 1738, în timpul războiului
otomanilor cu austriecii au ajuns în patria noastră
și au început să jefuiască mânăstirile. Însă mulți
au fost cei care au dorit să păstreze frumusețea
Mânăstirii Dealu. Constantin Brâncoveanu a
recondiționat-o punând tablă de aramă pe
acoperiș și zugrăvind-o pe interior.
Mânăstirea Dealu are cele mai multe
trupuri de voievozi dintre toate mânăstirile
din țară. Unele dintre ele sunt:Vlad Dracul și
fiul său, Nicolae, Radu cel Mare, Pătrașcu
Vodă cel Bun, Mihail Movilă. Acest lucru este
cu adevărat intersant pentru că nu are numai
trupuri, ci mai are și capul lui Mihai Viteazul.

Mânăstirea Dealu te cucerește prin simplitatea

Ioan Caragea a numic
și frumusețea ei.
acest lăcaș de cult o
Radu cel Mare a hotărât ridicarea ei. Constrirea
mânăstire de prim rang.
ei a luat sfârșit la 4 decembrie 1502 , pictura ei
Veniturile ei erau
fiind finalizată în vremea lui Neagoe Basarab.
insuficiente pentru a o
Neagoe Basarab a folosit-o drept model pentru
întreține. În 1802 și
cea de la Curtea de Argeș dar a renunțat la
1838 au fost cutremure
sobrietatea celei de la Viforîta.
care au devastat-o.
 Singura clădire care
s-a păstrat din vechiul
ansamblu este
Biserica Sf. Nicolae.
În prezent, această
mânăstire este și
așezământ pentru
maici.

Muzeul Tiparului și al Cărții Românești Vechi
se află pe latura de S-E a Curții Domnești
lângă poarta mare folosită pe vremea lui
Constantin Brâncoveanu.
Clădirea este alcătuită din pivniță, parter și
etaj. Se numește Clădirea Aramă.
La Târgoviște a fost făcut primul document tipărit
din Țara Românească. Șerban Cantacuzino a adus
aici prima tiparniță cu care s-a tipărit Biblia (1688)
si dezvoltând limba română modernă.De aici, o
mulțime de cărți și de documente tipărite au
plecat prin toată Europa contribuind astfel la
evoluția culturală a ei.

De-a lungul timpului,

În acest muzeu putem vedea scrieri casa a fost folosită ca
care arată trecerea de la alfabetul chirilic internat școlar particular,
la cel latin sau ziare precum: Curierul ca local al poliției
Românesc (1829), editat de Ion Heliade orașului, iar în timpul
Rădulescu, Albina Românească (1829), a Primului Război Mondial
lui Gheorghe Asachi, şi Gazeta de a fost sediu pentru
Transilvania, tipărită de George Bariţiu. germani.
 Acum, la parter este amenajat muzeul.
Acest muzeu este unic în țară. Decâd
două ziduri au mai rămas în picioare de
la construcția clădirii din 1802 pe care la
putem vedea la subsolul ei.
 Casa în care a trăit
Ioan Alexandru
Brătescu-Voinești
este o capodoperă
a arhiteturii
românești.
În acea casă au locuit Ioan Alexandru
Brătescu-Voinești și familia sa până
când s-au mutat la București pe
Bulvardul I.C Brătianu. În 1925,
scriitorul vinde “colțul lui de rai”
doctorului Oprescu, directorul
Spitalului Județean.
“Am isprăvit grijile casei de construit. În anul în care
n-am scris mi-am făcut o casă ca un colţ de rai, parc,
grădină de pomi fructiferi, grădină de zarzavat. Din
tinda de unde vă scriu, se vede toată valea Ialomiţei.
Sute de nuanţe de verde, de albastru şi violet şi,
deasupra dealurilor, coamele munţilor albe de
zăpadă. Casa mea e un roman de toată frumuseţea”.
Despre ea a scris într-o scrisoare către Titu
Maiorescu, mentorul său, aceste lucruri:
Muzeul a fost inaugurat pe 30 decembrie 1968
pentru ca toată lumea să afle ce a fost acolo.
Lumea dorea(și încă dorește) să vadă de unde
ieșeau poeziile acelea minunate. Acum, pe pereții
muzeului sunt încă citate în latină scrise de el
printre care “Felix qui potest vivere procul
negotiis” (Ferice de cel ce poate trăi departe de
afaceri).
În muzeu sunt prezentate
obiecte ale lui Vasile Cârlova,
Grigore Alexandrescu,
Ion Heliade Rădulescu și ale
lui Ion Ghica. Cele mai multe
dintre ele sunt obiecte
personale de valoare pentru
poeți.