FIŞĂ DE LUCRU

RENAŞTEREA ARTISTICĂ
Clasa a-IX-a
,,[…]De abia in perioada dintre al treilea sfert al secolului al XIII-lea si începutul
secolului al XV-lea începem cu adevarat sa cunoaştem oamenii de afaceri italieni si activitatea
acestora. Aceasta cunoaştere este directă, provenind din mulţimea documentelor aparţinând lor:
istorii, corespondenţe, acte notariale, cronici, care s-au păstrat din acea perioadă. Această
documentaţie bogată a permis elaborarea mai multor monografii, mai concrete şi mai dense.
Comparaţia facută între vieţile acestor oameni de afaceri, în ciuda diferenţelor considerabile
rezultate din diversitatea condiţiilor geografice ,mediilor sociale si personalităţilor individuale,
permite identificarea unor caractere generale comune, valabile pentru toţi oamenii de afaceri din
peninsula [Italia] in perioada respectivă.

Primul aspect frapant este numărul considerabil al oamenilor de afaceri. Bineinţeles că

nu există nicio statistică care să precizeze acest număr, pentru niciunul dintre oraşe, existând însă
anumite aspecte care scot in evidenţă acest număr: mulţimea documentelor care ne fac cunoscută
activitatea lor; continuitatea acestei activităti economice la Genova si la Florenţa, în ciuda
razboaielor civile care au ca urmare nenumărate exiluri; dezvoltarea celor patru oraşe comerciale
, a căror populaţie depăşea cifra de 50.000 de locuitori, atingând chiar, înainte de 1348, pe cea de
100.000; înflorirea coloniilor venete si genoveze in Orient, apoi in Occident; forfota oamenilor
de afaceri italieni la târgurile din Champagne1 .

Aceşti oameni de afaceri italieni, a caror tehnică şi spirit intreprinzător nu au egal în tot
Occidentul, animând economia, sunt cu toţii creştini.

Activitatea lor este multilateral: oamenii de afaceri italieni sunt în acelaşi timp
comercianţi, agenţi de asigurare si de schimb, bancheri; sub aceste titluri diverse afacerile lor se
bazează pe cantităţi de produse şi pe sume mult mai importante ca în perioada precedentă. De
altfel, anumite aspecte ale activităţii lor sunt noi. În special, după cele doua secole de tatonări,
când schimburile maritime s-au intensificat, când instrumentele de schimb, poliţele, s-au
perfecţionat si făceau acum obiectul unui veritabil comerţ, într-o epocă în care nevoia enormă de
bani a statelor, a cărei creştere nu a fost însoţită de creşterea resurselor financiare necesare,
multiplică emisiunile monetare şi împrumuturile, se pun bazele încetul cu încetul unei pieţe
monetare. Este una dintre cele mai importante noutăţi în domeniul economic din secolul al XV-
lea. Oamenii de afaceri italieni sunt ,în acelaşi timp, autorii si cei ce o pun in practică.

Cu toate acestea, în ciuda apariţiei marii finanţe si a principalelor sale instrumente,

vechile elemente, cele a caror tradiţie au moştenit-o de la predecesori, ramân preponderente în
activitatea oamenilor de afaceri, aceştia ramân inainte de toate, comercianti. Fac comerţ en-gros
si en-detail cu tot ceea ce este susceptibil de a se vinde şi a se cumpara în toată lumea care, de
altfel, le aparţine.
1
Zonă din Franţa, renumită în Evul Mediu pentru târguri şi bâlciuri.
 Ei practică acest comerţ in condiţii cu totul diferite faţă de predecesorii lor. În timp ce
oamenii de afaceri anteriori secolului al XII-lea erau aproape toţi călători, străbătând neîncetat
marile drumuri terestre si maritime ale lumii, de-a lungul cărora îşi însoţeau marfa,oamenii de
afaceri ai secolului al XIV-lea sunt, în marea lor majoritate, sedentari. Desigur,călătoresc încă şi
chiar foarte mult, dar o fac din ce in ce mai rar cu scopul de a însoţi bunurile cu, care fac comerţ.
Fie ei veneţieni, genovezi sau florentini, se stabilesc în locuri strategice ale activităţii lor,unde îşi
au agenţiile comerciale sau sucursalele acestora.

Acest fenomen al sedentarizării oamenilor de afaceri este legat de descoperirile din

domeniul tehnic şi de o evoluţie politică şi socială generală. Coincide, aşadar, cu invenţia şi
dezvoltarea asigurării care permite transportul mărfurilor, fără supravegherea constantă a
proprietarului, eventuala pierdere a lor neimplicând falimentul. De asemenea, aceasta
corespunde dezvoltării oraşelor într-un moment de << exuberanţă>> demografică şi de mare
prosperitate.

Toate oraşele se dezvoltă în acelaşi timp cu clasa negustorească şi industrială care le

locuieşte; unele dintre ele cresc extrordinar, devenind sediul, în mod obligatoriu fix al
administraţiei unui puternic stat: astfel Paris, Napoli, Londra, Avignon, Praga capătă încetul cu
încetul caracterul unor capitale. În aceste oraşe, unde populaţia numeroasă creează pieţe de
consumaţie şi centre de producţie importante, tind din ce în ce mai mult să se stabilească
centrele de schimb internaţional: târgurile din Champagne intra în declin, dar la Paris, la Bruges 2,
la periferii se amenajează, în prăvălii şi în halele aprovizionate de oamenii de afaceri italieni, un
târg permanent cu toate produsele; şi în toate capitalele principii au nevoie de oameni de afaceri
care să se ocupe de o parte a administraţiei financiare a statelor, ajutându-i în momentele dificile.

Oamenii de afaceri care se stabilesc altfel în oraşe, adoptă, în mod natural, noile metode
de lucru impuse, de altfel, de progresul tehnic constant. Economisesc timp şi nu se mai obosesc
cu drumul. Pot astfel cu uşurinţă să întreprindă simultan afaceri de diferite tipuri şi o fac cu atât
mai bine cu cât investiţia contabilitaţii cu dublu profit le permite să domine ansamblul
activităţilor economice[…]”. (Y.Renourd ,Les homes d’affaires italiennes de Moyen
Age,Paris,1968,p.122)

Pe baza textului ,rezolvaţi următoarele cerinţe:

1. Identificaţi două evenimente între care există relaţia de cauzalitate.

2
Centru comercial în Flandra.
 2. Precizaţi sursele utilizate pentru cunoaşterea activităţii oamenilor de afaceri italieni.

3. Menţionati metoda folosită de autor/ autori pentru a cunoaşte activitatea oamenilor

de afaceri italieni.

4. Prezentaţi, folosind argumente din text, activitatea oamenilor de afaceri din sec. al
XIV-lea.

5. Formulaţi un punct de vedere cu privire la evoluţia oraşelor şi rolul oamenilor de

afaceri, folosind argumente din text.