rfules Verrre

STEAUA SUDULUI

CuvAnt-inainte de
Nicolae Manolescu

Traducere din limba francezi de

Ion HOBANA

6.o*ruA RoMANEASCA
 Crrprlns

Cuvdnt-inainfe de Nicolae Manolescu.. .'.......'.......'.... 7

I Nemaipomenif i sunt francezii iqtia !.............'..................1r

II Pe cAmpia diamantelor ..'.'..'...21
III Un pic de gtiinf5, ddruiti cu multl prietenie."..'...........31
IV Vandergaart-Kopje ..................4r
V Prima exploatare.. .'................ 50

\/II Surparea..... ........74

VIII Marea experienfd ............'......83
IX O surpriz5.. ........9o
X John Watkins reflecteazi .....-99
XI Steaua Sudului....... ...'.............112
XII Pregitiri de plecare... ..-..-......r22
)(III StribitAnd Transvaalul ........129
XIV La nord de Limpopo ..............r42
XV Un complot ...-.'.L52
xu TrSdare .............. 16r
XVII O cursi cu obstacole african5...... .............'V1
XVIII Struful care vorbegte................... ...........'...178
XIX Peqtera minunatl ...........'.'...'189
XX lntoarcerea. .......198
XXI Justifie venefian5.... '........'....2o8
XXII Un nou tip de minl .........'.....2r8
XXIII Statuia comandorului................. ..............227
XXIV O stea care dispare ................2)3
 r
Nnmlponm,:urg srrNf
rRANCDzrr ,{$Tra!

domnule, vi ascult!
- Vorbigi,
Domnule, am onoarea si vd cer mAna domnisoarei
-
Watkins, fiica dumneavoastri.
MAnaAlicei?
- Da, domnule. Cererea mea pare si vi surprindi. O si
mi iertafi, totusi, daci mi-e destul de greu si inqeleg de ce vi
s-ar pirea extraordinari. Am douizeci gi gase de ani. Mi nu-
mesc Cyprien M6r6, sunt inginer de mine - am fost al doilea
din seria mea la absolvirea $colii Politehnice. Familia mea este
onorabili gi onorati, cu toate cI nu-i instlriti. Domnul consul
al Franfei in Colonia Capului poate sd confirme toate acestea,
daci dorili, ca gi prietenul meu Pharamond Barthds, temerarul
vAnitor pe care il cunoaqteli bine, ca toati lumea in
Griqualand. Mi aflu aici intr-o misiune gtiinfifici, trimis de
Academia de $tiinle qi de Guvernul francez. Anul trecut,
Institutul mi-a decernat premiul Houdart, pentru lucririle
mele despre compozigia chimici a rocilor vulcanice din
Auvergne. Memoriul meu asupra bazinului diamantifer al
Vaal-ului, care este aproape terminat, va fi firi indoiali bine
primit de lumea gtiinfificS. La intoarcerea din misiune, voi fi
numit profesor adjunct la $coala de Mine din Paris; mi-am pi
refinut apartamentul, in strada Universiti;ii, numirul ro4, la
etajul al treilea. Anul viitor la intAi ianuarie, salariul meu se
va ridica la patru mii opt sute de franci. $tiu cd nu e o avere,
dar, cu ceea ce imi vor aduce lueririle personale, expertizele,
 premiile academice qi colaborarea la revistele gtiinqifice, acest
venit va fi aproape dublat. Adaug ci, fiind modest, nu-mi tre-
buie mai mult ca sI fiu fericit. Domnule, am onoarea slvi cer
mAna domnigoarei Watkins, fiica dumneavoastri.
Numai dupi tonul ferm qi hotirAt al acestui mic discurs se
putea vedea cu ugurinfi ci Cyprien M6r6 era obignuit si
meargi totdeauna drept la finti gi si vorbeascl deschis.
infdligarea sa nu dezminfea impresia produsi de felul siu
de a vorbi, fiind aceea a unui tAnir ocupat indeobgte cu cele
mai inalte rafionamente gtiin;ifice care nu acordl vanitililor
mondene decAt timpul strict necesar.
Pirul siu $aten, tiiat scurt, barba blond5, tunsi aproape
pAnH la epidermi, simplitatea costumului siu de cilitorie din
doc gri, pil5ria de pai ieftini pe care, intrAnd, o pusese cuvi-
incios pe un scaun - cu toate ci interlocutorul siu rimisese
cu capul acoperit, cu lipsa de politele caracteristici rasei an-
glo-saxone - totul in Cyprien M6re indica un spirit serios,
dupi cum privirea lui limpede arlta o iniml curati qi o eong-
tiinli dreapti.
Mai trebuie spus ci acest tAnir francez vorbea foarte bine
englezegte, ca gi cum ar fi triit multl vreme in finuturile.cele
mai britanice ale Regatului Unit.
Domnul Watkins il asculti trigAnd dintr-o pipi lungi,
agezat intr-un fotoliu de lemn, cu piciorul stAng intins pe un
taburet de pai, cu cotul sprijinit pe colul unei mese grosolane,
avAnd in fali o carafi cu gin qi un pahar umplut pe jumitate
cu aceasti biuturi alcoolici.
Era imbricat cu un pantalon alb, o haini de pAnzi roasi,
albastrd, o cimagi de flaneld gilbuie, firivesti gi fHri cravati.
Sub pdliria imensd de pAsl5, care pirea ingurubati definitiv
pe capul cirunt, se rotunjea o fali buhliti gi roqie, parc-ar fi
fost injectati cu peltea de coacize. Pe fala aceasta, putin atre-
gitoare, lmpodobiti cu smocuri de barbi asprl de culoarea
pirului, licireau doi ochi mici, cenugii, care nu prea oglindeau
ribdare gi bunitate.
Trebuie str spunem de lndat5, in aplrarea domnului
Watkins, ci suferea groaznic de guti, ceea ce il obliga s5-gi
L2
 fini piciorul infigurat in bucigi de pAnzi; or, guta, in
stAng
Africa Meridionali ca gi in alte firi, nu-i flcut[ si imblAn-
zeascd firea oamenilor cirora le roade articulafiile.
Scena se petrecea la ferma domnului Watkins, pe la z9
grade latitudine la sud de Ecuator gi zz grade longitudine la
est de meridianul Parisului,, pe frontiera vestice a Statului
liber Orange, la nord de Colonia britanici a Capului, in centrul
Africii de Sud, sau anglo-olandeze. Aceastd fari, pe care ma-
lul drept al fluviului Orange o desparte de marginile sudice
ale marelui degert Kalahari gi cireia in vechile hirfi i se spune
Griqualand, este numitl in mod mai indreptifit, de vreo zece
ani,,,Diamonds' Field", CAmpia Diamantelor.
Holul in care avea loc aceaste intrevedere diplomatici se
distingea atAt prin luxul deplasat al cAtorva piese de mobilier,
cAt gi prin siricia altor detalii ale interiorului. pardoseala, de
exemplu, era din pimint bitut, dar agternuti, pe alocuri, cu
covoare groase qi blinuri scumpe. Pe perefi, pe care nu-i aco-
perise niciodati un tapet oarecare, erau agdfate o penduld
enormi din aramd cizelati, arme de pref de fabricaqii diferite,
miniaturi englezegti, incadrate in rame splendide. O sofa de
plug era aqezatd lAngi o masi de lemn alb, buni cel mult pen-
tru nevoile unei bucitirii. Fotolii aduse din Europa iqi intin-
deau in zadar brafele citre domnul Watkins, care prefera un
jilq vechi, cioplit odinioari de propriile sale mAini. Totupi, in
general, ingrimidirea obiectelor de valoare gi mai ales acest
talmeg-balmeq de piei de panteri, de leopard, de girafi qi de
tigru, a{uncate pe toate mobilele, dideau inciperii un aer de
opulenfd barbari.
De altfel, era evident, prin forma plafonului, ci aceasti casl
n-avea etaje. Ca qi toate celelalte din regiune, ea era construitl
in parte din scAnduri, in parte din lut gi acoperiti cu foi de
zinc, agezate pe scheldria ei uqoarS.

' Meridianul 0 n-a fost intotdeauna cel pe careJ gtim azi sub numele
de meridianul Greenwich (un cartier al Londrei). Acesta a fost stabilit
abia in r85r, iar in 1884 un congres internafional a aprobat acest stan-
dard. PAni atunci, qi chiar gi dupi aceea, flancezii au folosit meridianul
Parisului ca meridian 0.

t3
 Se vedea de asemenea ci locuinga abia fusese terminatl,
intr-adevir, era destul si te apleci Pe una dintre ferestre ca si
zlregti, la dreapta qi la stAnga, cinci sau $ase constructii pird-
site, toate de acelagi fel, dar de vArste diferite gi intr-o stare de
degradare din ce in ce mai inaintati. Erau tot atAtea case Pe
care domnul Watkins le clidise, le locuise 9i le pirisise pe
rAnd, gi care marcau intr-un fel treptele inavulirii sale.
Cea mai indeptrrtatd era ficuti numai din bucili de gazon
gi nu merita decAt numele de colibfl. Urmitoarea era cliditi
din lut, a treia din lut gi din scAnduri, a patra din lut 9i din
zinc. Se vedea ce gami ascendenti stribituse domnul
Watkins, datoritH succesului indeletnicirii sale.
Toate aceste clidiri, mai mult sau mai pufin diripinate,
se ridicau pe o miguri, aproape de confluenqa Vaal-ului 9i a
Modder-ului, cei doi principali afluengi ai fluviului Orange in
aceasti regiune a Africii de Sud. Jur lmprejur, cAt vedeai cu
ochii, nu se zirea, citre sud*vest gi nord, decit cAmpia tristi
qi pustie. ,Veld-uI", cum i se spune pe-aici, e format dintr-un
pimAnt rogiatic, uscat, arid, prifos, presirat ici-colo cu citeva
fire de iarbi rari gi mici tufiguri de spini.
Lipsa totali de arbori este caracteristica acestei triste regi-
uni. in consecinli, linAnd seama ci nu se gisesc nici cirbuni,
iar legiturile cu oceanul sunt lente gi dificile, nu e de mirare
ci localnicii sunt silili si ardi, pentru nevoile casnice, bile-
garul turmelor de animale.
Pe acest teren monoton, cu un aspect aProaPe dezolant,
curg cele doui rAuri, atAt de incete qi cu malurile atit de joase,
incAt te miri cum nu se intind peste intreaga cAmpie.
Numai spre rtrsirit, orizontul este tiiat de zimfii indepirtali
ai celor doi munfi, Platberg qi Paardeberg, la poalele cirora pofi
ziri, daci ai ochi buni, fum, praf mici Puncte albe, care sunt
colibe sau corturi, gi iur imprejur o forfotl de fiin1e vioaie.
Aici, in acest Veld, se gdsesc ziclmintele de diamante in
exploatare: Du Toit's Pan, New-Rush qi, poate cel mai bogat
dintre toate, Vandergaart-Kopje. Aceste mine sub cerul liber
gi aproape la suprafala solului, care sunt inglobate sub denu-
mirea generali de,,dry-diggins", sau mine secate, au livrat, cu
t4
 incepere din r87o, diamante gi pietre prEioase in valoare de
aproximativ patru sute milioane de franci. Ele se afli reunite
intr-o circumferingtr cu raza de cel mult doi sau trei kilometri.
Se vedeau foarte bine cu binoclul de la ferestrele fermei
Watkins, care nu se afla decit la patru mile engleze, de ele.
De altfel, fermH e un termen destul de impropriu, dacl e
vorba de aceasti atezare, clci era cu neputinfi sd ztrregti in
imprejurimi vreun fel de culturi. Ca tofi pretinqii fermieri din
aceastl regiune a Africii de Sud, domnul Watkins era mai
curAnd un proprietar de cirezi de boi, de turme de capre gi de
oi, decit un veritabil conducitor al unei €xploatiri agricole.
Domnul Watkins nu rtrspunsese inctr cererii atat de politi-
cos, dar atit de limpede formulate de Cyprien M6r6. Dupi ce
reflectase cel pu;in trei minute, el se hotiriin sfflrqit sI scoatl
pipa din col;ul gurii gi emise urmitoarea opinie, care n-avea
desigur decAt o legiturtr foarte lndeplrtattr cu problema in
discugie:
Cred c-o si se schimbe vremea, dragl domnule! Nicio-
-
dattr n-am suferit de guti mai mult ca in aceasttr dimineali!
TAnirul inginer se-ncrunti, lntoarse o clipl capul gi trebui
str faci un efort ca sd nu lase sI i se vadl dezamigirea.
Poate cH agi face bine daci afi renunfa la gin, domnule
-
Watkins! rispunse el destul de tiios, aritAnd spre cana de
gresie pe care ataeurile repetate ale blutorului o goleau repede
de confinut.
SI renunt la gin! By Jove! I1i bali joc de mine! strigi
-
fermierul. A f{cut vreodatl riu ginul unui om de treabi?... Da,
gtiu ce vrei sI spui!... Vrei sd-mi citezi re;eta dattr de medicul
acela primarului care suferea de guti! Cum il chema pe medic?
Cred ctr Abernethy! ,Vrefi sd vI simfifi bine? ii spunea el
bolnavului siu. Trtri1i cu un giling pe zi gi c5gtiga;i-l prin
munctr!" Foarte bine gi frumos! Dar, pe bitrAna noastriAnglie!
Dac{, pentru ca si te simli bine, trebuie sI triiesti cu un giling
pe zi, la ce-fi mai slujegte ci ai ficut avere?... Astea-s prostii
nedemne de un om de spirit ca dumneata, domnule M6r6!...

' Mila englezl: 16o9 metri (n.a.).

15
 Te rog, deci, si nu-mi mai vorbeqti despre asta!... DecAt aqa
viafi, mai bine in mormAnt!'.. N-am alte bucurii decAt sI m5-
nAnc bine, si beau bine, si fumez o pipi, ori de cAte ori am
pofti - gi dumneata vrei si renunl la ele?
cu franchefe Cyprien. Vi
- Oh! Nu lin defel! rispunse
amintesc numai o reguli de sinitate, Pe care o cred justi! Dar,
daci vrefi, si lisim asta, domnule Watkins, 9i si revenim la
obiectul special al vizitei mele.
Domnul Watkins, atAt de vorbiref mai inainte, recizuse
in mutismul s5u gi scotea, ticut, mici rotocoale de fum.
Uqa se deschise. Intri o fati, ducAnd o tavl cu pahare.
Aceasti drigu!5 persoand, incAntltoare cu boneta ei, cro-
iti dupi moda fermierilor din Veld, era imbricati simplu, cu
o rochie de pAnzi cu floricele. in vArsti de nouisprezece-do-
uizeci de ani, cu un ten foarte alb, cu plrul blond 9i fin, cu
ochii mari, albaqtri, cu o fizionomie blAndi qi veseli, ea era
imaginea sin5tltii, a grafiei qi a bunei dispozilii.
BunI ziua, domnule M6r6! rosti ea in franfuzeqte, dar
-
cu un u$or accent britanic.
Buni ziua, domnigoari Alicel rispunse Cyprien M6r6,
-
care se ridicase la intrarea fetei 9i acum se inclina in fata ei'
V-am vizut cAnd afi sosit, domnule M6r6, relui miss
-
Watkins, lisAnd si i sevadi dinlii frumogi, intr-un surAs prie-
tenos, gi, cum gtiu ci nu vi place ginul tatii, vi aduc oranjadi,
nidijduind ci o vefi gisi destul de rece!
E foarte driguf din partea dumneavoastrl, domnigoari!
- Ah, nici nu vi putefi inchipui ce a inghiflt Dada, struful
-
meu, in dimineafa aceasta!relui ea cu familiaritate. Bila mea
de fildeg pentru cArpit ciorapii!... Da, bila mea de filde9!$i to-
tu$i, e destul de mare, gtifi domnule M6r6, qi o primisem chiar
de la sala de biliard din New-Rush!... Ei bine, acest nesltul de
Dada a inghilit-o ca pe o pilulil E un animal riuticios, care o
si mi faci sI mor de suplrare, mai devreme ori mai tirziu.
in timp ce povestea, miss Watkins avea in colpl ochilor sii
albagtri o mici razi vesel5, care nu pirea si indice o dorinfi
prea fermi ca acest prbnostic lugubru sd se implineasci, nici
mai devreme, nici mai tArziu. Dat deodatS, cu intuilia atit de
16
pitrunzltoare a femeilor, ea fu izbiti de ticerea tatilui siu qi
a tAnirului inginer, ca gi de faptul ci prezenfa ei ii stdnjenea.
- S-ar pirea, domnilor, civi deranjez! Daci avefi secrete
pe care nu trebuie si le gtiu, am si plec!... De altfel, nici n-am
timp de pierdut!Trebuie si-mi studiez sonata, inainte de a mi
ocupa de pregltirea mesei!... Ei, hotirAt lucru, nu prea suntefi
vorbire;i astizi, domnilor!... Vi las cu comploturile
dumneavoastri sumbre!
Aproape de ieqire, se intoarse qi spuse, cu grafie, degi su-
biectul era dintre cele mai serioase:

- Domnule Mdr6, cAnd o si vrefi si mi ascultali la tema

despre oxigen, vi stau la dispozilie. Am citit de trei ori capito-
lul de ehimie pe care mi l-afi dat si-l invil gi acest ,,corp gazos,
incolor, inodor gi firi gust" nu mai are secrete pentru mine!
Apoi, miss Watkins ficu o reverenttr qi disptrru ca un gin-
ga$ meteor.
O clipl mai tArziu, acordurile unui pian excelent, risunAnd
intr-una din cele mai indepirtate camere, anunfari ci fata se
diruie in intregime exerciliilor sale muzicale.
Ei bine, domnuleWatkins, relui Cyprien, ciruia aceasti
-
apari;ie drigilagd i-ar fi reamintit de ce se afla acolo, admi-
lAnd cd ar fi fost in stare si uite, vrefi si-mi rlspunde;i la
cererea pe care am avut onoarea si v-o fac?
Domnul Watkins iqi scoase pipa din colgul gurii, scuipi
solemn pe jos, igi ridicd brusc capul qi, slgetAndu-l pe tinir
cu privirea, il intrebi:
Nu cumva, domnule M6r6, i-ai gi vorbit despre toate
-
astea?
SA fi vorbit despre ce?... Cu cine?
- Despre ceea ce spuneai... Cu fiica mea...
- Drept cine mi luali, domnule Watkins! replici tflnirul
-
inginer, cu o cilduri care nu lisa nicio indoialS asupra since-
ritiliisale. Sunt francez, domnule!... Nu uitaqi!... Nu mi-ag fi
permis niciodati si vorbesc despre cisitorie cu domnigoara,
fiica dumneavoastrS, firi consimfimintul dumneavoastri!
Privirea domnului Watkins se imblAnzi gi, dintr-odat5,
limba pdru si i se dezlege:
L7