Cap 3 C

Capitolul
3
COMPONENTELE DE BAZĂ ALE MODULELOR DE INTERFAŢĂ CU

PROCESUL
3.1. Aspecte introductive

Principalele componente ale modulelor de interfaţă cu procesul sunt reprezentate de
dispozitivele de conversie numeric – analogică (CNA) şi analog – numerică (CAN),
circuitele de eşantionare memorare (CEM), elementele de izolare galvanică, filtrare şi
condiţionare a semnalelor ca şi de elementele de protecţie. Aceste componente vor fi
detaliate în prezentul capitol, astfel încât pe baza informaţiilor date să se poată
proiecta şi întocmi schemele electrice de conexiuni pentru diverse module ale interfeţei
de proces .
3.2. Convertoare numeric-analogice (CNA)

3.2.1. Aspecte generale. Termenul VLSB
Elementul central al modulelor de ieşiri analogice îl constituie CNA-ul, care generează
semnale analogice, în funcţie de secvenţa binară de la intrarea sa.
CNA-ul este un dispozitiv electronic care converteşte o secvenţă binară, B1B2 ...
Bn, aplicată la intrarea sa, într-un semnal analogic, SA, (de tensiune sau de curent) cu
amplitudinea proporţională cu valoarea numerică N, a acesteia:
n
N = B1 ⋅ 2 n −1 + B2 ⋅ 2 n −2 + ... + Bn −1 ⋅ 21 + Bn ⋅ 2 0 = ∑ Bi ⋅ 2 n−i ;
i =1
unde n este numărul de biţi al secvenţei binare, ce caracterizează rezoluţia CNA-ului.
B1
B2 CNA Æ
B3
. N Å Æ SA (U,I) = kN
.
Å CAN
Bn
CNA-ul efectuează operaţia inversă unui CAN, conform schemei de mai sus.
Aceste dispozitive reprezintă componentele de bază ale oricărui sistem de achiziţii
(SA) de date. La intrarea unui CNA se aplică o secvenţă binară care în funcţie de
Mihai Moga Introducere în sisteme informatice pentru electroenergetică 127
lungimea sa n, poate lua 2n valori distincte. Ieşirea sa, notată în continuare cu U, este
reprezentată de un semnal electric analogic cu un număr de valori discrete egal cu
numărul 2n de stări distincte ale secvenţei binare aplicate la intrarea sa. Astfel, de
exemplu, în cazul unui CNA pe trei biţi, putem aplica la intrarea sa 8 secvenţe binare,
000, 001, 010, … ,111.
În concluzie, un CNA este definit prin:
- Caracteristica de conversie, reprezentată de funcția U = f (N);
- Domeniul de măsură al mărimii de ieșire U dat de D= Umax – Umin; și de
- Rezolutia sa, reprezentată prin numărul de stari distincte ale semnalului de
intrare și de ieșire, R = 2n.
Caracteristica de conversie, figura 3.1, ne arată că semnalul analogic de ieşire nu
poate lua orice valoare (aşa
U
cum au fost definite
D
anterior semnalele
Umax
7D Caracteristica unui CNA analogice). Acesta poate lua
8 cu rezoluţie infinită doar 8 valori distincte,
Semnalul analogic de ieşire
6D corespunzătoare celor 8
8
stări ale secvenţei binare de
5D
8 trei biţi (8 = 23). Deci
4D D/2n semnalul analogic de ieşire
8 se poate modifica în trepte,
3D valoarea unei treapte fiind
8 D
în acest caz 2n , unde D
2D Caracteristica unui CNA cu
8 este domeniul de conversie
rezoluţie finită, n=3 biţi
1D al CNA-ului.
8 Se poate observa că
N
lăţimea palierelor
000 001 010 011 100 101 110 111 semnalului analogic de
ieşire este cu atât mai mică
Fig. 3. 1. Cuantificarea semnalului analogic pe secvenţe cu cât rezoluţia CNA-ului
de trei biţi este mai mare. Astfel dacă
rezoluţia acestuia ar fi
infinită, (n → ∞) atunci semnalul analogic de ieşire ar putea lua o infinitate de valori,
conform caracteristicii liniare ideale din figura 3.1. Treapta minimă de modificare a
ieşirii analogice este determinată de rezoluţia CNA-ului, şi este denumită VLSB -
valoarea corespunzătoare celui mai puţin semnificativ bit (LSB -Least Significant Bit)
deoarece reprezintă cuantumul de modificare a semnalului de ieşire la schimbarea stării
bitului cel mai puţin semnificativ din secvenţa binară de la intrare.
D
VLSB = 2n ;
Considerând în exemplul de mai sus semnalul analogic de ieşire ca fiind o
tensiune, U, în domeniul (0 – D), tensiunea la ieșirea CNA-ului dacă la intrarea sa se
aplică secvenţa binară de valoare N va fi:
128 Cap. 3 Componentele de bază ale modulelor de interfaţă cu procesul
U = VLSB × N
iar tensiunea maximă la ieşire va corespunde lui N=Nmax= (2n –1):
Umax = VLSB × (2n –1)
deoarece numărul maxim care poate fi aplicat la intrarea binară a unui CNA pe n biţi
este tocmai Nmax = 2n –1 . Se poate constata că tensiunea maximă, este ceva mai mică
decât valoarea domeniului D al CNA-ului tocmai cu VLSB. Cu cât rezoluţia este mai
mare cu atât această valoare devine mai mică, iar când n tinde la infinit, Umax devine
egală cu D, iar caracteristica de ieşire CNA-ului devine o dreaptă, figura 3.1.
3.2.2. Scheme constructive de CNA

Conversia numeric-analogică se poate realiza prin mai multe scheme constructive,
descrise în literatură. In practică se utilizează doar acele scheme care s-au impus prin
precizie, viteză de conversie, facilităţi tehnologice de integrare pe scară largă, etc. Din
această categorie, de apreciere aproape unanimă se bucură convertoarele realizate cu
rezistenţe ponderate binar şi cele cu reţele rezistive R-2R. Prezentăm, în continuare,
schemele electrice de principiu ale acestor două categorii de CNA-uri, considerate a fi
cele mai uzuale.
3.2.2.1. CNA cu rezistenţe ponderate binar

Principiul de funcţionare al acestui CNA se bazează pe superpoziţia a n curenţi, de
valori proporţionale cu puterile lui 2:
I i = k ⋅ Bi ⋅ 2 n −i
unde: n - este lungimea secvenţei binare aplicate la intrarea CNA;
Bi - este valoarea bitului i din secvenţa binară;
k - o constantă, dependentă de tipul CNA-ului şi tensiunea sa de referinţă.
- Ur
B 0
1 C 1 R .2 I
1 R'
B R .21
2 C 2 I
2 Ie Ir
-
B
3
C 3
R .22 I
A
3
+ Ue
...
... ...
B C n n-1
n R .2 I n
Convertor curent - tensiune

Retea rezistiva ponderata binar
Fig.3.2. Structura de principiu a unui CNA cu rezistenţe ponderate binar
Obţinerea curenţilor Ii, este posibilă cu o reţea de n rezistenţe ponderate
binar, adică de valori: 20R; 21R; 22R; ...; 2n-1R, conectate la o tensiune de referinţă,
constantă Ur. Pentru a construi un astfel de CNA se ataşează acestei reţele rezistive n
comutatoare bipoziţionale Ci, comandate de secvenţa binară: B1 B2 ... Bn-1 Bn , figura
3.2, ce se doreşte a fi convertită. Valoarea “1” a unui bit oarecare Bi din această
secvenţă, va trece comutatorul corespunzător Ci spre borna Ur, iar valoarea sa “0”, spre
masă. Pentru a obţine la ieşire un semnal de tensiune se utilizează un amplificator
operaţional, A, figura 2.18, cu rol de convertor curent - tensiune, a cărui ieşire, Ue, se
poate demonstra că este proporţională cu valoarea N a secvenţei binare aplicate la
intrarea acestui CNA.
Astfel, neglijând căderea de tensiunea şi curentul prin amplificatorul
operaţional A, deci: Ie =Ir, se poate estima valoarea tensiunii Ue, de la ieşirea sa,
astfel:
Ur ⋅ R'
Ue = (*)
Ri
unde Ri este rezistenţa echivalentă de la intrarea inversoare a amplificatorului A,
rezultată prin “paralelul” rezistenţelor din reţeaua de rezistoare ponderate binar:
1 1 B1 B2 B B
= ⋅ 0 + 1 + L + nn−−21 + n −n1
Ri R 2 2 2 2
(n-1)
sau după înmulţire cu 2 rezultă:
1 n−1 1
Ri
[
⋅ 2 = B1 ⋅ 2 n−1 + B2 ⋅ 2 n−2 + L + Bn−1 ⋅ 21 + Bn ⋅ 2 0
R
] (**)
Suma scrisă între parantezele drepte reprezintă tocmai valoarea N, a secvenţei

binare de la intrarea CNA –ului.
1
Înlocuind în relaţia (*) pe Ri , dat de relaţia (**) rezultă:
Ur ⋅ R '
Ue = ⋅N =k⋅N
R ⋅ 2 n −1
Ur ⋅ R '
unde: k= este o constantă având toţi factorii din expresia sa mărimi
R ⋅ 2 n −1
constante. Rezultă astfel, că tensiunea de la ieşirea CNA -ului, Ue, este direct
proporţională cu valoarea N a secvenţei binare de la intrarea sa.
CNA - urile de acest tip sunt relativ simple, însă dificil de realizat, necesitând
rezistenţe de precizie şi cu valori diferite, aşa cum impune principiul său de
funcţionare. De asemenea, un dezavantaj îl reprezintă solicitarea inegală a
comutatoarelor statice din componenţa sa. De exemplu, în cazul unui CNA de 8 biţi,
curentul prin comutatorul C1 va fi de 27 (128) ori mai mare decât curentul prin
comutatorul C8.
3.2.2.2. CNA cu reţea rezistivă R - 2R
Reţeaua electrică formată din rezistenţe de valori R şi 2R, conectate conform figurii
3.3, este cunoscută sub denumirea de reţea rezistivă R - 2R, şi are proprietatea că
indiferent de lungimea sa, definită prin numărul n de noduri, rezistenţa sa echivalentă
văzută între nodurile extreme A şi B este constantă şi egală cu R.
n-1 R n-2 R n-3 R 2 R 1 R 0

A …
2R 2R 2R … 2R 2R 2R 2R
B
Fig.3.3. Reţea rezistivă R-2R
In figura 3.4 este prezentată schema unui CNA, cu un singur curent de
referinţă, construit pe baza unei reţele rezistive R-2R, pentru conversia analogică a
cuvintelor binare de n biţi. Cuvântul binar, B1 B2...Bn-1 Bn, se aplică la intrarea unui
dispozitiv de comandă care în funcţie de valoarea "1" sau "0" a unui bit oarecare Bi, a
acestui cuvânt, trece comutatorul static corespunzător, Ci,, spre borna Ie sau, respectiv,
Ie. Astfel, dacă bitul Bi este "1" comutatorul Ci este conectat la borna Ie, iar dacă este
"0" Ci este conectat la borna Ie.
Se poate demonstra că valoarea curentului Ie, de la borna cu acelaşi nume, este
proporţională cu numărul corespunzător secvenţei binare de la intrare:
Ie = const. x N
Având în vedere proprietatea, mai sus menţionată a reţelei R-2R, curenţii prin
comutatoarele Ci (ramurile cu rezistenţa 2R), figura 3.4, în funcţie de curentul de
alimentare Iref (de referinţă) pot fi scrişi astfel:
I1 = Iref×2-1
................
Ii = Iref×2-i
..................
In-1 = Iref×2-(n-1)
In = Iref×2-n
Notă: Ramurile reţelei au fost notate cu numerele de ordine 1, 2, ..., n, ale
comutatoarelor bipoziţionale corespunzătoare.
Iref R R R n
n-1 n-2 n-i 0 Iref/ 2
... ...
Iref/2 Iref/4 i n
Iref / 2 Iref/ 2
Dispozitiv de
comanda 2R 2R ... 2R ... 2R 2R
B1
...
B B Bi B
1 C 2 C C n C
B n-1 1 2 i n
Bn Ie
Ie
Fig.3.4. CNA cu reţea R-2R şi un singur curent de referinţă
Se poate constata, figura 3.4, că la borna Ie curentul va fi determinat de

suma curenţilor de pe laturile transversale care au comutatorul static pe poziţia Ie,
adică cele corespunzătoare biţilor Bi = 1, din cuvântul de intrare:
n n I ref n
I e = ∑ I i ⋅ Bi = I ref ⋅ ∑ 2 −i ⋅ Bi = ⋅ ∑ 2 n−i ⋅ Bi = k ⋅ N
i =1 i =1 2n i =1
I ref
unde: k = - este o constantă fixată prin valoarea curentului de referinţă Iref, şi
2n
rezoluţia n a CNA-ului, iar
N - este valoarea numerică a cuvântului binar convertit.
Notă: Toate sumele (∑) au indicele i = 1 .... n .
Schema prezentată mai sus are următoarele avantaje:
a. - curentul de alimentare, Iref, poate fi menţinut constant, dacă tensiunea de
Uref este constantă (în acest scop se utilizează surse de tensiune stabilizate);
b.- oferă la ieşire, semnal analogic direct, Ie, şi complementat, Ie :
(Ie + Ie = Iref).
Dintre dezavantajele schemei CNA cu reţea R- 2R, menţionăm:
a. Comutatoarele statice sunt solicitate inegal, ca şi în cazul CNA cu
rezistenţe ponderate binar, de mai sus;
b. Dificultăţile tehnologice de realizare a comutatoarelor statice cu două
poziţii de conducţie având rezistenţa de conducţie, Rc, mult mai mică decât rezistenţa
echivalentă R a reţelei R-2R utilizate (Rc << R).
Practic, comutatoarele statice pot fi realizate cu tranzistoare bipolare sau

tranzistoare cu efect de câmp (MOSFET- uri) care au rezistenţe de conducţie de
Iref/2 i 2R ordinul a 100 Ω, figura 3.5, sau cu porţi
logice.
B Ci
i TEC1 TEC2 Fig.3.5. Schema de principiu a unui
comutator static bipoziţional Ci
Ie
Ie Bazele celor două Tranzistoare
cu Efect de Câmp (TEC-uri,) ale unui
comutator static oarecare, Ci, sunt comandate direct de bitul corespunzător, Bi. In unele
scheme, acestea sunt comandate indirect, prin intermediul unui circuit bistabil.
Semnalele Q şi Q, de la ieşirea acestuia, transmise bazelor celor două TEC-uri, ar
asigura menţinerea secvenţei binare până la o nouă basculare. In acest caz CNA-ul se
poate conecta direct la magistrala de date a sistemului, sau printr-un port de ieşire fără
elemente de memorare.
3.2.3. Circuitul integrat “DAC -08 ,,

Dintre CNA - urile cele mai accesibile prezentăm, în continuare, circuitul integrat pe
scară medie (MSI), DAC - 08 (Digital Analog Converter), un convertor numeric -
analogic de 8 biţi, cu timp de conversie de cca. 100 ns, având schema internă de
principiu similară cu cea prezentată în figura 3.4.
Simbolul şi semnificaţiile terminalelor acestui circuit, realizat într-o capsulă
TO 116, cu 16 pini, sunt prezentate în figura 3.6. Totodată sunt prezentate şi celelalte
conexiuni externe ale circuitului, şi anume: sursa de curent de referinţă, reprezentată
de o sursă de tensiune stabilizată (de 10 V) şi rezistenţa de 5 kΩ; sarcina sa,
convertorul curent - tensiune, constituit din rezistenţele de asemenea, de câte 5 kΩ,
conectate la terminalele sale 2 şi 4. Cu acest montaj se pot obţine, în punctele notate în
figură, Eo şi Eo, tensiuni pozitive sau negative, în funcţie de poziţia: 1 sau 0 a
comutatorului K (spre borna de 10 V sau spre masă), conform tabelului 3.1.
Tab. 3.1. Valori semnificative ale ieşirii In acest tabel sunt
convertorului DAC –08 prezentate valorile
K=1 K=0 aproximative ale curenţilor
Ie Ie Eo Eo Eo Eo Ie şi Ie şi ale tensiunilor Eo
Cuvânt binar [mA] [mA] [V] [V] [V] [V] şi Eo, corespunzătoare celor
--------------------------------------------------------------- trei cuvinte binare
SS 11111111 2 0 0 10 -10 0 caracteristice: sfârşit de
MS 10000000 1 1 5 5 -5 -5 scală (SS); mijloc de scală
IS 00000000 0 2 10 0 0 -10 (MS); şi început de scală
(IS).
-15V +15V
Alimentare
3 13 1
Eo 5k
10V 5k 4 10V
14 -V +V GND
Vref + Ie
Iref = 2mA DAC - 08 1
K
Vref - 5k
15 0
5k B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8 Ie
2
MSB 5 6 7 8 9 10 11 12 Eo
LSB
Intrare numerica
Fig. 3.6. Simbolul şi schema de conectare a circuitului DAC -08
In locul divizorului de tensiune se

mai pot utiliza ca sarcină pentru DAC şi Rr
convertoare curent - tensiune realizate cu
scheme bazate pe amplificatoare Ie
-
operaţionale, care permit astfel, obţinerea
unor tensiuni de ieşire în diverse domenii de A
+
valori, conform schemei alăturate, figura 3.7.
Tensiunea Ue la ieşirea amplificatorului,
neglijînd curentul prin acesta, este: Ue = Rr × Ie
Ue = Rr × Ie Fig. 3.7. Convertor curent-
unde Rr este rezistenţa sa de reacţie. tensiune cu amplificator operaţional
Pentru Iref=2mA rezultă caracteristica:
Dacă: Rr = 5 k ,
Ue =N × Rr × 2 .10-3 /256 [V] rezultă : Ue =N × 10/256 [V]
Aplicaţie propusă:
Generarea unui semnal analogic de comandă, SA, dependent de starea unor contacte
electrice supravegheate
Notă referitoare la schema electrică de conexiuni a sistemului:
Proiectarea modulului I/O de interfaţare a μP cu CNA-ul DAC - 08 constă în
întocmirea schemei reţelei logice de selectare, în funcţie de adresele de port alocate şi
elaborarea schemei de conexiuni a interfeţei PIO cu reţeaua logică de selectare, cu
CNA-ul şi cu celelalte elemente interfaţate.
Se vor considera următoarele date iniţiale pentru proiectare :
• portul A al interfeţei se va utiliza ca port de intrare ieşire pe bit pentru citirea
stării CE-urilor;
• portul B al interfeţei se va utiliza ca port de ieşire pe octet, şi va fi folosit
pentru transmiterea secvenţelor binare spre CNA
• se va considera o zonă de memorie în care sunt deja amplasate valorile

numerice ale SA de ieşire.
5V
D0 - D7 D0 - D7 PA7 C M I0 ...
U I1
A0 B/A X
A1 C/D PA0 S0 ...
PA1 S1 C0 C1 C9
PA2 S2 I9
Z80 PIO PA3 S3
SI SA (0 - 10 V)
A5 CE
A6 NU 5k
A7 PB0 OC B8 Ie
DAC - 08 5k
10 V
IORQ IORQ ... ... ... Ie
M1 M1 5k
Vref+ 5k
RD RD PB7 B1
OC Vref-
5k
Fig.3.8. Schema electrică de conexiuni a sistemului
Aplicaţii de programare:
a. Transmiterea unor comenzi sub forma de impuls treaptă cu amplitudinea A,
fixă, sau dependentă de starea CE-urilor, de forma indicată în figura de mai jos:
Timp
T1 T2
T1 T2 T1 T2
unde durata impulsurilor dreptunghiulare pozitive, T1 şi pauza dintre impulsuri

T2 sunt constante, e.g. T1 = 1 sec şi T2 = 0,25 sec.
b. Generarea unei unde de tensiune, de frecvenţă industrială sau multipli ai

acesteia
Programarea interfeţei
ORG 40000
DA DEFB 88 ; Definire adrese de port
DB DEFB 89 ; pentru PIO, în funcţie
CA DEFB 90 ; de RLS utilizată
CB DEFB 91
CONFIGURARE PIO
LD A,%11001111 ; Configuram portul A port de
OUT (CA),A ; intrare ieşire bit
LD A,%10000000 ; cu lina PA7 intrare,
OUT (CA),A ; restul ieşiri
LD A,%00001111 ; Configuram portul B port de
OUT (CB),A ; ieşire octet
Corpul programului va conţine secvenţe de transmitere a unor secvenţe binare
(octeţi) prin portul B corespunzătoare amplitudinii impulsului dorit:
LD A,AMP ; Citeşte şi transmite

OUT (DB),A ; amplitudinea impulsului
CALL DELAYT1 ; efectuează pauza T1
LD A, 0 ; Citeşte şi transmite
OUT (DB),A ; 0 volţi
CALL DELAYT2 ; efectuează pauza T2
3.3. Convertoare analog-numerice (CAN )

3.3.1. Aspecte generale
Conversia analog - numerică, adică obţinerea unei secvenţe numerice binare, B1,B2, ...
Bn, proporţionale cu amplitudinea mărimii analogice date, constituie încă o problemă
actuală. Principalele direcţii vizate de cercetători în acest domeniu, sunt:
- creşterea vitezei de conversie;
- creşterea preciziei conversiei;
- reducerea costului convertorului.
Aceste preocupări privind realizarea unui CAN cît mai performant sunt
determinate de faptul că orice conversie durează un anumit timp şi procesul este însoţit
de erori. Spre deosebire de conversia numeric – analogică, conversia analog –
numerică se realizează într-un număr dat de paşi (etape), ceea ce conduce la timp de
conversie de la câteva microsecunde la sute de milisecunde, mult mai mari decât în
cazul CNA-urilor. Creşterea vitezei şi preciziei conversiei afectează costul
convertorului. O analiză a metodelor de conversie analog - numerică arată că există
câteva metode care s-au impus fie, prin viteză, fie prin precizie, fie prin preţ, fără a
satisface însă simultan cele trei cerinţe. In acest sens menţionăm următoarele categorii
de convertoare analog - numerice:
- CAN cu comparare de tip paralel - rapide, (timp de conversie de ordinul
zecilor sau sutelor de nanosecunde), însă scumpe şi de precizie redusă (Exemplu.1-
Convertorul MATV 0820 - are timp de conversie de 50 ns/ 8 biţi);
- CAN cu aproximări succesive - având performanţe de viteză şi precizie
intermediare (timp de conversie 10 - 1000 microsecunde) (Exemplu: Convertorul ADC
12 -2 - are timp de conversie - 140 μs/ 12 biţi);
- CAN cu contor binar - ieftin, precizie medie, relativ lent;
- CAN cu integrare - de precizie ridicată, însă lent (tip de conversie până la
câteva zeci de milisecunde).
1E.Pop, s.a , Tehnici moderne de măsurare, p.130

3.3.2 Tipuri constructive de CAN

Varietatea deosebit de mare a CAN -urilor existente, nu permite în acest cadru o tratare
exhaustivă a acestora. In consecinţă, ne-am rezumat la prezentarea celor mai uzuale
tipuri de CAN, pentru relevarea caracteristicilor conversiei analog-numerice. Alte
tipuri fiind accesibile în literatură [20], [29], [30]. In acest context, sunt descrise în
continuare, patru variante constructive de CAN, ce utilizează metodele de conversie
amintite mai sus: CAN cu contor binar; CAN cu aproximări succesive; CAN cu
comparare de tip paralel; şi CAN cu integrare.
3.3.2.1. CAN cu contor binar

Principial, acest CAN constă dintr-un contor (numărător) binar a cărui ieşire (număr
codificat binar) este convertită într-o mărime analogică, Ud, de către un CNA. Ieşirea
numerică a CAN -ului, figura 3.9.a), este tocmai intrarea numerică a CNA-ului, la
încheierea procesului de conversie.
După resetarea contorului binar la ieşirea sa se obţine o secvenţă binară, pe n
biţi, a cărei valoare numerică se incrementează cu câte o unitate la fiecare impuls
aplicat bornei de tact (CLK), de la 0 până la valoarea numerică maximă 2n –1. Această
secvenţă binară aplicată la intrarea CNA-ului va determina la ieşirea sa un semnal
analogic Ud, proporţional cu valoarea secvenţei binare. Mărimea analogică, Ud, de la
ieşirea CNA - ului, este apoi comparată cu mărimea analogică Ux, aplicată la intrarea
sa analogică.
Δt
U Ux
Tact Reset
SI Contor
Clk
binar
Contor binar ST.CV
. ..
n linii Iesire
STATUS Ud
Numerica C
Δt
CAN
Ud
C - t
U ref
Cp CNA T1 T2 T3.... ... TN
+
Intrare Ux b)
analogica
a)
Fig.3.9. CAN cu contor binar: a) Schema de principiu; b) Diagrama de funcţionare
Dacă Ux > Ud, la ieşirea, C, a comparatorului Cp se obţine "1" logic, care în

conjuncţie cu semnalul de tact (CLK), (prin poarta logică SI), incrementează cu o
unitate ieşirea contorului binar. Procesul se repetă, conform diagramei din figura
3.9.b), până când Ux < Ud. Ieşirea, C, a comparatorului devine în acest caz "0" logic,
iar procesul de numărare se opreşte, prin blocarea semnalului de tact la contorul binar
(numărător) de către poarta logică ŞI. In acest moment, se consideră că ieşirea
numerică a contorului reprezintă tocmai valoarea numerică a mărimii analogice Ux,
date. Se poate constata, în acest caz, că durata conversiei Tc, nu este constantă, ea
depinzând de valoarea mărimii analogice Ux, aplicate la intrarea CAN-ului:
Tc = N × Δt
unde: N este valoarea numărului binar obţinut (desigur proporţional cu Ux), iar Δt,
este perioada semnalului de tact aplicat contorului binar.
Durata maximă a conversiei, Tcmax, corespunde situaţiei în care numărul binar
corespunzător lui Ux este egal cu valoarea maximă 2n - 1, unde n este lungimea
cuvântului binar ce se poate aplica CNA - ului din structura sa. Tensiunea Ux maximă
care poate fi aplicată CAN –ului este determinată de Uref, tensiunea de referinţă
aplicată CNA –ului din componenţa sa Deci:
Tcmax = 2n × Δt
Astfel, dacă se utilizează circuitul DAC-08, cu n = 8, pentru conversia numeric-
analogică, iar frecvenţa generatorului de tact ataşat este de 100 kHz, rezultă:
Tcmax = 28 × Δt = 256 × 1 /100 = 2,56 ms.
Procesul de conversie este iniţiat de frontul căzător al unui impuls
dreptunghiular pozitiv, notat ST.CV (Start ConVersie), aplicat bornei de RESET, a
numărătorului. Încheierea conversiei este marcată de trecerea semnalului C, de la
ieşirea comparatorului, notat STATUS, sau STOP CONVERSIE sau EOC (de la End
Of Conversion), de pe 1 pe 0 logic.
CAN-urile cu contor binar sunt relativ simple şi deci ieftine, însă au un timp de
conversie mare deoarece apropierea de valoarea finală a conversiei se face cu paşi
constanţi, fiecare pas necesitând câte un interval Δt, de timp. O îmbunătăţire a schemei
se obţine dacă apropierea de rezultat se va face cu paşi variabili, la început mai mari şi
apoi din ce în ce mai mici. Acesta este principiul metodei conversiei prin aproximări
succesive.
3.3.2.2. CAN cu aproximări succesive

Cele mai uzuale CAN- uri folosesc ca metodă de conversie aşa-numitul procedeu al
aproximărilor succesive. Acesta constă dintr-un şir de operaţii ce se desfăşoară tot în
atâtea faze câţi biţi are numărul cu care se exprimă
valoarea mărimii analogice date. In fiecare fază se
determină valoarea a câte unui bit prin comparaţie
între mărimea analogică dată şi valoarea obţinută la
ieşirea unui CNA.
In practică se întâlnesc mai multe tipuri de
CAN-uri cu aproximări succesive, toate având însă
ca elemente de bază: un CNA; un Comparator, Cp;
şi un Dispozitiv de Comandă, DC, denumit şi Registru de Aproximări Succesive (RAS
sau SAR- Succesive Aproximatives Register), conform schemei de principiu prezentată
în figura 3.10.a).
Principiul de funcţionare al acestui tip de CAN este similar cu cel al CAN-ului

cu contor binar, în sensul că în fiecare fază, DC generează câte o secvenţă binară care
este convertită de către CNA într-un semnal analogic, Ud. În continuare, acest semnal
este comparat, de comparatorul Cp, cu semnalul Ux, care reprezintă mărimea analogică
necunoscută. Deosebirea constă însă în secvenţele binare generate şi numărul de faze,
egal, în acest caz, cu numărul n de biţi ai CAN-lui. Metoda aproximărilor succesive se
desfăşoară în n faze, în fiecare fază se stabileşte valoarea a câte unui bit, începând cu
cel mai semnificativ. Valoarea sa (0 sau 1) se stabileşte pe baza rezultatului
comparaţiei dintre Ux şi Ud, (este tocmai valoarea binară a semnalului C), conform
exemplului prezentat în continuare.
ST.CV
Gen Dispozitiv Comanda STATUS
tact (DC)
B1
B2
Ux ...
... Bn
+ C
(LSB)
Cp
- Ud CNA Ur
a)
U
Ur
Ud Ud2=Ur/2+Ur/4
STATUS
Ux Ud3 = Ur/2+Ur/8
Ur/2 C C
Ud1= Ur/2
Ur/4 ST.CV
C
Ur/8 B1=1 B2=0 B3=0 B4=1 t
B1=1 B2=0 B3=0 B4=1 t c)
b)
Fig.3.10. CAN cu aproximări succesive: a) schema de principiu; b) diagrama

semnalelor Ud, Ux şi C; c) semnale de comandă
Notă: Procedeul aproximărilor succesive poate fi asimilat cu căutarea unei bile de

plumb intr-un pepene: se taie pepenele în două bucăţi egale şi se caută în continuare
în jumătatea mai grea; se taie această jumătate din nou în două şi se continuă
căutarea în sfertul mai greu; se continuă aceste operaţii apropiindu-ne astfel, cu
paşi din ce în ce mai mici, de zona în care se află bila.
Funcţionarea unui CAN cu aproximări succesive, figura 3.10.a), este iniţiată de
frontul căzător al semnalului dreptunghiular pozitiv STart ConVersie, ST.CV, aplicat
DC-ului şi se realizează în următoarele etape, figura 3.10.b):
I. DC generează secvenţa binară: 1000...00 care este convertită într-o
tensiune:
Ur
Ud 1 =
2
aplicată bornei inversoare a comparatorului Cp, unde Ur este tensiunea de referinţă a
CNA -ului. Dacă Ud1 < Ux atunci ieşirea C a comparatorului devine “1” logic şi
determină DC să fixeze pentru bitul cel mai semnificativ (MSB), notat B1, valoarea
"1", iar în caz contrar, valoarea "0".
II. DC generează secvenţa binară: B1 1 0 0...0 0, obţinându-se la ieşirea

CNA - ului tensiunea:
Ur Ur
Ud 2 = B1 ⋅ + 1⋅
2 4
Dacă Ud2 < Ux, DC fixează următorul bit, B2, la valoarea "1" iar în caz
contrar la valoarea "0".
III. DC generează secvenţa binară: B1 B2 1 0 ... 0 0, rezultând:
Ur Ur Ur
Ud 3 = B1 ⋅ + B2 ⋅ + 1⋅
2 4 8
Se fixează al treilea bit, B3 la valoarea "1", dacă Ud3 < Ux şi la "0", în caz
contrar.
Aceste etape (faze) se continuă până la fixarea şi a ultimului bit, cel mai puţin
semnificativ (LSB), după
care semnalul STATUS este
setat imediat, pentru a
marca sfârşitul conversiei,
(resetarea sa s-a produs în
faza de iniţiere a
conversiei). Se poate
constata că tensiunea Ud se
apropie de valoarea lui Ux
cu paşi din ce în ce mai
mici, până când diferenţa
dintre acestea devine mai
mică decât Ur/2n+1, valoare
ce corespunde la ½ din
valoarea de LSB a CAN -
Fig. 3.11. Imaginea unei plăci cu componentele unui ului, şi reprezintă eroarea de
sistem de achiziţii cu RAS simulat prin program cuantificare a acestuia.
Generatorul de tact,
care furnizează semnalul de ceas pentru execuţia etapelor de mai sus poate fi conectat
din exterior sau poate fi inclus în structura internă CAN - ului.
Aplicaţie propusă
Să se proiecteze şi să se programeze un CAN cu aproximări succesive utilizând un
CNA de 8 biţi şi un sistem/μP Z80 (ex. microsistem SD Z80), care să îndeplinească
funcţiile DC - ului. Imaginea din figura 3.11 prezintă un exemplu de amplasare pe
placă a componentelor unui astfel de sistem. Se va întocmi ordinograma programului,
conform celor prezentate mai sus şi se vor scrie instrucţiunile pentru generarea
cuvintelor binare corespunzătoare fiecărei faze, (fixarea bitului corespunzător) şi
preluarea rezultatului.
3.3.2.3. CAN cu comparare de tip paralel

CAN-urile cu comparare de tip paralel, denumite şi CAN –uri paralele sau Flash ADC-
uri, sunt convertoare de mare viteză (timpi de conversie de ordinul zecilor de
nanosecunde) dar de rezoluţie redusă. Acestea conţin în structura lor următoarele
componente de bază: un divizor rezistiv de tensiune; 2n - 1 comparatoare; şi un
codificator de prioritate, conectate conform schemei de principiu din figura 3.12 a),
pentru un CAN paralel de 2 biţi.
Principiul de funcţionare al acestui convertor este aproape evident:
- semnalul necunoscut, Ux, se aplică bornelor neinversoare (+) ale
comparatoarelor;
- la bornele inversoare se aplică, de pe un divizor rezistiv, alimentat cu
tensiunea de referinţă Ur, tensiunile:
Ur
Uri = i ⋅
2n
unde: i =1 ... n-1; - este numărul de ordine al comparatorului, iar n - numărul de biţi
al secvenţei binare de la ieşirea CAN –ului (rezoluţia sa).
- în funcţie de raportul între Uri şi Ux, ieşirea Wi a comparatorului Cpi, va fi
"1" (dacă Uri < Ux), sau "0" logic, în caz contrar;
- semnalele Wi, de la ieşirea comparatoarelor, se aplică la intrarea
codificatorului de prioritate, la ieşirea căruia se obţine rezultatul conversiei. Acesta este
reprezentat de cuvântul de date, cu lungimea n, conform tabelului său de adevăr,
prezentat în figura 3.12 b), pentru cazul n =2.
CAN –urile paralele sunt cele mai rapide convertoare, viteza lor de conversie
fiind limitată doar de vitezele de tranziţie ale comparatoarelor şi codificatorului folosite
şi este, în general, de ordinul a câtorva zeci de nanosecunde. Din acest motiv, această
categorie de convertoare se mai numesc şi Flash Converters.
Ca dezavantaje, menţionăm dificultăţile de realizare fizică, fiind necesare un
mare număr de comparatoare, şi anume 2n - 1, n fiind rezoluţia CAN-ului. Din acest
motiv, în practică se realizează CAN-uri paralele de rezoluţie redusă, până la 8 biţi,
pentru aplicaţii care impun o mare viteză de conversie.
Ux
R 3Ur/4 R 2Ur/4 R Ur/4 R Intrari Iesiri
W3 W2 W1 B1 B2
+ - + - + -
Ur Cp 3 Cp 2 Cp 1 0 0 0 0 0
0 0 1 0 1
W3 W2 W1
0 1 1 1 0
Codificator de prioritate 1 1 1 1 1
B1 B2 Tabelul de adevar al
Iesire numerica codificatorului de prioritate
a) b)
Fig.3.12. CAN paralel de 2 biţi: a) schema de principiu; b) tabelul de adevăr al

codificatorului de prioritate
3.3.2.4. CAN cu integrare
Principiul de funcţionare al acestei categorii de CAN -uri, se bazează pe integrarea,
într-un interval de timp predefinit, a semnalului analogic de la intrarea sa şi conversia
rezultatului integrării într-o secvenţă binară B1 B2 ... Bn de valoare N, proporţională cu
aceasta. In funcţie de modul în care se realizează integrarea, există mai multe tipuri
constructive de CAN -uri din această categorie:
- cu o pantă, sau cu simplă integrare;
- cu două pante, sau cu dublă integrare;
- cu patru pante, sau cu integrare quadruplă;
- cu mai multe pante, sau cu integrare multiplă.
Prezentăm în continuare, una dintre aceste variante, şi anume CAN cu dublă
integrare (sau cu două pante), considerat ca fiind cel mai uzual.
CAN cu dublă integrare

Acest CAN conţine în structura sa un Integrator, la a cărui intrare se aplică succesiv,
tensiunea necunoscută Ux şi o tensiune de referinţă, Ur, constantă, prin intermediul
unui comutator analogic, S, comandat de un circuit basculant bistabil tip D, figura
3.13.a).
Frontul negativ al semnalului ST.CV (Start Conversie) aplicat intrării asincrone
prioritare S (Set) a bistabilului de comandă, va seta ieşirea Q a acestuia, şi în
consecinţă, comutatorul S va trece pe poziţia Ux, vezi figura 3.13.b).
Δt
Integrator
Ux S Comparator
Gen.Tact
R C U
Ux
Ur - - S
+
A
+ D
SI
CLK Bn (LSB)
Bn-1 Q
Numa- Bn-2
R
rator
***
Q Q
R 2n B1 (MSB) Q
S R +5V
D CLK
ST.CV Ur
b)
a)
Fig.3.13. CAN cu dublă integrare: a) schema de principiu; b) schema comutatorului

analogic S.
La ieşirea integratorului se obţine tensiunea U, negativă, crescătoare (în
Ux
valoare absolută) cu o pantă dependentă de valoarea tensiunii Ux, panta = ,
R ⋅C
figura 3.14, care va seta ieşirea comparatorului şi va deschide poarta logică ŞI prin care
se aplică semnalele de tact la un numărător modulo N = 2n, n fiind rezoluţia CAN -
ului.
START CONV.
Fig. 3.14. Diagrama
integrării
U T1= const T2 t3 t
t2
După N perioade de
t Ux1<Ux
1 tact, se produce resetarea
Ux ieşirilor numărătorului,
Ux2>Ux
moment în care avem şi
primul front negativ al ieşirii
B1 corespunzătoare celui mai semnificativ bit al acestuia Acest front negativ, va
bascula intrarea bistabilului de comandă D = "0", în ieşirea sa Q (semnalele prioritare
S, R, fiind setate, pe "1" logic, deci inactive, bistabilul este în regim sincron) ceea ce va
determina comutatorul S să treacă în poziţia Ur, alimentând integratorul cu tensiunea
constantă Ur, de semn opus tensiunii de convertit, Ux.
Pentru o urmărire facilă a funcţionării bistabilului D, se prezintă mai jos
tabelul de adevăr al acestuia, cu sublinierea (bold) situaţiilor care intervin în acest caz.
Astfel, va avea loc, într-un interval de timp, notat T2, figura 3.14, descărcarea
condensatorului C şi în consecinţă, apropierea de 0 a tensiunii U, cu o pantă constantă:
Ur
. In momentul când s-a produs acest lucru, Tab. 3.2, Tabelul de adevăr al
R⋅C bistabilului D
poarta logică ŞI se blochează şi se întrerupe procesul IN OUT
de numărare. Numărul Nx, obţinut la ieşirea \S \R CLK D Q \Q
numărătorului în acest moment, reprezintă tocmai 0 1 * * 1 0
valoarea numerică a semnalului Ux, fiind 1 0 * * 0 1
proporţional cu amplitudinea acestuia. 0 0 * * - -
Acest lucru poate fi demonstrat pornind de la 1 1 1->0 1 1 0
principiul conservării sarcinii electrice pe un 1 1 1->0 0 0 1
condensator. Astfel, tensiunea U pe condensatorul C, la momentul t3, după intervalul
de timp T1 + T2, de încărcare şi descărcare, este "0" conform, relaţiei:
t2
1 1 t3
U =− ∫
RC t1
Ux ⋅ dt −
RC ∫t 2
Ur ⋅ dt = 0
sau, considerând Ur şi Ux constante, pe durata procesului de conversie, aceasta

devine:
Ux × T1 + Ur × T2 = 0
iar: T1 = 2n × Δt si T2 = Nx × Δt
unde: Δ t este perioada semnalului de tact, presupusă de asemenea, constantă.
Rezultă:
Ux = |Ur| × Nx/2n = const. × Nx
unde Nx reprezintă o măsură a tensiunii Ux aplicate la intrarea CAN -ului.
U CAN-urile cu integrare permit

Ux = Uxu + Ux50
măsurări cu o precizie ridicată, prin
Uxu posibilitatea rejectării semnalelor
parazite, de frecvenţă ridicată, cum ar
fi frecvenţa industrială şi armonicile
Ux50 superioare ale acesteia. Astfel, dacă
t
perioada generatorului de tact, Δt, se
alege în aşa fel încât timpul de
T integrare T1 să fie un multiplu al
perioadei semnalului parazit
Fig.3.15. Componetele semnalului Ux (armonica 1 - a acestuia), atunci
efectul său asupra nivelului de
încărcare al condensatorului C este nul.
De exemplu, în cazul prezenţei unor zgomote de frecvenţă industrială,

semnalul Ux, figura 3.15, poate fi scris ca suma dintre Uxu, semnalul util şi Ux50,,
zgomotul industrial (de 50 Hz, în Europa):
Ux = Uxu + Ux50
Dacă se alege T1 = t2 - t1, un multiplu de perioade ale semnalului parazit
(1/50 = 20 milisecunde, în cazul Ux50 ), atunci contribuţia acestuia, în rezultatul
conversiei este nulă. Explicaţia se bazează pe faptul că integrala:
t2
∫t1
U x 50 ⋅ dt = 0
a unui semnal sinusoidal, pe un interval de timp multiplu de perioade, este întotdeauna

nulă. Rezultă că frecvenţa generatorului de tact se va alege astfel încât intervalul de
timp T1 să rezulte un multiplu al perioadei armonicei fundamentale a zgomotului pe
care dorim să-l eliminăm.
Referitor la valoarea tensiunii de referinţă Ur, aceasta trebuie să fie mai mare
(desigur în valoare absolută) decât tensiunea necunoscută Ux:
|Ur| > |Ux|
astfel încât să avem întotdeauna T2 < T1. Altfel, Nx ar tinde să depăşească 2n,
capacitatea numărătorului, iar rezultatul ar fi neconcludent.
3.3.3. Caracteristicile convertoarelor analog - numerice

Caracteristica unui CAN reprezintă dependenţa ieşirii sale Nx de amplitudinea Ax a
semnalului analogic de la intrare. În cazul ideal al unui CAN cu rezoluţie infinită (n
Æ ∞) caracteristica sa este o dreaptă Nx = k × Ax.
Nx
2n-1
Caracteristica
unui CAN cu
i+1 rezoluţie infinită, Fig. 3.16 Explicativă
i n=∝ privind valoarea de LSB în
VLSB
Caracteristica unui cazul unui CAN cu
i-1
CAN cu rezolutia n caracteristică liniară
Ax
(i-1) x i x (i+1) x Umax =
VLSB VLSB VLSB (2n-1) x V
LSB
In cazul real, în care n este finit, caracteristica este formată din segmente de
dreaptă, figura 3.16. În acest caz o valoare oarecare i a ieşirii numerice a cnvertorului (i
= 0 … 2n-1) nu va mai reprezenta o singură valoare a semnalului analogic de la intrarea
sa ci un domeniu de valori, şi anume: (i ± 0.5)× VLSB.
Referitor la caracteristica unui CAN se definesc mai mulţi parametrii ai
acestuia. Dintre parametrii caracteristicii, vom prezenta, în acest subparagraf, doar:
rezoluţia; valoarea de LSB; şi precizia conversiei.2
Rezoluţia CAN - este o măsură a preciziei convertorului determinată de
lungimea n a cuvântului de date obţinut la ieşirea sa binară. Aceasta indică numărul N
de nivele în care poate fi exprimată valoarea intrării analogice. Se exprimă prin
numărul n, de biţi ai secvenţei binare de la ieşire, spunându-se că un CAN are rezoluţia
de 8, 10, 12 sau 16 biţi. Acestora le corespunde 256, 1024, 4096, sau respectiv, 65536
de nivele, conform relaţiei N = 2n, pe care poate să le genereze convertorul respectiv.
Rezoluţia CAN-ului determină şi Valoarea corespunzătoare celui mai puţin
semnificativ bit (VLSB) - ca măsură a pragului de sensibilitate al convertorului, definit
conform relaţiei:
D
VLSB =
2n
unde D este domeniul de variaţie maxim al mărimii analogice admis la intrare, iar n,
rezoluţia sa. In acest caz valoarea de LSB reprezintă şi cea mai mare abatere a
semnalului analogic de la intrarea CAN-ului care poate să nu fie sesizată de acesta.
Figura 3.17 prezintă ieşirea N a Nx
unui CAN pe 8 biţi, domeniul de intrare Iesire CAN D =10V
0 – 10 V, funcţie de valorile tensiunii 255
254
de intrare, Ux, exprimate în unităţi LSB.
În acest caz:
i
10
VLSB = = 0.039 V .
28 4
Considerând acelaşi domeniu, 3
D = 10 V, admis pentru semnalul de 2
1 ux
intrare al unui CAN de 12 biţi, valoarea
de LSB acestuia va fi: 1 2 3 255 [× 0.039V]
VLSB = 0.039V
10
VLSB = = 0.00244 V Fig. 3.17. Caracteristica ideală a
212
unui CAN de 8 biţi cu D = 0 –10V
Se poate constata că un rezultat
oarecare i, al conversiei, în cazul unui CAN ideal, cu caracteristică liniară, corespunde
unui domeniu de valori ale semnalului analogic de intrare, domeniu de cuantificare, a
cărui „lăţime” este tocmai VLSB, Rezultatul conversiei unui semnal analogic este exact
doar pentru valori ale acestuia care sunt multipli de VLSB, adică: 1× VLSB ; 2 ×
VLSB ; ...., i × VLSB ; .... (2n –1)× VLSB. În rest, rezultatul i, al
unei conversii poate reprezenta orice semnal analogic cu valori cuprinse în domeniul
2 Ozkul Tarik Data acquisition and process control using personal computers, Publisher Marcel Dekker,
NY, 1996, pg.75
(i ± 0.5)× VLSB. Pentru edificare a se revedea figura 3.1, în cazul simplist al

conversiei pe trei biţi.
Abaterea maximă posibilă a rezultatului conversiei faţă de valoarea reală a
semnalului analogic de la intrare va fi de ± 0.5 × VLSB, abatere denumită şi eroare
de cuantificare. Această eroare nu poate fi evitată fiind determinată de rezoluţia finită
a CAN-ului, ceea ce determină o caracteristică în trepte, figura 3.17. Dacă am
considera un CAN cu rezoluţie foarte mare, n →∞, atunci această caracteristică ar fi o
dreaptă, eroarea de cuantificare va tinde către zero. Cu alte cuvinte, eroarea de
cuantificare, este diferenţa posibilă dintre valoarea teoretică Vi şi cea reală a intrării
analogice pentru un rezultat oarecare la ieşirea convertorului. Exprimată în unităţi
absolute:
e = ± VLSB /2,
sau în unităţi relative la domeniul D de măsură, în procente :
V LSB 100 100
e% = ± ⋅ =
2 D 2 ⋅ 2n
Valorile erorii de cuantificare, exprimate în procente, depind numai de
rezoluţia CAN-ului, şi conform relaţiei de mai sus, rezultă de 0,19 % pentru CAN pe 8
biţi, şi de 0,049 % pentru CAN pe 12 biţi.
N
Caracteristica
ideală a CAN cu
Fig. 3.18. Caracteristicile unui rezoluţie infinită
CAN cu rezoluţie infinită, caracteristica Eroare de
amplificare
ideală şi caracteristici cu erori de
liniaritate, amplificare şi de deplasare Eroare de
liniaritate
Eroare de Ux
0
0 2 deplasare
3
Precizia conversiei este o măsură a abaterii (erorii) dintre valoarea reală a intrării
analogice şi valoarea sa teoretică corespunzătoare ieşirii CAN-ului, determinată de alţi
factori decât de rezoluţie (prin eroarea de cuantificare) şi anume de eroarea de
deplasare, de eroarea de liniaritate şi de eroarea de amplificare, figura 3.18. Eroarea
unui CAN poate fi exprimată în unităţi absolute, sau unităţi relative (procente) prin
raportarea erorii absolute la domeniul de măsură.
Eroarea de deplasare, denumită şi eroare de ofset, este o deplasare la stânga sau
la dreapta caracteristicii de rezoluţie infinită, fără modificarea pantei sale.
Eroarea de neliniaritate, este o abatere a caracteristicii de rezoluţie infinită de la
o dreaptă.
Eroarea de amplificare, este determinată de schimbarea pantei caracteristicii faţă
de cea a caracteristicii ideale.
Aceste erori fac parte din categoria erorilor sistematice, şi ele pot fi eliminate în
mare măsură, fie prin scheme electrice adecvate (hardware) fie prin program (software)
cu proceduri de compensare.
Precizia totală a conversiei este determinată de suma erorilor (abaterilor)
menţionate mai sus în raport cu caracteristica ideală a CAN-ului, fără a considera
eroarea de cuantificare. În mod uzual valorile erorii totale, în cazul CAN-urilor
obişnuite, se situează în domeniul (± ½ ... ± 1) VLSB, cu valori mai ridicate spre
extremităţile domeniului de măsură3. Figura 3.18 evidenţíază aceste categorii de
abateri cu valori exagerate, doar din considerente de claritate a prezentării.
3.3.4. Semnalele de intrare şi de ieşire. Viteza de conversie

Utilizarea practică a unui CAN, ca element de bază într-un Sistem de achiziţii de date,
implică pe lângă cunoaşterea performanţelor acestuia şi a semnificaţiilor terminalelor
circuitului său. Cu alte cuvinte, se impune cunoaşterea parametrilor caracteristicii CAN
- ului, cum ar fi: rezoluţia, (valoarea de LSB, eroarea de cuantificare); precizia
(eroarea de deplasare, eroarea de neliniaritate, eroarea de amplificare); prezentate în
paragraful anterior, dar şi timpul şi rata de conversie, ca şi semnalele de intrare, ieşire
şi comandă: intrările analogice, ieşirile numerice, semnalele de comandă şi de stare,
etc.
Simbolul unui CAN, figura 3.19, conţine borne prin care se transmit şi se preiau
informaţii la / de la acesta. Aceste informaţii sunt reprezentate de: intrările analogice,
ieşirile numerice, semnalele de comandă şi de stare. Semnificaţiile bornelor la care se
aplică semnalele de intrare şi ieşire sunt discutate în subparagraful următor. Se face
precizarea că unele borne (semnale) pot să lipsească din simbolul dispozitivului, în
funcţie de tipul constructiv al CAN -ului considerat.
Viteza de conversie a unui CAN este definită de timpul de conversie şi de rata
de conversie
A. Semnale de intrare
a. Intrarea analogică (IA) - reprezintă semnalul analogic ce urmează a fi
convertit. De obicei este un semnal de tensiune, ce poate fi unipolar (se măsoară faţă
de un potenţial de referinţă, denumit masă analogică) având ca domenii uzuale: 0 - 5 V;
0 - 10 V; sau bipolar, cu domenii uzuale: ± 2.5V; ±5 V; ±10 V. Pot exista CAN-uri
cu mai multe borne de Intrări Analogice, IA, corespunzătoare mai multor domenii
admisibile pentru semnalul de intrare.
3 K. James, PC interfacing and data acquisition, Elsevier, 2003, pg. 123

b. Comanda START-CONVersie (ST.CONV) este de regulă, un semnal

dreptunghiular pozitiv, al cărui front căzător iniţiază procesul de conversie a
semnalului aflat la borna de intrare analogică (IA). Această comandă (semnal) trebuie
să fie transmisă de către μP numai după terminarea conversiei precedente, lucru marcat
prin activarea semnalului STATUS, figura 3.20.
ST. CONV. Conversie
Pentru a asigura timpul necesar resetării (iniţializării) circuitelor interne, acesta

trebuie să aibă un palier pozitiv (“1” logic), un anumit interval de timp minim (de
obicei 1 - 2 microsecunde). Frontul său căzător iniţiază efectiv procesul de conversie.
Intrari Dacă sistemul este

MSB B1 prevăzut şi cu CEM, atunci
analogice IA1
Date
IA2
C B2
Iesire
iniţierea conversiei va fi
... condiţionată în plus, şi de
Tact CLK paralela
încheierea fazei de urmărire
Init.Convers.
ST.CONV
A LSB Bn
Stare conv. (eşantionare) a acestuia. In
STATUS
consecinţă, frontul căzător al lui
Nr.biti Iesire seriala ST.CONVersie trebuie să se
NB
N SO
producă la un anumit interval, tu,
Masa analog.
AG Masa digit. de timp de la transmiterea
DG
+V -V semnalului de memorare E/M,
Alimentare (frontul căzător al acestuia):
Fig.3.19. Simbolul unui CAN
pe n biţi tu > tap + ts ;
unde tap şi ts sunt timpii de apertură şi respectiv, de stabilizare ai CEM -ului utilizat
(vezi paragraful 3.4)
ST.CONV T conv.
Start Conversie
STATUS
Sfarsit conversie
Fig.3.20. Semnalele de comandă şi stare ale unui CAN
c. Semnalul de tact (CLK) - reprezintă o succesiune de impulsuri

dreptunghiulare a căror frecvenţă determină ritmul proceselor din interior. Poate fi
generat de o sursă de semnal externă sau internă. In ultimul caz, această bornă nu se
foloseşte. De obicei CAN -urile cu integrare au prevăzută această bornă pentru a
permite aplicarea de semnale de tact cu diverse frecvenţe corespunzătoare semnalelor
parazite pe care dorim să le rejectăm.
d. Semnalul de reducere număr de biţi (NB) - este prevăzut la unele CAN - uri
cu aproximări succesive, pentru a permite reducerea timpului de conversie (desigur în
detrimentul rezoluţiei), prin micşorarea lungimii cuvântului de date de la ieşirea binară
a acestuia.
B. Semnale de ieşire
a. Ieşirea binară, B1 ... Bn, - reprezintă rezultatul conversiei sub forma unui
număr codificat binar (de obicei în cod binar natural, sau cod complement de doi).
Ieşirea binară este în general, o ieşire paralelă (există n borne de ieşire, n fiind
lungimea cuvântului de date ce reprezintă rezultatul conversiei).
Există însă unele CAN - uri, din categoria celor cu aproximări succesive, care
pentru a reduce timpul de conversie şi transmisie serială a datei, utilizează ieşirea serie
a datelor. Acestea sunt prevăzute cu o bornă de ieşire serie (SO - Serial Output), la
care se depun succesiv biţii rezultatului, pe măsură ce sunt identificaţi. Dispozitivul de
teletransmisie al datei preia aceşti biţi în aceeaşi ordine, şi îi transmite mai departe, fără
a mai aştepta încheierea conversiei. Semnalele de ieşire pot fi de nivel TTL sau CMOS
faţă de masa digitală, notată de obicei DG.
b. Semnalul de stare, STATUS (sau EOC - End Of Conversion - Sfârşit de
conversie) - este semnalul transmis de CAN pentru a marca încheierea procesului de
conversie, conform figurii 3.20.
Semnalul STATUS devine "0" în momentul activării semnalului START-CONV
şi redevine "1" numai după încheierea procesului de conversie. Acest semnal permite
μP - ului să identifice momentul terminării conversiei, după care poate să citească
rezultatul. Se utilizează atunci când timpul de achiziţie se urmăreşte a fi cât mai mic
posibil. Atunci când această bornă lipseşte, sau când rata de achiziţie nu este esenţială,
va trebui ca după iniţierea conversiei, să se introducă o pauză care să acopere timpul de
conversie şi numai după aceasta să se citească rezultatul.
C. Viteza de conversie
Viteza de conversie a unui CAN este definită prin Timpul şi Rata de conversie.
Timpul de conversie, Tc - reprezintă intervalul de timp între momentul
aplicării impulsului de iniţiere a conversiei, START CONVersie, şi momentul în care s-
a obţinut pe magistrala de date a CAN-ului numărul codificat binar ce reprezintă
valoarea mărimii analogice de la intrare. Acest parametru, esenţial al unui CAN, este
determinat, în primul rând, de schema (tipul) constructivă a CAN-ului, conform celor
precizate în paragraful 3.3.1, dar şi de numărul de biţi de date (rezoluţie) şi de
frecvenţa semnalului de tact. Unele CAN - uri au posibilitatea de a-şi modifica
lungimea cuvântului de date, reducând astfel timpul de conversie în detrimentul
rezoluţiei, sau vice - versa, în funcţie de cerinţele aplicaţiei concrete.
Numărul de conversii ce se pot efectua într-o unitate de timp (secundă)

constituie Rata conversiei şi este determinată de timpul de conversie şi timpul de
preluare a datei de către UC, deoarece repetarea comenzii de conversie nu se poate
face mai des decât impun aceşti timpi. În consecinţă, Rata conversiei va fi întotdeauna
mai mică decât 1/Tc. Aceşti parametri, timpul şi rata de conversie sunt esenţiali şi
trebuie consideraţi atunci când CAN - ul este folosit în scheme de achiziţii de date în
care se cere o anumită frecvenţă de achiziţie, exprimată în număr de eşantioane
(samples) pe secundă, sps.
3.3.5. Convertorul ADC 12 - 2

I. Descriere funcţională
ADC 12 -2 este un CAN de precizie, de 12 biţi, bazat pe metoda aproximărilor
succesive4, având o viteză de conversie satisfăcătoare. Constructiv este similar cu
convertorul ADC 804 (Burr-Brown)5. Este conceput pentru a fi utilizat în sisteme de
achiziţii de date bazate pe μP I8080 sau Z80.
A. Caracteristici tehnice
Rezoluţie: 12 biţi
Timp de conversie: 140 / 180 microsec (pin 19 = 15/5V)
Domenii intrări analogice: +-5V; 0 - 10V; +-10 V.
Ieşiri numerice: niv. TTL sau MOS (det.de semnalul de la pinul 19)
Impedanţa de intrare: 2,5 - 10 kOhmi (în funcţie de domeniul de intrare)
Tensiune de referinţă Ur = 10 V, externă;
Tensiuni de alimentare: + 15 V; -15 V
4ICEEE Bucuresti Cartea Tehnicã ADC 12 -2

5Teodorescu D. Automatizãri microelectronice pg. 37
B. Simbol şi mod de conectare
Convertorul ADC 12-2 este realizat într-o capsulă cu 24 de terminale, notate conform
figurii 3.21, în care sunt prezentate şi conexiunile externe ale unor terminale. ADC 12 -
Alimentare TTL/CMOS 2 este prevăzut cu două intrări
17 18 19 analogice, pentru domenii de 10 şi
Intrari 21
-15 +15V 5/15V respectiv 20 de Volţi. Pentru
IN10 12 MSB reglajul capătului (sfârşitului) şi
IN20 A
analogice 20 B12
începutului (ofset) de scală,
Regl cap.sc B11 11
14
D . . . Iesire tensiunea de referinţă REF şi
100 REF
+10V
numerica intrarea comparatorului CP se
100
23
BIP
C B2 2 conectează conform schemei din
1 figura 3.22. Dacă semnalul
+15V Regl.
offset 12 - 2 B1 analogic de la intrare este de tip
13
47k 1M CPIN STATUS bipolar (±5, ±10 V), atunci borna
15
22
ST.CONV BIP se conectează la tensiunea de
-15V
referinţă, ca în figură. In caz
AG DG 1-2μ s
contrar, se conectează la masă.
16 24 Semnalul analogic de convertit se
Fig.3.21. ADC 12 -2 Simbol si mod de conectare conectează la borna notată cu
IN10, dacă acesta se află în
domeniile ±5 V; sau 0 – 10 V. Dacă se află în domeniul +-10 V, aceasta se va conecta
la borna IN20.
C. Principiul de funcţionare
Principiul de funcţionare, evidenţiat de schema de principiu a acestui CAN,
figura 3.22, se bazează pe metoda aproximărilor succesive descrisă anterior.
După impulsul dreptunghiular pozitiv STartCONVersie, dispozitivul de
comandă (DC) generează, în 12 faze succesive, câte o secvenţă binară: 1000 ... 0;
B1210 ... 0, ş.a.m.d., conform procedeului aproximărilor succesive.
Notă: Conform catalogului acestui CAN, bitul mai semnificativ este notat B12, şi nu B1
aşa cum s-a considerat anterior. Pentru a fi în concordanţă cu simbolul circuitului, am
păstrat în continuare, notaţia de catalog
Această secvenţă este aplicată la intrarea numerică a unui CNA de 12 biţi, la

ieşirea căruia se va obţine un curent, ICNA, proporţional cu valoarea secvenţei binare.
Tensiunea Uc, de la bornele comparatorului Cp, rezultă, conform legilor lui
Kirckhoff:
Uc = Rc × (IIN - ICNA)
unde Rc este rezistenţa de intrare echivalentă a comparatorului.
In consecinţă, comanda C, transmisă de comparator DC -ului se va stabili
astfel:
Dacă: IIN > ICNA atunci: Uc > 0 --> C = "1"
Dacă: IIN < ICNA atunci Uc < 0, --> C = "0"

In prima fază, pentru determinarea bitului mai semnificativ B12 , curentul ICNA,
de la ieşirea CNA-ului, este comparat cu curentul IIN, determinat de semnalul analogic
aplicat la intrare, Uin. Dacă
Uin
tensiunea Uc, de pe comparator
GT rezultă pozitivă (deci C = “1”)
Rin bitul cel mai semnificativ al
I
ST.CONV rezultatului se setează, iar caz
IN C DC contrar se resetează. In continuare,
+ se memorează cu această valoare,
Iesire Numerica
Uc - Cp până la iniţierea unui nou proces de
I Ref conversie.
ICNA
CNA Procesul de conversie
continuă cu identificarea
Fig. 3.22. Schema de principiu a convertorului următorului bit (B11), când DC
generează secvenţa B12 1 0 0 . . . 0,
iar în urma comparării lui IIN cu ICNA se fixează, în acelaşi mod, valoarea lui B11.
Conversia se realizează în 12 faze principale, la care se mai adaugă o fază de
iniţializare şi una de încheiere a conversiei aşa cum se va vedea în paragrafele
următoare. Conform metodei aproximărilor succesive ieşirea C a comparatorului va
fixa practic, în fiecare fază, valoarea a câte unui bit
II Schema electrică de conexiuni

Schema electrică de conexiuni a convertorului, figura 3.22, conţine componentele de
bază ale acestuia, precizate în schema de principiu:
- Dispozitivul de comandă (DC); - Comparatorul ( Cp); - Convertorul
Numeric Analogic (CNA) de 12 biţi; - Generatorul de tact (GT); - Diodele de protecţie
ale comparatorului
Dispozitivul de comandă
Dispozitivul de comandă (DC) reprezintă componenta esenţială a convertorului,
constituită dintr-un Demultiplexor 1:16, tip MMC 4067; un Numărător modulo 32, tip
MMC 4024 ; trei regiştrii de deplasare paralelă, MMC 4035, şi un bistabil de
comandă MMC 4013, tip D.
Demultiplexorul MMC 4067, va transmite semnalul de la intrarea sa comună
IMX, uneia dintre ieşirile sale, notate: 0, 1, ... 14, 15, în funcţie de cuvântul de selectare
aplicat bornelor de selectare A,B,C,D. Acest cuvânt este generat de ieşirile Q2, ...Q5,
ale circuitului numărător MMC 4024, conform tabelului de adevăr 3.6.
Pentru memorarea secvenţelor binare sunt utilizaţi trei regiştrii de deplasare
paralelă, MMC 4035, conectaţi în "paralel" având montate între intrarea şi ieşirea
corespunzătoare a câte unei rezistenţe de 10 kΩ, care vor transmite intrărilor, valorile
de la ieşirile corespunzătoare când primele sunt în gol.
Pentru realizarea fazelor de iniţializare şi încheiere a conversiei este utilizat un
bistabil de comandă MMC 4013, tip D, având borna de intrare D setată, iar borna
prioritară S (Set) resetată permanent. Funcţionarea sa este descrisă de tabelul de adevăr
3.5 în paragraful următor.
Comparatorul (Cp)
Comparatorul este realizat cu un circuit integrat TCA 520, de comparare rapidă (cca.
40 ns). Pentru protecţia sa, în regimurile în care există o diferenţă mare între curenţii
ICNA şi IIN (de la începutul conversiei, de obicei), şi deci ar putea să apară pe bornele
sale tensiuni periculoase, sunt prevăzute două diode 1N4148, conectate conform
figurii 3.23. Tensiunea de conducţie la polarizarea directă fiind de cca.0,6 V, tensiunea
Uc de la bornele Cp-ului, nu va putea depăşi această valoare. Cu alte cuvinte, când Rc
× (ICNA - IIN) > 0,6V, unde Rc este rezistenţa internă a Cp -ului, dioda conectată în sens
direct va conduce, păstrând pe ea şi deci şi pe Cp, o tensiune de maximum 0,6 V.
Generatorul de tact
Generatorul de tact (GT) este format dintr-un oscilator electronic, ce transmite
impulsuri dreptunghiulare, prin intermediul unei porţi ŞI-NU, notată P3, în figura 3.23.
III. Funcţionarea CAN-ului

Procesele interne sunt cadenţate de semnalul de tact (CLK), furnizat de generatorul de
tact GT, şi se desfăşoară în 15 stări distincte, evidenţiate în diagrama din figura 3.24.
Cu excepţia stărilor S0 şi S14, fiecare stare se realizează pe durata a doi tacţi.
In funcţionarea CAN-ului pot fi distinse trei etape de bază:
Iniţializare - corespunzătoare stării S0;
Aproximări succesive - stările S1 .... S12;
Incheiere conversie - stările S13 şi S14
P3 OSC GT
IN20 SI
SI
P2 P1 MMC4013
5K SI +5V
IN10 MMC 4024 12 5
D
Q
+15V
Q1 10 IMX
5K Q2 11
A 14 17 3
CLK
IIN Q3 9 11 B MMMC 4067

CPIN 3
7
C Q4 6
14 C 13 S STATUS
+ 1 D R Q
Uc TCA520 6 CLK Q5 5 13
0 1 2 ... 11 12 1
4
2 - 4 RESET 9 8 7 20 19
2
-15V
ST.CONV
9 10
A1 C3 D3 5
12*10 K
CLK ... RESET
6
3 X MMC4035 QA1 QC3 QD3
B12
B11
2X1N4148
...
Ud=0,6V B1
I B12 B11 B2 B1 REF 10V

CNA
K594PIA1 BIP
+15v -15v
Fig. 3.23. Schema electrică de conexiuni a convertorului ADC 12 – 2
Iniţializarea conversiei
Procesul de iniţializare a conversiei este comandat de impulsul dreptunghiular pozitiv
ce trebuie aplicat bornei notate ST. CONV. In acest proces, ca şi în cel de încheiere, un
rol esenţial îl are circuitul bistabil MMC 4013, a cărui funcţionare este descrisă de
tabelul de adevăr 3.5.
Tabelul de adevăr al bistabilului MMC - 4013 Tabelul 3.5.

D CLK R S Q Q
* * 0 1 1 0
* * 1 0 0 1 Regim asincron
1 _/ 0 0 1 0 Regim sincron
1 \_ 0 0 Q Q
Palierul "1" al semnalului START CONV setează intrarea prioritară R (Reset) a

bistabilului tip D, şi în consecinţă, pe ieşirile Q şi Q, vom avea 0, respectiv 1. Primul
semnal Q, conectat la borna STATUS a CAN-lui, o va trece pe aceasta în “0”logic, iar
al doilea Q, deblochează generatorul de tact GT, prin poarta SI -NU, notată P3
Totodată, palierul "1" al semnalului ST.CONV, determină resetarea ieşirilor
numărătorului şi ai regiştrilor de memorare deplasare (MMC 4024 & 4035).
Frontul căzător, 1 -->0 al semnalului ST.CONV. va iniţia efectiv, procesul de
aproximări succesive, începând cu al doilea tact, după acest front (notat T2), când
numărătorul MMC 4024 nu mai este resetat. Pe durata primului tact T1, avem starea de
iniţializare S0, când toate ieşirile numerice sunt resetate, iar IMX este “conectat” cu
ieşirea “0” neutilizată a demultiplexorului.
Aproximări succesive
In această etapă, aproximări succesive, se identifică valorile biţilor cuvântului de ieşire,
câte unul în fiecare stare, începând cu bitul cel mai semnificativ (MSB), adică bitul B12.
Stabilirea valorii bitului B12 ( MSB)

Valoarea bitului B12 se stabileşte în starea S1, tacţii T2 şi T3. Din tabelul de adevăr
3.6. al numărătorului MMC 4024, se poate constata că pe durata acestor tacţi, pe ieşirile
sale Q5 Q4 Q3 Q2, aplicate bornelor de selectare, D C B A, avem cuvântul binar 0001,
ceea ce va "conecta" semnalul IMX la borna 1 a MX-ului.
Dacă IIN > ICNA atunci Uc >0 şi deci la ieşirea Cp -ului vom obţine semnalul
C = “1” care se aplică bornei IMX prin intermediul porţilor SI-NU. In caz contrar, IIN
< ICNA, Uc < 0 şi deci la ieşirea Cp -ului vom obţine semnalul C = “0”. Frontul
căzător al tactului T3 va bascula acest semnal (IMX --> 1 --->A1) pe ieşirea QA1 a
registrului de deplasare, unde va rămâne memorat până la o nouă etapă de iniţializare.
Pe durata tactului T2, tact par, când Q1 este întotdeauna 0, se poate constata că
la intrarea IMX, a multiplexorului avem "1" logic indiferent de semnalul C de la ieşirea
Cp-ului, datorită porţii SI-NU, notată cu P1 în schema de conexiuni. Acest "1" logic
este apoi transmis la intrarea B12 a CNA-ului, pe frontul căzător al tactului T2, când
intrările registrului de deplasare, 3 x MMC 4035, sunt basculate pe ieşiri
Cum pe celelalte intrări am avut 0, (de la ieşirile Q.., resetate în faza de
iniţializare şi transmise prin rezistenţele de 10 kΩ), la intrarea CNA-ului vom avea
secvenţa binară 1000 ... 0. Acesta va genera un curent, ICNA, corespunzător (cca.1/2
Iref), ce se compară cu IIN. Rezultatul comparaţiei, semnalul C, este transmis bornei
IMX, a MX-ului, pe durata tactului T3, tact impar când Q1 = 1 (în acest caz ieşirea
porţii P1 este determinată numai de semnalul C).
Init conv.
ST. CONV
Aproximari succesive Incheiere conv.
T T T T T T T T T T T T T28
1 2 3 4 5 6 7 8 24 25 26 27
CLK
Stari: S0 S1 S2 S3 S12 S13 S14 S0 S1
Q1
IMX
B12 Memorat
B11 Memorat
B10 Memorat
Memorat
B1
STATUS Incheiere C o n v e r s i e
Fig. 3.24. Diagramele in timp ale semnalelor caracterististice ale CAN -ului
Stabilirea valorii unui bit oarecare

Se poate constata din diagrama în timp a semnalelor, că fiecare fază de identificare a
unui bit corespunde unei Stări, ce începe pe un tact par: S1 pe T2; S2 pe T4; ... Si pe
T2i; şi are durata de doi tacţi (Si pe T2i şi T2i+1). Cu alte cuvinte, starea Si va determina
bitul de pe borna B13 - i; Pe durata unei stări oarecare Si, semnalul IMX, de la intrarea
MX -ului, este "conectat" la ieşirea corespunzătoare i, a acestuia, (1 pentru starea S1; ...
; i pentru starea Si).
In primul tact al unei stări Si (T2i), tact par, deci Q1 = 0, se transmite, pe frontul
căzător al semnalului de tact par (T2i), "1" logic (semnalul IMX) la borna B13 -i a CNA-
ului, iar la celelalte borne, din amonte, mai semnificative, valorile biţilor identificaţi
deja, iar la restul bornelor "0", prin intermediul rezistenţelor de memorare de 10
kOhmi.
In tactul următor, tact impar, (T2i + 1), când Q1 = 1, la borna IMX, vom avea exact
valoarea lui C, datorită reţelei de porţi SI-NU, P1 şi P2.
Tab 3.6.
Tabelul de adevăr al numărătorului MMC 4024 Cum intrarea porţii P1
conectată la borna Q1 a
Stare Q5 Q4 Q3 Q2 Q1 Tact numărătorului este acum “1”
========================= logic, la ieşirea sa vom regăsi
S0 0 0 0 0 1 T1 tocmai semnalul C. (Poarta P2
-------------------------------------------------- îndeplineşte rolul de inversor,
S1 0 0 0 1 0 T2 pentru a anula inversarea
IMX-->1 0 0 0 1 1 T3 introdusă de P1). Acest
-------------------------------------------------- semnal, din tactul impar al
S2 0 0 1 0 0 T4 unei stări este transmis şi
IMX-->2 0 0 1 0 0 T5 memorat în circuitele de
-------------------------------------------------- deplasare MMC 4035 şi
……………………………………….. reprezintă valoarea definitivă
---------.----------------------------------------- pentru bitul respectiv din
S14 1 1 1 0 0 T28 rezultatul conversiei.
IMX-- >14
Memorarea valorii unui bit se realizează prin păstrarea la bornele de intrare A,

B,C, D, ale registrului de deplasare a potenţialului de la bornele de ieşire
corespunzătoare, QA, ... ,QD, prin intermediul rezistenţelor de 10 kΩ, (atâta timp cât
bornele de intrare sunt în gol, adică nu sunt "conectate" cu IMX).
Incheierea procesului de conversie.

Incheierea conversiei se realizează în starea S14, pe tactul T28, când Q1 = 0, deci la
IMX avem 1 şi se transmite prin ieşirea 14 a MX -ului, bornei CLK a bistabilului de
comandă MMC 4013, un front crescător care va bascula intrarea sa D = 1, pe ieşirea Q,
marcând astfel încheierea procesului de conversie (activează semnalul STATUS).
Totodată, ieşirea Q va fi resetată, ( Q = 0 ) ceea ce va bloca semnalul de tact, prin
poarta P3.
Obs. Din tabelul de adevăr 3.5 al bistabilului de comandă, se poate constata, că
funcţionarea corectă a sistemului este condiţionată de regimul sincron al acestuia, în
starea S14, astfel încât bascularea să poată fi efectuată de semnalul aplicat bornei CLK.
In consecinţă, la încheierea conversiei, starea 14, va trebui ca semnalul ST.CONV. să
fie încă resetat ( pe “0”) pentru a trece bistabilul în regim sincron, comandat de
semnalul CLK. De asemenea, se impune ca impulsul de START CONVERSIE să fie dat
numai după încheierea procesului de conversie, marcat prin activarea semnalului
STATUS.
Exerciţiu propus:. Considerând la intrarea analogică a unui ADC 12 - 2, ce
are domeniul de măsură 0 - 10 V, un semnal de tensiune de 6 V, să se descrie, cu
indicarea semnalelor ce intervin: Q1, IMX, C, etc. procesul de stabilire a bitului B10
3.4. Circuite de eşantionare şi memorare (CEM)

3.4.1. Aspecte generale privind eşantionarea semnalelor
Efectuarea conversiei analog-numerice durează un anumit timp, funcţie de
caracteristicile CAN-lui folosit. In acest timp semnalul analogic de la intrarea sa se
recomandă să fie cât mai constant. Rezultă astfel, necesitatea eşantionării şi memorării
semnalului analogic de intrare, în sensul reţinerii, pe durata conversiei, a valorii sale
prelevate la un anumit moment, la un nivel constant cât mai apropiat de valoarea sa din
momentul respectiv.
Semnal analogic esantionat
şi memorat Semnal analogic initial Fig. 3.25. Semnal
analogic, valorile sale
eşantionate şi semnalul
eşantionat şi memorat
timp aferent
Momente de eşantionare Interval de eşantionare
Eşantionarea semnalelor este un proces în care un comutator se conectează la
un semnal analogic la momente de timp precise, denumite momente de eşantionare,
separate în timp prin
intervale egale, Δt,
denumite intervale de
eşantionare.
Fig. 3.25’
Eşantionarea
unei sinusoide cu
diverse intervale de
eşantionare, 8 - 128
eş/p,(eşantion/perioadă)
Dacă valorile
eşantionate
(reprezentate cu linie
întreruptă în figura
3.25), sunt păstrate constante până la următorul moment de eşantionare, rezultă
semnalul eşantionat şi memorat, care reprezintă o aproximaţie în trepte a semnalului
analogic original. Acest lucru îl realizează Circuitele de Eşantionare Memorare,
(CEM), notate şi S/H – Sampling/Holding. Aproximaţia semnalului analogic original
cu cel de la ieşirea circuitului de eşantionare memorare este cu atât mai bună cu cât
intervalul de eşantionare este mai mic, sau cu alte cuvinte cu cât numărul de eşantioane
într-o perioadă este mai mare, figura 3.25’.
Referitor la eşantionarea semnalelor se pot pune două întrebări6:
1. Cât de des trebuie să eşantionăm un semnal ca să păstrăm toate
informaţiile semnalului original?
2. Ce se întâmplă dacă nu eşantionăm suficient de des ?
La prima întrebare răspunde criteriul lui Nyquist care poate fi enunţat astfel:
Toate informaţiile din semnalul original pot fi păstrate dacă acesta este
eşantionat de cel puţin două ori în timpul fiecărui perioade (ciclu) a componentei cu
cea mai mare frecvenţă.
Conform acestui criteriu dacă fh este cea mai înaltă frecvenţă ce se întâlneşte
în semnalul original, atunci pentru a fi redat corect după eşantionare, intervalul de
eşantionare va trebui să fie mai mic sau egal cu jumătate din perioada componentei de
frecvenţă maximă, fh:
1 1
Δt ≤ ⋅
2 fh
Rezultă astfel că se poate defini un interval de eşantionare maxim admisibil:
1
Δt max = sau o rată de eşantionare minimă: femin = 2 fh
2 ⋅ fh
care încă mai asigură reţinerea tuturor informaţiilor semnalului original.
1 Fig. 3.26. Aliasing-ul

uk (linie întreruptă) unui
ak
semnal analogic sinusoidal
V
0 0.005 0.01 0.015 0.02

cu frecvenţa de 150Hz (linie
continuă) eşantionat cu
1
rata de eşantionare de 200
Hz.
2
tk Răspunsul la cea de
sec
Semnal original 150 Hz a doua întrebare, rezultă din
Semnal alias, de 50 Hz
analiza reprezentării grafice
a unui semnal analogic de
frecvenţă fh, eşantionat cu
frecvenţa fe, mai mică decât
2 fh. În figura 3.26 se arată rezultatul eşantionării unui semnal analogic sinusoidal cu
frecvenţa de 150 Hz, cu intervale de eşantionare de Δt = 0,005 s, ceea ce
corespunde unei rate de eşantionare fe = 1/Δt= 200 Hz, iar momentele de eşantionare,
marcate pe axa timpului, sunt: 0; 0,005; 0,01; 0,015; 0,02 s. În urma
eşantionării cu această rată, în locul semnalului original (linie continuă în figură) poate
6 R.N. Bateson Introduction to Control System Technology, Seventh edition, Pretince Hall
Publishing, pg 227
fi admis şi semnalul sinusoidal de 50 Hz (linie întreruptă în figură), deoarece în

momentele de eşantionare menţionate are aceleaşi valori ca şi semnalul original, cu f =
150 Hz.
2 Fig. 3.27.
Aliasing-ul (linie
întreruptă) unui semnal
1
analogic sinusoidal cu
uk
frecvenţa de 150Hz (linie
ak continuă) eşantionat cu
V
0 0.004 0.008 0.012 0.016 0.02

rata de eşantionare de
1 Acest semnal
fals, care este relevat
2
doar de rata de
eşantionare insuficientă,
tk
sec
conform criteriului
Semnal original Nyquist, este denumit
Semnal alias, de 100 Hz
semnal alias7. Cu alte
cuvinte, în cazul unei
eşantionări cu o frecvenţă
prea mică, frecvenţa semnalului analogic de la intrare, sau a unor componente ale
acestuia, pot fi interpretate eronat.
Se demonstrează că frecvenţa fa, a semnalului alias este tocmai diferenţa dintre
frecvenţa de eşantionare şi cea a semnalului original, fh:
fa = |fe –fh|
desigur dacă nu este îndeplinit criteriul Nyquist privind rata de eşantionare.
Pentru justificare se reia exemplul de mai sus, dar cu rata de eşantionare de
250 Hz, adică cu Δt = 1/250 = 0,004 s. Se poate constata în acest caz apariţia unui
alias, cu frecvenţa de 250 –150 = 100 Hz, figura 3.27.
3.4.2. Principiul de funcţionare al unui CEM
CEM-urile sunt dispozitive electronice simbolizate conform figurii 3.28.a), la intrarea

cărora se aplică semnalul analogic primar Ui, iar la ieşire se obţine semnalul
corespunzător, Ue, eşantionat, ce se păstrează aproximativ constant în intervalul de
eşantionare (dintre două eşantionări succesive). Acestea sunt constituite, în principiu,
dintr-un comutator K, cu două poziţii (închis/deschis), în serie cu un condensator de
memorare Cm , figura 3.28.b).
7 Alias – conform DEX, este un cuvînt latin, cu semnnicaţia “Zis şi …”, “Denumit şi …”
Ui Ue
CEM
_
E/M
K _
a) _ A2
A1
+
+ Ue
K Ui
Cm
Ui Cm Ue E/M
_
c)
b)
Fig.3.28. CEM: a) simbol; b) schema de principiu; c) schema practică
După închiderea comutatorului K, comandat printr-un semnal, transmis din

exterior, la borna notată E/M, condensatorul Cm, se va încărca cu o tensiune apropiată
de tensiunea Ui, de la intrarea sa. Încărcarea/descărcarea condensatorului se face cu o
constantă de timp, T, dependentă de capacitatea şi rezistenţele din circuit:
T = (Ro + Rki)×Cm
unde Ro şi Rki, reprezintă rezistenţa sursei de semnal şi respectiv rezistenţa, în starea
închis, a comutatorului K.
Prin deschiderea comutatorului K, comandată prin aceeaşi bornă, E/M, pe
condensatorul Cm se păstrează tensiunea prelevată anterior, cu o rată de pierdere
determinată de rezistenţa dielectricului condensatorului, rezistenţa comutatorului K, în
starea deschis, şi rezistenţa de intrare a elementului din aval.
In consecinţă, se pot distinge în funcţionarea CEM-lui două faze:
- faza de urmărire (eşantionare, sampling), cu K închis, în care are loc
încărcarea condensatorului Cm la o valoare apropiată de tensiunea Ui. Practic, se
prelevează o valoare (un eşantion) a semnalului analogic de intrare, Ui.
- faza de memorare (reţinere, holding), cu K deschis, când tensiunea prelevată
anterior este păstrată aproximativ constantă la bornele condensatorului de memorare.
3.4.3. Schema practică

Teoretic, schema de principiu din figura 3.28.b) satisface cerinţele impuse unui CEM,
adică transformă un semnal analogic în semnal eşantionat memorat, şi deci este
funcţională. În practică însă se utilizează scheme care produc o îmbunătăţire a
performanţelor circuitului. Acestea vizează în principal, reducerea timpului de
eşantionare în faza de eşantionare şi a pierderii de tensiune la bornele condensatorului
în faza de memorare.
O astfel de schemă, figura 3.28.c), conţine un amplificator operaţional de intrare,
A1, cu rezistenţă internă de ieşire mică, pentru a asigura o constantă de timp la
încărcarea condensatorului Cm cât mai mică, un amplificator operaţional, A2, de
ieşire, cu rezistenţă de intrare mare, astfel încât să se micşoreze pierderea de tensiune

de la bornele condensatorului în faza de memorare. Coeficienţii de amplificare sunt de
obicei unitari, deşi la amplificatorul A1 se pot adopta şi coeficienţi neunitari, pentru
adaptarea nivelului semnalului.
Comutatorul K, realizat practic cu un MOSFET (Tranzistor cu Efect de Câmp,
MOS), se va închide (conduce) la aplicarea pe baza sa, borna E/M, a unui potenţial
pozitiv şi va fi deschis (blocat) în rest. Comutatorul K, poate fi realizat însă şi cu o
poartă CMOS, de transmisie sau cu un tranzistor bipolar, desigur necesitând un curent
de comandă mai mare în acest caz.
3.4.4. Parametrii de bază ai unui CEM

Din punct de vedere al încadrării CEM-ului într-un sistem de achiziţii de date, prezintă
interes, în principal, următorii patru parametrii ai acestuia, evidenţiaţi în figura 3.29 :
- timpul de apertura, Tap;
- timpul de achiziţie, Ta;
- timpul de stabilizare, Ts; şi
- viteza de variaţie a tensiunii memorate, Vvtm.
Timpul de apertură (Tap) - reprezintă intervalul de timp între momentul
transmiterii comenzii de închidere/deschidere (semnalul E/M) şi momentul
închiderii/deschiderii efective a comutatorului K. Acest timp depinde de circuitele
digitale din schema interfeţei sistemului şi de performanţele dinamice ale
comutatorului K. Tap este, de regulă, mai mic de 100 ns, ia valori în domeniul (20 - 50)
nanosecunde1. In practică trebuie considerată de fapt incertitudinea timpului de
apertură.
Timpul de achiziţie (Ta), - reprezintă intervalul de timp între momentul
închiderii efective a comutatorului K şi încărcarea condensatorului Cm până la o
tensiune ce diferă faţă de tensiunea de intrare cu o valoare predefinită, denumită
abatere de achiziţie, εa. Timpul de achiziţie depinde, pe de o parte, de valoarea adoptată
pentru această abatere (de obicei εa = 0.1 -- 0.01 % din Uimax) şi pe de altă parte,
aproape liniar de capacitatea Cm a condensatorului de memorare. Se recomandă ca εa
să fie mai mic decât jumătate din valoarea corespunzătoare rezoluţiei CAN -ului
utilizat, adică 1/2 din tensiunea corespunzătoare celui mai puţin semnificativ bit (LSB)
din cuvântul de la ieşirea acestuia. In acest caz prezenţa CEM-ului nu afectează
precizia achiziţiei.
Valorile uzuale pentru Ta variază de la 100 nanosecunde la câteva
microsecunde sau chiar zeci de microsecunde, μs8 şi reprezintă parametrul care
determină practic, durata fazei de eşantionare. Ta este dat în cataloage, fie pentru două
valori tipice ale abaterii εa (de obicei pentru εa = 0.1 şi 0.01 % din Uimax), fie sub formă
8(La MADS - Ta =10 microsec)

grafică, pentru diverse valori ale lui Cm şi εa, (a se vedea aplicaţia B de la sfârşitul
acestui capitol).
ST.CONV Start conversie

Conversie Esantionare Conversie
E/ M Esantionare
Memorare Memorare
Tes
Ui
εa
ΔUe
U
Ue
Ts
Tap
Ta Tap Ts
Ta
ΔΤ
t
Tm
Fig.3.29. Diagramele tensiunilor Ui şi Ue şi ale semnalelor E/M şi StartConv.
Timpul de stabilizare, (Ts), - reprezintă intervalul de timp între momentul

deschiderii efective a comutatorului K, (sfârşitul timpului de apertură) şi momentul
reducerii amplitudinii oscilaţiilor de la ieşirea CEM - ului sub o valoare predefinită, εs.
Viteza de variaţie a tensiunii memorate, (Vvtm), reprezintă rata de reducere a
semnalului de ieşire, (reducerea în unitatea de timp a tensiunii memorate).
ΔUe
Vvtm = ;
Tm
unde: Tm- este timpul mediu de memorare (care trebuie să fie ≥ timpul de conversie),
iar ΔUe – este pierderea de tensiune a semnalului de ieşire, în timpul de memorare Tm
Câteva observaţii privind parametrii CEM
Valorile parametrilor unui CEM inclus într-un sistem de achiziţii de date sunt impuse,
în general, de performanţele de timp ale CAN-ului utilizat şi de frecvenţa cea mai mare
a componentei de semnal.
Prelevarea corectă a unui semnal analogic, presupune, conform criteriului
Nyquist, o rată de eşantionare cel puţin dublă faţă de frecvenţa componentei cu
frecvenţa cea mai mare. Totodată, utilizarea unui CEM într-un sistem de achiziţii cu μP
presupune respectarea următoarelor corelaţii:
a) Durata fazei de eşantionare (Timpul de eşantionare, Tes) trebuie să fie mai
mare decât suma timpului de achiziţie şi de apertură:
Tes > Ta + Tap;
b). Comanda START CONVERSIE se va da cu o întârziere, ΔT, faţă de cea

de memorare, mai mare decât un ΔTmin , reprezentat de suma timpilor de apertură şi de
stabilizare :
ΔT > ΔTmin = Tap + Ts
c). Abaterea tensiunii de ieşire ΔUe, pe durata conversiei va trebui să fie cel
mult egală cu valoarea corespunzătoare a 1/2 din valoarea celui mai puţin semnificativ
bit (LSB) de la ieşirea CAN-lui. Aceasta impune ca Vvtm să fie mai mică decât o
valoare Vvtmmax ce ar conduce, în timpul de conversie Tc, la o pierdere de tensiune
ΔUe corespunzătoare la 1/2 VLSB. In consecinţă, Vvtmmax poate fi definită conform
relaţiei:
D 1
Vvtmmax = ⋅
2 ⋅ 2 Tc
n
unde: D este domeniul admisibil al tensiunii la intrarea analogică a CAN-lui;

Tc - timpul de conversie; şi n - numărul de biţi (rezoluţia) la ieşirea CAN - ului.
Pentru a obţine o frecvenţă de eşantionare cât mai mare este necesar ca timpul
de achiziţie, Ta, să fie cât mai mic. In acest sens, trebuie avut în vedere că acest
parametru este influenţat în sens direct de:
- impedanţa de ieşire a amplificatorului de intrare;
- rezistenţa, în stare închisa, a comutatorului K;
- capacitatea de memorare a condensatorului Cm;
Adică, reducerea parametrului Ta, presupune reducerea valorii mărimilor de
mai sus. Pe de altă parte, Vvtm se doreşte a fi cât mai redusă, aceasta fiind determinată
de:
- pierderile prin dielectricul condensatorului Cm;
- rezistenţa de intrare a amplificatorului de ieşire A2;
- rezistenţa, în stare deschisă, a comutatorului K;
- capacitatea condensatorului Cm.
Se poate constata că cerinţele referitoare la capacitatea Cm sunt contradictorii
şi anume: realizarea unui timp de achiziţie, Ta cât mai mic implică valori mici ale
capacităţii Cm, în schimb, viteze de variaţie a tensiunii memorate, Vvtm, reduse,
reclamă valori cât mai mari pentru Cm.
Alegerea valorii pentru Cm reprezintă un
compromis între viteza de achiziţie şi precizia
Ui Ue rezultatului, şi se face în funcţie de condiţiile
CEM
concrete impuse de achiziţia de date .
E/M
_ De asemenea, se poate constata că
pentru a obţine CEM - uri cât mai
Fig.3.30. CEM cu borne pentru performante, se urmăreşte utilizarea unor
condensator de memorare extern
comutatoare K cu rezistenţă internă cât mai mică în starea închis (pentru micşorarea
parametrului Ta) şi cât mai mare în starea deschis (pentru a reduce Vvtm).
Condensatorul Cm trebuie sa aibă pierderi cât mai mici, iar dielectricul său să nu
prezinte fenomene de polarizare (se utilizează, din acest motiv, ca dielectric, teflonul
sau mylarul).
Pentru a da posibilitatea utilizatorilor de a alege capacitatea de memorare cea
mai potrivită, unele CEM -uri au prevăzute borne de conectare a unor condensatoare de
memorare adiţionale, în exteriorul acestora, conform figurii 3.30), pe lîngă bornele de
intrare cărora se aplică semnalul analogic primar Ui, şi de ieşire, unde se obţine
semnalul corespunzător, Ue, eşantionat-memorat.
3.5. Elemente de adaptare şi condiţionare a semnalelor

3.5.1. Aspecte generale
In vederea adaptării nivelului semnalului primar la cerinţele impuse de componentele
IP, a eliminării riscului apariţiei în sistemul de calcul a unor tensiuni periculoase din
instalaţiile primare şi a reducerii nivelului semnalelor parazite, se realizează o tratare
primară a semnalelor, utilizând în acest scop o serie de dispozitive, denumite în
continuare, elemente de adaptare şi condiţionare a semnalelor. In această categorie
sunt incluse: dispozitivele de filtrare şi formatare a semnalelor, elementele de separare
galvanică a sistemului de achiziţii faţă de instalaţiile primare; elementele de protecţie.
3.5.2. Dispozitive de formatare şi filtrare a semnalelor

Atenuarea sau chiar rejectarea semnalelor parazite din semnalul preluat din proces se
poate efectua fie prin program, fie utilizând dispozitive adecvate, cum ar fi:
formatoarele cu histerezis, pentru semnalele binare; şi circuitele de filtrare, (filtrele),
pentru cele analogice.
A. Formatorul cu histerezis (FH)
Formatorul cu histerezis, figura 3.31.a), este un dispozitiv electronic destinat eliminării
semnalelor binare false (eronate) datorate fluctuaţiilor semnalului primar, Ui. Aceste
fluctuaţii sunt cauzate, în general, de perturbaţii induse sau de salturile armăturilor
mobile pe cele fixe la închiderea contactelor electrice.
Semnalul Ue, de la ieşirea formatorului, îşi modifică starea în funcţie atât de
valoarea semnalului de intrare Ui, cât şi de sensul de variaţie al acestuia, conform
diagramei Ue = f(Ui) din figura 3.31.b) şi c). In consecinţă, FH va introduce o zonă
„moartă” în care semnalul de intrare nu afectează semnalul de ieşire, eliminând astfel
semnalele false, cauzate de fluctuaţiile parazite ale semnalului de intrare.
Ui
Simbol
Ui
max Ue
Ui
FH
Ui
min
a)
timp
Ue
Ue
Ue0
Ue0
Ui Ui Ui
timp min max
b)
c)
Fig. 3.31. Formatorul cu histerezis: a) Simbol; b) şi c) Caracteristicile Ue

funcţie de timp şi de Ui
B. Circuite de filtrare
Circuitele de filtrare sunt utilizate în modulele IA pentru a permite trecerea spre
sistemul de achiziţii doar semnalelor cu o anumită frecvenţă sau bandă de frecvenţe,
atenuând restul frecvenţelor. In mod deosebit atunci când în componenţa semnalului
analogic de intrare se găsesc componente de frecvenţă mai mare decât frecvenţa
Nyquist ce ar conduce la alias-uri ce vor denatura rezultatul conversiei. In aceste
situaţii se impune filtrarea componentelor de frecvenţă ridicată, cu filtre hardware.
In funcţie de banda de frecvenţe lăsată ne atenuată, filtrele se clasifică în filtre:
trece jos; trece sus; şi trece bandă.
In funcţie de modul de realizare constructivă, filtrele pot fi: pasive, realizate cu
elemente pasive de tip R, L, C, conform figurii 3.32, sau active, ce au în componenţa
lor rezistenţe, capacităţi şi amplificatoare operaţionale9.
L C R
C L L C
a) b) c)
Fig.3.32. Circuite de filtrare pasive : a) trece jos; b) trece sus; c) trece bandă
Absenţa circuitelor inductive din ultima categorie de filtre conferă acestora
calităţi superioare faţă de cele pasive, în sensul mai bunei liniarităţi, cu constante de
9M.Grabel Microelectronics pg. 729

timp neglijabile chiar şi în cazul semnalelor rapide, consum şi gabarit mai redus. In
schimb sunt mai scumpe.
3.5.3. Elemente de izolare galvanică şi de protecţie

Pentru separarea galvanică a IP de instalaţiile primare, impusă de considerente de
protecţie, se utilizează transformatoarele de separaţie asociate eventual cu
amplificatoare izolatoare, în cazul semnalelor analogice, şi optocuploare electronice,
în cazul semnalelor binare.
A. Transformatoare de separaţie şi amplificatoare izolatoare

Pentru ca sistemul de achiziţii de date să fie capabil să preia o gamă largă de valori ale
semnalului de intrare se utilizează dispozitive de adaptare a nivelului acestuia care să
asigure, totodată şi o izolare galvanică faţă de instalaţiile primare. In acest scop, în
structura modulului de intrări analogice (IA) se pot utiliza transformatoarele de
separaţie şi amplificatoarele izolatoare.
100 /10 V
U
In figura 3.33 este prezentat
+ R0
un modul de intrare pentru preluarea
U
- tensiunilor de fază şi de linie
R U furnizate de transformatoarele de
RS
+
- măsură de tensiune, ce au în secundar
tensiunea nominală de fază
U
S0 Un=100V. Acest modul conţine trei
+ transformatoare de separaţie, fiecare
-
U
S U având în secundar două înfăşurări. De
ST
+ pe o înfăşurare se culege tensiunea de
- fază, iar de pe cealaltă, conectată în
U
triunghi cu restul înfăşurărilor
+ T0 similare, tensiunea de linie.
U
-
T U
TR
+ Fig. 3.33. Bloc de intrare pentru
- tensiuni
Transformatoarele de măsură,
de tensiune şi curent, constituie sursa de semnal în foarte multe cazuri.
Transformatoarele de măsură de curent (TC) au ca valori nominale
standardizate în secundar, 1 A şi 5 A10. Primarul, de regulă este realizat dintr-o singură
spiră, reprezentată chiar de conductorul de fază.
Conversia curentului Is într-o tensiune Us ce se aplică sistemul de achiziţii, figura
3.34, se realizează printr-o rezistenţă shunt, dimensionată pe baza condiţiei ca
10 Dusa V. Vaida V. Comanda şi controlul funcţionării reţelelor electrice, p, 145

us max < uad max

unde uad max, este tensiunea admisibilă la intrarea sistemului de achiziţii iar
Us max = 2 ⋅ Is ⋅ Rs
Is
Trebuie avut în vedere faptul că
Rs mărimile nominale ale transformatorului
Us
sunt exprimate prin valori efective iar pentru
intrarea în sistemul de achiziţii se consideră
valorile momentane maxime (valorile de
vîrf).
Fig. 3.34. Schema de conectare a Transformatoarele de măsură de
unui TC tensiune (TT), figura 3.35, pot fi, în funcţie
de modul de conectare (de cuplajul) la tensiunea primară, de tip inductiv sau capacitiv.
În secundarul acestora se conectează, prin intermediul siguranţelor fuzibile, cîte un
divizor rezistiv de tensiune. Dimensionarea divizoarelor de tensiune rezistive se face
pe baza aceleiaşi condiţii ca şi în cazul TC, pentru rezistenţa shunt.
SF
SF
R1 C1
R1
R2
SF C2
R2
SF
a)
b)
Fig. 3.35. Transformatoare de tensiune: a) inductiv; b ) capacitiv
Amplificatoarele izolatoare, figura 3.36, sunt constituite11, în principiu, dintr-

un amplificator diferenţial de intrare, un modulator, pentru conversia semnalului de
intrare în semnal de frecvenţă ridicată pentru a fi transferat prin cuplajul inductiv, ce
realizează astfel, izolarea galvanică. Semnalul este apoi refăcut de circuitul
demodulator.
Fig.3.36.
Amplificator diferential Schema de
Uo
principiu a unui
Ui Modulator Demodulator
amplificator
izolator
11Cook B.,White N. Computer peripherals Edward Arnold , pg.200

Amplificatoarele izolatoare servesc totodată şi schimbării semnalelor
diferenţiale (DE-Double Ended) în semnale unipolare, (SE- Single Ended), datorită
amplificatorului diferenţial de intrare, ceea ce reduce zgomotul de mod comun (al
pământului).12
In figura 3.37. sunt prezentate circuitele de adaptare şi izolare pentru măsurarea
tensiunilor de valori mari (până la 1000 V) şi a curenţilor din circuitele primare. Se
utilizează ca element de izolare un amplificator AD 289 (Analog Device), conectat, în
cazul semnalelor de tensiune, figura 3.37 a), printr-un divizor rezistiv de tensiune ce
asigură la intrarea amplificatorului tensiunea:
R2
Ui A = Ui ⋅
R1 + R 2
iar în al doilea caz, figura 3.37.b), cu secundarul transformatorului de măsură de
curent, shuntat de rezistenţa Rs.
Ui
S2
S1
15 V
15 V
R1
Ii S1
Vss
R2 + 1k
Vss
+ 1k
AD 289
Rs AD 289
R1 GND Ue
-
GND Ue
R2
-
S2
a)
b)
Fig. 3.37. Scheme de conectare a semnalelor mari: a) de tensiune; b) de curent
B. Optocuplorul electronic
In vederea realizării izolării galvanice a modulelor de intrări şi ieşiri numerice (IN şi
EN) de restul instalaţiilor, se utilizează în mod curent, optocuploarele electronice.
Acestea sunt dispozitive electronice realizate prin încorporarea în aceeaşi capsulă a
unei diode emiţătoare de lumină infraroşie, LED, şi a unui fototranzistor, conform
figurii 3.38, în care este prezentat optocuplorul MB104.
Optocuploarele electronice sunt preferate altor elemente de izolare galvanică
datorită următoarele avantaje13:
- rezistenţa de izolaţie de cca. 1011 ohmi, pentru tensiuni de 1,5 kV;
- liniaritate acceptabilă intrare-ieşire;
- viteza de comutare ridicată;
12Keyhani,A. Microcomputer Aided Data Acquisition System ... , IEEE Aug.1988, pg.1328
13T. Ionescu Sisteme si echipamente pentru conducerea proceselor pg.111
- compatibilitate cu circuitele electronice, inclusiv TTL;

- durata mare de funcţionare;
- comportare bună la vibraţii;
Anod Colector
OPC
A 5 C
Baza 1
Ui MB104 6 B R
2 4 5V
Catod Emitor Cd E
Spre Port
a) b)
Fig. 3.38. Optocuplor electronic: a) schema de principiu; b) simbol şi mod conectare

(circuitul MB104)
Datorită considerentelor de mai sus, optocuploarele se utilizează nu numai
pentru semnale numerice ci şi pentru cele analogice, dacă valorile acestora se află în
domeniul de liniaritate al dispozitivului şi dacă precizia măsurării nu este esenţială.
Schema de conectare a optocuplorului este similară cu cea a unui contact electric
sau buton de comandă, figura 3.39, şi +U1 +U2
anume emiterul se conectează la sursa de
alimentare, iar colectorul, pe de o parte, Anod OPC Emiter
RIS
la masă printr-o rezistenţă de limitare şi Spre
pe de altă parte la o linie de intrare a intrare port
R1
unui port. Catod R2
Colector
Notă: Pentru a asigura efectiv
separarea galvanică masele din circuitul Fig. 3.39. Schema de conectare a unui
fototranzistorului şi din cel al diodei optocuplor electronic
trebuie sa fie separate galvanic
(nelegate).
C. Elemente de protecţie
Pentru protecţia sistemului de achiziţii de date se pot utiliza scheme cu diode Zener,
sau scheme cu diode rapide, câte o pereche pentru fiecare intrare, conectate conform
schemelor din figura 3.40.
În schema din figura 3.40.a) tensiunile +Umax şi -Umin sunt valorile extreme
admise la intrarea sistemului de achiziţie. In momentul în care una dintre aceste valori
este depăşită de semnalul de intrare, dioda corespunzătoare se deschide determinând
creşterea căderii de tensiune pe rezistenţa de limitare R, de 10 kΩ, corespunzătoare.
+Umax
I1 R
10k R
I2 Spre
10k
MUX
... ...
In
10k
-Umin
a) b)
Fig. 3.40. Scheme de protecţie: a) cu diode ultrarapide; b) cu diode Zener
Diodele Zener, conectate cîte două, ca din figura 3.40.b), se aleg astfel încît
tensiunea inversă de conducţie să fie aproximativ egală cu tensiunea maximă
admisibilă la intrarea SAD-ului
3.6. Aplicaţii de proiectare si programare cu module de

intrări analogice
3.6.1. Sistem de achiziţie curenţi într-o staţie electrică
Enunţ
Să se întocmească schema unui sistem de interfaţare a curenţilor din
secundarul a 16 transformatoare de măsură de curent, TC, (/5A) şi să se dimensioneze
elementele de adaptare. Pentru conversia anolog numerică se utilizează un CAN cu
rezoluţia de 10 biţi. Să se scrie o subrutină pentru achiziţia celor 16 mărimi analogice
utilizând procedura HANDSHAKE de transfer a datelor. Datele obţinute vor fi înscrise
succesiv, în memoria RAM a sistemului începând cu adresa 2000h.
1. Întocmirea schemei electrice de conexiuni

Semnalele analogice sunt preluate din secundarele transformatoarelor de măsură de
curent, având ca sarcină rezistenţele shunt Rs. Considerând domeniul admisibil la
intrarea analogică, IA a CAN-ului, de ± 10 V, Rs se vor dimensiona astfel încât atunci
când curentul Is, din secundarul TC-ului are valoarea efectivă nominală, 5A, tensiunea
aplicată bornei IA să aibă valoarea maximă Umax = 10 V.
Deoarece: Umax = Imax × Rs = √ 2 × 5 × Rs = 10 V
rezultă din relaţia de mai sus: Rs ~ 1,4 Ohmi.
Protectie SAD UC cu mP Z 80
/5 A
... TC
P I1
Z 80
B0-B7 PA
IA
. P. . I2
...
E B8
CAN B9 PB0
PB 1
D7- D0 D7- D0
+10 V ST.CV STATUS. C/D A0

Rs Rs Rs MX PB2
B/A A1
I16 PB7
a CE A7
P b
PB3
c PB4 IORQ
d
-10 V PB5 PIO RD
PB6
Fig. 3.41. Schema electrică de conexiuni a sistemului
La intrarea multiplexorului analogic, MX s-a prevăzut câte un bloc de protecţie,

pe fiecare linie de intrare, constituit din două diode conectate conform schemei de
detaliu din figura 3.41, pentru intrarea I16, unde s-a admis ca tensiuni maxime
admisibile la intrarea sistemului de achiziţii de valori de ± 10 V.
Impuls
ST.CONV ST.CV
Conversie Conversie
STATUS (EOC)
Citire Citire Impuls

data data ST.CV
Fig.3.42. Cronograma semnalelor de comandă START CONV şi STATUS

pentru aplicaţia dată
Deoarece sistemul are un număr mic de porturi, nu s-a mai prevăzut RLS,
borna CE a PIO fiind conectată direct la o linie (A7) a MA. In consecinţă, adresele de
port aferente se vor afla în domeniul 0 -- 127. Pentru schema de mai sus se pot adopta
următoarele adrese de port:
0 pentru DA
1 pentru CA
2 pentru DB
3 pentru CB
2. Programarea sistemului
Programul aferent acestei aplicaţii va conţine etapele precizate mai jos. In vederea
asigurări unei rate de achiziţie cât mai ridicate, o parte din operaţiunile de prelucrare şi
memorare a datelor citite vor fi efectuate în intervalul de timp aferent conversiei. In
consecinţă, în primele două locaţii de memorie vor fi înscrise numere nesemnificative,
motiv pentru care adresa de date se iniţializează cu două unităţi mai puţin decât cea
dată în enunţ. În stabilirea listei de instrucţiuni pentru aplicaţie se va avea în vedere
cronograma semnalelor de comandă START CONV şi STATUS, figura 3.42.
Frontul căzător al impulsului START CONV, determină, în mod automat, trecerea
semnalului STATUS de pe 1 pe 0 logic. În consecinţă etapele care trebuie parcurse
pentru conversia analog – numerică a unui semnal aplicat la intrarea analogică a CAN-
ului sunt:
1. Se transmite impulsul START CONVERSIE, a cărui front căzător
iniţiază procesul de conversie şi resetează semnalul STATUS;
2. Se aşteaptă terminarea conversiei, moment marcat prin setarea
semnalului STATUS;
3. Se citeşte rezultatul conversiei (data) de la ieşirea numerică a CAN-ului
şi se înscrie în memoria RAM ataşată sistemului;
4. Se actualizează canalul de pe care se preia următoarea mărime şi adresa
de memorie de destinaţie;
5. Se reiau operaţiile de mai sus, 1 ... 4, pentru toate cele 16 canale pe care
se preiau semnalele analogice.
Programul sursă
ORG 55000
DA DEFB 0 ; Definire adrese de port PIO
CA DEFB 1 Modul de alocare al regiştrilor interni:
DB DEFB 2
CB DEFB 3 HL - Adresa de date curentă (AD);
D - Număr canal curent (NC);
CALL INIT ; Subrutina configurare PIO
LD HL, #2000h ; Intitializ. Adresa de Date AD,
LD D, 0 ; şi Numărul canalului curent NC
ALTC: LD A,D
SLA A ; actualizează următorul canal, şi-l salvează temp.
SLA A ; Mută combinaţia de 4 biţi a numărului de canal
SLA A ; pe poziţiile b6 b5 b4 b3
SET 7,A ; Transmite impulsul START CONV

OUT (DB), A ;
RES 7,A PB7
NOP
OUT (DB), A
AST: IN A, (DB) ; Verifică terminarea actualei conversii
BIT 2,A
JR Z,AST ; STATUS (PB2) = “0” ?
IN A,(DA) ; dacă DA, citeşte octetul mai puţin semnificativ
LD (HL), A ; îl înscrie în memorie
IN A,(DB) ; citeşte octetul mai semnificativ

AND %00000011 ; reţinând din acesta doar biţii b1 şi b0
INC HL ; actualizează adresa de date
LD (HL), A ; îl înscrie în memorie
INC D ; Pregăteşte următoarea achiziţie
INC HL
LD A,16 ; Verifică dacă a fost înscrisă în memorie şi
CP D ; rezultatul citit pe ultimul canal
JP NZ, ALTC
RET
INIT LD A, %01001111 ; Subrutina de INITializare (configurare) PIO

OUT (CA), A ; Portul A port de intrare pe octet;
LD A,255 ; Portul B port I/O pe bit,
OUT (CB),A ; cu ultimele trei linii, intrări,
LD A, %00000111 ; iar, restul, ieşiri.
OUT (CB),A
RET
START
Configurare PIO
Initializare
Adresa de Date AD = #2000 - 2;
Numar Canal curent NC = 0
Transmite impulsul START CONV.
Inscrie in memorie la AD, data citita anterior

Actualizeaza AD si NC
Gata conversia ?
NU
DA
Citeste, intr-un registru intern DATA
NU
A fost ultimul canal?
DA
STOP
Fig. 3.43. Ordinograma de principiu a programului

Notă: Se poate constata că un număr de instrucţiuni se execută după
terminarea conversiei până la un nou START CONV... , ceea ce reduce rata de
achiziţie. O îmbunătăţire a programului de mai sus, în acest sens se poate obţine prin
includerea în intervalul de timp în care are loc conversia (după frontul căzător al
impulsului START CONV.) a unor secvenţe de program, cum ar fi: actualizarea
adresei de date, înscrierea în memorie a rezultatului precedentei achiziţii, actualizarea
numărului ce se va transmite pentru selectarea următorului canal, verificarea terminării
conversiei, etc.
Aplicaţii propuse
1. Să se modifice programul de mai sus, pentru a majora rata de achiziţie, prin
efectuarea operaţiilor de actualizare a adresei de date şi a numărului de canal, ca şi
înscrierea datelor în memorie, în timpul conversiei, conform ordinogramei din figura
3.43.
2. Să se introducă şi verificarea de terminare a aplicaţiei în intervalul de

conversie. În acest scop instrucţiunile aferente nodului de interogare “A fost ultimul
canal?” se vor plasa imediat după instrucţiunile de transmitere a impulsului START
CONVERSIE.
3.6.2. Sistem de achiziţie tensiuni cu CAN de 12 biţi şi CEM

Enunţ
Să se proiecteze un sistem de achiziţie a tensiunii în vederea analizei armonice a unui

semnal analogic, generat de un transformator de măsură de tensiune, TT cu tensiunea
nominală din secundar Un2 = 100 V. Semnalul analogic eşantionat (cu un CEM) va fi
convertit cu un CAN de 12 biţi.
Să se scrie o subrutină pentru achiziţia a 20000 de semnale, utilizând
procedura HANDSHAKE de transfer a datelor. Datele obţinute vor fi înscrise succesiv,
în memoria RAM a sistemului începând cu adresa 2000h
1. Proiectarea schemei electrice

Schema electrică a sistemului, figura 3.44, conţine un modul de intrări analogice,
realizat cu: Interfaţa programabilă: Z80 – PIO;, un CAN de 12 biţi: ADC 12 – 2; un
CEM: AD 582; un divizor de tensiune; realizat cu grupul rezistiv R1 & R2, şi două
diode Zener, pentru protecţie.
Datele de catalog ale componentelor de bază utilizate

a. CAN tip ADC 12 - 2
- Rezoluţie 12 biţi
- Domeniul admis pentru intrarea analogică: ±5V
- Timpul aproximativ de conversie: 140 microsec.

- Comanda START CONVERSIE - impuls dreptunghiular pozitiv, cu palier
de minim 1- 2 microsec. Obligatoriu pe "0" logic înainte de încheierea conversiei
(vezi schema ADC -ului)
TT
10 V
Cm 100 pF
R1 32 k +-5V
MEMORIE
100 k BIP B1 - B8 PA0 -PA7
IN10
AD 582
ADC 12-2 B9 - B12 PB0- PB3 MAD&C
1k
R2 E/M
ST.CV STATUS PIO
PB4
/100 V PB5
μP
PB6
Fig. 3.44. Schema electrică de conexiuni a sistemului
Pe baza acestor date de catalog ale convertorului rezultă:

- valoarea corespunzătoare la 1/2 VLSB:
1 10
VLSB = = 1.222mV sau în procente:
2 2 ⋅ 212
1 1
VLSB % = ⋅ 100 = 0.012%
2 2 ⋅ 212
- viteza de variaţie maxim admisibilă a tensiunii la ieşirea CEM -ului:
Vvtm.max.adm = 1,222 mV/140 μs = 8.71 mV/ms = 8.71 V/s
b. CEM AD 582
Circuitul integrat de eşantionare memorare, AD 582 este prevăzut cu borne pentru
conectarea Condensatorului de memorare, Cm, din exterior, ales în funcţie de
restricţiile impuse de CAN - ul utilizat.
Se dau, în figurile 3.45 şi 3.46, sub formă de diagrame, dependenţele:
- abaterii εa %, în funcţie de Timpul de achiziţie, Ta, şi capacitatea
Cm, a condensatorului de memorare;
- vitezei de variaţie a tensiunii memorate Vvtm în funcţie de
capacitatea Cm.
Timpul de stabilizare a tensiunii memorate : Ts = 1.5 μs (pt. εs % = 0.01 %);
Timpul de apertură : Tap ~ 100 ns
ε%
a
0.1 mV/s
10000
100 pF
0.5 nF 8710
100
0.05
10
50 pF
0.012 1
0.01 Cm
Ta
10 100 1000 pF
5 10 15 20 25 30 35 s μ
Fig. 3.45. Abaterea tensiunii memorate funcţie de Ta Fig. 3.46. Vvtm funcţie
de Cm
c. UC ( μP & memoria)
Se utilizează un μP Z80 B, alimentat cu frecvenţa de tact de 6MHz, rezultând astfel
durata unui tact de microprocesor de 1/6 microsecunde. Blocul de memorie are 64
kOcteti, şi începând cu adresa #2000, este de tip RAM.
Alegerea condensatorului de memorare, Cm
Având în vedere Vvtm max.adm = 8.71 V/s, impusă de CAN-ul utilizat, pe baza
diagramei din figura 3.46, se ataşează CEM-ului un condensator Cm = 100 pF, care
asigură condiţia: Vvtm < Vvtmmax.adm.
Timpul de achiziţie, Ta, pentru CEM cu Cm = 100 pF, ataşat circuitului, din
graficul din figura 3.45, rezultă pentru abaterea impusă εa = 0,012 % :
Ta. ~ 18 μs (pt. εa = 0.012 % şi Cm = 100 pF )

Dimensionarea divizorului rezistiv
Admiţând tensiunea maximă din secundarul trafo de măsură, Umax = 120 V
(efectiv), rezultă valoarea momentană maximă:
umax = 120 × 1.41 V.
Pentru a avea la ieşirea divizorului (pe rezistenţa R2) o tensiune care să nu

depăşească valoarea admisă la intrarea CAN-ului, (5 V) trebuie îndeplinită condiţia:
R2 5
=
R1 + R 2 120 ⋅ 1.41
Alegând arbitrar, R2 = 1 k Ω ; rezultă din condiţia de mai sus: R1 ~ 33 kΩ
Pentru protecţia sistemului de achiziţii se aleg două diode Zener, PL 5V6
conectate în serie inversă ca în figura 3.40.
2. Programarea sistemului
Sincronizarea semnalelor de comandă E/M şi START CONV. se va face prin
program, în conformitate cu cerinţele funcţionării corecte a CEM-lui şi CAN-ului,
discutate anterior. In acest sens, trebuie respectate diagramele în timp ale semnalelor
de comandă şi stare din figura 3.47.
Tes = ~20 μ s
E/Μ ESANTIONARE MEMORARE ESANTIONARE
> Tap+Ta
Tap+Ts
Citeste si
mimin 2 μ s inscrie data
in memorie
START CONV τ
CONVERSIE
STATUS
Fig. 3.47. Diagramele in timp ale semnalelor de comanda si stare
Programul aferent sistemului, conform ordinogramei din figura 3.47, va avea

în vedere creşterea ratei de achiziţie, prin iniţierea fazei de eşantionare imediat după
încheierea conversiei (marcată STATUS = "1"). In timpul eşantionării se efectuează
operaţiile de citire a datei de la CAN şi înscrierea sa în memorie la adresa curentă,
actualizarea adresei de memorie, etc. La lansarea programului, în faza de iniţializare,
timpul necesar primei eşantionări se va asigura prin apelul subrutinei DEL20 care
trebuie să asigure o întârziere estimată la cca. 20 microsecunde, după care se transmite
comanda de iniţiere a fazei de memorare, iar după o întârziere de cca. 2 μs, se
transmite comanda de iniţiere a conversiei, front căzător pe START.CONV.
După terminarea procesului de conversie se iniţiază imediat o nouă fază de
eşantionare, cu instrucţiunea OUT ... marcată cu (*) în secvenţa de program. Până la
comanda de începere a fazei de memorare, transmisă cu instrucţiunea OUT ... , marcată
cu (**) în program, trebuie să avem cel puţin 20 microsecunde, cea ce înseamnă
pentru μP-ul utilizat, Nt = 20 / (1/6) = 120 tacţi. Aceşti 120 tacţi se realizează în
secvenţa de program încadrată în chenar şi subrutina de întârziere DEL04. Astfel: Nt1
= 97 tacţi se consumă în secvenţa de program marcată 20 - τ, în ordinogramă şi
cuprinsă între instrucţiunile IN A, (DA) ... şi JP .... , în dreptul cărora se indică şi
numărul de tacţi aferenţi fiecăreia, iar restul, Nt2 = 120 - 97 = 23, corespunzător unei
întârzieri τ de cca. 4 μs, trebuie realizaţi în subrutina de întârziere DEL04 (marcată cu
τ în ordinogramă)
START
Secventa de configurare si initializare

ALTC
Pauza de esantionare (rest) τ
DEL04
E/M
E/M Cda. initiere memorare
minim 2 μs
Cda. initiere conversie
ST. CV
AST
Gata conversia ? NU
DA
E/M E/M
Cda. initiere esantionare
Citeste DATA de la CAN si o inscrie in memorie 20 - τ

Actualizeaza adresa de memorie μs
ST. CV ST.CV
seteaza START CONV.
DA Mai sunt date de achizitionat ?
NU
RETURN
Fig. 3.48. Ordinograma de principiu a programului
Programul sursă
ORG 55000
DA DEFB 0 ; Definire adrese de port PIO
CA DEFB 1
DB DEFB 2
CB DEFB 3
CALL INIT ; Subrutina configurare PIO ( A port intrare , B I/O bit)

LD HL, #2000 ; Intitializ. Adresa de Date
LD BC, 20000 ; şi contorul de date
LD A, %01100000 ; Transmite comanda de eşantionare
OUT (DB), A ; E/M = 1 şi de setare ST.CONV
CALL DEL20 ; pauza pentru prima eşantionare
ALTC: CALL DEL04 ; Restul de pauza pentru eşantionare curentă
LD A, %00100000 ; Transmite comanda de memorare E/M = 0 , PB6 = 0
11 (**) OUT (DB), A ; cu păstrare palier pentru START CONVERSIE

8 RES 5, A ; şi comanda START CONVersie
OUT (DB), A
NOP
NOP
AST: IN A, (DB) ; Verifică terminarea actualei conversii
BIT 4,A
JR Z,AST
LD A, %01000000 ;Dacă DA - Transmite comanda de eşantionare
* OUT (DB), A ; E/M pentru următorul eşantion
Operaţiile de mai jos se efectuează în timpul eşantionării
11 IN A, (DA) ; citeşte şi memorează octetul mai puţin semnificativ
7 LD (HL), A
6 INC HL ; actualizează adresa de date
11 IN A,(DB) ; citeşte octetul mai semnificativ
7 AND %00001111 ; reţinând din acesta doar biţii b3, b2, b1 şi b0
7 LD (HL) ,A
6 INC HL ; actualizează adresa de date
7 LD A, %01100000 ; setează START CONVERSIE
11 OUT (DB), A
6 DEC BC
4 LD A, B ; Verifică dacă au
4 OR C ; fost citite toate datele
10 JP NZ, ALTC
RET
INIT: LD A, %01001111 ; Subrutina de INITializare (configurare) PIO

OUT (CA), A ; Portul A port de intrare pe octet;
LD A,255 ; Portul B port I/O pe bit,
OUT (CB),A
LD A, %00011111 ; cu ultimele cinci linii, intrări, restul ieşiri.
OUT (CB),A
RET
DEL20: LD A, 10
Pentru a asigura întârzierea
4 CONT: DEC A necesară primei eşantionării se
10 JP NZ, CONT utilizează subrutina DEL20, care
RET asigură (chiar în excedent) pauza
necesară terminării fazei de
eşantionare a semnalului. Subrutina DEL04 este similară:
DEL04: LD A, 2
4 CONT1: DEC A
10 JP NZ, CONT1
RET
Notă: 1. Deoarece întârzierea introdusă de DEL04 este mică, cca. 4 μs, se

poate renunţa la ea, introducându-se în loc, câteva NOP-uri, pentru realizarea timpilor
necesari, conform diagramelor în timp a semnalelor de comandă. Deoarece
instrucţiunea NOP consumă 4 tacţi, ar fi necesară o secvenţă de 6 NOP -uri.
2. Pentru a estima durata unor secvenţe de program, acolo unde este
necesar, în stânga unor instrucţiuni este indicat numărul de tacţi necesari execuţiei
instrucţiunii respective.
3.6.3. Interfaţarea unei intrări analogice cu un sistem/ μP Z80. Transfer de

date prin SI
Enunţ
Se consideră sistemul cu μP Z80, figura 3.49, destinat interfaţării si conversiei unui

semnal de tensiune obţinut din secundarul unui trafo de măsura, TT si convertit in
semnal numeric cu un CAN de 12 biţi, Acest sistem va transmite rezultatele achiziţiei
sistemului/μZ80, prin SI, in momentele terminării conversiilor. Astfel, în momentul în
care s-a încheiat conversia unui semnal analogic, CAN-ul să genereze o cerere de
întrerupere mascabilă, a cărei subrutină de servire a întreruperii (SSI), denumită
SSICAN, să citească data, să transmită un nou impuls de START Conversie si sa
înscrie rezultatul in memorie, conform ordinogramei din figura 3.48 şi hărţii
memoriei, de mai jos.
Datele astfel obţinute vor fi depuse, în ordinea achiziţiei, într-o zonă de
memorie RAM începând cu adresa D000h. Se vor achiziţiona astfel 20000 de date.
REZOLVARE
1. Schema electrică de conexiuni
Bornele de selectare ale PIO se conectează direct la liniile de adresare A0, A1 şi A7,
conform figurii 3.49
+5.5V N
5k R
MA&D&C
A7 CE 5k TT
PA -
A0 B/A CAN
PB
A1 C/D 0
Do PB STATUS ST.CV.
3
Z80 -5.5V
D7
M1
PIO
M1 ASTB 5k
IORQ IORQ
INT PB
INT 4
PB
+5V IEI 7
Fig.3.49 Schema electrică de conexiuni a sistemului
Rezultatul conversiei analog - numerice (data) se citeşte prin portul A si liniile

PB0 .. PB3 ale portului B. Prin portul A se transmite şi semnalul de cerere de
întrerupere în momentul încheierii conversiei, moment marcat prin frontul crescător al
semnalului STATUS de la CAN si transmis bornei sale STROBE, (notata ASTB).
Coeficientul de amplificare A, al amplificatorului de instrumentaţie se va fixa

la valoarea 0.5.
Pentru aceasta va trebui să transmitem potential pozitiv pe baza TEC –ului din
cea de a doua ramură de reactie, prin setarea semnalului transmis pe linia PB7 a
portului B.
Rezultă:
A = Rr/Ri= 2.5 /5 = 0.5.
Din modul de organizare al memoriei rezultă că registrul I, va trebui încărcat

cu octetul #20, iar vectorul de întreruperi, va fi octetul #40, pentru portul A .
Restul liniilor de date ale portului B sunt folosite pentru transmiterea
semnalelor de comandă ST.CV, (STart ConVersie - impuls dreptunghiular pozitiv) şi
de stabilire a coeficientului de amplificare al amplificatorului de instrumentaţie
SSICAN
Salveaza in stiva reg.utilizati
Citeste data de la CAN
si o inscrie in memorie
Actualizeaza adresa de memorie
DA
S-au achizitionat Dezactiv.SI
toate datele ? al portului A
NU
Transmite START CONVerersie
Reface registrii utilizati

Reactiveaza SI al mP -ului
RETURN
Fig. 3.50. Ordinograma subrutinei de servire a întreruperii generate de

CAN
2. Harta memoriei (Totul in hexazecimal)

===========================================================
INIT Å--- T V I ---------> Zona lucr. <-- SSIA --> Zona date
CONFG A0 54 AD CT SSICAN 20000 date
==========================================================
1 2 2 2 2 2 2 2 2 5 D
0 0 0 0 0 0 0 1 1 4 0
0 0 4 4 6 6 F 0 0 A 0
0 0 0 1 A B F0 2 0 0
3. Programul sursă
ORG 1000h
DA DEFB 0 ; Definire adrese de port
DB DEFB 1
CA DEFB 2
CB DEFB 3
;Initializare sistem
DI
LD HL, #D000
LD (#2100), HL ; Initializeaza adresa AD
LD HL, 20000 ; si contorul de date
LD (#2102), HL ; CT
CALL STACON ; Apel subr.STArt CONversie
CALL CONFIG ; Apel subr.de CONFIGurãri
AICI: JP AICI ; Programul curent, de baza

HALT
STACON: LD A,1001000b ; Subr. Start conversie
OUT (DB), A
NOP
LD A,1000000b ;Transm. Front cazator la ST.CV
OUT (DB), A ;PB7 se păstrează ‘1’ pentru
RET ;a conserva coef.de amplif.
Subrutina CONFIG Secvenţa configurare SI la μP Z80

CONFIG: DI ;Dezact.SI pentru a evita într.în timpul config.
IM 2 ; Stabilim modul 2 de întrerupere
LD A,#20 ; Construim TVI
LD I,A
LD BC,#54A0 ; Înscriem în TVI adresa init.a SSICAN
LD (#2040),BC
Secvenţa de configurare a porturilor PIO

LD A,%01001111 ;Facem portul A port de intrare/octet
OUT (CA),A ;
LD A,#40 ;Transmitem vectorul de întrerupere
OUT (CA),A ;(VI) în regiştrii comandã ai port.
LD A,%10000111 ;Autorizãm întreruperile
OUT (CA),A ; mascabile prin acest port.
LD A,%11001111 ;Facem portul B port I/O pe bit
OUT (CB),A
LD A,%0001111 ;cu liniile PB4 … PB7 ieşiri
OUT (CB),A
EI ; Autorizãm SI mascabile
RET
Subrutina de Servire a Intreruperii SSICAN
ORG #54A0 ; Adresa stabilita anterior
EXX ;
PUSH AF
LD HL, (#2100) ;Citeşte adresa pentru data
IN A,(DA) ;Citeşte OMPS al datei de la CAN
LD (HL), A ; Il înscrie in memorie
INC HL
IN A,(DB) ; Citeşte OMS al datei de la CAN
AND %00001111 ; reseteaza biţii nesemnific.
LD (HL), A ; Il înscrie in memorie
LD BC, (#2102) ; Citeşte contorul de date
INC HL ; Actualizează adresa si
DEC BC ; contorul de date
LD (#2100),HL ; îi rescrie în memorie
LD (#2102),BC
LD A,B ; Verifica daca sau achizitionat
OR C ; numărul preconizat de date
JR NZ, MAI ;Daca NU, MAI continua, altfel,
LD A,%00000011 ; Dezactiv. SI al portului A
OUT (CA),A ; de la PIO
JP GATA
MAI: CALL STACON

GATA: EXX
POP AF
EI
RET
Întrebări recapitulative
Capitolul 3
3.1. Definiţi semnificaţiile bornelor (pinilor) principale ale

unui CAN.
3.2. Întocmiţi schema electrică a unei reţele R - 2R. Care este
proprietatea pe care se bazează realizarea CNA-rilor cu
aceasta reţea?
3.3. Întocmiţi schema electrică de principiu a unui CNA- cu
reţea R- 2R.
3.4. Se considera un CNA pe 8 biţi, DAC 08, cu Iref = 2 mA.
Cât vor fi curenţii la bornele de ieşire 2 si 4 (Ie şi
respectiv, Ie), dacă la intrarea sa numerică se aplica
secvenţa binară: N = 00001111b
3.5. Intocmiţi schema electrică de principiu a unui comutator
static bipoziţional din structura CNA –ului cu reţea R –2R.
3.6. Cum se poate realiza conversia curent - tensiune în
cadrul schemelor de conversie N –A cu DAC 08 de. Indicaţi
câteva scheme de principiu.
3.7. Precizaţi principalele categorii de convertoare analog-
numerice în funcţie de viteza şi precizia conversiei.
3.8. Care este timpul maxim de conversie la un CAN cu contor
binar pe 12 biţi,dacă frecvenţa generatorului de tact ataşat
este ft = 100 kHz ?
3.9. Întocmiţi schema electrică de principiu a unui CAN- cu
contor binar;
3.10. Întocmiţi schema electrică de principiu a unui CAN- cu
aproximări succesive;
3.11. Presupunând că la intrarea unui CAN cu aproximaţii
succesive pe 4 biţi, cu domeniul de intrare 0 – 10 V se
aplică un semnal de tensiune Ux = 7 V, se cere să precizaţi
cât va fi ieşirea sa numerică şi să întocmiţi diagrama
semnalelor de tensiune, Ud si C, aferente celor 4 faze ale
conversiei.
3.12. In ce consta metoda aproximaţiilor succesive pentru
conversia analog-numerică?
3.13. Cum se defineşte timpul de conversie al unui CAN utilizând
semnalele START CONVersie şi STATUS ale acestuia?. Întocmiţi
cronograma acestor semnale.
3.14. Definiţi rezoluţia unui CAN. Daţi câteva exemple.

3.15. Definiţi Valoarea corespunzătoare celui mai puţin
semnificativ bit (LSB) a unui CAN. Daţi câteva exemple.
3.16. Definiţi Eroarea de deplasare (ofset) şi Eroarea de
neliniaritate la CAN.
3.17. Determinaţi eroarea de cuantificare (procentual) a unui
CAN pe 10 biţi.
3.18. Definiţi Timpul şi rata de conversie a unui CAN. Precizaţi
ce relaţie există între aceşti doi parametri.
3.19. Precizaţi elementele care determină valoarea timpului de
conversie a unui CAN.
3.20. Reprezentaţi simbolul unui CAN, cu precizarea
semnificaţiei semnalelor (bornelor) de intrare şi ieşire
uzuale.
3.21. Care este schema de principiu şi principiul de
funcţionare al unui Circuit de Eşantionare Memorare?.
Indicaţi care sunt fazele de funcţionare ale acestuia.
3.22. Determinaţi frecvenţa minimă de eşantionare, Fesmin, pentru
a identifica corect şi armonica de ordinul 11 din semnalul de
tensiune de frecvenţă industrială (f1= 50 Hz).
3.23. Determinaţi intervalul de eşantionare maxim pentru a
identifica corect şi armonica de ordinul 9 din semnalul de
tensiune de frecvenţă industrială (50 Hz).
3.24. Care este Vvtmax.adm (Viteza de variaţie a tensiunii maxim
admisibila) la un CEM ce "alimentează", pe intrarea analogică
(IA) de ± 10 V, un CAN de 10 biţi cu timp de conversie,
Tc = 100 microsec.?
3.25. Definiţi timpul de achiziţie al unui CEM, şi precizaţi
cum trebuie el corelat cu timpul de eşantionare.
3.26. Care este abaterea de achiziţie maxima admisibila,
ΔUemaxadm pentru un CEM dat,care deserveşte un CAN pe 10 biţi,
cu domeniul de intrare analogică D = 5V ?
3.27. Care este criteriul pe baza căruia se stabileşte valoarea
condensatorului de memorare la un CEM?
3.28. Justificaţi utilizarea, în schema practica a CEM, a
amplificatoarelor A1 (de intrare) şi A2 (de ieşire).
3.29. Ce efecte are asupra parametrilor unui CEM, majorarea
capacitatii Cm, a condensatorului sau de memorare?
3.30. Întocmiţi schema de conectare a unui Optocuplor electronic
destinat separării galvanice a unui contact electric de
semnalizare normal deschis?
3.31. Care este principiul de funcţionare şi structura unui
Optocuplor electronic destinat separării galvanice a
semnalelor binare?
3.32. Care este principiul de funcţionare al unui Formator cu
histerezis, destinat condiţionării semnalelor binare?
3.33. Intocmiţi şi explicaţi schema de protecţie cu diode
ultrarapide a semnalelor electrice de intrare a modulelor de
IA.
3.34. Dimensionaţi un divizor rezistiv de tensiune pentru
conectarea unui CAN cu domeniul de intrare analogică:
D = ± 5V, la un trafo de măsură de tensiune,de Up/100 Vef.
3.35. Scrieţi secvenţa de transmisie a impulsului Start
Conversie pentru un sistem cu Z80, dacă borna ST.CONV a
convertorului este conectată la lini PA7 a portului A, având
adresa de port 62, a unui PIO. Liniile PA0 – PA6 ale
portului sunt configurate ca intrări, iar PA7 ca ieşire.
3.36. Se consideră un DAC 08 cu Iref. 2 mA. Sa se întocmească
schema electrcă de conectare astfel ca la ieşirea sa să avem
tensiuni în domeniul (0 – 10)V, (-10 - +10)V.

Cap 3 C

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap 3 C

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul

COMPONENTELE DE BAZĂ ALE MODULELOR DE INTERFAŢĂ CU

3.1. Aspecte introductive

3.2. Convertoare numeric-analogice (CNA)

3.2.2. Scheme constructive de CNA

3.2.2.1. CNA cu rezistenţe ponderate binar

Convertor curent - tensiune

Suma scrisă între parantezele drepte reprezintă tocmai valoarea N, a secvenţei

3.2.2.2. CNA cu reţea rezistivă R - 2R

n-1 R n-2 R n-3 R 2 R 1 R 0

Fig.3.4. CNA cu reţea R-2R şi un singur curent de referinţă

Se poate constata, figura 3.4, că la borna Ie curentul va fi determinat de

Practic, comutatoarele statice pot fi realizate cu tranzistoare bipolare sau

3.2.3. Circuitul integrat “DAC -08 ,,

Fig. 3.6. Simbolul şi schema de conectare a circuitului DAC -08

In locul divizorului de tensiune se

• se va considera o zonă de memorie în care sunt deja amplasate valorile

unde durata impulsurilor dreptunghiulare pozitive, T1 şi pauza dintre impulsuri

b. Generarea unei unde de tensiune, de frecvenţă industrială sau multipli ai

LD A,AMP ; Citeşte şi transmite

3.3. Convertoare analog-numerice (CAN )

1E.Pop, s.a , Tehnici moderne de măsurare, p.130

3.3.2 Tipuri constructive de CAN

3.3.2.1. CAN cu contor binar

Dacă Ux > Ud, la ieşirea, C, a comparatorului Cp se obţine "1" logic, care în

3.3.2.2. CAN cu aproximări succesive

Principiul de funcţionare al acestui tip de CAN este similar cu cel al CAN-ului

Fig.3.10. CAN cu aproximări succesive: a) schema de principiu; b) diagrama

Notă: Procedeul aproximărilor succesive poate fi asimilat cu căutarea unei bile de

II. DC generează secvenţa binară: B1 1 0 0...0 0, obţinându-se la ieşirea

3.3.2.3. CAN cu comparare de tip paralel

Fig.3.12. CAN paralel de 2 biţi: a) schema de principiu; b) tabelul de adevăr al

CAN cu dublă integrare

Fig.3.13. CAN cu dublă integrare: a) schema de principiu; b) schema comutatorului

sau, considerând Ur şi Ux constante, pe durata procesului de conversie, aceasta

U CAN-urile cu integrare permit

De exemplu, în cazul prezenţei unor zgomote de frecvenţă industrială,

a unui semnal sinusoidal, pe un interval de timp multiplu de perioade, este întotdeauna

3.3.3. Caracteristicile convertoarelor analog - numerice

(i ± 0.5)× VLSB. Pentru edificare a se revedea figura 3.1, în cazul simplist al

3.3.4. Semnalele de intrare şi de ieşire. Viteza de conversie

3 K. James, PC interfacing and data acquisition, Elsevier, 2003, pg. 123

b. Comanda START-CONVersie (ST.CONV) este de regulă, un semnal

ST. CONV. Conversie

Pentru a asigura timpul necesar resetării (iniţializării) circuitelor interne, acesta

Intrari Dacă sistemul este

Fig.3.20. Semnalele de comandă şi stare ale unui CAN

c. Semnalul de tact (CLK) - reprezintă o succesiune de impulsuri

Numărul de conversii ce se pot efectua într-o unitate de timp (secundă)

3.3.5. Convertorul ADC 12 - 2

4ICEEE Bucuresti Cartea Tehnicã ADC 12 -2

Această secvenţă este aplicată la intrarea numerică a unui CNA de 12 biţi, la

Dacă: IIN < ICNA atunci Uc < 0, --> C = "0"

II Schema electrică de conexiuni

III. Funcţionarea CAN-ului

IIN Q3 9 11 B MMMC 4067

I B12 B11 B2 B1 REF 10V

Fig. 3.23. Schema electrică de conexiuni a convertorului ADC 12 – 2

Tabelul de adevăr al bistabilului MMC - 4013 Tabelul 3.5.

Palierul "1" al semnalului START CONV setează intrarea prioritară R (Reset) a

Stabilirea valorii bitului B12 ( MSB)

Stabilirea valorii unui bit oarecare

Memorarea valorii unui bit se realizează prin păstrarea la bornele de intrare A,