Morfologie și identitate de cartier.

Orașul Slatina

1. Tipul de locuințe

Orașul Slatina a fot atestat documentar pentru prima oară pe 20 ianuarie 1368 ca un centru
comercial. Acesta reprezenta o importantă vamă internă pentru populația din jur datorită
întretăierii mai multor drumuri comerciale, extinzandu-se pe dealurile vecine și spre Valea
Oltului. În secolul XX orașul este cunoscut ca fiind un mic târg de provincie așezat în
apropierea râului Olt.

Astăzi, municipiul Slatina este organizat în 15 cartiere: Nicolae Titulescu, Crişan I, II,
Progresul I, II, Oraşul Vechi, Tudor Vladimirescu, Cireaşov, Satu Nou, Vâlcea-Tunari, Piaţa
Gării, Progresul III-Mănăstirii, Progresul IV-Caloianca, Clocociov, Aluta.

Locuinţele ocupă cea mai mare parte a spaţiului urban. Pe raza oraşului există 3.624 de
clădiri de locuit din care 3.245 sunt locuinţe unifuncţionale ( unifamiliale și plurifamiliale)
cu spaţii adiacente şi 379 blocuri cu 25.495 apartamente.

2. Modul de organizare al tramei stradale

Fiind un oraș târg cu o aproximație de 700 de ani, Slatina are trama stradală cu o structură
veche, neregulată, cu un plan radiar. Aceasta este construită și pietruită între anii 1860 şi
1938, iar mai târziu, după anii 1965-1985, este extinsă înscriindu-se cu o textură
rectangulară, impusă de planurile noi de sistematizare.

Reţeaua stradală are 178 de artere cu o lungime de 140 km şi o structură radiar-concentrică

astfel :

- pe direcţia radială sunt străzile principale, de lungimi mari (2 – 4 km): Tudor

Vladimirescu, Piteşti, Nicolae Titulescu, A. I. Cuza, Ecaterina Teodoroiu. Ele sunt utilizate
de majoritatea traficului și a mijloacelor de transport;

- pe direcţia inelară sunt situate străzile mai mici ca lungime, care leagă între ele străzile
radiale : Ionaşcu, Libertătii, Primăverii, Tunari, Artileriei, Cireaşov.

Strada este elementul component de bază al texturii, caracterizată prin :

- funcţii multiple: Cireaşov, Artileriei, Tudor Vladimirescu;

- trasee variabile - sinuoase : Fraţii Buzeşti, Vlad Ţepeş;

- rectilinii : Piteşti, Ec. Teodoroiu ;

 - în curbe largi : Oituz, Strehareţi ;

- profil longitudinal - plan : Libertăţii, Primăverii ;

- uşor înclinat : N. Titulescu, Oituz ;

- în pantă : Vintilă-Vodă (Fig. 23), Livezi ;

- lărgimea străzilor - o bandă - sens unic : Păcii, Trandafirilor;

- o bandă - dublu sens : Mânăstirii, Popa Şapcă;

două benzi - sens unic : Unirii, - două benzi – dublu sens: G.Poboran,
Ec.Teodoroiu;

- patru benzi – sens unic: Primăverii, Libertăţii ;

- patru benzi – dublu sens: Piteşti, N.Titulescu ;

- starea reţelei stradale - asfaltate – 130 km, pavate – 1 km, pietruite – 9 km.

Fig. 1. Orașul Slatina

3. Vechimea construcțiilor

Unul dintre cele mai importante și “de epocă” locuri ale orașului Slatina este Centrul Vechi,
fiind printre puţinele din România care a fost conservat, datorită clădirilor care alcătuiesc
patrimoniul istoric. Ele sunt în număr de 81, construite între anii 1860 şi 1938 şi se pot găsi
pe străzile Lipscani şi Mihai Eminescu.

După instalarea regimului comunist în România, fața orașului a fost schimbata în totalitate
fiind construite noi cartiere muncitorești precum Steaua Roșie, Progresul I, II, III, Crișan,
Tunari, etc. Tot atunci au fost construite cele 55 de blocuri turn, dar și fabrici precum Uzina
de Aluminiu (actuala Alro), Întreprinderea de Prelucrare a Aluminiului (fosta Alprom),
Întreprinderea de țevi (actuala Artrom), Electrocarbon, Rulmenți și Utalim. În timpul
regimului comunist au fost demolate multe case istorice sau monumente datorită
personalităților pe care le reprezentau, spre exemplu, casa poetului Ion Minulescu.

În prezent,