Jean STAUNE

Oare existenta noastri

3re vreun sens?
o RucHrrA 5ltrultrtcA 5t rtlosortcA
Prefald de
Tnrnr XuRn TrunN

Postfald de
Domtuteur Lepu'ne

Prezentarea lucrdrii a fost fdcut; de Bernard d'Espagnat

la Academia de $tiinle Morale 5i Politice

tfr
 --

Cuprins

Prefali .. ........7
I. CBI ulr rlrponmNti iNtnrunr
c.n nr rxrsri

1. Dezrrrijirea lumii (gia omului!). ......... -...15

2. Cum si schiFm un,,tratat al condiliei umane"?. .. .. . . . .25
3. Spre noi,,luminf ....... .... '.....33
1. Faptele care vor fi prezentate aici sunt toate recunos€ute Pe
plan $tiinlific. .. '..... '' '. - 33
2. Interpretirile faptelor pe care le vom oferi sunt toate imPirteqite
micar de un om de gtiinli din domeniul respectiv. . . . . . . " . . . . . . .'!0

II. CE ESTE REALITATEA?

4. Dincolo de aceasti limiti, viziunea noastre despre lume nu mai

este valabili. ,,... '...''45
Noliuni de bazd deja ciudate. . . . . ....- .. . . . . . . . 46
Cind un electron se intehegte pe sine . . .... ....... 50
Nonlocalitatea, poarta deschisi spre o altd realitate . . . . . . . . . . . - . . . - - 55
5. Spre un realism nefizic .. ......
. ...66

$i daci gtiinia nu mai are nimic de zis despre realitate? . . . . . . . ' . . . . 66

. .
Realismul nefizic .......
. - -.. .. .. 68

Este, oare, con$tiinta individuald cauza ln{iUgerii lumii noastre?.. . . . . . 7I

Informalia poate, oare, si cilatoreasci inapoi in timp? . -......... '. '73
Potenlialul cuantic. .. . . .. ...'...... .74
Teoria universurilor paralele. , . . , , . . . .. '........77
Fizica noui gi infifgarea lumii inconjuretoare ..... '......78
Lo inima necunoscutului. . . . . . . ..... .... - -....82

475
 -.er
]raN Sr,ruNr

Cateva dificulteti pe care fizica cuantici le provoaci filoso{ilor

materialigti. .............. 84
Popularizarea fizicii cuantice pentru a diminua obscurantismul ......90
6. Voi ce intraJi, lisali orice speranle! (de a reveni la lumea clasici) . . .93
Nonlocalitatea scapd din laboratoare. ....,.. . . , , ,...94
Nonlocalitatea in panoplia agen{ilor secreli?. . .. ....... .94
Timpul nu existd! . ....... ..... .. . . . 98
Teleportarea... funclioneazi! ............ 100
Poate, oare, un virus sd fie cuantic?. .......,...101
CAnd lumina cilitoregte mai repede decdt lumina. .......I02
Metamorfoza electronului,.. .. . ..... ...... . . . 106
Recvi€m pentru pisica lui Schriidinger ......... 107
Recviem pentru sustinitorii lumii clasice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
Ce este realitatea?. ............ tlO
.
III. DE UNDE \/ENIM?
ixcotno nr oucrlt?
7. Auzili seara murmurul Big Bang-ului la capitul
radiotelescoapelor?. . . . . . . ........115
A doua fisuri. ...........115
CAnd gemenii nu mai au aceeaqi vdrsti .......I17
Olumein care masele au proprietatea de a deforma vidul .......... 119
Geneza Big Bang-ului ...... .. ...... .........I23
Celelalte dovezi ale Big Bang-ului . .........127
De ce Universul este atat de omogen?. ............ 130
De ce Universul nu este intru totul omogen?. . . . . . . . ,,,......,., -.l?.2
De unde venim? . . . . . . . . . . . . . 134
8. Dumnezeu reyine in forti. ........136
De ce Universul este atat de mare? . . , . ......,,.... .. 136
De ce Universul este atat de bine reglat?. , . ..... ,,..... , , I37
Principiul antropic: cAnd gtiinla ridici deschis intrebarea sensului . . . 141
O infinitate de universuri paralele pernit evitarea lui Dumnezeu?. . . 147
Cand materiali$tii se afli sub ameninlarea unei lame de brici . . . . . .. 148
Ipoteza unui creator nu se mai situeaze in afara cAmpului s,tiinlei! ... 149
$i iati. principiul antropic supertare! ... .......151
Dumnezeu !i secliunea eficace a neutronului . ,.. ....... . 153
Dar ei unde sunt? . . . . . , . . . . . . . . . . . . 155
9. Unde este mai negru decAt ne-am putea inchipui. . . . . . . 160
Giurile negre..... ........ 160
O scurtiturl prinspaliu-timp?. ........... 163

476
 Oare existenta noastri are vreun sens?

165
166
168
171
t72
173
174
t75

IV. SUNTEM AIcI DIN iNTAMPLARE?

10. EvoluJiile evolu1iei..... .........181
110 Diferitele qcoli din prezent . . ...... . .... . .. ... 181
Darwinigtii tari: selectia, numai selecua....... . ...... .. . 191
a? Darwinistii slabi: supremalia hazardului . ....... . 199

T? Non-darwinigtiislabi:hazarduldirijat ........209
Non darwinigtii tari: dincolo de hazard $i de seleclia naturale. . . . . . . 2I4
itul
Neo-lamarckismul, fizica cuantici 9i alte piste ......... ...........231
. 115
Intelligent Design: complexitatea ireductibili a naturii implici
115
existenfa unui crea(or?, .... . . ....235
117
11.,,Simple poveqti".. . . . . 238
eforma vidul 119
Scoici darwiniste qi fluturi non-darwinigti. .. . . ... ......242
t23
Cdnd tritonul ne face cu ochiul ..........248
t27
Facocerul este lamarckian? . . . ...---....250
130
Darwinismul diuneazd senetelii noastre?. . . . . . . . ... -. -..252
132
,,Doamni proteini, a sosit momenhi pentru mutalia dumleavoastri" . , 254
134
Verigi lipse pe care nici micar nu le mai ciutim 258
136
Despre necesitatea mon$trilor promilitori. . . . . 260
............. 135 Vi cunoa$teli ,,capacitatea de evolulie"? .......267
......r37
$i daci evolu{ia ar avea loc (aproape) independent de seleclie?. . . . . . .271
is intrebarea sensului ... 141
Ciutim cuptoare cu microunde gi televizoare darwiniste. ..........276
itarea lui Dumnezeu?. . . 147
Kipling a parodiat darwinismul? . . . . . . . . . . . . . . 28i
reilarne debrici ....... 148
Este posibili gi alte teorie a evolu1iei... ..... -283
lra campului qtiinteil .--149
............. 151 12. Si il c6utlm pe posibilul Einstein al evoluliei (urgent)! . .. ..... .285
Newton > Darwin > Ptolemeu. . , . . . . . . . . . . . . . 285
........ 153 De ce concepte dispunem deja s,i care se ne aiute
.......... 155 ............292
seschitemoNTE?
Ipur.... .........160 Cum pistreazi darwinismul o pozilie de hegemonie? . . . . . . ........301
Darwinism $i religie. . 310
Ne aflim aici din intimplare?. . . . . .

477
 JeaN Sr,luNE

V, CrNn surrrrsMl
13. Grea, grea problemd... ..........32I
Identitarii: nimic altceya decet neuronii.. . . . . . , . . . . . . . . 325
Em€rgentigtii: intregul e mai mult decAt suma perlilor ...... . . . . .. .325
Neuronii.. ......326
Creierul este un iPod sau un radio?. ........... J36
14. Omul non-neuronal. .......... -.345
Cdlugirii tibetani sunt nigte morli in viafe? ..... . ........345
Putem si ne intoarcem cu totii in timp .........346
Liber, da, dar ca si spui nu! .. ......358
Omul, un animal purtdtor de sens. . . . . . ......361
Marea revenireqtiinflfici a dualismului .......365
15. O cale ra{ionali spre olume a spiritului? . . . . . . . . . . . . .370
Suntem in contact cu o ,,lume a matematicilor"? . ... .. .. . j7O
Giidel sau transcendenla adevdrului matematic . .. .. .... .375
Cine suntem? ........... 3g3

VI. Concr,uzra
16. O noui abordare a qtiinlei. .......3g7
Aparitia unei noi paradigme. ... .. ..387
Calea incompletitudinii: gtiu de ce nu gtiu... . . . . .......392
Dep;lirea materialismului metodologic . . . . . . . . . . .,,....3g4
17. $tiinte qi sens, ratiune qi religie . ...........398
Hiroshimamaterialismuluigtiinlific.. .........398
$i daci cele cinci mari mistere nu arfi decdt unul singur? ..........403
$i ce caute Dumnezeu in toate povestea asta? ... . . ... . . . . 405
Stiinld gi religie, elementele unei apropieri. . . . . . . . . . . . . . 410
Care este rdspunsul la,,cea mai importantd intrebare care existi..? . . . 416

PostfaF.
Ghid de lecturi .

Bibliografie tematici .....

Glosar. . .

lndex....
Mullumiri
Prezentarea lui Bernard d'Espagnat. .... ..
 Dezvrijirea lumii (gi a omului!)

Jot ce existi in Univers este fructul

hazardului qi al necesitiJii,"
DEMocRlr

Vreme de mii de ani, omul, confruntat cu fenomenele inexplicabile pe

care le vedea in jur - furtuni, l'ulcani, tunete, boli etc. -, nu Putea decat se
atribuie cauza acestora acliunii unor forle invizibile care, deqi nu ftceau
parte din lume, aveau un efect asupra ei.
Aga s-au niscut zeii. Existenla mormintelor in care erau depuse
ofrande de hrani pare si arate c[ acestui prim concept i s-a adiugat rapid
un a1 doilea: acela al supravie{uirii omului dupi moarte' La urma urmei,
este o idee perfect logicd: din moment ce lumea este constant agitati de
consecinJele actiunilor unor sPirite invizibile, implicind existenla altui
nivel de realitate decdt cea pe care o percepem gi in care triim, de ce si nu
ne gAndim ci, exact a$a cum am aPerut intr-o buni zi pe lume (cici con-
statim aparilia unor fiinle care nu existau inainte), atunci cand o pirisim,
nu ar exista o formi de supravieluire?

Toate marile tradilii religioase ale omenirii au preluat aceste doui

concepte:
Lumea in care triimnu poate si fie inleleasi prin ea insigi. Existi o
neimplinire radicali in lumea aceasta: fbrl intervenlia spiritelor, a zeilor
sau a lui Dumnezeu, nu existi o explicalie coerenti, care si se suslind' a
lumii. Prin urmare, este nevoie se se faci apel la un nivel de realitate des-
pre care nu gtim aproape nimic. .. in afara faptului ci el trebuie neapirat
se existe.

15
 Ir.n N SreulE

$i daci existi un alt nivel de realitate, un alt mod de a exista dec6.t cel
pe care il experimentem zilnic, este logic si
ne gdndim ci. aiungem la acest
nivel dupd moarte.
Astfel, existenla altui nivel de realitate gi existenla
unei legAturi aparte
intre om qi acest nivel apar ca fiind intuiliile ma.yore
ale um"anitilii, cele
care au existat dintotdeauna peste tot.
$i

Acum doui. mii cinci sute de ani, la inceputurile

dezvolti,tii gdndirii
rafionale, nu este deloc surprinzator sl vedem cum
cele doui intuilii sunt
cele care vor fi atacate direct de primii filosofi
materialiqti. Scopul lor era
unul nobil, dupi cum o arati. analiza lui Bernard pullman:
,,Frica in fala
misterelor cosmosului s,i a manifestirilor impresionante
ale naturii qi frica
de moarte, mai obsedanti, sunt tovari.$ele nedespa4ite
ale oamenilor si
nicio fericire veritabili nu este posibili atita weml
cii umbrele lor se pro_
iecteazi asupra existenlei noastre. prin urmare, trebuie
si scipdm de
aceste fricir Dar cum altfel am putea reuqi mai
bine si facem asta decat sd
demo-nstrim ce aceste mistere manifestiri sunt explicabile
$i -finalitate,in termenii
unei fizici vidit qi strict mecaniciste, lipsiti de orice
implicind
doar principii materiale gi interacliunile dintre ele?
o asemenea erucidare
a cauzelor fenomenelor naturale, printre care
moartea insigi, nu este decit
un esantion, trebuie s6 foloseasci. drept fundament al construirii
unei
morale menite si ducl la inlelepciune gi bunistare,.r.
Astfel, pentru a-gi scipa contemporanii de frica inspirati
de credinla
ci destinul lor depindea in totalitate de bunivoinla zeilor, Democrit,
Leucip, Epicur vor dezvolta prima ,,teorie atomici.,,
explicind geneza
lumii complexe in care treim prin interacliunea aleatorie a-componentelor
elementare: atomii.

Poate ci zeii existd, dar ei nu interaclioneazi in niciun

fel cu lumea,
contrar celor stipulate de toate concepliile anterioare (nu
doar cele din
Iliada Si &n Odkeea, dar gi cele carc existau de mii de
ani), 9i deci nu avem
de ce si ne temem de ei, cdci lumea este de ajuns pentru
a explica lumea.
Respingerea celei de-a doua intuilii decurge pe cale
logici. pentru
Epicur, ,,pedepsele in infern nu sunt de temut pentru
ci sufletJle pier dupd
moarte $i infernul nu existi.', iar Lucrqiu afirmi
ci: ,,Dupi. ce nu vom mai
fi, cdnd se va consuma separalia dintre trup qi suflet, a ciror
uniune
rBernard Pullman,
Lh tome,Fayard. 1995

t6

r alt mod de a exista dec6t cel
re gandim ci ajungem la acest
€ristenta unei legituri aparte
Le majore ale umanitifii, cele
ryuturile dezvolterii gandirii
n cum cele doui intuitii sunt
rfi materialigti. Scopul lor era
lard Pullrnan: ,,Frica in fa{a
)r€sionante ale naturii qi frica
redespe4ite ale oamenilor si
rreme cit umbrele lor se pro-
mare, trebuie sd scipim de
ri bine si. facem asta decAt si
sunt explicabile in termenii
le orice finalitate, implicAnd
re ele? O asemenea elucidare
moartea insi.si, nu este dec6.t
ndament al construirii unei
istare'r.
Le frica inspirati de credinla
mavoinla zeilor, Democrit,
atomici", explicAnd geneza
ea aleatorie a componentelor
eazd. in niciun fel cu lumea,
rterioare (nu doar cele din
: mii de ani), gi deci nu ayem
rns pentru a explica lumea.
urge pe cale logici. Pentru
pentru ci sufletele pier dupi
ni ci.: ,,Dupi ce nu vom mai
rp qi suflet, a ci.ror uniune
Oare ef,istenla noastre are vreun sensl
constituie fiinla noastre, este clar ce nu ne va mai atinge absolut nimic, clci
nu vom mai fi'. Descotorosit astfel de frica de zei' care nu mai puteau si
intervini in treburile lumegti, 9i de frica de moarte - pentru ci nu exista
nimic la care si spere sau de care sA se teami in lumea de dincolo - omul
putea si duci o viali inleleapti 9i responsabiliL'
Este absolut extraordinar si observim cum secolele care i1 precedi pe
a1 nostru au dat apd la moariL unei idei care, acum doui mii cinci sute de
ani, nu era decit o ipotezi gi care a fost considerati, weme de doui mii de
ani, drept o speculalie mai mult sau mai pulin extravaganti, mai ales din
clipa in care cre$tinismul a ajuns sd se dezvolte 9i si faci distinclia clari
intre Creator qi creaturi. Nu, tunetul nu este furia lui Zeus; nu, o recolti
buni nu este fructul weunei recompense divine, ci al condiliilor climatice
favorabile, asociate cu o buni indeplinire a sarcinilor agricole; nu, marile
epidemii nu sunt pedepse, ci sunt legate de propagarea microbilor sau a
virusurilor; nu, omul nu este diferit fiziologic de animal etc'
Toate marile descoperiri ficute din Renagtere pi'ni in secolul XX au con-
firmat astfel, in mod izbitor, aceasti intui{ie conform clreia evenimentele
produse in lumea noastri fizici puteau se fie exPlicate Pornind de la cauze
ce decurgeau, gi e1e, din lumea fizici. Astfel, Dumnezeu nu intervenea in
lume gi, incepand cu secolul al XVIII-lea, redescoperinduJ pe Democrit 9i
depiginduJ gralie avalangei de descoperiri gtiinlifice, filosofii au afirmat ci'
Dumnezeu era o iPotezl inutili.
lean Fourastid descrie felul in care viziunea asupra lumii a intregii
soci-
ete{i a fost, pu{in cite Pulin, afectata: ,,$tiin!a din secolul al XIXlea 9i de
la inceputul secolului XX remane dominati nu doar de speranle, dar $i
de certitudinea de a explica prin realitate intreaga realitate ["']' De fapt,
miqcarea de discreditare a suprarealigtilor (oameni de rAnd sau savanli),
niscuti din primele descoperiri ale gtiinlei experimentale, s-a extins asu-
pra marii majoritdii a populaliei.
De la academiile de qtiinll, noul spirit a trecut in academiile literare, in
minlile poelilor, artigtilor, Publiciltilor, romancierilor, jurnaliqtilor; qi de
acolo, treptat, in min{ile marelui public: burghezi, funclionarl, institutori'
apoi la clasele muncitoare urbane s,i, in cele din urme, recent, in spaliul
rural [...]. Toati aceasti migcare, aceste cauze 9i aceste efecte se pot lega,
direct sau indirect, de progresul gtiinlelor experimentale; direct' prin
17
 fn.aw Sr.a.unr

excluderea suslinutl a lui Dun

rui.,trecut*""0*.",""",JJli;:r'1"ffi i:;,fJ;;i:rJfr il:*-
telii primidve a epocii pregtiinlifice,
a superstiliei; indire.i p.a ,p*,"..nf
permanent al eficienlei s,tiin ifice
opuse eficienlei credinlei care, in
ciuda
celebrei formule, nu a mutat niciodata
1i) m.rnlii ain to.;i.

se pare ci ajungem la un
ll Ttt..tt0,Certitudini
certitudinilor.
,,sfar$it al istoriei,,. Este epoca
materiale, precum ."lL .*. * *n.r"
unuj ,,meniu la 2 F" pe geamurile restaurantelot ,r"ln"r""
atat era* de s'ift.e pr"_
gurile nu aveau s6 creasci. -- "-D
Certitudini intelectuale, precum cele care l_au
licut pe lordul Kelvin,
unul dintre cei mai mari fizicieni ai secolului
al XIX_lea, si afirme: ,,Fizica
a furnizat o descriere coerenti gi prlori
a complete a Universului...
Aceste certitudini erau fondate pe o
viziune a lumii in care, intr_un spa_
tiu euclidian in trei dimensiuni, stabil gi etern _ ceea ." .,riiloiu
tipru a"
sens a chestiunii originii sale _, se
migci plmAntul pe care triiesc fiin1e vii
care au apirut dintr-o evolutie datorate
hazardului gi selecliei naturale, in
care con$tiinla omulxi este secretati
de creier precum bila ie ffcat qi unde
toate sunt compuse din materie, adici din
corpusculi miculi care se invert
in jurul unor nuclee, asa cum face Terra fir jurul
Soarelui.
Tot ceea ce existi se na$te din interacliuni
-
de-a lungul a miliarde de ani, s_au alipit
intre acegti corpusculi care,
unii de allii ,oU iJi"oF f.gito,
fizico-chimice cunoscute qi a legilor p" .*"
o.-".e l" d"r.op.ri_ .*aoa.
Desigur, ceea ce rimAne lnci de descoperit
este imens, dar s_a oblinut
esentialul cauza pentru tot ce existe in Universul
nostru provine din insugi
Urriversul nostru. Cum ar putea fi altfel? De
,rnd" ultu.rd..ra.e provini?
,,Merge1i lnainte, nu mai e nimic (altceva) de vlzut!.
ne spune ,,ftiin1a cla,
sici", nimic altceva in afari de acest Univers,
in afari de acest nivel de rea_
litate in care triim, cufundali in timp, in
spaliu gi in materie. Am ajuns la
un capit, in aceasti mare ciutare de inlelegere
a condiliei umane, pe care
omul. o urmireqte ince din pegterile pleisticenului
pina in iuUo.utou."f"
gtiinlifice ale secolului al XIX_lea, trecAnd prin
ganditorii greci.
Este simplu gi lipsit de mister. Omul ajuage
si conceapi lumea in totali_
tatea ei $i nu mai existi, in cadrul acestei
conceplii, nici cel mai mic loc pen_
tru edstenla unei dimensiuni transcendentale.al
altui nivel de realitate_
llean Fourasti€,
Ce qaeje c/oiJ, Grasse! 1981, p. 123

18

zn inutili, si a ,,supranaturalu-
til, atribuit deci iluziei, naivi-
$iei; indAecL prin spectacolu.l
cienfei credinlei care, in ciuda
nn{ii din loc't.
-€rsit al istoriei'. Este epoca
n cde care au impus gravarea
Jr, arit eram de sigud ce pre-
re l-au ffcut pe lordul Kelvin,
qfleti a Universului'l
r e lumii in care, intr-un spa-
r[ - ceea ce sublinia lipsa de
ri'lhrl p€ care treiesc fiinfe vii
lrduhI gi seleqiei naturale, in
r precum bila de ficat $i unde
rFrsculi miculi care se invert
nul Soarelui.
Li intre ace$ti corpusculi care,
I de al;ii sub influenla legilor
rma sd le descoperim curdnd.
: este imens, dar s-a oblinut
rs.rl nostru provine din insugi
' u-nde altundeva si provini?
vdzut!" ne spune ,,gtiinla cla-
in afari de acest nivel de rea-
iu gi in matede. Am ajuns la
:e a condiliei umane, pe care
enului pnni in laboratoarele
in gdnditorii greci.
: sd conceapi lumea in totali-
plii, nici cel mai rnic loc pen-
, al altui nivel de realitate.
Oaie existenla noastri ate vreun sens?
Dupd cum a subliniat foarte frumos Trinh Xuan Thuan: ,,Fantoma lui
Copernic n-a incetat si ne ba,ntuie"'. Nu doar ci Pimintul nu se glseqte in
centrul lumii, nu doar ci Soarele nu este decat o ,,stea marginali" in galaxia
noastre, dar insigi galaxia noastri nu este decAt o galaxie standard printre alte
miliarde de galaxii. Aceasti ,descentrare', care ii interzice omului se pretindi
ci este centrul Universului, se continui inci in alte domenii. Darwin ne arati ci
omul nu este decit un animal printre animale 9i ci nu poate si revendice un
loc central in lumea biologiei mai mult decAt in lumea astronomiei.
Apoi, psihanaliza gi noliunea de incon$tient vor duce 1a afirmatia cl
omul, care nu se mai situeazi in centrul lumii, nu este nici centrul pro-
priului sine, cici mare parte dintre acliunile sale sunt dictate de ceva des-
pre care, tocmai, nu este conqtient. Cu o mare luciditate (9i o mare lipsi de
modestie), Freud va ajunge si vorbeasci despre ,,tripla umilin{#' aplicati
omului de Copernic, Darwin gi. .. Freud!
Un asemenea Univers nu poate si aibi sens 9i Ernst Renan anunli deja
era ,,pozitivi", aceea in care umanitatea 1ucid6, debarasati de superstilii
ancestrale precum religiile, se va regisi singuri in fala propriului destin'
Dumnezeu (sau zeii, ori spiritele - )acques Monod va grupa cele trei
concepte sub vocabula ,,animism') pare astfel expulzat din istorie pentru ci
nu existi niciun motiv obiectiv de a crede in existenla unui alt nivel de rea-
litate. Desigur, mai rimln numeroqi credincloqi' inclusiv in rindul marilor
spirite gtiinlifice. Dar aceqtia sunt obligali si iqi desparti qtiinla de credinli
(astfel, sunt numiti ,,separalionigti"). Se poate crede orice in nume perso-
nal, dar aceasta nu are nicio legdturi cu cunoaqterea obiectivi Dumnezeu
devine un concept vag qi nu poate si interaclioneze cu lumea (dupi cum o
spune un mare om de gtiinla creqtin, ,,de cind au fost enunlate legile gra-
vitatiei, s-au inregistrat mult mai Puline minuni de levitalie!")'
Rispindirea acestei viziuni asupra lumii, determinat5 de evolulia gtiin-
resunet artistic, intelectual, filoso-
1elor, a avut, in cursul secolului XX, un
fic (precum dezvoltarea filosofiei absurdului, de exemplu) enorm, toate
aceste domenii. inregistrind o evolulie a ,,nonsensului", care a exercitat
influenie in materie de etic6.
si punem fall in fali obiectivele proiectului de
Este absolut fascinant
explicare a reahtelii prin realitate, aqa cum erau ele enunlate de anumili
I
Trinh Xuan Thuan, I a melodie secftte, Fayatd, 1988
19
 IEAN STAUNE

filosofi greci (eliberarea omului de fricd.,

de zei si de lumea de dincolo
pentru a-i permite si duci o viali inleleapti
qi responsabili) gi rezultatul
acestui demers, aga cum este er enunlat
cu doui mii cinci sute de ani mai
tArziu de unul dintre cei mai influenli oameni
de stiinli materialiEti aespre
care s a spus ci a fost un,,papi al sociobiologiei,.,
Edward Wilson, profe_
sor la Harvard, la finalul lucririi sale majore,"soclo
bfologia: ,,Cdnd, vom ft
avansat suficient ca si ne explicim in
acesti termeni m-ecaniciqti gi cXnd
stiinlele sociale se vor fi dezvoltat pe deplin,
rezujtatul cu care ne vom
confrunta riscd si nu fie acceptat cu ugurinld.
Deci pare adecvat sd inche
iem aceasti carte asa cum ea a inceput, cu
o sumbri presimfire a lui Albert
Camus: <O lume care poate si fie explicati,
fie 9i prin ra{iuni gregite, este
o lume cunoscuti.. in schimb, intr-un
univers lipsit de iluzii giie lumini,
omul se simte striin. Exilul lui nu are leac,
intrucit el este lipsit de amin_
tirea unui cimin pierdut sau de speran{a unui
pimint promiso. Din
picate, aga este. Dar mai avem la dispozilie
inci vreo suti de ani..,.
Astfel, la capatul procesului, nu se afli decit
disperarea absolutd, iar
Wilson consimte pur Ei simplu si ne ofere o prelungire
de o suti de ani ina_
inte de a ne cufunda definitiv in eal

Dar nu existi doar disperarea. Cum triim intr_o

epoci in care (din feri
cire) chestiunea drepturilor omului se regisegte
in centrul dezbaterilor din
societate gi cum toati educalia noastri si tot
mediul nostru cultural declari
ci suntem mostenitorii Epocii Luminilor care au risipit
,,tenebrele obscu
rantismului", nu reugim si percepem.lu. pot".r1iul.rl
de ,,anti_umanisnt'.
conlinut de progresele aclamate de atalia umanigti.
Jacques Monod, dupd ce a descris ,,dezvrijirea lumii.
in acegti termeni;
,Vechea legdturi s-a rupt, omul
$tie, in sfargit, ce este singur in imensitatea
nepdsitoare a Universului din care a apirut
din intAmplare.,r, militeazi
inci, la finele cir1li sale Le hazaftj et lq necessit|, pentt,
u., ,,,r_urrirtrl ,o.i
alist realmente stiinlific,,, care avea si mai puline
legituri cu viziunea despre
lume, pe care o dezyoltase in lucrarea lui, decdt
ar Jsta intre credinga sepa
ralionigtilor crestini gi i'lelegerea lor gtiinlifici
a lumii.
Dar cei care indriz
nesc sd meargi pani ra capit cu demersul
ror dau jos masca si ne aratd ci el
duce la sfirsitul oricirei forme imaginabile
de nmanism, indiferent daci

l-drra.d Wil.on. /.a

"u, tr.6iolo3re. tdirion_ dLr Ro.her, p. 582
'latques Vonod. le I a.nt d et ld ne.essite.\eLril. col. ..poirrlr.
19"J. p. 225

de zei gi de lumea de dincolo
ra si responsabili) 9i rezultatul
doua mii cinci sute de ani mai
ni de stiinla materialigti despre
logiei''. Edrvard Wilson, profe
'e. So;iobiologia:,,CAnd vom fi
i: iermeni mecanicigti gi cdnd
:n. rezultatul cu care ne vom
:a. Deci pare adecvat si inche_
sunbrd presimlire a lui AIbert
he 5i prin raliuni gregite, este
rrs lipsit de iluzii gi de lumini,
intrucat el este lipsit de amin-
i unui pimAnt promis>. Din
incd vreo sutd de ani"r.
dec6.t disperarea absoluti, iar
rrelungire de o suti de ani ina-
. intr o epoci in care (din feri-
ste in centrui dezbaterilor din
:rlediul nostru cultural declard.
re au risipit ,,tenebrele obscu_
otenlialul de,,anti-umanism,,
anisti.
Ljirealumii" in acegti termeni:
, ca este singur in imensitatea
t din intamplare"r, militeazi
pentru un ,,umanism soci-
'1e,
ne legituri cu viziunea despre
.t ar exista intre credinfa sepa
aa lumii. Dar cei care indriz-
dau jos rnasca qi ne arate
ci el
le umanism, indiferent daci
.. a82
rnts': 1973, p. 225
--..fi.
(Jare e\islenta nocslra are vreun sen\?
este vorba de umanismul cregtin al Renagterii sau de umanismul materia-
list rezultat din Epoca Luminilor.
Michel Foucault ne avertizase deja (,,Omul nu s-a putut constitui in
obiectul qtiinlei decAt prin referire la propria sa distrugere"l): dezvrdjirea
lumii duce Ia dezvrijirea omului. CAgtigitorul premiului Nobel, Steven
Weinberg, care a exprimat aceastd, dezvrijire intr-o frazi celebre: ,,Cu cat
in{elegem mai mult Lumea, cu atat ea ni se pare mai lipsiti de semnifica-
{ie"', aduce un argument in plus gi citeazi alt astrofizician, }im Peebles, de
la Princeton: ,,Sunt tentat sa cred ci nu suntem decAt rdmeEile de lemn care
plutesc la suprafa{i mirii..."3, cici daci Universul nu are sens, putem real-
mente si afirmim ci omul iqi poate inventa unul?
Astfel, Marvin Minsky, unul dintre pionierii inteligenlei artificiale, ne
spune cum ,,calculatoarele Yiitoarei generalii vor fi cu siguranli atat de
inteligente incat vom avea noroc daci ne vor accepta in preaima 1or, ca pe
niqte animale de companie". Hans Moravec, unul dintre principalii speci-
alisti in robotice, speculeazi, in ceea ce il privegte, pe tema felului in care
vor fi inlocuite diferite organe din corp - inclusiv creierul (!) - de roboli,
sus{inut fiind de biologul Richard Dawkins, care anun{d, dupd epoca fiin
(canti
lelor vii, fiinle fondate pe gene, era maqinilor, fondati pe ,,meme"
tate de informa{ii). Cit despre Ruiz de Gopegui, elev al lui Minsky, acesta
nu eziti si afirme: ,,Libertatea este o iluzie, nu eqti inteligent sau prost, ci
bine sau prost programat. Odati cu libertilile individuale vor dispirea
libertilile civile 9i politice".
Francis Crick, cAqtigitor al Premiului Nobel pentru medicind, ne
spune: ,,Ipoteza uluitoare este cd <dumneavoastri.>, bucuriile qi durerile
dumneavoastri, amintirile qi ambiliile dumneavoastrA, simlul pe care il
avefi despre identitatea dumneavoastri Ei liberul arbitru nu sunt nimic
mai mult decat comportamentul unui vast asamblaj de celule nervoase ;i
de molecule care le sunt asociate. Dupi cum ar putea si formuleze Alice a
lui Lewis Caroll: <Nu egti decdt un pachet de neuroni>"'a'
$i Jean-Pierre Changeux ne spune: ,gmul nu mai are nimic de lbcut cu
spiritul, ii este de ajuns si {ie un om neurona1"5. Daci credeli ci este vorba
rMichel Foucault, Ndissance de la Clinique,PUF, 2003, p. 199
2
Stewen weinberg,Ies trois premiites minutes de l'ulti\)ers,5eni1, 1,97 8, p.179
rSt€wen WeiDberg,le reve d'u e thiorie ultime, Odlle la'cob,1997, p.227
r
Francis Crick, I',r4,pothise stupifiante,Plon, 1995, p. 17
5fean Pierre Changeux,Lhomme neuronal,t].achetle, 1998, p. 211
21
 JEAN STAUNE

de reac{ii excesive, lipsite de consecin}e practice,

de cafva oameni de;ti_
inld ritdc4i, aminti{i-vi de eugenia nazista
Ei de voinla stalinistilor sau a
khmerilor rosii de a crea omul nou cu prelul
a milioarre de rnor1i.
Ideea c5. putem se modelim omul dupd
bunul plac nu rezultd din
aceasti deconstrucjie a omului? Un
,,pachet de neuroni,,poate si se modi
fice gi si se distrugi in voie, atunci in numele
a ce l_am mui ,"rp".tu .rol?
Desigur, teribilele masacre care au ar,.ut loc
in istorie din raliuni 'religioase,
dar si reinvierea fundamentalismelor, la care
asistdm in prezent, sunt amin_
tite aici ca si ne arate ci o viziune nematerialiste
a omului nu ne crule cu
nimic de asemenea comportamente. TotuEi, odat6
cu viziunea reduclio_
nisti conform cireia nu suntem ,,nimic altceva decdt.
..,,, dispare o misuri.
de siguranti esenliale.

.bineUnul dintre cei care percepuseri

de jumitate
cel mai bine aceastd idee, acum mai
de secol, este Antoine de Saint_Exupdry. Le raspunde
anticipat lui Jean pierre Changeux gi Francis Crick: ,,Omul civilizaliei
mele nu se definegte pornind de la oameni. Oamenii
se definesc prin el.
Existd. in el, ca in orice alti fiinld, ceva care
nu explici materialele ce il
compun. O catedrali este cu totul altceva decit o
sumi de pietre. Este geo_
metrie si arhitecture. Nu pietrele o definesc, ea
este cea care imbogilegte
pietrele prin propria sa semnificalie"r. Apoi, observi
cu o acuitate extra-
ordinari ,,drana umanismului ateu,.r, pe care si filosofi materialigti
con
temporani lucizi, precum Andrd Comte_Sponville3,
au recunoscut_o:
imposibilitatea de a gisi ur.r fundament solid pentru
umanism intr-o lume
in care omul nu ar fi mai ,,nimic altceva decit......
,,Nu spunem nimic esen{ial despre catedrald daci nu vorbim
despre pie_
tre. Nu spunem nimic esen{ial despre Om daci
nu ciutim si il definim
prin calitilile omului. Astfel, umanismul a lucrat intr
o direclie blocati
dinainte [... ]. Am alunecat, in lipsa unei metode eficiente,
de la Umanismul
intemeiat pe Om spre acest furnicar intemeiat pe
suma indivizilor. De ce
ne impotriveam religiilor Statului gi ale Masei?
Ce se alesese de marea
noastrl imagine a Omului creat de Dumnezeu?
[...] Daci societatea noas_
tre ar putea incd si pari de dorit, dac6 omul ar
mai pistra vreun prestigiu,

' SaiDt Exupdry, Pilotu

de guerte,LeLivre de poche, 1963,p.22t
:Henli Lubac,le d rame tle l,humanisne ath6e. Cer[.199R
de
r
Andr€ comte-sponville, ,,Morare sans fondement', in
La soctete tn quite de rdreurs,
Editions Maxima LaureDt du Mesnil, 1996, pp. 119_ 138

22

a::::e. de caliva oameni de gti-
. j- iE lointa stalinigtilor sau a
:-, : :u:-ioane de morti.
.:: :jrlul plac nu rezulte din
: :. :: j:oui" poate sd se modi-
:,. : :. --:n rnai respecta noi?
--- .: ::::in raliuni religioase,
; ::,j::j:l ::t prezent, SUnt amin-
.--.:= : i,:ruiui nu ne cruld cu
, ::::: Ju i iziunea reduclio-
: : :::::...'. dispare o misuri
.. r.:.: :;easta idee, acum mai
. ::---: r:i'.:pen.. Le ri.spunde
: -r: ..\_./mul clvllrzatret
.r-.'=::-: se detinesc prin el.
--. : ::t:,ica materialele ce il
:.: i:-:: de pietre. Este geo-
, :: :::: :.r care imbogileste
: :.::. . ,--r Lr acuitate extra,
-. . :,-: ' -.:: materialigti con,
-i- ...-e:. au recunoscut-o:
::::-::: u:lanism intr o lume
ll. ....u ,ru to.bi- despre pie-
:.:: :-r cautam si il definim
-:j:a: intr-o direc{ie blocatd
r:- ::.ciente, de la Umanismul
-:: :e suma indivizilor. De ce
:.;ei? Ce se alesese de marea
::? ... ] Dacd societatea noas
;r n.)ai pastra vreun prestigiu,
r-: :.l:I
:tts
:.- Li socidti en quAte de raleurs,
Oare existenta noastri are weun sens?
fi in misura in veritabili, pe care o tridAm prin
care civilizalia
aceasta ar
ignoran{a noastri, ar proiecta ince asupra noastre radialia ei condamnati
qi ne ar salva in ciuda noastri ingine".t
Scrise in 1940, ir.r inima unei bitilil impotriYa nazismului ce pirea lipsiti
de speranli, aceste gdnduri reprezinti. un avertisment esenlial. Desigur, soci
etatea noastri a invins nazismul qi comunismul, dar se pare cA ne regisim in
situalia acelor personaje din desenele animate care aleargi pe o stenci' apoi
alearge pentru o vreme deasupra golului qi sfar$esc prin a privi sub ele,
observlnd ci nu existi nimic dedesubt qi se prebuqesc pe verticali. Nu mai
avem fundamer.rte pentru umanismul nostru, dar inci nu ne-am dat seama!
Imaginea folositi de Saint Exupdry (,,radiafia condamnati") este teribili':
imaginea unei stele care ne incilzegte cu lumina ei' dar care este deja moarti,
care a explodat deja. Cum ea se situeazi foarte departe de noi, lumina tnai
ajunge inci la noi, mult timp dupi moartea stelei. Dar va veni momentul
inexorabil in care lumina se va stinge suntem astlel condamna{i la intuneric
total, cu exceplia cazului in care, in timpul de care mai dispunem, am putea
si glsim alti sursi de lumin6. ..
Progresele tehnice risci si atragi foarte curAnd o ameninlare mai insi
dioasi, dar la fel de redutabili ca totalitarismele pe care le am ldsat de.ja in
urma noastri.
Auzeam de curAnd la televizor un genetician american, Michael Rose,
care prelungeEte, prin manipulare geneticd, de zece ori mai mult durata
vielii normale a muqtelor: ,,Ce este sacru la acest genom uman? $tim ce
este rezultatul asamblajelor realizate de hazard de-a lungul secolelor' Este
ceea ce este astizi, dar putea si fie complet diferit. in numele a ce ne-am
interzice si il modificim?"
Iati intrebarea. Daci omul nu este nimic altceva decit un pachet de
gene, de ce sd refuzim ameliorarea lui? in cdteva decenii, ne va fi posibil
si vedem pe pdmint coabitarea a mai multor specii umane care, din cauza
n.rodi{icirilor genetice, nu vor mai fi fecunde qi nu se vor mai putea ames
teca! Astfel, vor exista, pe de o parte, descendenfii celor care au avut mij-
Ioacele de a ameliora genetic copiii in vitro $i, pe de altd parte, ceilalti.
'Saint Exup6ry, op. cit.,pp.232 234
'23
 JEAN STAUNE

Minunota lume noudt a lui Aldous Huxley (alt mare profet,

asemenea lui
Saint-Exupdry, al riscurilor pe care le ascunde
mod".nitat"u; se afli la usa
noastri qi, in fala ei, suntem dezarmati pentru
ci,,misurile noastre etrce
de siguranfi" au dispdrut. Cele mai crunte co;maruri
din lumea qtiinli_
fico-fantastici, devin posibile, cici progresele gtiinlei
risci se ne furnizeze
instrumentele la care nici nazigtii cei mai fanatici
sau staliniqtii precum
Lisenko (ce voia sA supund natura viziunii dialectice
marxiste) nu au visat
mdcar vreodati.

I
Aldons Huxley, te nr eilleur .ies mo des, pocket, ZO02
rVezi, printre
altele, filmll Gattdca