ACTIVITATEA NR.

1- Literație matematică
Grupul țintă: elevii claselor VI-VIII
Competență vizată: Înțelegerea unor texte simple de matematică și analiza lor, respectiv dezvoltarea
gândirii logice.

TERMINOLOGIE MATEMATICĂ
Una dintre cele mai importante sarcini ale profesorilor de matematică este cultivarea intere-
sului pentru rezolvarea problemelor.
Condiția indispensabilă a acestui deziderat este înțelegerea unor texte simple de matematică
și analiza lor. Dezvoltarea deprinderilor de a discuta problemele, de a căuta, de a găsi mai multe so-
luții, va contribui de asemenea la dezvoltarea gândirii logice.Gândirea logică este indispensabilă
atât la rezolvarea problemelor, cât și la procedurile algoritmice și la aplicații.
Elaborarea unor algoritmi de câțiva pași în diferite domenii ale matematicii este necesară și
la studiul informatic.
Elemente de logică matematică:
- enunțul= ansamblu de simboluri cărora li s-a dat un anumit sens; (cf. DEX) formulare a
datelor unei probleme, a unei judecăți; formulă prin care se exprimă ceva;
- propoziția este un enunț care poate fi adevărat sau fals;
- proprietatea unei propoziții p de a fi adevărată sau falsă se numește valoarea de adevăr
notată v(p);
- propoziţia logică reprezintă enunţul, care exprimă sau adevăr sau fals, însă nu şi una
şi alta simultan.
Exemple de enunţuri:
1) Toţi oamenii sunt muritori.
2) 2≤3 .
3) 2+2⋅2=8 .
o
4) Suma unghiurilor într-un triunghi este egală cu 180 .
5) x este mai mare decat 3 ( x∈ R ) .
6) Mediatoarele într-un triunghi se intersectă într-un singur punct.
7) x 2 <0 ( x∈ R ) .
8) Prânzul este gustos.
9) a2 + b2 ≠0 (a , b ∈ R ) .
10) cos 2 x +sin 2 x>1 ( x∈ R ) .
11) x se divide la y ( x, y ∈ N ) .
12) Oricărui patrulater convex i se poate circumscrie un cerc.
2
13) x −3 x +2≥0 ( x∈ R ) .
14) Astăzi este timp frumos.
Să observăm că unele enunţuri exprimă un adevăr: 1), 2), 4), 6). Alte enunţuri
exprimă un neadevăr: 3), 7), 10), 12). Alte enunţuri nu exprimă nici un adevăr, nici un
neadevăr: 5), 8), 11), 13), 14).
Dintre enunţurile 1) – 14) sunt propoziţii logice (în continuare – propoziţii) numai: 1), 2), 3),
4), 6), 7) , 9), 10), 12). Enunţurile 8),14) despre care nu putem spune cu certitudine că sunt
adevărate sau false se numesc pur enunţuri.
Enunţurile 5), 11), 13) nu sunt propoziţii, deoarece nu putem afirma că aceste
enunţuri exprimă adevăr sau fals. În acelaşi timp, observăm că pentru valori concrete a

1
variabilelor componente din mulţimile date, vom obţine în baza lor propoziţii ce exprimă fals
sau adevăr.

echivalent,ă, echivalenți, -te, adj., s. n. I. Adj. (Adesea substantivat) Care are aceeași valoare,

același efect, aceeași semnificație sau același sens cu altceva. 
a rezulta, pers. 3 rezúltă, vb. I. Intranz. a urma, a apărea ca o consecință logică; a decurge din..., a
reieși, a izvorî, (la calculele aritmetice), a se obține, a avea drept rezultat; a ieși, a da.
Aplicație 1: Să se precizeze structura propoziției de mai jos.
Dacă suma cifrelor unui număr natural este divizibilă cu 9 și ultima cifră este divizibilă cu 5,
atunci numărul dat este divizibil cu 45.
Soluție: Introducem notațiile:
A: Suma cifrelor unui număr natural este divizibilă cu 9.
B: Ultima cifră unui număr natural este divizibilă cu 5.
C: Un număr natural este divizibil cu 45.
Atunci structura propoziției noastre va fi : (A / B) → C.

Reformularea enunţului – un pas decisiv în rezolvarea problemelor de matematică

În algoritmul rezolvării unei situaţii-problemă, înţelegerea şi interpretarea elementelor cunos-
cute reprezintă primul pas. Este evident faptul că, în absenţa înţelegerii datelor (a ipotezei), ideea de
rezolvare este superficială.
Reformularea enunţului matematic facilitează găsirea soluţiei, iar uneori transformă o
„problemă imposibilă” într-una care poate fi rezolvată.

Aplicație 2: Dacă scădem dintr-un număr necunoscut pe rând, numerele 11, 13 şi 16, găsim
trei diferenţe care adunate ne dau numărul necunoscut. Care este acest număr?
(O primă dificultate în rezolvare apare atunci când elevul trebuie să răspundă întrebării: ce rămâne
dacă din numărul necunoscut x scădem pe 11? )
Analizăm enunţul pe „secţiuni”:
1. „Dacă scădem dintr-un număr necunoscut pe rând, numerele 11, 13 şi 16, găsim trei diferenţe” -
vom nota ceea ce se obţine pe rând, scăzând cele trei numere din x:
x – 11 prima diferenţă
x – 13 a doua diferenţă
x – 16 a treia diferenţă.
2. „diferenţe care adunate” - ne conduce la ideea însumării celor trei cantităţi de mai sus:
(x – 11) + (x – 13) + (x – 16).
3. „ne dau” este o expresie care sugerează semnul „=” (o serie întreagă de termeni reprezintă
acelaşi lucru: este, reprezintă, obţinem).
4. „diferenţe care adunate ne dau numărul necunoscut” - înseamnă că semnul „=” va fi pus între
suma de mai sus şi numărul necunoscut x.
Astfel, ecuaţia va fi: (x – 11) + (x – 13) + (x – 16) = x care se va rezolva fără dificultăţi.
x – 11+ x – 13 + x – 16 = x
3x – 40 = x
3x – x = 40
2x = 40
x = 40: 2
x = 20

R: Numărul este 20.

2
 OPERAŢII MATEMATICE
Suma numerelor
Cu … mai mare/ mai mult
ADUNAREA
Măreşte cu …
Adaugă...
Află suma / totalul
Diferenţa numerelor
Cu … mai mic/mai puțin
SCĂDEREA
Micşorează cu …/ Ia... din
Cu cât este mai mare a decât b?
Află diferența / restul
Produsul numerelor
De … ori mai mare
Dublul numerelor - înmulţit cu 2
ÎNMULŢIREA
Triplul numerelor – înmulţit cu 3
Împătritul numerelor –înmulţit
cu 4
Măreşte de … ori
Câtul numerelor
De …ori mai mic
Jumătatea unui număr – împărţit
la 2
Sfertul unui număr – împărţit la
4
ÎMPĂRŢIREA
A patra parte dintr-un număr –
împărţit la 4
Pătrimea unui număr – împărţit
la 4
Micşorează de … ori
De câte ori este mai mare a decât
b?

 Numere PARE (cu soț): toate numerele care se termină cu cifră pară (0,2,4,6,8).
 Numere IMPARE(fără soț): toate numerele care se termină cu cifră impară (1,3,5,7,9).
 „VECINII” – numerele alăturate (șir de numere consecutive).
 RĂSTURNATUL – numărul obţinut prin parcurgerea cifrelor acestuia de la dreapta
la stânga (12→21).
 PREDECESORUL- vecinul mai mic.
 SUCCESORUL- vecinul mai mare.

3
 ORDINEA OPERAŢIILOR
Într-un exerciţiu cu operaţii de acelaşi ordin, se rezolvă operaţiile în ordinea în care
sunt date (+ , - sunt operaţii de ordinul I, iar x şi : sunt operaţii de ordinul II).
Într-un exerciţiu cu operaţii de ordin diferit, se efectuează întâi operaţiile de ordinul II
(înmulţirile şi împărţirile), apoi operaţiile de ordinul I (adunările şi scăderile).

PROBĂ DE EVALUARE

1. Se dau numerele: 1212 şi 383. Află:

a)suma lor_____________________
b)diferenţa lor __________________
c)produsul lor___________________
d)câtul lor ______________________

2.Alege operația corespunzătoare ( adunare, scădere, ȋnmulțire, ȋmpărțire), pentru

următoarele expresii:
1. ..…cu 4 mai mult ….. _______________________
2. ..…de 4 ori mai mult ….. _____________________
3. ..…de 4 ori mai puțin…… ____________________
4. .….cu 4 mai puțin …… ______________________
5. ….. dublul…… __________________________
6. …..sfertul….. _________________________
7. …..jumătatea….. ________________________
8. ….. adaugă ….. _______________________
9. ….. micșorează cu….. ______________________
10. …..mărește cu….. _______________________

3. Află:
a) un sfert din numărul 36: __________
b) o jumătate din numărul 14:____________________
c) o treime din numărul 18: ____________________

4. Scrie, în paranteză, dacă este adevărată sau falsă scrierea dată:

4 x 3 = 6 x 2 (……) 8x3< 3x9 (…..)
5 x 7 > 7 x 5 (……) 3 x 7 = 7 + 7 +7 (…..)

5. La triplul triplului numărului 1 adaugă numărul care este de 8 ori mai mare decât
jumătatea produsului numerelor 4 şi 5.