1.

In your opinion, why have the automobile sales of the company not been negatively affected by
the aforementioned scandals?

Volkswagen a fost fondat in 1937 (sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Volkswagen). Producatorii au

dorit sa creeze masini mai mari, rapide si luxoase. VW a vrut sa fie impotriva acestui current si a
inceput sa creeze masini mici, modeste, si pentru oricine, in special in perioada 1938-1975. Acestia
au impresionat si revolutionat prin campania publicitara “Think Small”, considerata cea mai buna
campanie de publicitate al unui produs al secolului XX, in urma unui sondaj (Ad Age).

Dupa parerea mea, vanzarile companiei nu au fost afectate de scandalurile aparute. Consider ca
producatorii si cei care au inventat soft-ul pentru “pacalirea” emisiilor s-au gandit la posibilitatea ca
cineva sa ii descopere la un moment dat, dar au mizat pe imaginea pe care si-au creat-o pana in acel
moment. VW este un brand cautat, care produce masini bune, pentru o gama larga de consumatori.
Este o marca nemteasca, iar consumatorii stiu si mizeaza pe acest stereotip, cum ca marfa
neamteasca este mai de calitate fata de altele. Dupa cum spuneam, VW si a creat o imagine foarte
buna pe plan mondial. In opinia mea, popularia care isi cumpara masini nu este interesata de
poluarea mediului. Campania Greenpeace a scos la iveala printre altele, faptul ca masinile poluau de
40 de ori mai mult decat au precizat. Acest argument nu a fost suficient de important cat sa
impacteze oamenii in asa mare fel incat sa se opreasca din a cumpara. Acestia au preferat sa
cumpere in continuare masini potrivite cu buzunarul lor, care polueaza, decat sa foloseasca alte
mijloace de transpornt nepoluante, sau sa economiseasca pentru o masina eco, pentru care nu
multe tari sunt pregatite sa le primeasca, din lipsa infrastructurii sau a locurilor raspandite de
alimentare al masinilor.

2. Why do many consumers still not reflect their concern for the deterioration of the planet in their
purchasing and consumption behaviour?
Potrivit statisticilor Comisiei Europene:

“Dacă nu se schimbă comportamentul consumatorilor și modelele de consum, până în 2030, cererea de

alimente, apă și energie va crește cu aproximativ 35%, 40% și respectiv 50% față de 2012.

Estimările pentru creșterea cererii de energie până în 2040 variază între 35% (BP) și 29% (AIE și Shell) și
0% („scenariul de dezvoltare durabilă”) din IEA în comparație cu 2016.

Resurse naturale; Climă și mediu

Cererea de energie pe cap de locuitor va crește până la 2030, datorită eficienței sporite, permise de noile
tehnologii și de politici energetice mai stricte.

Resurse naturale; TehnologieDin cele 78 de milioane de tone de plastic produse anual, doar 14% sunt
colectate pentru reciclare, în timp ce 40% ajung în câmpuri, 32% din acestea sunt „scurgute” în mediu și
alte 14% sunt incinerate sau recuperate de energie. În jur de 12 milioane de tone de plastic intră în
oceanele noastre în fiecare an. Dacă tendințele actuale continuă, ar putea exista mai multe materiale
plastice (în greutate) decât peștele din ocean până în 2050.
Se estimează că 88 milioane de tone de alimente sunt irosite în UE pe an - aproximativ 173 de kilograme
de persoană. Gospodăriile și procesarea reprezintă 72% din aceasta.”

Avand In vedere datele de mai sus, situatia nu este foarte stralucita.

In urma unor cercetari de specialitate, au fost identificati 3 factori care afecteaza de obicei
coportamentul pro-mediu al consumatorilor. Acestia sunt colectivismul, grija pentru mediu si
eficacitatea consumatorului, dar si protejarea mediului și contributia adusa de consumatori (perceived
consumer effectiveness). Alte elemente care afectează comportamentul pro-mediu al consumatorilor ar
mai fi altruismul, percepția față de produsele alimentare ecologice, conștientizarea acțiuniilor verzi și
sprijinul guvernamental, disponibilitatea informațiilor despre produs și altele.

Fig1: Schematic Diagram of the Integrated Conceptual Framework (sursa: Factors Affecting Consumers’
Green Purchasing Behavior, 2012)

Consider ca oamenilor inca nu le pasa de mediul inconjurator si de ce pot face pentru a-l salva si proteja.
Dupa parerea mea, unul dintre motiv este ignoranta si nepasarea. Ar trebui infiintate modele de afaceri
eco-friendly, iar companiile ar trebui sa construiasca produse reale, cu adevarat eco. Din punctul meu de
vedere, atata vreme cat organizarea si planificarea campaniilor de publicitate a marilor lanturi de
ofertanti de pe piata nu va fi indreptata catre protejarea mediului inconjurator, nici consumatorii nu o
vor cauta, in special noile generatii care cumpara tot ce se promoveaza si tot ce este cool, indifferent de
consecinte.

3. Do you think Greenpeace’s campaign was effective? Reflect on the indicators of success that
should be used to evaluate this type of campaign.

Consider ca, campania Greenpeace impotriva brandului VW a fost eficienta. Filmuletul creat de acestia
(VW: The Dark Side) a strans aproximativ 1.800.000 de vizualizari, pe pagina oficiala.
In minutul 0:55 filmuletul publica un mesaj: “VW is threatening our planet by opposing cuts to CO2
emissions. Join the rebellion”.

Scopul acestui mesaj a fost de crea o emotie asupra celor care vizionau clipul, cu scopul de a determina
anumite atitudini fata de marca VW, in cazul de fata, ridicarea unor semne de intrebare asupra poluarii
planetei cu CO2 si faptul ca VW a ascuns asta.

The indicators of success that should be used to evaluate this type of campaign.

Publicitatea apeleaza de obicei la practice specific care nu sunt etice sau morale si care pot determina
efecte neplacute; una dintre provocarile mari ale publicitatii si a campaniilor de acest tip, in special
pentru pietele dezvoltate, caracterizate de consumatorii informati si familizarizati cu publicitatea consta
in identificarea si aplicarea unor strategii de comunicare care sa creasca nivelul de persuasiune al
campaniilor, fara a genera atitudini negative din partea receptorilor. Alte cercetari in acest domeniu au
scos la iveala faptul ca probemele etice determinate de campanii controversate au un impact negative
atat asupra atitudinii fata de reclama. O campanie publicitara care utilieaza apeluri la teama, ca si in
acest caz, tine de obicei seama de anumiti factori specifici, cum ar fi:

-nivelul de teama (utilizarea unui nivel optim de teama raportat la situatia specifica);

-credibilitatea sursei (in acest caz, sursa este credibila);

-tipul de teama (poluarea planetei);

-valoarea comunicarii;

-relevanta mesajului pentru grupurile tinta

-etica mesajului;

Frica poate actiona ca un stimulant pentru individ prin faptul ca reducerea sentimentului de teama este
o actiune pozitiva si pentru ca motiveaza un raspuns instrumental. Frica creste posibilitatea ca mesajul
general al reclamei sa aiba efectul scontat daca informatia care descire amenintarea trezeste un nivel
optim de frica si daca aceasta este insotita in acelasi timp de un mesaj de calare care sa determine o
reducere a tensiunii emotionale.

Motivul principal pentru care anti-campania a avut success este prezenta mesajului puternic incarcat
emotional care a resusit sa atraga atentia , deoarece stimuli emotionali atrag atentia in mod spontan,
permitand si facilitand intelegerea si elaborarea mesajului, retinerea acestuia si influentarea
comportamentului consumatorului; creste indicatorul de atentie si de persuasiune al clipului video.

De cele mai multe ori consumatorii isi amintesc mai bine reclamele care transmit teama decat pe cele cu
emotii positive.

4. Look for other confrontation or anti-advertising campaigns carried out by Greenpeace and note
the similarities in implementing and designing them.

O alta anti-campanie create de Greenpeace este cea impotriva Nestle, mai precis a ciocolatei Kit
Kat,care foloseste ulei de palmier pentru a fi preparata. Problema ar fi ca pentru producerea uleiului
de palmier, paduri intregi de arbori de palmier sunt distruse si in acest fel casele urangutanilor din
Indonezia, care se adapostesc in acel habitat (Sinar Mas). Anti-campania a fost creata in 2010.

Clipul are 60 de secunde si se termina cu un slogan care a ajuns de faimos “Have a break? Give
orangutans a break.”

De asemenea un alt motiv pentru care a fost create campania, a fost faptul ca cei care se ocupa cu
productia de ulei de palmier, ard asa numitele “peatlands” care elibereaza mult CO2 in atmosfera,
ducand astfel la poluare. Directorul Greenpeace UK a mentionat faptul ca anti-campania va continua
pana cand “Nestlé has cut the Sinar Mas group from its supply chain completely”.

Similaritatea cu anti campania Volkswagen este ca Greenpeace foloseste socul pentru a impresiona
consumatorii. Filmuletul ilustreaza un corporatist care desface un pachet de Kit-Kat si Musca din
degetul unui urangutan. Din deget curge sange, iar apoi este ilustrat un camp gol fara copaci, urmat
de mesajul “Stop Nestle buying palm oil from companies that destroy the rainforests”

Campania foloseste socul, care urmareste sa surprinda audienta si sa ii atraga atentia. Surprinderea
receptorilor prin stimuli socanti atrage atentia acestora si initializeaza procesarea informatiei din
reclama. Prin focalizarea atentiei asupra stimulilor, starea de surpriza faciliteaza procesarea
aditionala a continutului (indivizii se implica la nivele mai inalte de gandire in cazul evenimentelor
neasteptate, precum degetul urangutanului si faptul ca acesta este mancat de catre corporatist).
Surprinderea incurajeaza activitatea cognitive profunda prin faptul ca indivizii cauta sa inteleaga de
unde provine starea de surpriza. Procesarea cognitive superioara a stimulilor socanti are efecte si
asupra comportamentului, iar aceasta campanie cu continut socnt are sanse mari sa determine
comportamente dorite in comparative cu alte campanii obisnuite.

5. Look at the WWF group’s website and compare their campaigns dealing with companies to
those carried out by Greenpeace. How do they differ? Which of the different strategies do you
favour most?

In opinia mea, campaniile apartinand WWF group exprima in primul rand armonia dintre om si
natura, conexiunea dintre acestia. In majoritatea campaniilor sunt animale filmate in habitatul
lor natural, oameni care se bucura, se imbratiseaza, aplauda. Filmuletele exprima pace,
dragoste, uniune, diversitate, conexiune.
Din punctul meu de vedere campaniile create de Greenpeace, au un impact mai mare asupra
publicului, tocmai prin prisma strategiilor enumerate mai sus.
Folosirea temelor, a simbolurilor sau a altor materiale emotionale este eficienta in dezvoltarea
si perpetuarea unor reactii pozitive fata de un lucru. Prin generarea de sentimente sau stari, de
exemplu dragostea fata de animale, simpatie, si prin asocierea acestora cu grupul WWF se pot
dezvolta si mentine reprezentari coerente si puternice in mintea celor care vizioneaza aceste
campanii. Acest lucru se poate realiza in doua moduri: pe de o parte, folosirea materialului
emotional poate duce la asocierea directa dintre reactiile emotionale ale receptorilor si referirea
la lucrul promovat si pe de alta parte atitudinea consumatorilor fata de reclama in sine.
 Atitudinea pozitiva fata de mesajul publicitar propriu-zis este influentata considerabil de
incarcatura emotionala a acesteia sau de elementele de atmosfera sugerate de executia
creative.

6. Reflect on how the greenwashing that many brands carry out can be fought.

“Cambridge Dictionary says greenwashing is designed to make people believe that your company is
doing more to protect the environment than it really is.”

In opinia mea cheia principala pentru a preveni fenomenul “greenwash” este informarea.
Brandurile, corportatiile, hypermaketurile si tot ce apare nou pe piata are pretentia de a fi eco-
friendly, eco, 100% nedaunator. Oamenii ar trebui sa faca mici “sacrificii” precum simplu si banalul
fapt de a-si aduce pungi de acasa atunci cand merg la cumparaturi, pentru a nu mai cumpara ceea ce
magazinele vand ca si biodegradabil. Unele studii arata ca acele unele dintre acele pungi nu sunt de
fapt biodegradabile, ci sunt mai “fragile” si se impart in bucati foarte foarte mici, care se dizolva in
timp la fel de mult ca cele din plastic.

Consider ca producatorii folosesc aceasta imagine de ecofriendly doar pentru a atrage mai multi
cumparatori, care cumpara produse la preturi ridicate, consecinta a faptului ca sunt “eco”.

Surse

https://www.greenpeace.org/international/story/7515/greenpeace-takes-on-europes-biggest-
carmaker-and-wins/

https://m.automarket.ro/stiri/criza-volkswagen-tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-scandalul-dieselgate-
66229.html

https://ec.europa.eu/knowledge4policy/foresight/topic/growing-consumerism/consumer-behaviour-
effects_en

http://edition.cnn.com/2010/WORLD/asiapcf/03/19/indonesia.rainforests.orangutan.nestle/index.html

https://www.researchgate.net/figure/Proportional-use-of-the-20-most-frequent-keywords-in-wildlife-
conservation-publications_fig6_260882573

https://medium.com/disruptive-design/what-is-greenwashing-how-to-spot-it-and-stop-it-c44f3d130d5

https://7billionfor7seas.com/greenwashing/