PROCESELE IMUNOPATOLOGICE

determinate de tulburarea funcţiei țui imunocompetent (limfoid)

Organele sistemului imunocompetent
centrale: a) timusul și b) măduva osoasă
periferice:
a) ganglionii limfatici
b) splina
c) ţ limfoid asociat cu mucoasele GIT – MALT (mucosa-associated lymphoid tissue):
inel faringian, foliculi limfdin mucoasa stom, plăci Peyer, apendicele vermic, fol solitar int gros;
d) ț limfoid asociat cu bronhiile și pielea (BALT și SALT – bronchi;skin-assoc lymphoid tissue)
e) ț limfoid din glandele exocrine (glandele salivare, pancreasul) și glanda mamară.

În reacţiile imune participă trei populaţii celulare:

a) limfocitele T (timodependente),
b) limfocitele B (bursodependente)
c) macrofagele.
Răspunsul imun poate fi de tip cellular sau umoral
proliferarea și diferenţierea celulelor organelor centrale și periferice ale sistemului limfoid

umoral
 ag solubili-toxine microbiene
 distrugerea ag de ac elaborat de plasmocite (precursor-limfocitul B)
 Complexul ag – ac -fagocitat de macrofage și eliminat din organism= fagocitoza imună
 Celula efectoare-plasmocitul

celular
 ag de orig cuu (tisulară)-celulelor străine, agenţi pat parazitează intracellular (virusurilor și fungi)
 distrugerea ag de lT(killer) cu ajutorul macrofagului
 fără participarea ac – citoliza imună (acţiunea citolitică și citopatică a limfocitelor)
 efectoare-limfocitele Tkiller și macrofagele
Fiecare tip de reacţie imună include
3 stadii consecutive:
faza aferentă – transmiterea informaţiei celulelor reactive specifice
faza centrală – proliferarea și diferenţierea celulelor sistemului limfatic (transformarea blastică B sau T,
apariţia plasmocitelor, sensibilizarea limfocitelor T)
faza eferentă – reacţia ācorpilor specifici și a limfocitelor T sensibilizate

Macroscopic
 Organe mărite în volum, edemaţiate, hiperemiate;
microscopic
 hiperplazia celulelor imunocompetente
 transformarea limfocitelor- mici în celule blastice
tipul reacţiei immune->procesele hiperplastice în diferite zone ale organelor limfoide periferice.
declanșarea
 umorale
o zonele bursodependente->hiperplazia lB, limfoblaștilor, transformarea plasmoblastică și
plasmocitară a lB și proliferarea macrofagelor
 celulare
o zone timodepend->hiperplazia lT (activizarea/sensibilizarea lor) și a macrofagelor
o evidente în ganglionii limfatici regionali în raport cu locul pătrunderii āgenului

Inducţia elaborării ācorpilor

reacţiei umorale
 apariţia centrilor germinativi (centrilor clari) în foliculii gglimfatici și ai splinei
 foliculi secundari (foliculi cu centri germinativi)
 proliferarea limfoblaștilor
 se formează în jurul macrofagelor care conţin āgenul
 gradul de intensitate al imunităţii, nivelul elaborării ācorpilor de plasmocite, titrul ācorpilor

Cellular
 Transformarea blastică l mici în zone paracorticale lgg și zone periarteriale ale foliculilor splenici
 Splina macroscopic-mărită, pestriţ, ++focare albicioase= foliculii limfatici Hplaziaţi cu centri
germinativi stimulare āgenică masivă și îndelungată- procese hiperplastice sunt mai pronunţate

Imunopatiile pot fidivizate în 4

grupuri:
1) leziunile timusului;
2) bolile de hipersensibilitate (hipersenzitivitate);
3) bolile autoimune;
4) sindroamele de imunodeficienţă.
Involuţia accidentală sau de stres a timusului
Macroscopic --masei și volumului (x8-10 ori în câteva zile
 lobulii timici micșoraţi, stratul cortical subţiat și sărac în limfocite
 cariorexisul limfocitelor, fagocitoza lor
 colabarea (colapsul) reticuloepiteliului
 calcinoza distrofică și apariţia unor cavităţi chistice în corpusculii Hassal
Semnul caracteristic
 inversarea straturilor lobulilor timici după conţinutul de limfocite
 contrastul dintre ele dispare în urma depleţiei limfocitelor T corticale
 conţinutul de limfocite în stratul medular > cortical
6.1. LEZIUNILE TIMUSULUI
Copii-boli infecţioase grave, tumori maligne cu metastaze, leucoze, traumatisme
eliberarea rapidă a corticosteroizilor->apoptoza timocitelor
stimularea āgenică masivă a sistemului imun
Consecinţele:
a) regenerarea timusului;
b) atrofia timusului.
Reversibilă- timusul posedă o capacitate regenerativă înaltă
Importanţa clinico-funcţională->--intens imunităţii cuu și um din cauza -- secreţiei hormonilor timici
Atrofia timusului
-- volum și masa
Consecinţă a involuţiei accidentale-substratul morfologic al imunodeficienţei dobândite
Hiperplazia timusu lui –
 procese hiperplastice.
 complicaţie a chimioterapiei limfomului Hodgkin, arsuri, stoparea tratamentului cu corticosteroizi
 Structura timusului-păstrată.
 substratul morfologic al scăderii imunităţii la copii
hiperplazia limfoidă a timusului
 ++dimensiuni
 infiltrat cu limfocite B și plasmocite
 medular - foliculi limfoizi cu centri germinativi
 boli autoimune, myasthenia gravis, lupusul eritematos diseminat, artrita reumatoidă, sclerodermie
Agenezia (aplazia) timusului
rudiment embrionar
Hipoplazia – dezvoltarea incompletă
 dimensiuni mici
 lobulii micșoraţi
 conţinutul de limfocite-redus, stratul cortical atrofiat
 stratul medular-număr neînsemnat de corpusculi Hassal mici, pe alocuri lipsesc;
 traveele conjunctive interlobulare-îngroșate
 Secreţia hormonilor-scăzută sau abolită.
Displazia –
 structura alterată, -- limfocite
 vicii de dezvoltare, adeseori se asociază cu alte malformaţii congenitale
 imunodeficienţă congenitală celulară sau combinată
 hipoplazia ț limfoid în ganglionii limfatici și splină
 atrofia zonelor timodependente
 clinic incapacitatea declanșarii reacţii imune celulare și umorale
 predispuși la boli infecţioase, cu evoluţie recidivantă
 frecvent tumori mezenchimale maligne
6.2. REACŢI ILE DE HIPERSENS IBILITATE
Factorii patogenici principali:
a) acţiunea prelungită (repetată) a alergenului;
b) supraîncărcarea cu alergen (doze mari);
c) hiperreactivitatea generală a organismului;
d) predispoziţia ereditară la alergie.
Reacţiile de hipersensibilitate sunt
de 4 tipuri:
1) imediat (anafilactică);
2) citotoxică și citolitică, mediate de ācorpi; neutralizare sau stimulare;
3) mediată de complexele imune (bolile imunocomplexe);
4) mediată de limfocitele T (hipersensibilitatea de tip celular sau întârziată); Reacţia granulomatoasă.

Mecanismele patogenetice ale reacţiilor de hipersensibilitate

Reacţia hipersenzitivă de tip imediat (tip I sau anafilactică)
La pătrunderea iniţială a āgenului (Ag) se elaborează IgE
 fixează pe suprafaţa mastocitelor și bazofilelor;
 pătrunderea repetată a Ag,
 degranularea mastocitelor și eliberarea a mediatorilor
o histamina, serotonina, heparina, prostaglandine, factorul chemotactic eozinofil etc
 spasmul musculaturii netede a bronhii, intestin, edem, hipersecreţie de mucus, dilatarea vaselor
Morfologic
 inflamaţie imună acută cu edem,
 intumescenţa și/sau necroza fibrinoidă a ţesutului conjunctiv și vaselor
 tromboza vaselor
 exsudatului fibrinos sau fibrino-hemoragic

șocul anafilactic, urticarie, astmul bronșic atopic, edemul angioneurotic Quincke

Reacţia hipersenzitivă citotoxică /
citolitică (tip II) (fig. 6-9).
două variante:
– citotoxicitatea mediată de ac

 Ag-Ac pe suprafaţa celulelor-ţintă

 distruse de celulele-K (killer)/NK (natural killer)/fagocitate de macrofage;
– citotoxicitatea mediată de complement
boala hemolitică a nou-născuţilor, reacţiile posttransfuzionale, anemia hemolitică autoimună, citopenia
medicamentoasă (agranulocitoză, trombocitopenie), purpura vasculară, reacţia de respingere a grefei
reacţiiile de inactivare și neutralizare sau stimulare
elaborarea ācorpilor contra unor substanţe biologic active/receptorilor celulari de suprafaţă
Se cunosc două mecanisme
1) inactivarea hormonilor, enzimelor (insulinei, tireoglobulinei), toxinelor (în difterie, tetanos);
2) alterarea fţ cuu de către ac āreceptori (ācorpi contra Rc insulină, ach,Tsh) contra cuu parietale
Exemple: DZ I, myasthenia gravis, hipotiroidism, anemie pernicioasă, coagulopatii

Reacţia hipersenzitivă, mediată de complexele imune toxice (tip III)

Ag-Ac->activarea complementului, leucocitelor bazofile și neutrofile, eliminarea mediatorilor inflamaţiei
a) ++ac cu reacţie inflamatorie în locul introducerii āgenului (reacţia Arthus);
b) ++ag cu reacţie generalizată și depunerea complexelor imune în mb ale capilarelor rinichilor,
Exemple: boala serului, glomerulonefrita, bolile reumatice (lupus eritematos diseminat, artrita
dermatita alergică, alveolita alergică (plămânul fermie rilor).

Reacţia hipersenzitivă mediată de limfocitele T (tip IV)

după 24-72 de ore sau 1-2 săptămâni,
legat cu limfocitele T și macrofagele->citoliza imuna– distrucţia celulelor-ţintă
Substratul morfologic
infiltraţia limfocitară și macrofagală
reacţiile granulomatoase- izolarea și delimitarea agentului patogen
Componentele
 celulele epitelioide și celulele gigante polinucleate Langhans
 Exemple: reacţia de tip tuberculinic, dermatita de contact, respingerea grefelor, boli autoimune,
tuberculoza, sifilisul, helmintoze, micoze
 reacţia Mantoux-tuberculinei -8-12 ore apare o roșeaţă (eritem) și induraţie
 Histologic -infiltraţie perivasculară (perivenulară) cu limfocite și monocite
6.3. BOLILE AUTOIMUNE
Bază-reacţia autoācorpilor și a limfocitelor sensibilizate
vir cronice, radiaţia, unele acţiuni fizice și chimice

Se disting 3 grupuri de boli autoimmune în funcţie de mecanismul dezvoltării:

I) organospecifice;
II) organonespecifice;
III) afecţiuni cu tulburări autoimune
secundare.
Caracteristica generală a bolilor autoimune
Bolile autoimune organospecifice (veritabile)
Mecanismul patogenetic
 afectarea izolării fiziologice a organelor și a ţesuturilor faţă de care lipsește toleranţa
 alterarea barierelor lor histo-hematice;
 infecţia virotică cronică, traumatismele, radiaţia, insolaţia.
 tiroidita (gușa) Hashimoto, scleroza diseminată, encefalomielita autoimună, oftalmia simpatică,
orhita autoimună, Addison idiopatică
gușa Hashimoto
 infiltraţia difuză a stromei cu limfocite și plasmocite
 foliculi limfoizi cu centri germinativi clari
 substituie treptat parenchimul glandular
 Foliculii tiroidieni sunt atrofiaţi, coloid slab colorat sau vacuolizat
 Scleroză
Macroscopic
 mărită în dimensiuni, indoloră, consistenţă elastică
 nu aderă la ţesuturile adiacente
Clinic
 hipotiroidism
 evoluează spre mixedem
Bolile autoimune organonespecifice (sistemice)
 tulburări primare ale funcţiei sistemului immunocompetent
 pierderea capacităţii limfocitelor de a distinge āgenele proprii de străine
 morfologice -caracter generalizat
Factorii cauzali-mutaţiile, infecţiile virotice limfotrope, radiaţia ultravioletă, medicamentele
Bolile sistemice ale țui conjunctiv:
 lupusul eritematos diseminat,
 artrita reumatoidă, sclerodermia sistemică, dermato- miozita,
 spondiloartrita anchilozantă, poliarterita nodoasă, sindromul Sjogren
 lupusul eritematos diseminat – autoācorpi ānucl, ānucleol, āmt, āeritr, ātromb, ālimfocitari
 Nucleii celulelor alterate reacţionează cu autoācorpii ānucleari
 se transformă în corpusculi omogeni
 se colorează cu hematoxilină – corpi hematoxilinici (hematoxifili)
 fagocitaţi de leucocite neutrofile și macrophage->celulele lupice (LE-cells)
 Complexele imune se depozitează
o piele (eritem, figură de fluture pe faţă)
o rinichi (glomerulonefrită)
o vasensanguine (vasculită)
o valvulelecardiace (endocardita Libman-Sacks)

în artrita reumatoidă – autoācorpi contra Fc ale IgG;

 complexul imun= factor rheumatoid „Ig-ā-Ig”; în ser sanguin și lichidul synovial
 articulaţiile de calibru mic și mediu;
în scleroza sistemică –
 autoācorpii ānucleolari;
 pielea și organele viscerale;
în sindromul Sjogren –
 Autoācorpi contra celulelor ducturilor salivare;
 inflamaţia, atrofia și scleroza glandelor salivare și lacrimale.
Boli cu tulburări autoimune secundare
 autoimunizarea secundară, apariţia unor āgene noi, heterogene
 suprimarea toleranţei natural
Mecanismele etiopatogenetice:
 denaturarea proteinelor: arsuri, iradiere, traumatism de frig, inflfl amaţia cronică, infecţii virotice;
 reacţia încrucișată (cross-reaction): āgene bacteriene-str identică cu unor ţesuturi
o tipul serologic Y – cardial – al streptococ beta-hemolitic - sarcolemma cardiomiocitelor
o serotipul XII – nefritogen –membranele bazale ale glomerulilor renali
o klebsiella – cu ț pulmonar;
– mecanismul haptenic- produsele necrotice, medicamente, toxine.
Exemple: glomerulonefrita, reumatismul, infarct miocardic, gastrita cronică, colita ulceroasă, ciroza

nu sunt boli autoimune de sine stătătoare

Conflictul autoimun-complicaţie a procesului morbid de bază
Morfologic
 infiltraţia organului-ţintă cu celule imunocompetente (limfocite, plasmocite, macrofage)
 foliculi limfatici cu centri germinativi, leziuni distrof, necr ale parenchimului, proliferarea
stromei

Amiloidoza
 Depozitarea în diferite ţesuturi și organe a unei substanţe proteice complexe, numite amyloid
 Proprietăţi tinctoriale asemănătoare cu amidonul (Rudolf Virchow)
 glicoproteină în care proteinele fibrilare sunt conjugate cu polizaharidele
 2 componente principale:
o fibrilară(F)-proteină fibrilară,
o sint de amiloidoblaști (mf, fibrobl, plasmocite, endoteliocite - acţ unor mutageni)
o plasmatica(P) – proteinele și polizaharidele plasmei sanguine
 Componentele proteopolizaharidice-strâns legate atât între ele+ cu elementele țui
  Special cu condroitinsulfaţii substanţei fundamentale a țui conjunctiv (heparin sulfaţi și dermatan
sulfaţi). Proteinele fibrilare 90%, polizaharidele 10%

clasificarea după componenţa biochimică

1) amiloidoza-AL (amyloid light chain);
 lanţurile ușoare ale IG, sintetizate de plasmocite
 proliferare monoclonală a limfocitelor B
 mielomul multiplu- tumoare malignă din plasmocite (plasmocitom).
 Primar- nu este precedată de alte afecţiuni
 10-15 de pacienţi cu mielom multiplu
 caracter sistemic, ++sistemul cardiovascular, mușchii, nervii, pielea.
2) amiloidoza-AA
 Sinteza în ficat – precursoare serice subst amiloide (SAA – serum amyloid associated protein)
 Producţia-++în procese inflamatorii
 secundară(reactivă)-precedată
 afecţiuni inflamatorii cornice
o tuberculoză, sifilis, lepră, dizenterie, endocardită infecţioasă, actinomicoză etc.)
 boli însoţite de procese purulente cronice
o bronșiectazii supurative, abcese, osteomielită, plăgi supurate, empiem, septicemie cronică
 boli reumatice (artrita reumatoidă și lupusul eritematos sistemic)
 limfogranulomatoză
 generalizată ++ a splinei, ficatului, rinichilor, suprarenalelor, intestinului.
3) amiloidoza A
 leziuni cerebrale în Alzheimer
 glicoproteine transmembranare=proteine precursoare a amiloid (APP – amyloid precursor prot)
 componentul principal al plăcilor senile, se depistează în Alzheimer
 substanţa cerebrală, și vasele sanguine cerebral
Caracteristica morfologică.
macroscopic
++dimensiuni, culoare galbenă, consistenţă densă, aspect slăninos sau de ceară
Splina
 Initial-aspect pestriţ (depozite focale de amiloid în foliculii limfatici, boabele de sago
 devine difuz, omogen (splină slăninoasă)
 amorfă, astructurată, colorată omogen eozinofil, extracelular
 examenul electronomicroscopic are structură fibrilară
Substanţa amiloidă nu provoacă reacţie inflamatorie.
Locurile predominante de depozitare a amiloidului în diferite organe:
pereţii vaselor sanguine și limfatice (în intimă sau adventiţie);
membranele bazale ale structurilor glandulare (tuburilor, canalelor, ducturilor);
stroma organelor, pe traiectul fibrelor reticulare sau colagenice.
Mecanismul morfogenetic predominant=sinteza patologică.
Pentru identificarea substanţei amiloide
Reacţia macroscopică Virchow –Lugol->asulfuric (10%), amiloid-> albastru-violet/verde-închis
 roșu de Congo, amiloidul-roșu-închis, restul în roz-gălbui
 metil-violet sau violet de genţiană, amiloidul - roșu, iar celelalte elemente violet (metacromatic)
 tioflavină-S -T – la microscopul luminescent (ultraviolet), verde-gălbui.
diagnostic - biopsia aspirativă a țui adipos subcutanat
Consecinţele amiloidozei.
  Ireversibil-atrofia progresivă a parenchimului
 Scleroza organelor lezate
 funcţional– cu insuficienţa gravă
6.4. S INDROAMELE DE IMUNODEFICIENŢĂ
manifestare a insuficienţei sistemului imun
primară (congenitală) sau secundară (dobândită)
Sindroamele imunodeficitare primare
a) imunodeficienţe primare combinate (celulare și umorale);
b) imunodeficienţe primare celulare;
c) imunodeficienţe primareumorale.
Sindroamele imunodeficitare primare combinate.
 copii și nou-născuţi, autozomal-recesiv.
 Morfologic
o Hipoplazia timusului și a țui limfoid periferic->insuficienţa funcţională
o ++boli infecţioase, recidivante, complicaţii (pneumonii, meningite)
o tumori maligne mezenchimale, vicii de dezvoltare
 Ex: agammaglobulinemia tip elveţian (Glanzmann-Riniker) și ataxia-teleangiectazia Louis-Barr).
Sindroamele imunodeficitare primare celulare.
 copii deficienţă selectiv-lT-urmare a hipoplaz timus/zonelor timodependente ale țui limf periferic
 hipoplazia zonelor paraarteriale ale foliculilor lienali și straturilor paracorticale ale lgg
 Clinic-deficienţă severă a imunităţii celulare
o sinteza de imunoglobuline este normal
o agenezia glandelor paratiroide, și boli infecţioase severe.
 Exemple: sindromul DiGeorge (agenezia sau hipoplazia timusului).
Sindroamele imunodeficitare primare umorale
Copii-absente zonele bursodependente ale țui limfoid periferic
lipsesc foliculii limfatici sau micșoraţi, nu conţin centri germinativi si plasmocite
paracortical al lgg-zonă timodependentă-persistă
absenţa sau scăderea semnificativă a conţinutului tuturor imunoglobulinelor
++bolilor infecţioase (bronșite, otite, infecţii cutanate).
Ex: agammglobulinemia Bruton legată cu crzX (X-linkată), deficienţa selectivă a IgA (sindromul West).
Sindroamele imunodeficitare secundare
complicaţie a diferitor afecţiuni sau a tratamentului
Exemple:
 leucoze, limfoame maligne, în tumori a timusului (timoame);
 plasmocitom (mielom multiplu), macroglobulinemia Waldenstrom-secreţiei Ig patologice;
 tratament cu corticosteroizi; imunodepresante, ser ālimfocitar, radioterapie, în timectomie;
imunodeficienţa secundară reprezintă manifestarea principală a SIDA –
morfologic
 limfadenopatie generalizată, infecţii oportuniste și procese neoplazice
 frecvente infecţii-micobacterii (micobacteria tuberculozei)
 virus (citomegalovirus, herpes, virusul hepatitei B)
 protozoare (Pneumocystis carinii, toxoplasma)
 fungi (candida, histoplasma, criptococcus)
 Dintre tumori-sarcomul Kaposi, limfoamele nonhodgkiniene, limfomul Hodgkin, carcinoamele