Tema Proiectului

            Sa se proiecteze un pod din beton armat prefabricat pe drumul forestier magistral
"PALTINUL", la intersectia cu paraul Paltinul kilometrul 1+110. Podul se va dimensiona la
clasa a II-a de incarcare (conform STAS 3221-74) si va avea o banda de circulatie.

o Proiectul va cuprinde:
 A - Piese desenate

    Dispozitia generala a podului;

    Planul de armare al grinzilor principale;

 B - Breviar de calcule

    Calculul hidraulic al podului;

    Calculul grinzilor principale;

   Calculul placii;

    Calculul infrastructurii;

    Antemasuratoarea.

Date personale:

1. Numarul de grupa ng=2

2. Numarul in grupa n=10
3. Panta longitudinala a albiei i=(0,6+ng/10)% 0.8%
4. Coeficientul de rugozitate al albiei η=0,05+ng/100 0.07
5. Debitul de calcul Qc=45+n+5ng=65 m3/s
6. Debitul de verificare Qv=66+n+4ng= 84 m3/s
7. Latimea albiei b=12+0,2*n-0,5*ng 13 m
8. Inclinare mal 1/nr.grupei ½ 0.5
 Cuprinsul proiectului
1.      Calculul hidraulic al podului

1.1.   Determinarea caracteristicilor de curgere a apei in regim natural

1.2.   Calculul elementelor dimensionale ale podului

1.2.1.      Calculul deschiderii

1.2.2.      Determinarea cotei de amplasare a tablierului

1.2.3.      Calculul suprainaltarii de nivel

1.2.4.      Calculul afuierilor generale

2.      Calculul grinzilor principale

2.1.   Incarcari

2.1.1.      Incarcari permanente

2.1.2.      Incarcari utile

2.1.3.      Calculul repartitiei transversale

2.2.   Calculul solicitarilor in sectiunile grinzii

 2.3.   Calculul de rezistenta al sectiunilor

2.3.1.      Calculul la momente incovoietoare

2.3.2.      Calculul sectiunilor inclinate

3.      Calculul placilor

3.1.   Calculul placii in consola

3.2.   Calculul placii centrale

4.      Culeea

4.1.   Predimensionarea culeii

4.2.   Calculul culeii

4.3.   Verificarea culeii

1.     Calculul hidraulic al podului

Spatiul pentru curgerea apei sub poduri se dimensioneaza la debite maxime cu

probabilitati de aparitie mai mari sau mai mici in functie de clasa de importanta in care se
incadreaza acestea. Podurile si podetele de pe drumurile forestiere se dimensioneaza din punct
de vedere hidraulic la acelasi grad de aparare (asigurare) ca si drumurile pe care le deservesc.

Gradul de aparare normat (probabilitatea teoretica anuala  de depasire a debitelor) pentru

drumurile forestiere, conform STAS 4273-75 si Normativul PD 95-2002, se reda in tabelul
1.1.

Tabelul 1.1. - Gradul de aparare normat

Categoria drumului Gradul de aparare normat

Conditii normale de Conditii speciale

exploatare

Magistral 2 0,5

Principal 5 1

Secundar 5 3
            Se considera ca un pod functioneaza in conditii normale atunci cand scurgerea apei are
loc cu asigurarea spatiului corespunzator pentru trecerea flotantilor. Functionarea in aceste
conditii o perioada lunga de timp, nu pune in pericol circulatia pe pod.

            Debitul de calcul Qc, este debitul la care se calculeaza elementele dimensionale ale
podului (deschiderea, cota de amplasare a tablierului, adancimea de fundare, etc.) si are
probabilitatea teoretica de depasire egala cu gradul de aparare normat pentru conditii normale
de exploatare.

            Debitul de verificare Qv, este un debit mai mare decat cel de calcul si la acest debit se
face verificarea solutiei adoptate. Are probabilitatea de depasire egala cu gradul de aparare
normat pentru conditii speciale de exploatare. Functionarea podului la acest debit este admisa
pe perioade scurte de timp. Atunci cand debitul de verificare se determina prin metode
indirecte, valoarea acestuia se majoreaza cu 20%.

           

1.1.                      Determinarea caracteristicilor de curgere a apei in regim

natural

Prin construirea unui pod peste un curs de apa se modifica regimul natural de curgere
al acestuia. Reducerea sectiunii prin obturarea partiala a albiei de catre pile si culei, determina
cresterea vitezei sub pod si a nivelului acesteia in amonte de pod. Cresterea vitezei apei in
regim modificat fata de regimul natural, trebuie sa fie moderata pentru a nu afecta brutal
echilibrul natural al albiei, pentru a nu determina afuieri periculoase pentru fundatiilor podului
sau alte amenajari din aval.

Debitul si viteza apei la un nivel dat se determina cu relatiile:

Q=A*V                       V=c*√R*I

Unde:

A - aria sectiunii transversale a cursului de apa;

R - raza hidraulica, R = A/P;

P - perimetrul udat al sectiunii transversale;

I - panta hidraulica;

c - coeficientul lui Chezy, c=Ry/;

 - rugozitatea albiei;

y - coeficient, 1/6 la cursurile de apa din zona de ses  si 1/4 la cursurile de apa din
zona de deal.

Determinarea nivelului si viteza apei la debitul de calcul Qc

 Pentru dimensionarea deschiderii si verificarea finala a solutiei adoptate este necesar
sa se cunoasca nivelul si viteza apei la debitul de calcul si la cel de verificare. Nivelul apei
intr-o albie naturala, la un debit dat, se determina prin incercari. Pentru diferite nivele,
respectiv inaltimi ale apei hi, se determina aria sectiunii Ai, perimetrul udat Pi, raza hidraulica
Ri si apoi debitul corespunzator Qi. Daca din trei incercari nu se determina nivelul cautat, se
reprezinta graficul Qi=f(hi), pe baza datelor obtinute din cele trei incercari, dupa care se
afla inaltimea cautata din grafic
B 17,5
Qc 152
IH B 0,005 A taluz P R c RI V Q
Ƞ 1 23,5
0,06 20,5 3,162278 23,82456 0,860457 16,05207 0,004302 1,052884 21,58412
0,5 20,5 9,5 1,118034 19,73607 0,481352 13,8824 0,002407 0,681053 6,470005
0,7 19,6 12,985 1,565248 20,6305 0,629408 14,84506 0,003147 0,832785 10,81372
2,9 26,2 63,365 6,484597 30,46919 2,079641 20,01455 0,010398 2,040916 129,3226
2,9 26,2 63,365 6,484597 30,46919 2,079641 20,01455 0,010398 2,040916 129,3226
3,1 26,8 68,665 6,931811 31,36362 2,18932 20,27338 0,010947 2,121122 145,6468

1.2.                      Calculul elementelor dimensionale ale podului

1.2.1.  Calculul deschiderii

La stabilirea deschiderii se admit urmatoarele ipoteze:

      Nivelul apei sub pod in regim modificat este acelasi ca si in regim natural;

      Viteza apei sub pod Vp este mai mare decat viteza in regim natural V;
Vp = E V, unde E este coeficientul de afuiere al albiei, E = 1.2; Vp = m/s;

      Albia nu este afuiata;

      Cresterea vitezei sub pod se face pe baza cresterii nivelului acesteia in amonte de pod.

Aria necesara pentru scurgerea apei sub pod Ap, masurata intre culei, nivelul apei in
regim natural si patul neafuiat al albiei, se determina cu relatia:

Qc
 Ap= Ap=L*h L=Ap/h
 *Vp

Unde:

L – deschiderea podului

h – nivelul apei calculat

Qc - debitul de calcul;

 - coeficient de obstruiere a albiei de catre pile si culei ( =  e);

 - coeficient de contractie hidraulica;

e - coeficient ce tine cont de suprafata ocupata de pile (e=1).

fiind extras din normativ in functie de deschidere L calculat trebuie sa fie aproximativ
egal cu deschiderea de unde a fost extras daca nu operatia se repeta pana ce ales
pentru o anumita deschidere va determina L aproximativ egal cu deschiderea aleasa.

Lc –lungimea de calcul a podului este egala cu deschiderea podului (lumina) la care se

aduna 0.60 m (60 cm). 0.60 m reprezinta locul pe care grinzile se reazama pe culee, cate
30 cm pe fiecare culee, pe cea din dreapta si din stanga.

Q  A V ; V  C RI

Vp=1.2V(hs) Ap=152/(0.92*2.5453464)
=1.2*2.121122 =64.9096

=2.5453464

µ=ε*e =0.97

ΔA=A(hs)-Ap

68.66-64.90=2Ad

AΔ=1.88

3x2=2AD

X=0.79=>4.74-26.8=22.06(Lumina in m)

X1=√ΔA=1.37

X2=√(ΔA/3)=0.79

Lc=1-(x1+3*x2)=2.74

1.2.3.  Calculul suprainaltarii de nivel

Reducerea sectiunii de scurgere a apei prin obturarea partiala a albiei de catre pile si
culei duce la cresterea nivelului apei in amonte de pod, crestere ce se mai numeste remuu
(z). Valoarea remului este necesar a fi cunoscuta pentru a se preveni revarsarea apei peste
maluri.

Valoarea suprainaltarii de nivel se poate calcula aproximativ cu relatia:

(Vp 2  V 2 )
∆z= ∆z=(2.54-2.12)2/2*9.8=(6.45-4.49)/19.6=0.1
2g
unde:

Vp - viteza medie in sectiunea podului;

V - viteza in regim natural;

g - acceleratia gravitationala (g=9.8).

Lungimea pe care se intinde suprainaltarea de nivel (Lz) se determina acoperitor cu

relatia:

2
Lz= Lz=0.2/0.005=40


unde:

I - panta suprafetei libere a apei ce se poate aproxima cu panta patului albiei.

1.2.2.  Determinarea cotei de amplasare a tablierului

Cota tablierului se stabileste astfel incat nivelul apei la debitul de calcul, respectiv cel
de verificare si partea cea mai de jos a grinzilor sa se asigure inaltimea normata de libera
trecere pentru plutitor

H=h+1+∆z H=3.1+1+0.1=4.2

1.2.4.  Calculul afuierilor generale

Daca viteza medie de sub pod (V p), este mai mare decat viteza medie de antrenare a
materialului din patul albiei (Va), la viituri, albia se adanceste prin afuiere. Afuierile generale
(afg), sunt afuieri ce se produc pe intreaga sectiune a albiei si sunt proportionale cu adancimea
apei (h).

afg = ha-h = h(E-1) = 4.3-3.1=0.62

ha=E*h 1.2*3.1=4.3 E=1.2 coeficient care tine cont de materialul de

pe patul albiei in cazul nostru pietris cu nisip mare

Datorita curentilor locali in jurul pilelor si culeilor apar afuieri suplimentare, numite
afuieri locale. Evaluarea prin calcul a afuierilor locale este insotita adesea de erori mari
datorita dependentei acestora de o multitudine de factori cu aparitie intamplatoare, dificil de
stapanit prin formule.

2.     Calculul grinzilor principale

 1.cale 2*2,5cm-------------------------------------------beton asfaltic;

2.sapa 9protectie 2cm------------------------------------beton de ciment;

3.hidroizolatie 1cm------------------------------------- 3 straturi carton asfaltic lipite cu bitum;

4.beton de panta si sapa de egalizare , min. 2 cm---beton de ciment;

Sectiuni transversale prin grinda si antretoaza:

hg – inaltimea grinzii hg= Lc/16= 1.78

b1 – latimea grinzii in parte de jos b1=Lc/100+0.02=0.288
b2 – latimea grinzii in partea de sus b2= b1+0.15 =0.438
Grosimea placii este de 12 cm
dg - distanta intre grinzi dg=1.1 m
c distanta de la mijlocul primei grinzi pana la margine bordurii c= 40 cm
inclinarea grinzii intre partea de jos si cea de sus 1/2
latimea podului rezulta 4.1 m
2.1. Evaluarea incarcarilor
2.1.1. Coeficientul coeficientului dinamic (ψ)

Lc= → ψ=1,3-0,3(Lc-5)/40= 1.16

2.1.2. Incarcari permanente

Nr. Denumire ϒ V V*ϒ n Incarcari

de
calcul
1 Cale 22 0,2 4,4 1,5 6,6
2 Hidroizolant 18 0,04 0,72 1,5 1,08
Beton de
3 panta 22 0,08 1,76 1,5 2,64
4 Placa pod 25 0,825 20,625 1,1 22,6875
5 Grinda 25 0,519 12,975 1,1 14,2725
6 Antretoaze 25 0,363 9,075 1,1 9,9825
7 Trotuar 18 0,18 3,24 1,5 4,86
8 Bordura 22 0,3 6,6 1,5 9,9
9 Parapet 1 0,18 0,18 1,5 0,27
72,2925

n = coeficienti de supraincarcare
ϒ = greutate volumetrica
gn = incarcarea normala
gc = incarcare de calcul
Incarcarea permanenta totala : gc =72.2925

2.1.3. Incarcari utile

 Incarcarile utile sunt date de incarcarea din oameni, convoaiele de autovehicule A10 si
vehiculele pe senile S40. Incarcarea din oameni se calculeaza cu formula:

unde pn = 3 kN/m2, iar T = 0,75 m. Asadar, po= 6.3kN m

pn – incarcarea normala
po – incarcarea din oameni

Vehicule:
Caracteristicele convoiului A10:

Normal Supraincarcat

greutatea normala, kN 100 130

incarcarea pe osia din fata, kN 30 35
incarcarea pe osia din spate,kN 70 95
latimea bandajului rotii sin fata, cm 15 15
latimea bandajului rotii din spate, cm 30 40
lungimea de contact a bandajului cu partea carosabila, cm 20 20
distanta dintre axele bandajelor, cm 170 170
distanta intre osii, cm 400 400
latimea sasiului, cm 270 270
lungimea sasiului, cm 800 800

Caracteristicele convoiului S40:

greutatea totala a vehiculului, kN 40
incarcarea pe unitatea de lungime a suprafetei de contact a senilei, kN/m 50
latimea suprafetei de contacta senilei 60
lungimea de contact a senilei 400
distanta dintre axele senilelor 270

2.1.4.  Calculul repartitiei transversale

Calculul repartitiei transversale presupune calculul coeficientului de rigiditate al

retelei de grinzi, in functie de care se vor scoate din tabele liniile de influenta ale reactiunilor
pentru reteaua cu trei grinzi simplu rezemate. Coeficientul de repartitie Z se calculeaza cu
formula:

unde:

      Ia - momentul de inertie al antretoazei;

       Ig - moment de inertie al grinzii principale;
      Lc - deschiderea de calcul;
      dg - distanta intre grinzi.
Calculele acestor elemente sunt redate in cele ce urmeaza.
Calculul coordonatelor centrelor de greutate

Lc 20,69
hg 1,78
b 0,23
b1 0,38
b2 0,33
dg 1,55
y1 1,4525
y2 0,83
y3 0,2075

h1 0,415
h2 0,83
h3 0,415

Calculul Yg

nr crt Ai Yi Yi*Ai

1 0,1577 1,4525 0,22905925

2 0,1909 0,83 0,158447

3 0,137 0,2075 0,02841713

Total 0,48555   0,415923375

Calculul Ig

nr crt I Ai (Yg-Yi)^2 Igi

1 0,00226332 0,1577 0,355094 0,05826161
2 0,01095925 0,1909 0,000708 0,01109435
3 0,00196552 0,137 0,421334 0,05966723
Total   0,129023187

            Din tabele se extrag liniile de influenta ale reactiunilor pentru reteaua cu patru grinzi
simplu rezemate:

Tabel cu Z si linile de influenta

            Pe baza liniilor de influenta se calculeaza coeficientii de repartitie pentru incarcarile
utile (convoiul A10 si vehiculele cu senile S40). Acesti coeficienti de repartitie sunt prezentati
mai jos.

Tabele excel coef de repartitie momente de incovoiere si forte taietoare

Coeficientul de repartitie pentru sarcini permanente este 1/ numarul de grinzi (4).

Unde:
      Cr1 – coeficientul de repartitie a incarcarilor din convoiul A10 (S40) pentru linia 1;
      Cr2 – coeficientul de repartitie a incarcarilor din convoiul A10 (S40) pentru linia 2;
In general coeficientul de repartitie al incarcarilor este dat de formula:

, unde s si d se calculeaza in functie de liniile de influenta, extrase din

tabele.

Pentru a surprinde cat mai exact modul in care sunt solicitate grinzile,acestea se vor imparti in
sectiuni. Din cauza faptului ca valorile sunt simetrice, calculele se vor efectua numai pentru prima
jumatate din sectiunile grinzii. In cele ce urmeaza se prezinta desenul ipotezei de calcul.
 Pentru calculele tabelare de mai sus, s-au folosit urmatoarele formule de calcul:

 - formula generala a momentului, unde p reprezinta sarcina, S

suprafata, Cr coeficientul de repartitie si  coeficientul dinamic pentru vehiculele pe senile
S40 care este egal cu 1,179. Incarcarile normate pentru camioane se determinaprin interpolare liniara
intre valorile echivalentilor, din STAS 3221, pentru marginea deschiderii, mijlocul deschiderii si
sfertul deschiderii. In cazul vehiculului S40 avom o singura valoare in orice sectiune a grinzii.

Acesti echivalenti se mai inmultesc cu coeficientii de supraincarcare (1,4 pentru convoiul

A10 si 1,2 pentru vehiculele pe senile S40).

 - suprafata liniei de influenta.   - suprafata liniei de influenta

pentru incarcarea utila.

 - formula generala a momentului, unde p reprezinta sarcina, S suprafata,

Cr coeficientul de repartitie si  coeficientul dinamic.Pentru o examinare mai profunda, se
grupeaza momentele si fortele in doua categorii astfel: prima categorie cuprinde incarcarile
permanente si cele de la vehiculele cu senile S 40, iar cea de-a doua categorie cuprinde
incarcarile permanente, incarcarile din oameni si cele din convoiul A10.
 2.3.                      Calculul de rezistenta al sectiunilor

2.3.1.      Calculul la momente incovoietoare

Pentru calculul la momente incovoietoare se adopta  betonul cu marca B300 care are

rezistenta la rupere Rb = 140 daN/cm2. Se mai adopta armatura PC52 care are rezistenta la
intindere Ra = 29 kN/cm2. Grinda se trateaza ca o sectiune in forma de "T". Pentru aceasta din
latimea maxim disponibila pentru o grinda (bk) se ia numai o portiune (bp) care se calculeaza
astfel: bp = mc*bk, unde mc este un coeficient ce depinde de raportul dintre bk si deschiderea de
calcul. Valorile lui mc se dau in tabele in functie de acest raport. Calculele pentru aceasta
sectiune au fost facute in Excel si arata astfel:

bp= ---- hp=---- a = 7 cm h0=---- ,se aleg bare cu diametrul d b=25 mm, si aria
unei bare fiind 4,9087 cm2.

Mp=bph02Rb(h0-0,5hp)=-----

M=(bp-b0)hpRb(h0-0,5hp)=-----

Tabele excel pentru grinda 1 si grinda 2

B=Mi/(bph02Rb) ξ=1-√(1-2*B) ϒ=1-0,5*ξ Aai=Mi/(ϒh0Ra) nb=Aai/db

2.3.2.  Calculul sectiunilor inclinate

Pentru a mari rezistenta grinzii la efectul fortelor taietoare se vor folosi etrieri si
armatura inclinata. Armatura inclinata se constituie prin ridicarea a cel mult 70% din armatura
longitudinala de rezistenta pe masura ce aceasta nu mai este necesara pentru preluarea
momentelor incovoietoare. Restul de 30% si cel putin 2 bare raman drepte pana dincolo de
reazem. Schita de armare arata astfel:
 Distributia fortelor taietoare si a momentelor incovoietoare, arata astfel:

Calculele au fost facute tabelar in Excel si sunt prezentate in tabelul 2.3.2.1. Pentru
efectuarea calculelor se fac urmatoarele consideratii:

      Etrierii se vor adopta din OB37 cu Retr = 2100 daN/cm2;

      Distanta intre etrieri, ae = 20 cm, respectand conditiile impuse;

      Diametrul etrierilor, d = 10 mm;

      Marca betonului B300 cu Rt = 10 daN/cm2.

Tabelul numarul 2.3.2.1. - Calculul sectiunilor inclinate

Sectiunea T, kN M, kN*m K Qeb, kN Aai n

A-1' 278,3289783689,612429,205810,5963543705,771 0 0

1'-2' 242,43261421225,97820,580810,84337221769,96 0 0

2'-3' 174,80210611609,09613,614290,98894117706,14 0 0

3'-4' 111,3338181838,9678,6289471,07509314096,31 0 0

4'-5' 52,02774994 1915,59 4,345351,075093 10003,2 0 0

 ;  ;  ; 

;  ;  .

Unde:

Aetr - aria sectiunii transversale a ramurilor de etrieri;

qetr - forta taietoare preluata de etrier pe unitatea de lungime a grinzii;

p - procentul de armare longitudinal;

Qeb - forta taietoare preluata de etrieri si beton;

Rt - rezistenta de tractiune a betonului;

Ra - rezistenta armaturii;

T - forta taietoare; M - momentul incovoietor; Aai - aria armaturii inclinate.

3.     Cal culul

placilor
Placa podului este incarcata din greutatea proprie si a stratelor aflate deasupra placii (cale,
hidroizolatie, beton de panta) cat si din incarcarile utile (vehicule, oameni). Calculul placii in consola
este diferit de calculul placii centrale, comune fiind incarcarile .

3.1. Calculul placii in consola

Incarcarea din parapet este o actiune concentrata. Incarcarea din placa si straturile de
protectie poate fi distribuita uniform sau neuniform, dar in calcule pentru simplificare, se
lucreaza cu incarcare uniforma pentru trotuar si o alta incarcare pentru cal

Experimental s-a constatat ca solicitarea determinata de forta concentrata se distribuie

in placa dupa unghiuri de aproximativ 45o, astfel numai o parte din placa este supusa la
incarcari. Plecand de la aceasta constatare, se calculeaza si placile in consola de la podurile pe
grinzi. Roata transmite incarcari pe o suprafata mica de forma eliptica care in calcule se ia sub
forma de dreptunghi echivalent cu laturile a0 si b0. Suprafata pe care se transmite incarcarea
din roata la nivelul placii, se obtine din repartizarea  incarcarii la 45o si se considera un
dreptunghi cu laturile a si b, unde a = a0+2s si b = b0+2s, "s" fiind grosimea stratelor din cale.

Latimea de placa care preia

momentul este a1 si se obtine
conform figurii de mai jos:

Calculele placii in consola au fost facute in Excel. Mai jos sunt prezentate aceste
calcule.

Intrucat momentele in cele doua sectiuni sunt aproximativ egale, dimensionarea

armaturii s-a facut numai in cazul cel mai defavorabil si anume in sectiunea II-II in prima
ipoteza (permanente + A10). Ca si in cazul sectiunilor inclinate, dimensionarea armaturii s-a
facut in MathCad si rezultatele sunt prezentate mai jos.
  

Asadar, se folosesc 4 bare cu diametrul de 14 mm.

3.2.                      Calculul placii centrale

Placa centrala este solicitata din incarcarea directa cu vehicule si incarcarea

permanenta cat si din conlucrarea cu grinzile principale. Solicitarea dominanta rezulta din
incarcarea directa. Intrucat raportul dintre lungimea si latimea panoului este mult mai mare
decat 2, placa se calculeaza si se armeaza numai pe directia laturii scurte.

Calculele sunt redate mai jos:

Pentru A10 Pentru S40 Momente finale

A 0,85B1 0,76M0 Mc 17,11839

Q 181,6176471q 78,94737 34,23677Mr -23,9657

qc 7,08675MS40 17,4525

b1 0,56

lc 1,5435

Mperm 2,110427285
MA10 32,12634559

lc1 1,5435

lc2 1,69

Dimensionarea armaturii se face pentru momentul din camp (Mc), care este pozitiv.

 
 4.     Culeea
4.1. Predimensionarea culeii

B ht Ht

6,676 4,1 5,474

4.2.   Calculul culeii

Culeea se calculeaza dupa metoda starilor limita, in principal la rezistenta si la stabilitate.

Acest calcul este reglementat de STAS 10111/1-1997. Calculul este prezentat tabelar.

Tabelul numarul 4.2.1. - Calculul culeii

Simbol

Incarcarea   Forte Distante Momente

  verticale orizontale fata de O1 fata de O2 fata de O1 Fata deO2

Greut pr g1 451,6314  0,025 -0,725 11,29079 -327,433

Greut pr g2 210,7613  -0,475 -0,275 -100,112 -57,9594

Greut pr g3 77,17735  -1,79133 -2,54133 -138,25 -196,133

 Simbol

Incarcarea   Forte Distante Momente

  verticale orizontale fata de O1 fata de O2 fata de O1 Fata deO2

Greut pr g4 314,744  -2,337 3,087 -735,557 971,6148

Greut pr g5 12,96504  -1,987 -2,737 -25,7615 -35,4853

Greut pr g6 907,632  0 -0,75 0 -680,724

Greut pr g7 340,362  1,75 1 595,6335 340,362

EpVe EpVe 205,2574  -1,3 -2,05 -266,835 -420,778

EpVf EpVf 112,4904  -1,6 -2,35 -179,985 -264,352

EpHe EpHe   563,9401 1,366667 4,366667 770,7182 2462,538

EpHf EpHf   309,0647 -1,5 1,5 -463,597 463,5971

EpsVe EpsVe 31,9757  -1,3 -2,05 -41,5684 -65,5502

EpsVf EpsVf 15,41245  -1,6 -2,35 -24,6599 -36,2193

EpsHe EpsHe   87,85252 2,05 5,05 180,0977 443,6552

EpsHf EpsHf   42,34537 1,5 1,5 63,51805 63,51805

VA10+O+p VA10+O+p 277,0368  0,975 0,225 270,1109 62,33328

VS40+p VS40+p 408,0089  0,975 0,225 397,8087 91,802

H H   39 5,474 8,474 213,486 330,486

Diagrama impingerii din

pamant arata astfel:

4.3.                      Verificarea
culeii

Obisnuit se verifica talpa

elevatiei si talpa fundatiei.
Verificarile care se fac sunt:

     verificarea la alunecare;
      verificarea la rasturnare;

     verificarea la rezistenta terenului de fundare;

     Verificarea sectiunilor de beton.

Verificarea la alunecare

Verificarea la rasturnare

Conditia de
echilibru

este:  , unde m ia valoarea 0,12 cand talpa se sprijina pe pamant si 0,16 cand
talpa se sprijina pe beton sau stanca.

;  , unde ea este excentricitatea aditionala,  .

            In practica, unul din termenii expresiei de echilibru este mult mai mic decat celalalt. Obisnuit
la podurile cu una sau doua benzi, a x este mult mai mic decat a y si ca urmare, relatia

devine:  .

Verificarea la rezistenta terenului de fundare

A - suprafata talpii; 

pc - presiunea conventionala

Aceste verificari se fac in urmatoarele ipoteze de calcul:

       C1 - culeea fara dren si terasament, actioneaza numai greutatea proprie. Culeea se
poate rasturna numai spre zidul intors. Se verifica numai la rasturnare;

      C2 - culeea cu dren si terasament realizate, actioneaza greutatea proprie si impingerea

pamantului. Se fac verificari la rasturnare si alunecare;

      E1 - culeea cu tablier incarcat cu convoiul A10;

      E2 - culeea cu tablier incarcat cu vehicule speciale S 40.

Toate aceste verificari sunt prezentate in cele ce urmeaza.

in ipoteza C1

verificarea la rasturnare

Rostul fundatie-
elevatie        

Ey -0,426083429M ey/ay 0,150039

Ay 1,1M m 0,16

Rostul fundatie-
pamant        

Ey 0,206151326M ey/ay 0,004722

Ay 3M m 0,12

verificarea la alunecare

Rostul fundatie-
elevatie   Hi/Ni*μ 0<0,8

Μ 0,6     

Rostul fundatie-
pamant   Hi/Ni*μ 0<0,8

Μ 0,4     

in ipoteza C2

verificarea la rasturnare

Rostul fundatie-
elevatie        

Ey -0,231330802M ey/ay 0,044226

Ay 1,1M m 0,16

Rostul fundatie-
pamant        

Ey 0,105650398M ey/ay 0,00124

Ay 3M m 0,12

verificarea la alunecare

Rostul fundatie-
elevatie   Hi/Ni*μ 0,790651<0,8

Μ 0,6     

Rostul fundatie-
pamant   Hi/Ni*μ 0,333724<0,8

Μ 0,4     

in ipoteza E1

verificarea la rasturnare    

Rostul fundatie-elevatie            

-
Ey 0,399162095m ey/ay 0,131678   

Ay 1,1m M 0,16   

Rostul fundatie-pamant            

-
Ey 0,140181651m ey/ay 0,0021834   

Ay 3m M 0,12   

verificarea la alunecare    

Rostul fundatie-elevatie   Hi/Ni*μ 0,7279705<0,8    

Μ 0,6         

Rostul fundatie-pamant   Hi/Ni*μ 0,790999<0,8    

Μ 0,4         
 Verificarea sectiunilor de beton    

Aa 24,12998473  la treapta Aa 1,014 

-
Ey 0,109140676    ey 3 

Ay 6,676    ay 6,676 

Ax 3,5    ax 1,5 

Rb 40daN/cm2  Rb 40daN/cm2

N 2957,445866    N 340,362 

Rb*Aa*0,9 86867,94503    Rb*Aa*0,9 3650,4 

Verificarea la rezistenta terenului

de fundare            

N 3999,6486kN        

A 23,366m2        

M 3053,470651kN*m        

W 7,145833333m3        

Ax 3,5m        

Ay 6,676m        

Pmax 598,4817142kN/m2 <900      

in ipoteza E2

verificarea la rasturnare    

Rostul fundatie-elevatie            

-
Ey 0,399659866m ey/ay 0,1320066   

Ay 1,1m M 0,16   

Rostul fundatie-pamant            
 -
Ey 0,220454457m ey/ay 0,0054   

Ay 3m M 0,12   

verificarea la alunecare    

rostul fundatie-elevatie   Hi/Ni*μ 0,7938067<0,8    

Μ 0,6         

rostul fundatie-pamant   Hi/Ni*μ 0,743638<0,8    

Μ 0,4         

Verificarea sectiunilor de beton    

Aa 24,9091812  la treapta Aa 1,014 

-
Ey 0,220454457    ey 3 

Ay 6,676    ay 6,676 

Ax 3,5    ax 1,5 

Rb 40daN/cm2  Rb 40daN/cm2

N 3088,417974    N 340,362 

Rb*Aa*0,9 89673,05231    Rb*Aa*0,9 3650,4 

Verificarea la rezistenta terenului

de fundare            

N 4130,620708kN        

A 23,366m2        

M 3082,939375kN*m        

W 7,145833333m3        

Ax 3,5m        

Ay 6,676m        

Pmax 608,2108603kN/m2 <900