”Societatea noastră are nevoie majoră de transparență bugetară și

implicare civică în procesul bugetar”.

Lipsa transparenței este problema cea mai mare în primăriile din
Moldova. Așa afirmă reprezentanții organizațiilor neguvernamentale,
experții, jurnaliștii, activiștii civici dar și candidații la alegerile locale.Ce
este transparența? Transparența este o dovadă a eficienței înalte a
activității autorităților precum și a responsabilității lor în fața societății.
Transparența este rezultatul interacțiunii active a cetățenilor cu
societatea civilă.
Sensul ”transparenței” reprezintă o expansiune metaforică a termenului
”claritatea contextului”, adică o situație în care contextul unui proces
este total vizibil. Procedurile care asigură transparența includ afișarea
informației, auditul, libertatea informării, audieri publice etc.
Transparența se asigură în așa fel încît subiectul sau receptorul
informației are acces deplin la această informație.
Cu alte cuvinte transparența reprezintă situația informării – deținerea
cunoașterii depline, suficiente și veridice despre un proces administrativ
(sau economic), despre obiectivele și rezultatele sale, lucruri care permit
subiecților interesați să aibă o reprezentare completă despre acesta.
Transparența este realizată prin intermediul ajustării și implementării
unor politici, proceduri care permit cetățenilor atît să aibă acces la
informații care se află în posesia autorităților cît și să poată înțelege și
utiliza această informație. Pentru realizarea unei transparențe eficiente
(și constructive) este nevoie ca cetățenii să poată controla informația și
să existe, de asemenea, un mecanism de legătură și comunicare în
ambele direcții de la societate la putere și invers.Transparența e o
trăsătură a unui stat democratic dezvoltat și are drept efect creșterea
eficienței activității organelor puterii.
Transparența presupune:
1. claritatea lucrului/activităților efectuate
2. responsabilizare
3. implicarea cetățenilor
4. schimbul de informație între cetățeni și autorități.
5. calitatea înaltă a serviciilor oferite de stat prin utilizarea unor
mecanisme precum:
– guvernarea electronică
– bugetul electronic și sistemul de control cetățenesc asupra cheltuielilor
din bugetul public
– circuitul electronic al documentelor oficiale între instituții
– sisteme informaționale ale autorităților publice locale
– controlul din partea cetățenilor prin intermediul comunicării reciproce
și mass-media.
Dacă am compara această situație ideală cu starea curentă a
lucrurilor în primăria mun. Chișinău am constata că administrația
publică locală din Chișinău nu se poate lăuda cu progres pe niciuna din
aceste direcții.Transparența administrației capitale a ”încăput” pe o
singură pagină de text sub forma unui raport asupra transparenței
procesului decizional pentru anul 2017, raport care a fost încărcat pe
site-ul oficial al instituției. Conform acestui raport, în anul trecut,
primăria a pregătit peste 800 proiecte de decizii, 702 dintre care au fost
aprobate Dintre acestea, 64 proiecte au fost supuse discuțiilor publice,
iar grupurile de lucru constituite pe subiectele abordate s-au întrunit de
68 ori. Dintre cele peste 600 recomandări trimise de societatea civilă și
locuitorii orașului, au fost acceptate 59. Din partea ONG-urilor și
sindicatelor, dacă e să credem raportului, nu a parvenit nici o
recomandare. Conform aceluiași raport, nu a fost nici un caz în care
acțiunile sau deciziilor organelor administrației publice locale să fie
contestate din cauza nerespectării legii.
În anul 2017 experții IDIS-Viitorul au prezentat un raport detaliat
despre transparență în primăriile din țară. Raportul plasează primăria
mun. Chișinău pe locul 5 la aspectul transparenței.