UNIVERSITATEA „VALAHIA” DIN TÂRGOVIȘTE

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

Tema: RECENZIE

Introducere în psihopedagogia
specială și în asistența socială
Florin Emil Verza

Coordonator: Studentă:
Lect. Dr. Camelia Voicu Simion Maria Magdalena
( Bolovăneanu )

Târgoviște, 2020
Anul II
 Prof. univ. dr. Florin Emil Verza- este profesor doctor la Departamentul de
Psihopedagogie specială al Facultății de Psihologie și Științele Educației din cadrul
Universității București (unde activează începând cu anul 1996) și prodecan al Facultății
de Psihologie și Științele Educației, responsabil cu management administrativ și relațiile
cu studenții (din anul 2008).

Domeniile sale de interes profesional și cercetare includ psihopedagogia specială,

individualizarea procesului instructiv- educativ, recuperarea și integrarea educațională,
ocupațională și socială a persoanelor cu handicap. Membru al Colegiului Psihologilor
din România, Președinte al Comisiei de Psihologie educațională, consiliere școlară și
vocațională și psihopedagogie specială în cadrul Colegiului Psihologilor din România
(perioada 2012-2016) s-a implicat în elaborarea și interpretarea legislației cu privire la
educația și protecția specială a persoanelor cu handicap și reglementarea aspectelor
legislative privind dreptul de liberă practică al specialiștilor din domeniul
psihopedagogiei speciale.

Lucrarea „Introducere în psihopedagogia specială și în asistența socială” este

apărută sub egida Editurii Humanitas în anul 2002 și cuprinde 300 pagini.
 Este structurată pe șase capitole care prezintă, în mod structurat,tot atâtea
etape/momente care trebuie aprofundate pentru a înțelege ce este și cu ce se ocupă
psihopedagogia specială.Titlurile capitolelor sunt elocvente:

CAPITOLUL 1: OBIECTUL ŞI DOMENIUL PSIHOPEDAGOGIEI SPECIALE

CAPITOLUL 2: STUDIEREA PARTICULARITĂŢILOR PROCESULUI DEZVOLTĂRII LA

COPII CU DIZABILITĂŢI

CAPITOLUL 3: SPECIFICUL EVALUĂRII ŞI INTERVENŢIEI LA COPIII CU

DIZABILITĂŢI

CAPITOLUL 4: DETERMINĂRI ÎN RELAŢIA COMUNICARE – PERSONALITATE –

COMPORTAMENT LA PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI

CAPITOLUL 5: RINCIPALELE CATEGORII DE PERSOANE CU DIZABILITĂŢI

CAPITOLUL 6: STRUCTURA INSTITUŢIILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT SPECIAL ŞI

INTEGRAT DIN ROMÂNIA

De-a lungul lucrării se regăsesc informații deosebit de utile pentru studenți sau
pentru cadrele didactice, informații transmise într-un limbaj accesibil.Autorul definește
psihopedagogia specială ( defectologia) ca fiind știința care sintetizează , dezvoltă și
nuanțează experiența altor științe cum ar fi psihologia, pedagogia, medicina sau
sociologia cu scopul de a explica dezvoltarea persoanelor cu nevoi speciale și,mai
departe, de a realiza cu acestea adaptarea școlară, profesională și socială având ca
reper creșterea calității vieții acestor persoane.

Autorul aduce și o clarificare noţională şi operaţională a conceptului de “handicap”

arătând clar diferențele față de alte noțiuni cu care este, uneori, confundat handicapul.
Astfel aflăm că :

„Deficienţa: pierderea sau alterarea unei structuri sau funcţii (leziune anatomicã,
tulburare psihologicã rezultând în urma unei maladii, accident în evoluţia normalã, dar şi
a unor carenţe psihoafective (pierderea părinţilor sau neglijenţa pedagogicã).
Deficienţe frecvente: auditive, vizuale, de limbaj, intelectuale etc.

Incapacitatea: reducerea parţială sau totală a posibilităţii de a realiza o activitate

(motricã sau cognitivã) sau un comportament.Exemple: incapacitate de comunicare, de
igienă personalã, de locomoţie etc. Incapacitatea depinde, dar nu obligatoriu, şi nu de o
manieră univocă, de deficienţă. Atât deficienţele, cât şi incapacităţile, pot fi vizibile sau
invizibile, temporare sau permanente, progresive sau regresive;

Handicap: dezavantaj social, rezultat în urma unei deficienţe sau incapacităţi care
limitează sau împiedicã îndeplinirea de către individ a unui rol aşteptat de mediu.
Categorii posibile: handicapuri de independenţă fizică, orientare, autonomie economică,
integrarea socială etc.”

Starea de handicap exprimă dezechilibrul apărut în viaţa unui individ în tentativa sa

de a-şi asuma şi îndeplini rolul social conferit de colectivitatea în care este integrat.

La fel de ușor de înțeles apar și explicații ale altor sintagme și noțiuni care apar
frecvent în psihopedagogia specială precum:„ Educație specială”, „ Integrare școlară”,
„Adaptare curriculară”, „ Incluziune”, „ Educație incluzivă”, „ Școală incluzivă”.

Se recomandă ca în procesul de învăţare la deficienţii mintal să se pună accent în

primul rând pe învăţarea afectivă şi motivaţională, şi în al doilea rând pe cea morală şi
practică, deoarece aceştia întâmpină dificultăţi majore în învăţarea cognitivă.

În cazul persoanelor cu CES, duetul învăţare – dezvoltare se modifică,

transformându-se într-o relaţie complexă cu trei factori de bază

ÎNVĂŢARE – DEZVOLTARE – COMPENSARE

 Tabloul simptomatologic al comportamentului afectiv la deficientul mintal

Capitolul 5 conține informații succinte și, totodată importante despre principalele

deficiențe întâlnite la persoanele cu dizabilități. Autorul trece în revistă probleme
precum: deficiența de intelect,deficiența de vedere, deficiența de auz, tulburările de
limbaj, deficiențele fizice, tulburările de comportament,tulburările de învățare.

Apar clarificări cu privire la disgrafie ( tulburare în sfera însuşirii şi executării scrisului

pe fondul unei instruiri şi educaţii adecvate la o vârstă proprie unui astfel de achiziţii.),
dislexie (tulburarea însuşirii şi exercitării cititului adecvat la o vârstă proprie unei astfel
de achiziţii.), alexia (incapacitate patologică (congenitală sau dobândită) de a înţelege

limbajul scris, datorită unei asocieri între o tulburare a gândirii simbolice cu o formă de
agnozie vizuală, fără ca subiectul să prezinte tulburări ale limbajului oral sau ale
capacităţii de a scrie corect.), polihandicap ( existenţa a două sau mai multe forme de
handicap, asociate la aceeaşi persoană şi însoţite de o varietate de tulburări.)

După ce am parcurs această carte am realizat că o să am întotdeauna în ea

răspunsuri la cele mai dificile întrebări cu privire la tot ceea ce înseamnă persoane cu
dizabilități, în special în ceea ce privește perioada copilăriei acestora.