VELIKO TARNOVO

Inca din momentul in care intri in pitorescul oras medieval Veliko Tarnovo, ai senzatia
unei calatorii in timp. Strazile inguste si intortocheate, neschimbate de secole, cafenelele cu
specific bulgaresc unele dintre ele sapate direct in stanca masiva casele parasite ori
suspendate parca de peretii canionului sau mestesugarii lutieri, cofetari, brutari, anticari sau
Dumnezeu stie din ce alta breasla, care muncesc in case cu ferestrele larg deschise astfel incat
sa poti vedea intreaga lor activitate, toate amintesc mai degraba de un trecut despre care nu
credeai ca este posibil sa il poti retrai in plin secol XXI. Dar el exista, iar la Veliko Tarnovo
aproape ca toti cei de acolo tin sa iti lase aceasta impresie.
In orasul vechi sunt si magazinele de suveniruri si galeriile de pictura. In Veliko Turnovo
este faimoasa Samovodska Charshia o strada cu mestesugari a carei traditie dateaza din
secolul XIX. Preturile pentru suveniruri incep de la 1,5 leva (magneteii de frigider).
Veliko Tarnovo este situat pe dealurile istorice Sveta Gora, Tsarevets si Trapezitsa, la
210 m deasupra nivelului marii si la 106 km sud-vest de Ruse. Este delimitat in doua de raul
Yantra, care formeaza niste chei spectaculoase in regiunea dealurilor Tarnovo.
Orasul detine un rol cheie in istoria Bulgariei, zona fiind locuita inca din perioada neolitica, apoi
succesiv de catre traci, romani si bizantini. Cea mai glorioasa perioada a fost epoca medievala,
cand orasul a fost centrul politic, religios si cultural al regatului bulgar. Istoria fascinanta a
orasului Veliko Tarnovo poate fi cel mai bine surprinsa din varful dealului Tsarevets, de unde
avem acces la o panorama deosebita a orasului. Un zid de piatra incercuieste orasul, iar in zona
au fost descoperite numeroase vestigii arheologice. Turistii vor fi incantati de turnuri, basilici si
alte numeroase cladiri de importanta istorica. In fiecare an, la finalul lunii martie aici se
organizeaza un spectacol unic de sunet si lumina, proiectate pe deaurile Tsarevets, reprezentand
istoria glorioasa a Bulgariei.

Chestii care iti atrag atentia:

orasul nu este survolat de milioane de cabluri, mai exact am vazut doar unul

nu au semafoare am vazut doar unul mobil

nu au grafitii, ci doar panze pictate frumos, amplasate pe usile cladirilor deteriorate

NU SE FUMEAZA in interior, doar pe terase!

am vazut doar 3-4 oameni fumand pe strada

nu au cosuri de gunoi, si totusi pe jos e o curatenie impecabila

orasul este animat de foarte multi tineri, modern imbracati

nu au toalete publice, insa se pot folosi cele din baruri si terase fara costuri
suplimentare

nu in ultimul rand oamenii. Sunt extrem de primitori, iar majoritatea vorbesc engleza.
Atracii turistice

n Veliko Tarnovo undeva printre meandrele rului Yantra exist un monument nchinat
frailor Asan fondatorii regatului bulgar.

Unul dintre obiectivele turistice care merit vzute este Tzaretz sau Tzaravetz
cetatea veche. Recomand vederea panoramic din vrful cetii. Intrarea este 4/6 leva.

Cetatea tarilor, Tsarevets, este practic simbolul orasului. Aici, datorita pozitiei
strategice, fiind construita pe un deal cu o buna vedere imprejur si inconjurata de
apa, a existat inima celui mai mare tarat bulgar, tarat care si-a intins granitele si
asupra teritoriului actual al tarii noastre, pana in Moldova. Zona a fost locuita inca
din Paleoliticul tarziu, apoi au venit tracii urmati de romani, aproape 4 secole, care
au folosit cetatea doar in scop defensiv; in sec. V - VI bizantinii au ridicat cea mai
mare cetate a Moesiei Inferioare, Zikideva. S-au perindat ocupantii, au venit peste
bizantini salvii si bulgarii, apoi s-au intors bizantinii, pentru ultima data. Marirea
taxelor locale exagerat de mult de catre Isaac al II-lea Anghelos, caruia ii trebuiau
bani pentru cununia sa cu fiica regelui maghiar Bella al II-lea, precum si incalcarea
drepturilor serviciului militar al localnicilor, au facut ca valahii, slavii, bulgarii si
cumanii sa-si uneasca fortele si, dupa multe lupte, ajutati de viclenia geniala a lui
Ioan Asan, recunoscut de sfatul batranilor drept tar (caesar dupa organizarea
romana pe care se pare ca au folosit-o la inceputul taratului), sa-l invinga pe Isaac
1

al II-lea Anghelos. Revolta inceputa in 1185-1186, continua cu multe alte batalii,

victorioase pentru Asanesti dar, in ultimele incercari de recucerire, bizantinii ii ucid
pe Ioan Asan, apoi pe Petru Asan; cel ce vine la rand pe tron este fratele Kalos
Ioannis, adica Ionita cel Frumos, Caloianul, vrednic om politic si priceput militar.
Acesta cere sprijinul Papei Inocentiu al III-lea pentru a fi recunoscut "imparat al
bulgarilor si vlahilor", recunoastere pe care o primeste, cu insistenta papei asupra
originii vlahe a Asanestilor, fapt consemnat in multe documente ale vremii (de la
Ionita Kaloianul se pare ca a ramas jocul de la nordul Dunarii, Caloianul dar si o
parere despre intemeierea orasului Slatina cu cartierul Caloianca). Dupa un numar
de ani pe tron ajunge Ioan Asan al II-lea, in timpul domniei lui, 1218-1241, taratul
atinge gloria, intinderea fiind " de la Adrianopol, tara greceasca, tara albaneza si
tara sarbesca" dupa cum singur spune in pisania din 1230 la ctitorirea manastirii
celor 40 de Mucenici dar si intinse regiuni de la nordul Dunarii. Totusi trebuie
amintit ca dupa asasinarea lui Ionita, imparatul este numai al bulgarilor, vlahii fiind
indepartati si ajungand doar o minoritate neansemnata. Dupa 1360 otomanii
cuceresc treptat Europa si in 1393 la 17 iulie, dupa 3 luni de asediu, "a treia Roma
si al doilea Constantinopol" cum i se spunea in perioada de glorie meritata si
recunoscuta de lumea civilizata, dupa un imens incendiu, ajunge pentru aproape 5
secole, pana la 7 iulie 1877, in granitele Imperiului Otoman.

Ceea ce vedem astazi drept ruinele cetatii tarului sunt, in mare parte,
reconstructiile, dupa un amplu proiect inceput in 1930 si oarecum finalizat in 1981
cand s-au sarbatorit 1300 de ani de la fondarea statului bulgar.

Fosta cetate Tsarevets era delimitata de zidurile de aparare groase de peste 3.6 m, in
locurile joase o inaltime de 10 m iar ca lungime aproximativ 1100m; are o forma
aproximativ triunghiulara si accesul se facea pe trei porti: poarta principala la vest cu
turnurile de aparare si podul mobil vertical (actuala intrare pentru turisti), a doua, Mica
poarta sau Assenova Gate la nord-vest (spre mahalaua cu acelasi nume) si ceva mai departe
spre sud-est, la aprox 480 m de prima, poarta Frenkhisarska, ce are alaturi fostul turn de
aparare cunoscut drept turnul Baldwin, reconstruit dupa un model din Serven. Numele vine
de la Baldwin I conte de Flandra si primul imparat al Imperiului latin al Constantinopolului,
cel care pierde in batalia cu Ionita Kaloian, in ultima lupta importanta a Cruciadei a IV-a si
ajunge intemnitat aici la Tarnovgrad, de unde, legende sunt mai multe, fie se arunca singur
din turn, fie este omorat chiar de Ionita din gelozie.

In zona centrala sunt ramasite ale palatului tarului, un complex inchis pe o suprafata de
aproximativ 4870 metri patrati, din acestea autentice sunt ceva ruine ale imensei sali a
tronului, resturi din zidul interior cu doua intrari opuse. Sub palatul regal sapaturile au
descoperit ruinele a 470 de case, 23 de temple, 4 manastiri, un han, ateliere si de asemeni
bijuterii de aur si pietre pretioase, imbracaminte tesuta cu fir de aur, obiecte casnice, de
cult.

Chiar in varful dealului a fost reconstruita Catedrala Patriarhala, pe o suprafata de 3000

metri patrati, ce adapostea biserica Inaltarii Domnului si resedinta patriarhului, unul din cei
mai de seama fiind Evtymiy, cel ce a infiintat acolo Scoala medievala de literatura, cantece si
pictura, foarte renumita la acea vreme. Biserica tarului a fost ridicata in 1235 pe locul unor
biserici ale crestinismului timpuriu si a fost arsa in totalitate de catre turci. Reconstructia a
fost facuta in 1978-1981 iar pictura in 1985 de catre pictorul bulgar Teofan Sokerov, acesta
avand autoportretul in dreapta zisului altar. Pictura, care nu respecta deloc canoanele
bisericesti ortodoxe, reda de fapt ridicarea si decaderea celui de al doilea imperiu bulgar. pe
podeaua bisericii este o imitatie de piatra funerara pe care sunt trecuti tarii Bulgariei, de
asemeni are doi cilindri de sticla si metal reprezentand candele. Deoarece nu are altar si
pictura nu a fost acceptata de biserica ortodoxa, nu a fost sfintita si aici nu se fac slujbe,
totusi ramasite pamantesti a trei patrarhi sunt inhumate aici. Liftul care urca in turnul inalt
nu functioneaza prea des, desi este contra cost, 2 leva de persoana. Fotografiatul in biserica
costa 5 leva. Unul din clopotele bisericii este modificat pentru spectacolul de sunet si lumini.

In partea nordica a cetatii se afla Piatra condamnatilor sau Stanca Golgotei, Rock, de unde
erau aruncati in raul Yantra tradatorii si ceilalti condamnati, dupa unele scrieri chiar
patriarhul Ioachim I.

Bulgaria, recunoscuta pentru modul in care isi onoreaza trecutul, caci aici a fost creata si
prima Constitutie moderna a tarii, in 1879, schimba numele orasului din Turnovo in Veliko
Tarnovo sau Turnovo (vechiul tron) in anul 1965.

Aceasta a fost vizita mea in cetatea cea mai de seama a tarilor "blachoi" originari din muntii
Haemus, adica vlahi, asa cum ii numeau papii Vaticanului, Dimitrie Cantemir, Neagu Djuvara
si ma refer strict la cetatea cuprinsa intre zidurile noi si vechi caci actuala cetate, Veliko
Tarnovo, are multe de oferit vizitatorilor dornici de turismul istoric, cultural, culinar. Pana la
urmatoarea mea vizita, va pot recomanda sa vedeti muzeul figurilor de ceara ce reda, in mai
multe sali, scene de lupta din perioada lui Ioan Asan, receptie in sala tronului, lupta de la
Adrianopol cand a fost capturat Baldwin, incoronarea lui Kaloian, etc. De asemeni va doresc
sa prindeti spectacolul de schimbare a garzii de la cetate (numai vara si in unele zile), nu lam prins, de asemeni spectacolul "Sunet si lumini", la noroc, daca se solicita de grupuri
platitoare de turisti dar sigur de sarbatorile lor legale si religioase (l-am vazut, m-am
documentat, superb, reda istoria tarii in perioada 1185-1393, apoi eliberarea din 1878, la
care si Romania a avut un rol important), poate prindeti festivalul international de folclor sub
patronaj UNESCO, spectacolele anuale de opera, vara, dar cate altele. Daca totusi va
plictisiti vizitand bisericile refacute si sfintite in anii comunismului, muzeele, atelierele
mestesugaresti, daca vreti miscare dupa vizita la mehana favorita sau nu doriti sa cheltuiti
in micile magazine cu suveniruri, unele de calitate, atunci cititi legenda bibliotecii din
Tarnovo, legenda monetariei regale, a Troshanei, poate cautati cu mintea comorile romane
ascunse in catacombele dealurilor Tsarevets si Momina Krepost sau poate imi dati dreptate
cand spun ca nu istoricii bulgari sunt vinovati de ascunderea adevarului despre vechii valahi,
doar acei istorici romani care-l stiul dar pastreaza tacerea.

Si nu uitati, cand urcati la cetate, plata 6 leva persoana, turul cu ghid variaza undeva la 30
leva dar nu merita, luati apa de baut si incaltaminte adecvata, iar de mergeti cu micii
cataratori, nu-i lasati nesupravegheati. Si de veti vedea la geamurile caselor drapelul mov cu
semne regale alaturi de cel al Bulgarie, sigur aveti parte de spectacolul de sunet si lumini
pentru ca este sarbatoare.

Rakovski Ulita - strada cu obiecte artizanale, cu meteugari care i las arta n vzul
tuturor trectorilor.

Muzeul Adunrii Constituante i a Renaterii Bulgariei aflat n vechea cldire

municipal otoman.

Dac tot ai ajuns aici, profit de tot ce-i ofer zona. Mai exact, plimb-te prin ora i prin
mprejurimile oraului. Aproape de Veliko poi s vizitezi ruinele oraului roman Nikopolis ad
Istrum, ora construit n anul 102 de mpratul Traian.

Un loc deosebit lng Veliko Tarnovo este pitorescul sat Arbanassi cu casele sale din piatr.
Satul Arbanassi a fost fondat n secolul XV de ctre cretinii venii aici din sud-vestul
Peninsulei Balcanice. Se viziteaz Biserica Naterii Domnului.

Nu rata: Muzeul Renaterii Bulgare, Casa cu maimue cas tradiional, reconstruit, ce

constituie emblema oraului, Monumentul Mama Bulgaria, ambele situate pe strada
principal.

De stiut:

Veliko Tarnovo se afla la o distanta de aproximativ 190 de kilometri de Bucuresti. O calatorie

cu masina din centrul capitalei si pana la Tarnovo va dura cel mult trei ore, incluzand aici si
trecerea prin Vama Giurgiu.

In imediata apropiere a orasului, turistii pot vizita satul Arbanassi, locatie in care autoritatile
au interzis ridicarea cladirilor cu arhitectura moderna. Satul, desi cochet, pare rupt din Evul
Mediu, efect care atrage anual zeci de mii de turisti.

Pentru cei pasionati de alpinism, Veliko Tarnovo este destinatia ideala. La doar 2-3 kilometri
de oras se afla mai multe trasee de escaladare montana pe care le puteti incerca.

Pana la prima partie de schi va trebui sa parcurgeti cu masina personala sau cu mijloacele de
transport in comun circa 10-15 kilometri. Conditiile oferite de cabanierii bulgari sunt
comparabile cu cele vest-europene.

6 leva costa un bilet de intrare in incinta Cetatii Tarilor si tot atat vei plati si daca doresti sa
obtii informatii in limba romana sau engleza.

Cea mai veche strada din Veliko Tarnovo este strada Gourko, numita astfel in cinstea
maresalului rus Joseph Vladimirovici Romeyko-Gourko, eliberatorul orasului Veliko Tarnovo in
timpul razboiului ruso-romano-turc din 1877-1878. Strada a ramas neschimbata inca din
Evul Mediu, pitorescul sau si al cladirilor care o imprejmuiesc atragand seara de seara zeci de
cupluri romantice.

Daca vii cu masina, poti parca in spatele Facultatii de economie parcare gratuita si nu risti
sa iti fie ridicata masina.

Daca nu te duci intr-o zi cu sarbataoare nationala, cazarea nu este o problema, sunt foarte,
foarte multe hoteluri, cam din 10 in 10 metri.

Turitii strini, care viziteaz fosta capital bulgar Veliko Tarnovo, se opresc deseori i la
stomatologii locali pentru a-i trata afeciunile dentare la preuri mai reduse, ceea ce poate fi
o soluie pentru Bulgaria de a crete numrul de turiti.

In Veliko Tarnovo nu ai timp sa te plictisesti, chiar daca poti strabate orasul de la un capat in
altul in mai putin de un ceas. Daca magazinele, cluburile sau cafenelele pot reprezenta o
optiune de petrecere a timpului liber, nu uita totusi ca te afli in orasul care candva se
mandrea cu renumele de a treia Roma si al doilea Constantinopol. Trecutul razbate din
fiecare ungher al labirintului de strazi si de cladiri vechi, iar muzeele, bisericile si spectacolele
tematice care iti aminteasc de faptul ca Balcanii si-au avut aici unul dintre cele mai
importante centre cultural-istorice ale Evului Mediu se afla la tot pasul.

Un loc deosebit langa Veliko Turnovo este pitorescul sat Arbanassi cu casele sale din piatra,
satul fiind un adevarat muzeu in aer liber, cu casele vechi, cu arhitectura specifica,
inconjurate de ziduri groase din piatra, ca niste mini fortarete. Am vizitat si Muzeul Casa

Konstantaliev, aceasta fiind una din cele mai vechi case din sat, datand din secolul al XVIIlea fiind si una dintre cele mai bine conservate si bogat decorate case din Arbanasi.

Vizitand aceasta casa muzeu, te intorci oarecum in timp si vezi modul de viata al locuitorilor,
cu obiceiuri si datini.

Chiar daca pretul de intrare este un pic mai ridicat fata de muzeele din Tryavna, unde orice
intrare este 2 leva, aici biletul de intrare este 6 leva, dar merita din plin, zic eu.

Satul Arbanassi a fost fondat in secolul XV de catre crestinii veniti aici din sud-vestul
Peninsulei Balcanice. In secolele XVII - XVIII Arbanasi devine un important centru
comercial.
Majoritatea populatiei acestui sat era implicata in activitati de comert international. In
aceasta perioada in sat erau aproximativ 1000 de case. Existau relatii comerciale cu Italia,
Austro-Ungaria, Rusia, Transilvania si India.

Orasele transilvanene Brasov, Sibiu si Cluj in care existau companii grecesti, reprezentau un
punct de atractie deosebit pentru populatia din Arbanassi. De exemplu in 1639, Evstati
Plachko din Arbanassi a fost numit seful unei reprezentante comerciale din Sibiu; in 1644
Zotos Mikokiridis, tot din Arbanassi, devine seful aceleasi companii. In 1696 satul Arbanassi
a fost reprezentat in Brasov de catre Georgi Buzutsi.

Oamenii de afaceri din Arbanassi au participat activ la tranzactiile comerciale intre diverse
orase din Europa si Tzarigrad, oras cunoscut acum sub numele de Istanbul. Printre altele
Arbanassi era principalul furnizor de unt si seu pentru Tzarigrad.

Dar Arbanassi nu s-a distins numai prin activitati comerciale ci si prin realizari culturale.
Astfel la inceputul secolului XVII s-au construit multe manastiri si scoli iar in 1779 a fost
deschisa in Arbanassi prima scoala greceasca din Bulgaria.

Statutul special al satului precum si prosperitatea sa nu au scapat atentiei Patriarhiei din

Tzarigrad (Istanbul). Astfel, in anul 1642 Patriarhul Partenius din Tzarigrad a declarat satul ca
fiind direct sub controlul Patriarhiei. Populatia a fost exceptata de la plata taxelor catre
Biserica, contribuind numai cu o suma modica. Rezultatul a fost o puternica dezvoltare a
constructiei de biserici in sat. In anii ce au urmat, Biserica nu si-a schimbat politica sa
referitoare la Arbanassi. Satul a fost adesea vizitat de figuri proeminente ale Bisericii
Ortodoxe: Neophit din Edirne, Nectarius din Ierusalim, Dossiteus din Ierusalim. Au existat in
permanenta in Arbanassi, reprezentanti de la manastirile importante din Sinai, Ierusalim si
Muntele Athos. Toate acestea au stimulat si condus si la dezvoltarea artei religioase.

Arbanassi a suferit un teribil sfarsit in anul 1798 cand a fost atacat si jefuit de catre banditi.

Astazi Arbanassi va asteapta pentru a descoperi atmosfera sa incantatoare, frumoasele

biserici si case din piatra, stradutele, si ospitalitatea pensiunilor noastre.

Hotnitsa Paradisul de lng Veliko Tarnovo

Ai auzit cu toii de Veliko Tarnovo (sau Turnovo). Dac n-ai auzit v spun eu c este fosta capital a
Imperiului Vlaho-Bulgar, acum ora universitar i capital de district aflat la 160 de km de Bucureti. Un
orel ncnttor cu o cetate impuntoare i o istorie de peste 5000 de ani, cu oameni calzi si primitori. Nu tiu
ce s v zic c e mai frumos acolo, peisajul foarte verde i capricios, strduele nguste de piatr ntre case
vechi de lemn, cetatea imens pe ale crei ziduri poi s tragi un pui de somn. Sau poate berea local? Da,
este i o fabric de bere acolo. Bolyarka, o bere decent la un pre foarte bun. Ceva mai bun este
totui Zagorka, care este aproape 2 leva.
Este un ora care merit o plimbare de weekend poate chiar mai mult
dect o plimbare la Braov. Se ajunge uor cu maina dup ce treci
podul de la Giurgiu ( 5 euro traversarea, 5 euro vigneta). Nu exist
borne kilometrice, dar sunt destule indicatoare.
Cascada Hotnitsa

Ok, ai vizitat Veliko Tarnovo. Aloc o zi sau mcar cteva ore pentru o plimbare relaxant n natur la Hotnitsa.
Nu este aa uor de gsit dac nu i arat cineva. ntre timp au mai aprut semne.
Hotnitsa este, cum s v spun eu, un mic paradis. E linite, este puin populat pentru c nu prea tiu de ea
dect localnicii. Apa e limpede i de un albastru intens. Miroase extraordinar, mai ales primvara datorit
miilor de flori i ai la dispoziie cam 2 km de poteci marcate i podulee amenajate printr-un mic canion plin de
vegetaie, fluturi i mici cascade.
Cum ajungi la Hotnitsa:
De la Veliko Tarnovo te ndrepi spre Ruse. E mai simplu de nimerit/explicat aa. Dup 8-9 km este
satul Samovodene, unde trebuie s faci stnga (la 45 grade) la prima intersecie mai mare i cam singura.
Mergi nainte i apoi la urmtoarea intersecie faci iar stnga. Dup civa km o s intri n satul Hotnitsa, ar
trebui s fie semne. n Hotnitsa ia-te dup semnele care indic Eco trail sau Hotnitsa Waterfall (to the
waterfall). Va trebui s faci stnga imediat ce ai intrat n sat, apoi s ii drumul i s treci printr-un fel de
poian. Drumul se va bifurca din nou. ine minte s o iei la dreapta pe drumul care coboar puin. Dup
cteva sute de metri o s ajungi ntr-o parcare destul de mare de unde se vede cascada. Enjoy.