COMPARAȚIE ÎNTRE POTENȚIALUL ECONOMICO-DEMOGRAFIC ȘI

PROCESUL MIGRAȚIONIST ÎN JUDEȚUL IALOMIȚA

Anghel Steluța (Grupa 301)

Belciug Patricia (Grupa 301)
Bîcă Cristina (Grupa 301)
Ionel Andreea (Grupa 302)

ABSTRACT

CUVINTE CHEIE

Ialomița; Economie; Demografie; Proces migraționist; Comparație

1.INTRODUCERE

Economia este o știință socială (vizează activitatea umană) ce are ca obiect de studiu
producția și desfacerea, comerțul și consumul de bunuri și servicii, fiind influențată de factori
precum resursele umane (forța de muncă, disciplina, educaţia, motivaţia), resursele naturale
(pământul, mineralele, combustibilii, calitatea mediului), formarea capitalului (utilaje, fabrici,
şosele), tehnologia (ştiinţa, ingineria, managementul, spiritul întreprinzător), etc. Aceasta, la
rândul ei, reprezintă un factor foarte important, deoarece aduce schimbări asupra mai multor
planuri și cu o anumită intensitate, în cazul de față, asupra migrației.
https://core.ac.uk/download/pdf/6300269.pdf
Demografia este studiul dinamicii populațiilor umane. Ea cuprinde studiul mărimii,
structurii și distribuției populației, precum și modul în care o populație se modifică în timp în
urma nașterilor, deceselor, migrației și îmbătrânirii. Analiza demografică se poate referi la
societăți întregi sau la grupuri definite după diferite criterii: nivel de educație, naționalitate,
religie, etc.( Haupt, 2006)
Astfel, studiul de față face referire la modul cum potențialul economic și demografic
al județului Ialomița, a fost și este influențat de factorul migraționist și vice-versa, întrucât
aceastea împărtășesc o legătură și condiționare reciprocă între fenomene, acțiuni, etc.
Schimbările demografice din cadrul județului determină maniera în care se produce
deplasarea și migrația populației. Creșterea sau scăderea populației, gradul de îmbătrânire sau
ponderea mare a tinerilor influențează creșterea economică și oportunitățile de ocupare a
forței de muncă în țările de origine și politicile de migrație în țările de destinație. Migrația
demografică și economică este corelată cu standardele de muncă, șomajul și starea generală
de fiabilitate economică a unei țări. Printre factorii de atracție se numără salarii mai mari,
oportunități de angajare mai bune, un nivel de trai mai ridicat și oportunități în domeniul
educației. În cazul în care condițiile economice nu sunt favorabile și riscă încă să se
deterioreze, crește probabilitatea ca un număr mare de persoane să migreze în țări cu o
situație mai bună.
https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/world/20200624STO81906/cauzele-
migratiei-de-ce-migreaza-oamenii
 Conform cercetărilor realizate, până în 1944 economia județului era destul de mică și
se baza pe producția cerealieră, a plantelor tehnice (floarea-soarelui), creșterea animalelor, și
mai puțin pe industrie (exista industria de celuloză și hârtie). Tocmai după anul 1968, în
perioada comunistă, acesta a cunoscut o adevărată dezvoltare economică și demografică,
când au fost alocate sume importante de investiții prin programul de dezvoltare economică și
socială a județului Ialomița. Astfel, datorită acestor fonduri, agricultura s-a modrnizat
(mecanizarea ei) și industria a luat un puternic avânt, dezvoltându-se ramuri precum industria
chimică, de celuloză și hârtie, industria ușoară, industria alimentară, siderurgică,
constructoare de mașini ș.a. De asemnea, ca urmare a acestui proces de industrializare masivă
a avut loc migrația unui număr foarte mare de persoane de la sat la oraș pentru a obține un loc
de muncă mai bun, posibilitatea unei vieți mai comode.[CITATION Glo80 \l 1048 ]
Cercetări mai recente, precum cele realizate după intrarea României în Uniunea
Europeană, au arătat că judeţul Ialomiţa ocupa în intervalul 2007-2009 o poziţie inferioară în
economia regiunii, după cifra de afaceri şi numărul de persona. Sectoarele cu nivel tehnologic
mai ridicat au fost slab reprezentate în rândul principalelor companii ale judeţului – doar
fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice înregistrând o pondere de
0,18% în cifra de afaceri şi 1,45% în numărul total de personal în anul 2008. Sumele obinute
din TVA la bugetul consolidat au înregistrat o scădere de la aproximativ 49 mil. lei in 2008 la
aproximativ 37 mil. lei. în 2009. Economia este amenințată de fenomene tragice, ca de
exemplu accentuarea procesului de dezindustrializare, lipsa investițiilor străine, apariția
fenomenului de globarizare care poate marginaliza anumite sectoarele ale economiei sau
chiar provoca dispariția lor, capacitate redusă a gospodăriilor ţărăneşti şi a fermelor de a
concura cu produsele comunitare ș.a.m.d. Totuși, acestă scăderă economică ar putea fi
redresată prin crearea unor oportunități de dezvoltare ca valorificarea turismului prin
accesibilitatea la Dunăre, cerere de produse agricole ecologice, promovarea produselor
alimentare locale, tradiţionale, creşterea numărului de investiţii străine care pot determina o
creştere a competitivităţii prin transfer tehnologic şi inovare, etc.
Din punct de vedere demografic, populația județului a început să se împuțineze după
anul 2002, aceasta ajungând de la 296.486 locuitori la 258.669 în anul 2011 (ultimul
recensământ). Potrivit datelor statistice aferente (adică perioada 2007-2011) a fost înregistrat
un declin al populației active, diminuarea populaţiei tinere şi îmbătrânirea populaţiei,
fenomene ce au condus la dezechilibre între grupele de vârstă. Astfel, ponderea populaţiei
sub 15 ani a fost în continuă scădere, ponderea populaţiei vârstnice, de 60 de ani şi peste fiind
în continuă creştere. Ponderea populaţiei urbane a înregistrat creşteri, iar a celei rurale
scăderi. Cu toate acestea, ponderea populaţiei a rămas majoritar rurală în judeţul Ialomiţa.
Migraţia internă şi mobilitatea forţei de muncă au crescut continuu după anul 2000, Ialomiţa
fiind un judeţ care înregistrează pierderi de populaţie în ceea ce priveşte schimbările de
domiciliu. În ceea ce priveşte forţa de muncă, s-au înregistrat ritmuri pozitive de creştere a
numărului mediu de salariaţi, pe întreaga perioadă analizată. Dacă în anul 2007 toate
sectoarele economiei naţionale au înregistrat ritmuri pozitive în judeţul Ialomiţa, criza
financiară a determinat ca aceste ritmuri să rămână pozitive doar în construcţii, comerţ,
transport şi depozitare şi administraţie publică şi apărare.
2.METODOLOGIE

2.1 ZONA DE STUDIU

Articolul de față are ca zonă de studiu județul Ialomița, ce a fost ales atât datorită faptului că
unul dintre membrii echipei locuiește în acest județ, cât și datorită curiozității și interesului
pentru a afla cât mai multe informații despre acesta. Interesul față de acest județ este generat
și de amplasarea județului în apropierea capitalei României, București. Totodată, interesant
este și faptul că Ialomița este una dintre cele mai vechi unități administrativ-teritoriale de pe
teritoriul țării noastre, lucru care nu face decât să evidențieze faptul că acest județ merită
studiat și analizat, lucru pe care ni-l propunem și noi.
Astfel, județul Ialomița este amplasat în cadrul României în partea de sud-est a acesteia
(Figura nr.1), învecinându-se cu județele Buzău și Brăila în nord, Constanța în est, Călărași în
sud și Ilfov și Prahova în vest.

Figura nr. 1
În cadrul unităților de relief din România, județul Ialomița este situat în subdiviziunea estică a
Câmpiei Române, în Bărăgan. Suprafața județului este de 4453 km2, care reprezintă 1,9% din
suprafaţa totală a ţării. În anul 2019, organizarea administrativă a județului era următoarea: 3
municipii, 4 orașe, 12 localități componente ale municipiilor și orașelor, 59 comune, 127 sate
din care 4 aparțin de municipii și orașe. Ialomița se află la interferenţa unor vechi rute
comerciale ce îi dau caracterul de zonă de tranzit între Orient (prin Constanţa) şi Occident și
este străbătută de cursul inferior al râului Ialomița, dar şi de fluviul Dunărea, între braţele sale
Borcea şi Dunărea Veche aflându-se o suprafaţă mare cu potenţial agricol ridicat.
Ceea ce atestă vechimea așezării sunt urmele de materiale specifice culturii neolitice, care s-
au găsit în 15 localităţi din Ialomița. Epoca bronzului arată faptul că purtătorii acestei culturi,
care au trăit pe actualul teritoriu al judeţului Ialomiţa, se ocupau cu agricultura, olăritul,
prelucrarea pietrei şi bronzului și aveau legături cu lumea heladică şi miceniană. Populaţia
geto-dacă din această zonă a avut legături strânse cu tracii, cu grecii și cu cetăţile de pe malul
Mării Negre: Histria, Callatis și Tomis. Cercetările arheologice efectuate în Ialomiţa au
evidențiat existenţa unui număr de 48 de aşezări getice, ce erau situate pe principalele cursuri
de ape curgătoare: Ialomiţa, Braţul Borcea şi Prahova, precum şi în jurul lacurilor Dridu,
Fundata, Amara şi Strachina. [ CITATION Dir21 \l 1048 ]

2.2 PRELUCRAREA DATELOR

Pentru realizarea acestui studiu s-au descărcat date referitoare la demografia, economia și
migrația locuitorilor din județul Ialomița. Datele demografice au fost reprezentate de numărul
de locuitori între 1992-2019, numărul de născuți vii și morți între 1992-2019, rata natalității și
mortalității între 1992-2019, sporul natural, de asemenea între 1992-2019 și populație pe
grupe de vârstă și sexe pentru anii 1992, 2008 și 2019. În ceea ce privește economia, s-au
descărcat date cu privire la resursele de muncă, exprimate în mii de persoane pentru perioada
1990-2019, numărul de șomeri în perioada 1991-2019, populația activă pentru perioada 1990-
2019, exprimată, de asemenea, în mii de persoane, numărul de întreprinderi active în perioada
2008-2019, atât totalul acestora, cât și pe categorii și numărul de salariați între 1990-2019.
Referitor la migrație, au fost descărcate date cu privire la stabilirile și plecările cu domiciliul
în perioada 1990-2019, numărul de emigranți și imigranți între 1994-2019 și valorile
migrației brute și nete între 1994-2019. Toate aceste date au fost descărcate de pe site-ul
Institutului Național de Statistică (http://statistici.insse.ro), formându-se astfel o bază de date
ce a urmat a fi prelucrată. Prelucrarea datelor a constat în realizarea graficelor de tip linie sau
coloane și a trei piramide de vârste pentru anii 1992, 2008 și 2019. Pentru fiecare set de date
s-a realizat câte un grafic, în total numărul graficelor fiind de 15. După prelucrarea datelor, a
urmat interpretarea acestora, ce se regăsește în studiul de față.

3.REZULTATE

3.1 CARACTERIZAREA ECONOMICĂ A JUDEȚULUI ÎNCEPÂND CU ANUL 1990

Resursele de muncă sunt definite ca acea categorie de populație ale cărei capacități fizice și
intelectuale îi permit să lucreze într-o activitate economică.
În județul Ialomița, așa cum se poate observa și în graficul nr.1, cea mai redusă valoare a
resursei de muncă a fost înregistrată în anul 2019 cu 155,4 mii de persoane și valoarea
maximă a fost atinsă în anul 2010 cu 182 de mii de persoane.
Resursele de muncă prezintă o tendiță în scădere, anii 1990, 1991 și 1992, reprezentând
valori aproximativ egale, după care anul 1993 a însemnat o crește destul de bruscă. Începând
cu anul 1993 și până în anul 2013, resursa de muncă a fost destul de ridicată, valorile
oscilând între 175,4 și 182 de mii de persoane. Anul 2014 a însemnat o scădere bruscă a
forței de muncă, înregistrându-se 162,3 mii de persoane. Din anul 2016, resursa de muncă a
scăzut treptat, înregistrând doar 155,4 mii de persoane în anul 2019.
Graficul nr. 1 Evoluția resurselor de muncă din județul Ialomița între anii 1990-2019
(Date prelucrate după http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table)

Graficul nr. 2 evidențiază evoluția numărului de șomeri din județul Ialomița în perioada
1991-2019. Șomerii reprezintă persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 75 de ani care nu
realizează venituri sau realizează din activități autorizate, dar sunt apte de muncă și sunt
disponibile să înceapă lucrul, în cazul în care găsesc un loc de muncă.
Valoarea minimă a forței de muncă în județul Ialomița este înregistrată în anul 2019 cu 4231
persoane, iar valoarea maximă este de 16021 persoane în anul 2001. În anul 1996 numărul
persoanelor șomere a scăzut brusc la 7815 persoane. Începând cu anul 2014 și până în anul
2019 numărul de șomeri a scăzut treptat, ajungând la 4231 de persone. În perioada 2005-
2008, şomajul a avut o evoluţie descrescătoare; datorită crizei economico-financiare, numărul
şomerilor înregistraţi la sfârşitul anului 2008 a ajuns la 5204. [CITATION Guv21 \l 1048 ]
Singurele ramuri cu ritmuri pozitive în perioada 2004-2008 au fost construcţiile şi
administraţia publică.

Graficul nr. 2 Evoluția numărului de șomeri din județul Ialomița între anii 1991-2019
(Date prelucrate după http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table)
Populația activă reprezintă populația aptă de muncă cu vârsta de peste 15 ani, care într-
anumită perioadă de timp contituie forța de muncă disponibilă pentru producerea de bunuri și
servicii.
În graficul nr. 3, tendința reflectă o scădere a populației active începând din anul 1990, până
în anul 2018. Valoarea maximă a fost înregistrată în anul 1993, respectiv 145,7 mii de
persoane active în diferite domenii de activitate, iar valoarea minimă de 93,5 a fost
înregistrată în anul 2018. Mai apoi, în anul 2019 se constată o ușoară creștere de 93,8 de mii
de persoane.

Graficul nr. 3 Dinamica populației active din județul Ialomița între anii 1990-2019
(Date prelucrate după http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table)

Întreprinderile active se referă la entitătățile economice active, care realizează bunuri și

servicii într-o anumită perioada de referință [ CITATION Dir21 \l 1048 ].
Pentru perioada 2008-2019, întreprinderile active sunt reprezentate de: agricultură,
silvicultură și pescuit, industria extractivă, industria prelucrătoare, producția și furnizarea de
energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, distribuția apei; salubritate,
gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare, construcții, comerț cu ridicată și cu
amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, transport și depozitare, hoteluri și
restaurante, informații și comunicații, intermedieri financiare și asigurări, tranzacții
imobiliare, activități profesionale, științifice și tehnice, activități de servicii administrative și
activități de servicii suport, invățământ, sănătate și asistență socială, activități de spectacole,
culturale și recreative, precum și de alte activități de servicii.
În anul 2011, s-au înregistrat cele mai puține întreprinderi active, respectiv 3725, după care a
urmat o creștere treptată, până în anul 2019, unde s-au înregistrat cele mai numeroase
întreprinderi, mai exact 4714. În anul 2011, scăderea se datorează faptului că mai multe firme
și-au suspendat activitatea comercială afectate, fiind afectate de criza financiară. [ CITATION
Vic11 \l 1048 ]
Judeţul Ialomiţa se caracterizează prin ponderea mare a populaţiei ocupate în agricultură,
respectiv 50%. În acelaşi timp, pe fondul dispariţiei sectorului industrial, ponderea populaţiei
ocupate în industrie este relativ redusă în judeţul Ialomiţa, ponderi mai importate se remarcă
în industria transporturilor și depozitare, urmată de industria extractivă.
Graficul nr. 4 Întreprinderi active din județul Ialomița în perioada 2008-2019
(Date prelucrate după http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table)

Graficul nr. 5 evidențiază evoluția numărului de salariați din județul Ialomița în perioada
1990-2019. Valoarea maximă a numărului de salariați este înregistrată în anul 1990,
reprezentând 85444 , iar valoarea minimă este înregistrată în anul 2000, respectiv 40056
salariați. Tendița numărului de salariați reflectă o scădere semnificativă, mai ales din anul
1998 până în 2019, unde valorile s-au menținut relativ reduse. O cauză ar fi aceea că
aproximativ jumătate din populație, aleg să lucreze în agricultură și scade populația ocupată
în domeniul serviciilor.[ CITATION And18 \l 1048 ]
În anul 2007, se constată o ușoară creștere, deoarece sectoarele economiei naţionale au
înregistrat ritmuri pozitive în judeţul Ialomiţa, criza financiară determinând ca aceste ritmuri
să rămână pozitive doar în construcţii, comerţ, transport şi depozitare şi administraţie publică
şi apărare.[ CITATION Guv21 \l 1048 ]

Graficul nr. 5 Evoluția numărului de salariați din județul Ialomița în perioada 1990-2019
(Date prelucrate după http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table)

3.2 CARACTERIZAREA DEMOGRAFICĂ ÎNCEPÂND CU ANUL 1992

Demografia este studiul demografiei, iar demografiile sunt date statistice cu privire la o
populație sau un grup definit, care sunt analizate și colectate. Demografia poate cuprinde
dimensiunea, creșterea și distribuția geografică a populațiilor umane, putând lua în
considerare caracteristici precum vârsta, sexul, rasa, starea civilă, starea socio-economică,
nivelul de venit și nivelul de educație. Demografiile pot include, de asemenea, colectarea de
înregistrări ale nașterilor, deceselor, căsătoriilor, migrațiilor și chiar incidenței bolilor în
cadrul unei populații. [ CITATION Gre18 \l 1048 ]
În ceea ce privește numărul populației, acesta este un indicator de maximă generalitate, dar
care este privit întotdeauna în strânsă legătură cu caracteristicile de spaţiu şi timp. Ca urmare,
combinarea celor trei caracteristici (efectiv, spaţiu, timp), justifică utilizarea unor noţiuni
diferite privind acest indicator. Astfel, în funcție de teritoriu, deosebim: numărul populaţiei
unei localităţi, al unei regiuni), al unei ţări, al unui continent sau al populaţiei mondiale.
Privită prin intermediul caracteristicilor demografice, socio-economice, culturale și teritoriale
care o definesc, populaţia nu este atlceva decât o colectivitate eterogenă, în cadrul ei putându-
se individualiza subcolectivităţi sau subpopulaţii.[ CITATION Con011 \l 1048 ]
Graficul nr. 6 evidențiază evoluția numărului de locuitori din județul Ialomița între anii 1992-
2019. Astfel, se poate observa că numărul de locuitori a fost într-o continuă scădere din 1992
până în anul 2019. Numărul de locuitori a scăzut de la 312 062 locuitori până la 287 942.
Până în anul 2011 inclusiv, numărul s-a menținut peste valoarea de 300 000, urmând ca din
anul 2012 să scadă sub acest număr. Valoarea maximă a numărului de locuitori a fost
înregistrată în 1992, iar valoarea minimă în anul 2019. Din 1992 până în anul 2001, numărul
de locuitori scădea, însă nesesizabil, urmând ca din 2001 până în 2019 să fie într-o scădere
bruscă, cauzată atât din cauza faptului că oamenii au început să emigreze din ce în ce mai
mult, cât și din cauza crizei economice din anul 2008.

Graficul nr. 6 Evoluția numărului de locuitori din județul Ialomița între anii 1992-2019
(Date prelucrate după http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table)

Graficul nr. 7 pune în evidență evoluția numărului de născuți vii și morți din județul Ialomița
în perioada 1992-2019. Numărul de născuți vii, spre deosebire de numărul de născuți morți,
înregistrează oscilări destul de mari. Valoarea maximă a numărului de născuți vii a fost
înregistrată în anul 1993 și a fost de 3744, în timp ce valoarea minimă a fost de 2576,
înregistrată în anul 2019. Numărul de născuți vii a avut mai multe perioade și de creștere și de
scădere, astfel în perioadele 1992-1994, 1997-1998, 2004-2008, 2012-2013 și 2016-2017 s-au
înregistrat creșteri, în timp ce în perioade precum 1994-1997, 2000-2004, 2008-2012 și 2017-
2019 numărul de născuți vii a scăzut. Din 2017 până în prezent, tendința numărului de născuți
vii este de scădere. În ceea ce privește numărul de născuți morți, valoarea maximă nu
depășește 29, fiind înregistrată în doi ani, 1994 și 1996, în timp ce valoarea minimă este de
10, înregistrată în trei ani (2014, 2015 și 2019). Linia ce reprezintă născuții morți nu
înregistrează oscilații mari, deoarece diferențele dintre valori nu sunt mari. Din 2016 până în
prezent, tendința numărului de născuți morți este în scădere.

Graficul nr. 7 Evoluția numărului de născuți vii și morți în județul Ialomița în perioada 1992-2019
(Date prelucrate după http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table)

Natalitatea este un fenomen demografic ce arată frecvența născuților vii într-o populație, fiind
calculată ca raport între numărul de născuți vii și numărul de locuitori, exprimată la 1000 de
locuitori. Evenimentul biologic nu caracterizează toată populaţia, ci numai populaţia feminină
de vârstă fertilă (cuprinsă între 15 şi 49 de ani). Acest segment de populaţie reprezintă un
sfert din populaţia totală şi jumătate din populaţia feminină totală. Opusă natalității este
mortalitatea, care arată frecvența decedaților într-o populație și care se calculează raportându-
se numărul de decedați la numărul de locuitori, exprimându-se la 1000 de locuitori.
[ CITATION Con011 \l 1048 ]
Astfel, graficul nr. 8 ilustrează evoluția ratei natalității și mortalității în județul Ialomița în
perioada 1992-2019. La o primă vedere, ambele oscilează destul de mult. Cea mai mare
valoare a natalității a fost de 12,1 în anul 1993, pe când cea mai mică a fost de 9 în anul 2019.
De la valoarea de 11,2 în anul 1992, rata natalității a ajuns în anul 2019 să înregistreze cea
mai mică valoare, aceea de 9 promile. Până să ajungă la această valoare, a crescut și scăzut de
multe ori de-a lungul timpului. Cea mai bruscă scădere a fost în perioada 2000-2004, după
care a urmat o creștere foarte bruscă în perioada 2004-2008, urmând ca până în 2012 să scadă
din nou, probabil ca urmare a crizei economice din 2008. Din 2017 până în prezent, rata
natalității continuă să scadă, în timp ce rata mortalității continuă să crească, ajungând în
ultimul an analizat, 2019, la valoarea maximă de 13,6. Valoarea minimă a ratei mortalității a
fost de 11,7 în anul 2006. La fel ca rata natalității, și cea a mortalității înregistrează mai multe
oscilări. Cea mai mare scădere a fost înregistrată în perioada 2003-2006, în timp ce creșterea
cea mai mare a fost între 1993 și 1996.
Combinația rată a natalității scăzută-rată a mortalității ridicată este una destul de periculoasă
și cu consecințe destul de grave asupra populației din județul Ialomița, ducând la reducerea
numărului de locuitori. Natalitatea scăzută din ultimul timp poate fi cauzată de nivelul de trai,
care nu este tocmai ridicat, de faptul că femeile sunt din ce în ce mai preocupate de familie,
dar și de faptul că femeile tinere, care sunt fertile, aleg să plece în alte țări după locuri de
muncă. Cauzele unei rate a mortalității ridicate în ultima perioadă pot fi, de asemenea,
reprezentate de nivelul scăzut de trai, dar și de sistemul de sănătate, care, în județul Ialomița
nu este tocmai dezvoltat.

Graficul nr. 8 Evoluția ratei natalității și mortalității în județul Ialomița în perioada 1992-2019
(Date prelucrate după http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table)

Graficul nr. 9 Dinamica sporului natural în județul Ialomița în perioada 1992-2019

(Date prelucrate după http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table)

3.3 PROCESUL MIGRAȚIONAL AL JUDEȚULUI ÎNCEPÂND CU ANUL 1990, CU

ACCENT DUPĂ ANUL 2007

Mișcarea migratorie se referă la plecările și stabilirile cu domiciliul. În graficul nr. 13 sunt

reprezentate stabilirile și plecările cu domiciliul din județul Ialomița între anii 1990-2019. În
ceea ce privește stabilirile cu domiciliul, în anul 1991 au avut loc cele mai puține stabiliri cu
domiciliul, respectiv 3084, iar cele mai numeroase stabiliri cu domiciliul se remarcă în anul
1995, respectiv 6169.
În perioada anilor 1993- 1995 se observă o creștere semnificativă, iar în anul 1995 s-a
înregistrat o dublare a stabilirilor cu domiciliul față de anul 1992. Mai apoi, între anii 1997 și
2001 a urmat o etapă de descreștere, în care numărul stabilirilor cu domiciliul a ajuns la 3484.
A urmat o etapă în care numărul plecărilor cu domiciliul o oscilat între creșteri și descreșteri,
în anul 2010 înregistrându-se un număr destul de ridicat, mai exact au avut loc 5734 de
stabiliri cu domiciliul în județul Ialomița. Ultima etapă, a însemnat o descreștere pentru
stabilirile cu domiciliu, practic valorile au fost relativ reduse față primele perioade.
Pe de altă parte, plecările cu domiciliul au fost semnificativ mai numeroase, în special în anul
1990 când numărul persoanelor care au ales să plece a fost de 18854. După care, în anul 1991
se remarcă o scădere bruscă de până la 4918 plecări cu domiciliul. În perioada1996-2000, a
urmat o etapă de descreștere, iar în anul 2005 numărul celor care și-au schimbat domiciliul a
reprezentat valoarea minimă de 3402. În cea din urmă etapă, adică perioada anilor 2011-2019
numărul plecărilor cu domiciliul au fost mai ridicate, depășind numărul stabilirilor cu
domiciliul și având o tendință de creștere.

Graficul nr. 13 Stabilirile și plecările cu domiciliul din județul Ialomița în perioada 1990-2019
(Date prelucrate după http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table)

Emigranții sunt persoanele care pleacă sau emigrează dintr-o localitate, iar cele care sosesc
într-o localitate, se numesc imigranţi.
Graficul nr. 14 evidențiază dinamica numărului de emigranți și imigranți în județul Ialomița
în perioada 1994-2019. Valoarea minimă a numărului de emigranți este de 22 de persoane și
se înregistrează în anul 2002, iar valoarea maximă este de 255 de emigranți, plecați în anul
2016. În cazul imigranților, singurul an în care nu s-a înregistrat niciun imigrant este anul
2019, pe când cei mai mulți imigranți s-au înregistrat în anul 2018, cu 118 persoane sosite în
județul Ialomița.
Între anii 1994-2001, bilanțul migratoriu este negativ, numărul persoanelor care vin în județul
Ialomița fiind cu mult mai mic, decât numărul celor plecați. De asemenea, bilanțul migratoriu
negativ caracterizează și perioada anilor cuprinsă între 2003 și 2005, între 2011 și 2019.
Perioada anilor 2006-2010, se remarcă prin bilanțul migratoriu pozitiv, numărul persoanelor
care vin, fiind mai mare decât al celor care părăsesc județul Ialomița.
Graficul nr. 14 Dinamica numărului de emigranți și imigranți în județul Ialomița în perioada 1994-
2019
(Date prelucrate după http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table)
Migraţia brută reprezintă suma persoanelor imigrate şi emigrate, iar migraţia netă se referă la
diferenţa dintre numărul persoanelor imigrate şi emigrate.
În graficul nr. 15, migrația brută și migrația netă reflectă diferențe clare, mai exact migrația
brută prezintă valorile cele mai ridicate, având o valoarea maximă de 369 de persoane
imigrante și emigrante, înregistrată în anul 2018. Între anii 2008 și 2013, migrația brută a
înregistrat o creștere treptată și a menținut valori ridicate, însă în anul 2019, migrația brută a
scăzut brusc de la 369 de persoane înregistrate în anul anterior la 198 de persoane imigrante
și emigrante.
Migrația netă prezintă valorile negative, cea mai scăzută valoarea fiind de -198, ceea ce
înseamnă că numărul emigranților a fost cu mult mai ridicat față de numărul de imigranți. Se
observă și perioade în care migrația netă are valori pozitive, respectiv perioada între anii 2006
și 2010, ceea ce reflectă faptul numărul persoanelor care au sosit în județul Ialomița, adică al
imigranților a fost mai mare decât cel al persoanelor care au plecat din județ, adică al
emigranților.
Graficul nr. 15 Dinamica migrației brute și nete în județul Ialomița în perioada 1994-2019
(Date prelucrate după http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table)

4.CONCLUZII