CURS DE

AUDI T
ELECTROENERGETIC

Șef.Lucr.dr.ing. Felicia Băloi

 Din punct de vedere științific, energia este o mărime care indică capacitatea
unui sistem fizic de a efectua lucru mecanic când trece printr-o transformare din starea sa
într-o altă stare aleasă ca stare de referință.
"Sângele care circulă și menține în stare de funcționare
corpul civilizației moderne este energia.”

“(The currency of the world is not the

dollar, it’s the joule).“
(Constantin Cranganu)
 Energia este abilitatea de a realiza un efort, sau un efort realizat deja.

Astfel, energia este esențiala

pentru toate organismele vii
pentru a-si menține funcțiile vitale,
de la cea mai mică parte dintr-o
celula la cel mai complex organism
ca întreg.

Oamenii utilizează energia și pentru a schimba mediul înconjurător.

 Unitatea fundamentală de măsurare a energiei în SI este Joule.
Un Joule (J) este egal cu 1 Newton x metru.

1000 Jouli = ± energia degajata de arderea unui

bat de chibrit.

Unitatea de bază larg răspândită pentru cuantificarea energiei este Watt-ora (Wh).
O altă formă de energia nevăzută, dar simțită de către oameni este

Interacțiunea interumană
 Definiția puterii

Efortul se poate realiza în ritmuri diferite, uneori încet, alteori rapid.

Puterea se definește ca ritmul cu care se realizează un efort.

Putere = "Efortul realizat" /"Timpul necesar" = "Energie" /"Timp„

1 Wh = 3600 J

Unitatea de măsura este 1 Joule/secunda, care este egal cu 1 Watt (W).

Tranzițiile energiei
electrice
și umanitatea
Prima revoluție energetică pentru om

FULGERUL

STĂPÂNIREA 
FOCULUI
 A doua revoluție energetică pentru om

Inventarea
agriculturii

Și energia solară
transformată în 
hrana
A treia revoluție energetică pentru om

ELECTROSTATICA

INDUCȚIA
ELECTROMAGNETICĂ

CURENTUL ELECTRIC
A treia revoluție energetică pentru om
Civilizația prezentului
 A treia revoluție energetică pentru om

Combustibilii fosili – energie termică, cinetică și electrică

(începând cu 200 de ani în urmă);
 A patra revoluție energetică pentru om

Surse care nu emit dioxid de carbon (tranzitia energetica la

care suntem contemporani)…
 Avantajele energiei electrice
• producerea energiei electrice în centrale electrice are loc în condiții
economice avantajoase (randament de transformare foarte bun);
• energia electrică poate fi transmisă la distanțe mari prin
intermediul câmpului electromagnetic, fie direct prin mediul înconjurator, fie
dirijat prin linii electrice;
• la locul de consum, energia electrică poate fi transformată în condiții
economice în alte forme de energie;
• energia electrică poate fi divizată și utilizată în părți oricât de mici, după
necesități.
 Dezavantajul pe care îl prezintă energia
electrică în comparație cu alte forme ale
energiei constă în aceea că nu poate fi
înmagazinată.

Energia electrică trebuie

produsă în momentul când
este cerută de consumatori.
 Densitatea de putere a
diverselor materii prime

 Lemnele de foc ≈ 300 W/mp (prima revoluție energetică);

Carbuni ≈ 20.000 W/mp (a treia revoluție energetică);

Hidrocarburi ≈ 35.000 W/mp (a treia revoluție energetică);

Energie eoliana / solara ≈ 200 W/mp (a patra revoluție

energetică – prezent).
Energie nucleară
22,4 GWh/kg
Cărbune
8,86 kWh/kg

Energia

Surse regenerabile Hidrocarburi

Fotovoltaic Eolian   Hidro Biomasa Biogaz Hidrogen
Petrol si gaze

10,5 kWh/kg

Energia electrică
0,4 kWh/kg
PROGRES

PREȚUL PLĂTIT?
 “Schimbările climatice și degradarea mediului sunt o amenințare
existențială pentru Europa și pentru întreaga lume. Pentru a găsi soluții
la această amenințare, Europa are nevoie de o nouă strategie de creștere,
care să transforme Uniunea într-o economie modernă, competitivă și
eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care:
• până în 2050, vom ajunge să nu mai emitem gaze cu efect de seră;
• creșterea economică va fi decuplată de utilizarea resurselor;
• nicio persoană și niciun loc nu va fi lăsat în urmă.”
 În anii ’70 energia verde era considerată o utopie și tratată ca un vis
al cercetătorilor, dar situaţia s-a schimbat şi viziunea unui “viitor solar” a
devenit un subiect de dezbatere mai ales ca urmare a două evenimente:
• primul a fost publicarea in 1972 a raportului “The Limits to Growth” a
Clubului de la Roma - raportul prevedea încă de atunci o reducere
dramatică a resurselor energetice clasice şi o creştere rapidă a poluării
mediului;
• al doilea l-a reprezentat prima criză a petrolului şi criza energetică din
1973/1974
 La începutul anului 1973 Egiptul și Siria, cu
sprijinul altor țări arabe au lansat un atac
surpriză împotriva Israelului, în cea mai
sfântă zi din calendarul evreiesc, Iom Kipur,
declanșând astfel război

Cu ajutorul livrărilor de armament și muniție de la SUA, armata israeliteană a

reușit să oprească ofensiva țărilor arabe și să stabilizeze situația.
Ca răspuns, membrii OPEC în datele de 16 și 17 octombrie 1973 s-au reunit la o
ședință în Kuweit și au decis să „pedepsească” SUA instituind embargo asupra livrărilor
de petrol.
Embargoul petrolier a afectat SUA, aliații săi din Europa de Vest și în
special Japonia. Prețul barilului de petrol într-un an a crescut în scurt timp de aproape
patru ori, de la 3 dolari la 12 dolari.
Criza a durat până în martie 1974.
 Sursele de energie noi și
regenerabile (biomasa, energia solară,
energia vântului, hidroenergia, pila
fotovoltaică etc) au devenit deja, pentru
tările industrializate, obiective naţionale în
structura producţiei lor de energie.

Concurenţa celor două evenimente

a adus în discuţie chestiunea siguranţei în
alimentarea cu energie.
 În acest context, energia
regenerabilă a fost privită pentru prima oară
ca o posibilă soluţie alternativă la petrol.

Când preţul petrolului a scăzut brusc în anii

80, viziunea “solară” şi-a pierdut din nou
atractivitatea.

Şi totuşi, evoluţiile ulterioare au confirmat

concluziile Clubului de la Roma, iar
problemele de mediu au început să se discute
la scară planetară, mai ales după
Conferinţele de la Rio (1992) şi Kyoto (1997).
 Uniunea Europeana s-a angajat prin Protocolul de la
Kyoto să reducă emisia gazelor cu efect de seră cu 8 % până
în 2008-2012.
Şi totuşi, în anii imediat următori semnării
documentului, nimic semnificativ nu s-a intâmplat.
 Consiliul European de la Cardiff (din iunie 1998) a introdus
integrarea protecției mediului în politica de energie – s-a produs un transfer
de responsabilitate de la autorităţile de mediu, singurele însărcinate până la
acel moment cu tratarea chestiunilor de mediu, către autorităţile din sectorul
energie; prin aceasta s-au adus mai aproape problemele de sursa lor de
producere, considerându-se că în acest fel se pot aborda mai bine multiplele
dimensiuni ale protecţiei mediului, apoi acest transfer de responsabilitate
s-a lărgit de la sectorul energie la toate celelalte politici sectoriale.
 Politica energetică durabilă se poate defini drept acea politică prin care se
maximizează bunăstarea pe termen lung a cetăţenilor, păstrând totodată un echilibru
dinamic, rezonabil, între siguranţa în alimentare, competitivitatea serviciilor
energetice şi protecţia mediului, ca răspuns la provocările sistemului energetic.
Obiectivele principale de mediu care se regăsesc în politica de energie se
referă la minimizarea impactului de mediu şi dezvoltarea unui sistem energetic durabil.
 Minimizarea impactului de mediu are trei direcţii principale
de acţiune:
• înlocuirea energiilor poluante cu altele mai puţin poluante,
• introducerea tehnologiilor de reducere a emisiilor de gaze,
• creşterea eficienţei energetice.
Ponderea surselor de energie electrică în
producția europeană
Ponderea surselor de energie electrică în
producția românească
 România a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, dar până atunci
a trebuit să facă câțiva pași premergători în special în domeniul energetic:

• În 1998 a fost înfiinţată Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul

Energiei (ANRE) şi pusă în efectivitate în anul 2000

• În anul 2000 a fost adoptată legea privind utilizarea eficientă a energiei. Legea
ţine seama şi de Protocolul Cartei Energiei privind eficienţa energetică şi aspectele
de mediu asociate:
Strategia naţională de dezvoltare energetică prevede o scădere anuală a
intensităţii energetice cu 3% pe ansamblul economiei naţionale în perioada
2001 – 2004:
 reducerea consumului specific de energie
 reabilitarea sistemelor de încălzire urbană
 reabilitarea termică a locuinţelor şi clădirilor publice existente
 introducerea metodologiei de gestiune a cererii în producerea,
transportul şi distribuţia energiei
 realizarea unor zone demonstrative de eficienţă energetică
• în anul 2000 s‐a emis primul act legislativ privind piaţa de energie
electrică din România, când s-a hotărât deschiderea pieţei la 10 %, ulterior
15 %. Din februarie 2002, gradul de deschidere a pieţei a crescut la 33 %
(pentru a se conforma Directivei 96/92/CE privind Piaţa electricităţii), cu un
prag de consum pentru consumatorul eligibil de 40 GWh/an. La mijlocul
anului 2002, numărul consumatorilor eligibili acreditaţi pe piaţa energiei
electrice era de 45, faţă de 19 în anul 2000.

• în 2001 au fost transpuse Directivele europene referitoare la etichetarea

energetică a electrocasnicelor ca și măsură a eficienței energetice.

• importurile şi exporturile de energie electrică sunt liberalizate total, fără nici

un fel de restricţii.

• în 2001 Electrica a fost restructurată în opt sucursale de distribuţie şi

furnizare a energiei electrice (FDFEE) şi opt sucursale de întreţinere şi
servicii energetice (SISE), urmărindu-se prin aceasta pregătirea pentru
privatizare
În prezent cele 8 societăți de distribuție a energiei electrice sunt:
 Transilvania Nord
 Transilvania Sud
 Muntenia Nord
 E-Distribuție Muntenia
 E-Distribuție Banat
 E-Distribuție Dobrogea
 Distribuție Energie Muntenia
 Delgaz Grid

Iar furnizorii de energie electrica care au obligaţia să furnizeze energie

electrică la tarife reglementate sunt:
 S.C. E.ON ENERGIE ROMANIA S.A.
 S.C. CEZ VANZARE S.A.
 S.C. ENEL ENERGIE S.A.
 S.C. Enel Energie Muntenia S.A.
 S.C. Electrica Furnizare - S.A.
 Operatorul de transport Transelectrica a fost consolidat ca o
entitate complet independentă de celelalte utilităţi din sistem şi
funcţionează pe bază de tarife reglementate de ANRE.

• în primăvara anului 2003 compania naţională de transport a energiei

electrice Transelectrica, ca Operator de Sistem de Transport al SEN
obţine statutului de membru UCTE

În 2007,după ce aderă și România la UE, în cadrul tratatului de la

Lisabona se conferă energiei o bază juridică și se stabilesc următoarele
obiective:
• să se asigure funcţionarea pieţei energiei;
• să se asigure securitatea aprovizionării cu energie în Uniune;
• să se promoveze eficienţa energetică şi economia de energie;
• dezvoltarea de noi surse de energie şi energii regenerabile.
 În 17 iunie 2010, pe fondul unei crize economice profunde și al
intensificării provocărilor pe termen lung, precum globalizarea, presiunea
asupra utilizării resurselor și îmbătrânirea populației s-a adoptat în cadrul
Consiliului European STRATEGIA EUROPA 2020. Această strategie are 5
obiective principale:
• Ocuparea forței de muncă
• Clima și energia
• Educația
• Incluziunea socială
• Reducerea sărăciei
 20/20/20 sunt obiectivele privind clima și energia, adică:
• reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20% față de nivelurile
din 1990 sau cu 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens
• creșterea la 20% a ponderii surselor regenerabile de energie în consumul final
de energie
• creștere cu 20% a eficienței energetice.
 Potrivit Programului Național de Reformă
din România care corespunde Strategiei Europa 2020,
obiectivele naționale privind schimbările climatice și
energia sustenabilă sunt:
• emisii de gaze de seră cu 20% mai mici decât în
anul 1990;
• creșterea cu 24% a ponderii energiei din surse
regenerabile în consumul final brut de energie ;
• creșterea eficienței energetice (exprimată ca o
reducere de 10 Mtep, adică19%), în consumul
de energie primară.
 România are cea mai redusă valoare a consumului de
energie primară pe locuitor din cele 28 de state membre UE
(1,648 tep/locuitor în anul 2017), de aproape două ori mai mică
decât media UE 28 în același an (3,052 tep/locuitor)
 Prețul mediu al energiei electrice la
consumatorii casnici

€/kWh
0.25

0.2154
0.2088 0.2058
0.2039 0.2037 0.203
0.2001
0.2
0.1884
0.18
0.1678
0.164
0.1583

0.15
0 . 1 3 23 0 . 1 3 03 0 . 1 3 33 0 . 1 3 58
0.129 0.126
0 . 1 1 98 UE

0 . 1 0 61 0 . 1 0 82 0.105 România
0 . 1 0 31
0 . 0 9 76
0.1

0.05

0.
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Producția de energie electrică din surse regenerabile în anul 2000
şi ţintele pentru 2010 (sursa EUROSTAT)

Hidro Vânt Biomasă Geotermală Total Ținte pentru

2010
Belgia 0,5 % 0 1,15 % 0 1,6 % 6%
Danemarca 0,1 % 12,3 % 4,8 % 0 17,2 % 29 %
Germania 4,1 % 1,6 % 1,1 % 0 6,8 % 12,5 %
Grecia 6,9 % 0,8 % 0 % 0 7,2 % 20,1 %
Spania 13,1 % 2,1 % 1,0 % 0 16,2 % 29,4 %
Franța 12,5 % 0 % 0,65 % 0 13,1 % 21 %
Irlanda 3,5 % 1,0 % 0,4 % 0 4,95 % 13,2 %
Italia 16 % 0,2 % 0,7 % 1,7 % 18,65 % 25 %
Liechtenstein 10,2 % 2,3 % 4,8 % 0 17,3 % 57 %
Olanda 0,2 % 0,9 % 3,6 % 0 4,75 % 9 %
Austria 67,3 % 0,1 % 2,6 % 0 70 % 78,1 %
Portugalia 25,9 % 0,4 % 3,5 % 0,2 % 30 % 39 %
Finlanda 20,9 % 0,1 % 12,2 % 0 33,3 % 31,5 %
Suedia 54,1 % 0,3 % 2,7 % 0 57,1 % 60 %
Maria Britanie 1,4 % 0,3 % 1,2 % 0 2,9 % 10 %
UE 12,4 % 0,9 % 1,5 % 0,2 % 14,9 % 22 %
Producția de energie electrică din surse regenerabile în anul 2000
2015-2018 (sursa EUROSTAT)
 Obiectivele climatice și energetice pentru
2030 pentru o economie a UE competitivă, sigură și
cu emisii scăzute de dioxid de carbon:
• o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră
(GES) cu 40% sub nivelul din 1990;
• creșterea la 27% a ponderii surselor regenerabile
de energie în consumul final de energie;
• ambiții reînnoite pentru politicile privind
eficiența energetică, un nou sistem de guvernanță
și un set de noi indicatori pentru a asigura un
sistem energetic competitiv și sigur

.
 În rapoartele de mediu declarate în 2015 România își redusese: emisiile
de GES cu 54% față de 1990, mult peste nivelul mediu de 20% stabilit ca țintă
UE28 pentru 2020 și ținta de 40% pentru 2030. Scăderea este, în primul, rând
rezultatul unui proces amplu și dificil de transformare a sectorului industrial, ce
poate fi considerat în bună măsură încheiat.

.
 Planul Național de Acțiune în
domeniul Eficienței Energetice (PNAEE)
2017-2020 este structurat pe două componente
și conține sectoare economice noi: construcţii
şi agricultură.
PNAEE 2017-2020 pentru sistemul de
alimentare cu energie

PNAEE 2017-2020 pentru

consumatorul final de energie
1. Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020 pentru
sistemul de alimentare cu energie cuprinde:
• Planul Naţional de Investiţii

• Reducerea CPT în RD
• Reducerea CPT în RT

• Promovarea cogenerării de înaltă eficienţă

• Continuarea programului „Termoficare 2006-2020 - Căldură şi
Confort”
2. Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020 pentru
consumatorul final de energie (art.7 DEE/2012/27/UE) cuprinde:
• Contorizare inteligentă
• Eficienţa energetică în sectorul industrial
• Eficienţa energetică în sectorul construcţii
• Eficienţa energetică în sectorul rezidenţial
• Eficienţă Energetică în sectorul servicii
• Eficienţă Energetică în sectorul transporturi
• Eficienţă Energetică în sectorul agricultură
Ponderea consumului energetic sectorial în consumul
final energetic - 2011
Ponderea consumului energetic sectorial în consumul
final energetic - 2015
Consumul total de energie în sectorul casnic pe
tipuri de combustibil
 Până în 2050, UE vrea să devină neutră din punctul de vedere al
impactului asupra climei. De aceea, va desfășura inițiative care vor proteja
mediul și vor stimula economia verde:
• Decarbonizarea sectorului energetic ‐> Producția și utilizarea energiei
reprezintă peste 75 % din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE
• Renovarea clădirilor, pentru a-i ajuta pe oameni să își reducă facturile la
energie și consumul de energie ‐> Clădirile sunt responsabile de 40 % din
consumul nostru de energie
• Sprijinirea industriei pentru a inova și pentru a deveni lideri mondiali în 
domeniul economiei verzi ‐> Industria europeană utilizează materiale
reciclate în proporție de doar 12 %
 Până în 2050, UE vrea să devină neutră din punctul de vedere al
impactului asupra climei. De aceea, va desfășura inițiative care vor proteja
mediul și vor stimula economia verde:
• Decarbonizarea sectorului energetic ‐> Producția și utilizarea energiei
reprezintă peste 75 % din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE
• Renovarea clădirilor, pentru a-i ajuta pe oameni să își reducă facturile la
energie și consumul de energie ‐> Clădirile sunt responsabile de 40 % din
consumul nostru de energie
• Sprijinirea industriei pentru a inova și pentru a deveni lideri mondiali în 
domeniul economiei verzi ‐> Industria europeană utilizează materiale
reciclate în proporție de doar 12 %
• Introducerea unor forme de transport privat și public mai puțin
poluante, mai ieftine și mai sănătoase ‐> Transporturile reprezintă 25 %
din emisiile noastre
Evoluția producției de energie primară în România după sursa energiei
Consum de energie finală în 2030 și 2050, pe segmente de consum
 CURS DE
AUDI T
ELECTROENERGETIC

Șef.Lucr.dr.ing. Felicia Băloi

Termenul vine de la latinescul auditum care înseamnă
ascultare.

”ASCULTARE” ”ANCHETĂ”

”SUGERARE DE SOLUȚII”

UN RAȚIONAMENT MOTIVAT ȘI
INDEPENDENT
 Ce înseamnă
efectuarea unui audit?
Auditul este procesul prin care persoane competente și
independente colectează și evaluează probe pentru a-și forma o opinie
asupra gradului de corespondență între cele observate și anumite criterii
prestabilite prin lege

Examinare profesională a unor informații cu scopul de a exprima o

opinie responsabilă și independentă în raport cu un anumit standard
Cât de veche este practica de audit?

Teoreticienii auditului
susțin că acesta exista deja
în anul 500 î.e.n., la Atena,
unde 3 consilii se ocupau cu
verificarea veniturilor și
cheltuielilor cetății.
 Auditul nu trebuie să asigure echilibrul, ci doar să
verifice dacă sunt întrunite condițiile necesare pentru a-l
păstra, să instrumenteze stăpânirea dezordinii, adaptarea
la schimbări, să evalueze gradul de securitate și riscurile
 De câte feluri poate să fie un audit?

• Audit financiar
• Audit al investițiilor
• Audit al marketingului
• Audit al calității
• Audit al sistemelor informaționale, informatice,
birotice, etc;
• Audit social
• Audit de certificare
• Audit energetic, etc.
AUDITUL ENERGETIC se ocupă cu:

CLĂDIRI sau GRUP

DE CLĂDIRI
obținerea unor date despre profilul
consumului energetic existent pentru: SERVICII PRIVATE
sau PUBLICE

ACTIVITĂȚI și/ sau

identificarea şi cuantificarea INSTALAȚII
oportunităților rentabile pentru INDUSTRIALE
realizarea unor economii de energie

raportarea rezultatelor
 LEGEA REGLEMENTĂRII AUDITULUI ENERGETIC

LEGEA 121/2014, ARTICOLUL 9, Directiva privind eficienta energetică

și obligațiile operatorilor economici

LEGE nr. 160 din 19 iulie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 121/2014 privind eficienţa energetică
 Principalele prevederi ale legii:

Criteriile folosite pentru a defini companiile care sunt în sfera de

aplicare a obligației de audit energetic este consumul anual total de energie.

Pragul este de 1000 tep/an:

1 TEP = 41,85 GJ

1 TEP = 11,63 MWh

 Principalele prevederi ale legii:

consum de energie mai mare de 1000 tep/an

la fiecare 4 ani

audituri energetice pentru 100% din

Agentul economic consumul de energie
sau
Locație consum de energie mai mic de 1000 tep/an

la fiecare 4 ani

audituri energetice pentru un procent

selectat al consumului de energie
(beneficiarul auditului energetic alege
procentul din consumul de energie);
 Excepție de la realizarea
auditurilor energetice

Operatorii economici care implementează sisteme de management al

energiei conform ISO 50001:2011 sau management al mediului conform ISO
14001:2005 și care fac dovada că certificarea sistemului de management s-a
făcut având la bază un audit energetic elaborat în condițiile legii
 TIPURI DE AUDIT ENERGETIC

Clasa Audit Audit Audit

electroenergetic termoenergetic Complex
I P≤1000 kW P≤2000 kW P≤3000 kW
II P>1000 kW P>2000 kW Nelimitat

Audit electroenergetic – tip de audit energetic care urmăreşte contabilizarea

fluxurilor de energie electrică.
Audit termoenergetic – tip de audit energetic care urmăreşte contabilizarea
fluxurilor de energie termică.
Audit complex – tip de audit energetic care urmăreşte contabilizarea tuturor
formelor de energie ale căror fluxuri sunt monitorizate în
interiorul conturului de audit.
Ponderea tipurilor de consumatori în
numărul total

3%

15%
sub 1000 tep/an

43% între 1000 și 5000 tep/an

între 5000 și 50 000 tep/an

peste 50 000 tep/an

39%
 Contur de bilanţ

Este suprafaţa imaginară închisă în jurul unui

echipament, instalaţie, secţie, uzină, agent economic
la care se raportează fluxurile de energie care intră,
respectiv, ies din contur.
 Exemplu de contur de bilanţ

Colegiul Național
”Avram Iancu”
202.280 kWh/an
Sediul Primăriei Grădiniță
293.592 kWh/an 22.000 kWh/an

Primărie
Orașului ȘTEI
Școala
684.845 kW/an Gimnazială
Colegiul Tehnic
”Unirea” 2016 ”Miron Pompiliu”
27.373 kWh/an 38.000 kWh/an

Clădire Spital
101.600 kWh/an
 BILANȚ ENERGETIC

Reprezintă metoda sistematică de urmărire şi contabilizare a fluxurilor

energetice. In sistemele industriale şi în instalaţii bilanţul energetic serveşte la
verificarea conformităţii rezultatelor funcţionării cu datele de referinţă.
BILANȚ ELECTROENERGETIC
(contabilizarea fluxurilor de energie electrică)

BILANȚ TERMIC
BILANȚ ENERGETIC
(contabilizarea fluxurilor de energie termică)

BILANȚ COMPLEX (contabilizarea tuturor

formelor de energie ale căror fluxuri sunt
monitorizate în interiorul conturului de bilanţ)
 CINE POATE REALIZA UN AUDIT ENERGETIC?

AUDITORUL ENERGETIC

Care este o persoana fizică sau juridică atestată/autorizată în condiţiile legii

și are dreptul să realizeze audit energetic la consumatori .

Persoanele fizice sunt autorizate să

efectueze audituri energetice de clasa I.

Persoanele juridice sunt autorizate să

efectueze audituri energetice de clasa I sau
clasa II.
 Durata minimă Curs de
necesară a experienței pregătire în
Pregătire profesională
profesionale de domeniul
și specializarea
specialitate, acumulată auditului
de către persoana fizică energetic
Absolvenți ai unei facultăți 2 ani Necesar
tehnice cu profil energetic
Absolvenți ai unei facultăți 3 ani Necesar
tehnice cu licență in
domeniile:
- inginerie electrica
- ingineria civila
- ingineria instalațiilor
- mine, petrol si gaze
- inginerie mecanica
- inginerie industriala
- inginerie si
management
- inginerie chimica
Principalele funcţii îndeplinite de AUDITOR ENERGETIC sunt următoarele:
• Stabilirea domeniului de audit
• Planificarea colectării datelor
• Organizarea ședinței de deschidere
• Măsurări și inspecții ale domeniului de audit
• Analiza datelor colectate și/sau măsurate
• Raportarea concluziilor AUDITULUI ENERGETIC
• Organizarea ședinței de închidere a auditului energetic
Auditorul Energetic trebuie să fie preocupat de ridicarea continuă a
nivelului de cunoştinţe teoretice şi a abilităţilor practice, pentru a face
faţă noutăţilor şi a problemelor specifice care apar în domeniul
energetic.

Auditorul Energetic trebuie să aibă și să demonstreze cunoştinţe

solide privind:
Legislația și strategia națională privind domeniul energiei
Directivele Europene privind energia
Cerințele managementului energetic (ISO 50001)
Cerințele auditului energetic (ISO 50002)
Reglementările MEEMA privind auditul energetic
Învățarea pe tot parcursul vieții (LLL).
Auditorul Energetic trebuie :

să-și desfășoare activitatea cu onestitate, înaltă conduită și responsabilitate

profesională;
să respecte și să se conformeze oricărei cerințe legale aplicabile;
să își demonstreze competența în timpul desfășurării activității;
să-și desfășoare activitatea într-un mod imparțial, adică să rămână echitabil și imparțial
în toate acțiunile lor;
să fie sensibili la orice influențe care pot fi exercitate asupra judecății lor în timpul
efectuării unui audit.
Totodată, auditorii se vor conforma principiilor de audit:
1. Integritate – ca responsabilitate de bază
2. Prezentare fidelă a realității – sincer și precis
3. O judecată profesională conformă cu situația în cauză
4. Confidențialitate și securitate a informațiilor
5. Independența - ca bază a imparțialității și obiectivității auditului
6. Orice concluzie este dedusă numai pe baza dovezilor de audit
Competențe obligatorii pentru un
auditor energetic

• Comunicare în limba oficială (Română)

• Comunicare în limbi străine (minim Engleză)
• Competenţe de bază în matematică, ştiinţă şi tehnologie
• Competenţe informatice de bază
• Competenţa de a învăţa continuu (LLL)
• Competenţe sociale şi civice
 O lucrare de audit energetic are structura următoare:

• Definirea conturului;

• Caracteristicile tehnice ale principalelor agregate şi instalaţii conţinute

în contur;

• Schema fluxului tehnologic;

• Prezentarea sumară a procesului tehnologic (parametrii tehnici şi

economici);

• Stabilirea unităţii de referinţă asociate bilanţului (oră, ciclu, an, şarjă,

tonă);

• Aparate de măsură folosite, caracteristici tehnice şi clasa de precizie;

• Schemă şi puncte de măsură;

• Fişă de măsurători;

• Ecuaţia de bilanţ;
 O lucrare de audit energetic are structura următoare:

• Calculul componentelor de bilanţ (expresii analitice, formule de calcul);

• Tabelul de bilanţ şi diagrama Sankey;

• Analiza bilanţului (compararea componentelor utile şi de pierderi cu

cele realizate în procese şi instalaţii similare, de proiect, de recepţie, de
omologare, cunoscute pe plan intern, extern şi în literatură);

• Bilanţul optimizat;

• Plan de măsuri şi acţiuni pentru creşterea eficienţei energetice;

• Calculul de eficienţă economică a principalelor măsuri stabilite;

• Calculul elementelor de impact asupra mediului.

 Societatea Auditorilor și Managerilor
Energetici din România

Reprezintă comunitatea profesioniștilor din domeniul

eficienței energetice, susține și se implică activ în dezvoltarea
durabilă a României prin creșterea eficienței energetice în sectorul
energetic, industrial și cel al comunităților urbane și rurale
Repartiția consumului pe sectoare ale
economiei
 MĂSURI DE CREȘTERE A EFICIENȚEI ENERGETICE

1. Folosirea aparatelor electrocasnice cu clase superioare de

eficiență energetică:
EXEMPLU: consumul de energie pentru un frigider în funcție de clasa
de eficiență energetică:
 Un aparat frigorific vechi de 10 ani
are un consum de energie de 560 kWh/an,
spre deosebire de un aparat nou din clasa A+,
care înregistrează un consum de numai 255
kWh/an

În ceea ce privește consumul de

energie pe durata de viață, un aparat nou din
clasa A+ înregistrează o economie de 2.475
kWh, ceea ce reprezintă o economie a
costurilor pe durata de viață de 1.342 lei.
 MĂSURI DE CREȘTERE A EFICIENȚEI ENERGETICE

2. Eliminarea consumului de energie electrică în modul stand-by:

CE SUNT PIERDERILE DE ENERGIE ÎN MODUL STAND-BY?

Pierderile de energie în modul stand-by este energia electrică

consumată de aparatele și echipamentele electrice când acestea sunt
oprite de la comutatorul off sau când nu își îndeplinesc funcțiile pentru
care au fost create.
 CUM SE POT IDENTIFICA PRODUSELE
CARE CONSUMĂ ENERGIE ÎN MODUL
STAND-BY?

Uneori nu este nici un semn evident de consum continuu de

energie electrică și pentru siguranță trebuie să se monitorizeze
consumul de putere cu un wattmetru.
Dar, tot odată, se cunoaște faptul că aproape orice produs
alimentat din exterior cu energie electrică, sau care are telecomandă,
ecran (inclusiv un LED), acumulatori va consuma în continuu energie și
dacă este în modul OFF.
 PRINCIPALII CONSUMATORI DE ENERGIE
ÎN MODUL STAND-BY

Circuitele care continuă să fie alimentate chiar şi atunci

când aparatul este “OFF”

Cutiile negre care transformă c.a. în c.c.–

Diverse lumini, LED-uri uneori denumite „vampiri energetici”

Pierderi de energie
Ecrane în modul STAND-BY

Tastaturi

Circuitele și senzorii necesari în recepționarea

semnalului de la telecomandă;

!!! Consolele de jocuri consumă chiar la fel de

multă energie când sunt în modul stand-by ca
și atunci când jucați.
 Pentru anumite aparate, cum ar fi echipamentul de rețea de lucru și
dispozitivele de tipul sistemelor de alarmă, un anumit consum de energie,
chiar și în modul stand-by, este inerent.
Media consumului de energie electrică anuală în modul stand-by
este de 169 kWh pe gospodărie, ceea ce reprezint aproximativ
6,3% din consum de energie anual total pe gospodărie.

Consumul de energie anuală în modul stand-by pentru

toate gospodăriile din cele 27 de state membre ale UE
însumeaz cca. 43 TWh și este responsabil pentru circa
19 milioane tone de CO2 pe an

Consumul anual de energie în modul stand-by

al tuturor aparatelor de birou folosite în cele
27 de țări membre UE este estimat la 9 TWh

Consumul de energie în modul stand-by este responsabil pentru circa 1% din

emisiile globale de CO2.

1 kWh cost 0,16 EUR , 1 kWh = 443 g CO2

CUM POT REDUCE CONSUMUL DE ENERGIE ÎN MODUL STAND-BY
ÎN GOSPODĂRIA MEA?

Multe produse din gama A/V (Audio-Video) sunt

interconectate folosind HDMI – la ultima
generație de echipamente, aceste cabluri asigură
și controlul modului stand-by al produselor
interconectate, utilizând sofisticatul protocol CEC
(Controlul Electronic al Consumului). De exemplu,
dacă aparatul TV este în modul stand-by, HDMI-
CEC va trece în stand-by în mod automat și DVD
player-ul, DVD recorder-ul, Set Top Box și
amplificatorul de sunet;

Cu ajutorul unui wattmetru puteți

monitoriza consumulde putere al aparatele
din casa dvs. când ele sunt în modul stand-
by și închideți de la butonul „off” toate
aparatele cu cele mai mari consumuri.
CUM POT REDUCE CONSUMUL DE ENERGIE ÎN MODUL STAND-BY
ÎN GOSPODĂRIA MEA?

Dacă nu folosiți în mod

frecvent un aparat,
scoateți-l din priză;

Utilizați un prelungitor de comutare pentru

grupuri de calculatoare sau aparate video;
astfel puteți anula orice consum dintr-o
singură mișcare;
CUM POT REDUCE CONSUMUL DE ENERGIE ÎN MODUL STAND-BY
ÎN GOSPODĂRIA MEA?

Instalați un sistem
automat de oprire a
alimentării cum ar fi
“Auto-Power Off Plug”;

Când cumpărați, căutați produse cu consum

de energie redus în modul stand-by;
 MĂSURI DE CREȘTERE A EFICIENȚEI ENERGETICE

3. Eficientizarea iluminatului – înlocuirea tuturor lămpilor cu

incandescență cu tehnologia LED:
 MĂSURI DE CREȘTERE A EFICIENȚEI ENERGETICE

4. Inlocuirea TV și monitoarele calculatoarelor vechi cu unele noi ce

utilizează tehnologie LED:

Sunt foarte eficiente din

punct de vedere
energetic, utilizând cu 30 -
50% mai puţină energie
decât monitoarele
convenţionale.
MĂSURI DE CREȘTERE A EFICIENȚEI ENERGETICE
 BILANȚUL ENERGETIC PENTRU UN SEE

PG - ∆PTB - ∆PLEA - ∆PAT - ∆PTD - ∆PPA - ∆PPT = PC

 CURS DE
AUDI T
ELECTROENERGETIC

Șef.Lucr.dr.ing. Felicia Băloi

 Aparatele de măsură utilizate pentru realizarea
unui audit electroenergetic

obținerea

prelucrarea
Aparatele de măsură au
un rol important în:
transmiterea

stocarea informațiilor

!!! Este important ca aparatele de măsură utilizate să ofere rezultate

cât mai precise.
 Este cunoscut faptul că toate măsurările se fac cu un
anumit grad de incertitudine și eroare de măsură, însă
utilizarea unor aparate performante poate reduce procentul
de incertitudine.

Echipamentele de înaltă performanţă (clasa A de

măsură) oferă posibilitatea realizării unei analize calitative
şi cantitative a alimentării cu diferite tipuri de energie.
 Se fac măsurători la toți
consumatorii din conturul de bilanț?

NU

Este dificil de realizat bilanțul la nivelul fiecărui consumator de energie

electrică în parte.

DE CE?

Datorită specificului procesului tehnologic, ce implică porniri și

opriri repetate ale consumatorilor electrici
 În plus, din cauza multitudinii parametrilor de care depind
perioadele de funcționare orară simultană a proceselor
tehnologice, este imposibil de stabilit un coeficient de
simultaneitate al funcționării agregatelor, aferente unui tablou
de forță.
UNDE SE MONTEAZĂ UN APARAT DE
MĂSURĂ
 Exemple de aparate de măsură pentru
efectuarea măsurătorilor electrice

Analizor de reţea electrică trifazată şi regimuri tranzitorii

CHAUVIN ARNOUX modelul QUALISTAR CA 8334

Exemple de aparate de măsură pentru
efectuarea măsurătorilor electrice

Cleştele ampermetric-wattmetru
Metrix modelul MX 2040
PRELUCRAREA DATELOR
 CURS DE
AUDI T
ELECTROENERGETIC

Șef.Lucr.dr.ing. Felicia Băloi

 Factorul de putere - cos(φ)

Puterea aparentă S [VA]– permite stabilirea

limitelor de utilizare a unei instalații, ale unui
aparat sau mașină electrică. Este o mărime
Într-un circuit de catalog sau de calcul.
electric de curent
alternativ sinusoidal Puterea activă P [W] – mărimea care
apar 3 tipuri de exprimă transformarea energiei electrice într-
puteri: o altă formă de energie: calorică, mecanică,
etc. Se poate măsură.

Puterea reactivă Q [Var] – mărimea care

însoțește producerea, transportul,distribuția
și consumul puterii active. Se poate măsura.
Într-un circuit puterea activă circulă într-un singur sens:

SURSĂ CONSUMATOR

Puterea reactivă poate să circule în ambele sensuri:

SURSĂ CONSUMATOR

POZITIVĂ

Astfel, puterea reactivă se consideră că poate fi

NEGATIVĂ
 CONVENȚIONAL

Un circuit inductiv (adică, unde XL>XC) absoarbe

putere reactivă

Un circuit capacitiv (adică, unde XL<XC) furnizează

putere reactivă
Legătura matematică între cele 3
tipuri de puteri
RELAȚII DE CALCUL PENTRU CELE 3
TIPURI DE PUTERI în circuitele
electrice de curent alternativ
monofazate

S2 = P2 + Q2
S= Uꞏ I
P = U ꞏ I ꞏ cos (φ)

Q = U ꞏ I ꞏ sin (φ)
RELAȚII DE CALCUL PENTRU CELE 3
TIPURI DE PUTERI în circuitele
electrice de curent alternativ trifazate

S = 3 ꞏ Uf ꞏ I = ꞏ Ulꞏ I

P = 3 ꞏ Uf ꞏ I ꞏ cos (φ)

Q = 3 ꞏ Uf ꞏ I ꞏ sin (φ)
 FACTORUL DE PUTERE
MEDIU PONDERAT

Factorul de putere variază, în general de la un moment la altul

În raport cu consumatorii ne interesează o valoare medie pe un

anumit interval de timp

pentru tarifare
Factorul de putere mediu se
utilizează:
din punct de vedere
al îmbunătățirii
factorului de putere
În practică, valoarea medie a factorului de putere pe
o anumită perioadă de timp (oră, schimb, zi,lună, etc. )
se determină cu ajutorul expresie:

𝟏
𝐜𝐨𝐬 𝝋
𝟐
𝑾𝒓
𝟏
𝑾𝒂

Wa – consumul total de energie activă pe intervalul de

timp considerat

Wr – consumul total de energie reactivă pe intervalul de

timp considerat
CUM ESTE MAI AVANTAJOS DE A
FUNCȚIONA?

CU UN FACTOR DE PUTERE MARE

SAU MIC?

CU UN FACTOR DE PUTERE CÂT MAI

APROPIAT CA VALOARE DE FACTORUL DE
PUTERE NEUTRAL
 Care este valoarea optimă a
unui factor de putere?

FACTOR DE PUTERE NEUTRAL

= 0.90 începând cu 01.01.2017
Există 2 valori
standardizate
FACTOR DE PUTERE NATURAL
= 0.50

Valoarea optimă a unui factor de putere este mai mare sau cel
puțin egală cu valoarea factorului neutral
P = 200 [W]
=> Q = 96.86 [Var]
cos (φ) = 0.9

P = 200 [W]
=> Q = 346.41 [Var]
cos (φ) = 0.5

TEMĂ: cât este valoarea factorului de putere

pentru ca valoarea lui P = Q ?
 Consumatori de putere reactivă

Generatoarele

Transformatoarele

Liniile aeriene puternic

încărcate

Compensatoare sincrone
(subexcitate)

Motoarele asincrone
(în special la mers în gol)

Cuptoarele cu arc

Echipamente electronice de putere

Lămpi fluorescente fără compensare

 Furnizori de putere reactivă

Liniile aeriene slab încărcate

Bateriile de condensatoare

Compensatoarele sincrone

Cabluri cu sarcină redusă

 EFECTELE UNUI FACTOR DE
PUTERE REDUS

Creșterea pierderilor de putere activă

Reducerea capacităților instalațiilor

energetice

Creșterea pierderilor de tensiune în rețea

Investiții suplimentare
 Creșterea pierderilor de putere activă
∆P

Pierderile de putere variază direct proporţional cu pătratul puterii reactive

şi invers proporţional cu pătratul factorului de putere

𝟐
𝟐
𝟐 𝟐

Prin urmare, o instalație care funcționează cu un cos (φ) = 0.7 are pierderi
de putere activă de două ori mai mari decât în cazul în care aceeași
instalație ar necesita de la rețeaua de alimentare aceeași putere activă,
dar la un factor de putere cos (φ) = 1
 Reducerea capacităților instalațiilor
energetice

Pentru o anumită putere aparentă S, pe măsură ce creşte puterea reactivă

Q, scade puterea activă P

𝟐 𝟐 sau
EXEMPLU:

Dacă o intreprindere oarecare absoarbe o putere activă de 80 kW la un factor de

putere cos(φ) =0.5, puterea instalată la transformator va trebui să fie:

𝑷 𝟖𝟎
𝑺 𝟏𝟔𝟎 𝒌𝑽𝑨
𝒄𝒐𝒔 𝝋 𝟎.𝟓

Dacă factorul de putere ar fi cos(φ) =0.8, puterea transformatorului poate fi:

𝑷 𝟖𝟎
𝑺 𝟏𝟎𝟎 𝒌𝑽𝑨
𝒄𝒐𝒔 𝝋 𝟎.𝟖
 Creşterea pierderilor de tensiune în
reţea

Scăderea factorului de putere conduce la o creștere importantă a

căderilor de tensiune în rețelele de transport și distribuție, în linii și
transformatoare.

Prin urmare, odată cu creşterea valorii puterii reactive Q crește şi

valoarea pierderilor de tensiune, ceea ce conduce la necesitatea
supradimensionării secţiunii conductoarelor reţelei, deci la investiții
suplimentare.
 Scăderea numărului de receptori
conectaţi la bornele centralelor

𝒎 𝒎

𝑰𝒎 – curentul maxim debitat de centrală;

𝑰 – curentul absorbit de unul dintre receptoare (identice);

𝒏 – numărul de receptoare identice conectate la bornele centralei.

 COMPENSAREA PUTERII REACTIVE

Mărirea factorului de putere sau, cum se spune, îmbunătăţirea

factorului de putere se poate face pe două căi:

1. Prin măsuri tehnico-organizatorice, cu ajutorul

cărora factorul de putere este mărit fără nici un fel de
investiţii;

2. Prin producerea puterii reactive la faţa locului prin

utilizarea unor surse specializate de putere
reactivă.
 Mijloace naturale de reducere a 
consumului de putere reactivă

Sursa principală a consumului de putere reactivă este în utilizarea

• motoarelor asincrone şi a
• transformatoarelor în regim de încărcare redusă.

1. Utilizarea raţională a motoarelor electrice, astfel încât

să fie încărcate, pe cât posibil, la o putere de cel puţin
0.75 din puterea lor nominală;

2. Folosirea comutatoarelor stea – triunghi, care la scăderea

sarcinii motorului schimbă conexiunile pe stea, iar la creşterea
sarcinii, revin pe conexiunea triunghi în mod automat, în funcţie
de curentul care trece prin motor;

3. Reducerea tensiunii de alimentare a motoarelor asincrone slab

încărcate;
 Mijloace naturale de reducere a 
consumului de putere reactivă

4. Întreruperea funcţionării motorului pentru durate de mers în gol mai

mari de 10 s (metoda se recomandă şi la transformatoarele de sudură);

5. Folosirea motoarelor sincrone la puteri peste 100 kW, dacă nu este

necesară reglarea turaţie; motoarele sincrone pot funcţiona cu factor de
putere cosϕ = 1 şi în plus, pot produce energie reactivă pe care o
injectează în reţea;

6. Sincronizarea motoarelor asincrome mari;

7. Funcţionarea transformatoarelor conectate în paralel în reţeaua de

distribuţie a unui consumator după un grafic de pierderi minime;

8. Proiectarea corectă a transformatoarelor din instalații, astfel încât să

nu funcționeze cu încărcări sub 50% ;
 Îmbunătățirea factorului de putere prin 
mijloace speciale

Instalarea surselor specializate de putere reactivă în scopul

îmbunătăţirii factorului de putere până la valoarea cerută - neutrală sau
optimă - se ia în considerare după ce au fost epuizate mijloacele naturale
de reducere a consumului de putere reactivă.

Ca soluţii de reducere a pierderilor de energie se adoptă, pentru transportul

energiei electrice, montarea unor transformatoare electrice ridicătoare
(după generator) şi coborâtoare (înaintea receptorului), iar pentru
îmbunătăţirea (creşterea factorului de putere), montarea în paralel cu
receptorul, a unor baterii de condensatoare sau compensatoare sincrone.
 Îmbunătățirea factorului de putere prin 
mijloace speciale

Bateriile de condensatoare se utilizează de regulă ca sursă specializată

de compensare a puterii reactive pentru că:
• sunt mai ieftine
• au pierderi mai mici
• condiții de exploatare mai ușoare

Compensatoarele sincrone pot fi luate în considerare în următoarele

condiții:
• pentru compensarea puterilor ce depășesc 50 Mvar;
• dacă consumatorul are receptoare deformante și necesită compensarea unor
puteri ce depășesc 10 – 20 Mvar;
• pentru compensarea variaților rapide ale sarcinii reactive ( de ex. la cuptoarele
cu arc).

Compensatoarele sincrone sunt recomandate în reţeaua de transport de

înaltă tensiune sau în unităţile de producere a energiei electrice.
 DETERMINAREA CAPACITĂȚII UNEI 
BATERII DE CONDENSATOARE

Dacă factorul de putere al unui receptor este 𝒄𝒐𝒔 𝝋 𝟏 şi din motive

tehnico-economice este necesar să se compenseze până la valoarea 𝒄𝒐𝒔 𝝋 𝟐 ,
rezultă că puterea reactivă a elementului compensator este:

𝑸𝑪 𝑸𝟏 𝑸𝟐 𝑷𝟏 𝒕𝒈 𝝋𝟏 𝒕𝒈 𝝋𝟐

Elementul compensator are capacitatea C egală cu:

𝑸𝑪 𝑷 𝒕𝒈 𝝋𝟏 𝒕𝒈 𝝋𝟐
𝑪
𝝎 · 𝑼𝟐 𝝎 · 𝑼𝟐
 AMPLASAREA UNEI BATERII DE 
CONDENSATOARE

Compensarea puterii reactive se poate face:

• individual – instalând bateria de condensatoare lângă

fiecare receptor în parte;

• pe grupe – instalând bateria la plecarea cablurilor unui

grup de receptori mai importanţi;

• centralizat – instalând bateria de condensatoare în staţia

de transformare principală a întreprinderii;

Calculele tehnico-economice arată că este raţional ca

factorul de putere să fie îmbunătăţit până la (0,9 ; 0,95).
 APLICAȚIE NUMERICĂ
The picture can't be display ed.

Urmărind pe durata unei zile de

lucru (16 ore) contorul unui consumator
industrial, alimentat la joasă tensiune s-au
putut citi următoarele valori:

Contor de energie activă:

Citire inițială: 𝑊 = 39 628 kWh
Citire finală: 𝑊 = 46 028 kWh

Știind că alimentarea se face printr-un sistem de bare din Al cu 𝑙=100

m și 𝑠 =2x(60x5)𝑚𝑚 și că acest consumator funcționează la un factor de putere
natural, să se determine consecințele funcționării la un factor de putere
natural, puterea bateriei de condensatoare ce trebuie instalată pentru a se
obține factor de putere neutral și durata de recuperare a investiției.
 Pentru sistemul de bare de alimentare, datele de
catalog indică: 𝒓𝟎 𝟎. 𝟎𝟔 𝒎𝜴/𝒎 și 𝒙𝟎 𝟎. 𝟎𝟗𝟖 𝒎𝜴/𝒎 .

Rezistența: 𝑹 𝟎. 𝟎𝟎𝟔 𝜴 și reactanța 𝑿 𝟎. 𝟎𝟎𝟗𝟖 𝜴 .

𝑾𝒂𝟐 𝑾𝒂𝟏 𝟒𝟔𝟎𝟐𝟖 𝟑𝟗𝟔𝟐𝟖

Puterea activă consumată: 𝑷𝟏 = = 400 [kW]
𝑻 𝟏𝟔

Puterea reactivă consumată: 𝑸𝟏 𝑷 · 𝒕𝒈 𝒂𝒓𝒄𝒄𝒐𝒔 𝑐𝑜𝑠 𝜑 𝒏𝒂𝒕𝒖𝒓𝒂𝒍 = 692.82 [kVar]

Puterea reactivă consumată la 𝑸𝟐 𝑷 · 𝒕𝒈 𝒂𝒓𝒄𝒄𝒐𝒔 𝑐𝑜𝑠 𝜑 = 193.73 [kVar]

un factor de putere neutral:
Consumul de putere reactivă
𝑸𝟐 𝑸𝟏 499.09 [kVar]
care se facturează:

Energia reactivă facturată (se consideră o funcționare de 5

zile/săptămână timp de 50 săptămâni pe an):

𝑊 499.09 · 16 · 5 · 50 𝟏 𝟗𝟗𝟔 𝟑𝟔0 𝑘𝑉𝑎𝑟ℎ

Dacă se consideră costul Energiei

𝐶 𝟔 𝟗𝟖𝟕 𝟐𝟔𝟎 𝑙𝑒𝑖/𝑎𝑛
reactive de 3.5 lei/kVarh =>
 Pierderea de tensiune pe linia de alimentare:

𝑷𝟏 ·𝑹 𝑸𝟏 ·𝑿 𝟒𝟎𝟎·𝟎.𝟎𝟎𝟔 𝟔𝟗𝟐.𝟖𝟐·𝟎.𝟎𝟎𝟗𝟖
∆𝑼 𝟐𝟐. 𝟗𝟕 𝑽
𝑼𝒏 𝟒𝟎𝟎

Cât la sută reprezintă pierderea de tensiune din valoarea nominală?

.
∆𝑼% = · 100 𝟓. 𝟕𝟒 %

Capacitatea minimă a bateriei de condensatoare pe care trebuie instalată pentru

ca factorul de putere să fie minim egal cu un factor de putere neutral:

𝑸𝑪 𝑷𝟏 𝒕𝒈 𝝋𝟏 𝒕𝒈 𝝋𝟐 𝟑
𝑪
𝝎·𝑼𝟐 𝝎·𝑼𝟐
9.93 · 𝟏𝟎 𝑭
 Pentru a compensa puterea reactivă care se facturează ≅ 𝟓𝟎𝟎 𝒌𝑽𝒂𝒓
este nevoie de o baterie de condensatoare cu o capacitate de 𝟗. 𝟗𝟑 𝒎𝑭

Dacă se alege condensatorul de tip CS0,4-20-3 cu o capacitate

nominală de 20 kVar care costă aproximativ 600 000 lei =>

500
𝑁𝑟 25 𝑏𝑢𝑐
20

𝐶𝑜𝑠𝑡 25 · 600 000 15 000 000 𝑙𝑒𝑖

Durata de amortizare a investiției: 𝐶𝑜𝑠𝑡 / 𝐶 = 2.15 ani

 TEMĂ
O instalație dintr‐o fabrică de textile funcționează 12 ore pe zi, 6 zile pe 
săptămână, 48 de săptămâni pe an. La sfârșitul unei zile , contorul general al instalației a 
înregistrat o energie activă  𝑾𝒂 𝟖𝟑𝟓 𝒌𝑾𝒉 și o energie reactivă de 𝑾𝒓
𝟗𝟕𝟔. 𝟐𝟐 𝒌𝑽𝒂𝒓𝒉. Instalația este alimentată la joasă tensiune de la un sistem dublu de 
bare colectoare din Cu, printr‐un cablu lung de  𝟏𝟐𝟓 m și cu secțiunea de 
𝒔𝒄 =2x(85x5)𝒎𝒎𝟐 , care are rezistența unitară de 𝒓𝟎 𝟎. 𝟎𝟓𝟖 𝒎𝜴/𝒎 și reactanța 
unitară de 𝒙𝟎 𝟎. 𝟎𝟕𝟑 𝒎𝜴/𝒎 . Să se determine:
a) factorul de putere la care funcționează instalația;
b) cât la sută din tensiunea nominală reprezintă pierderile de tensiune de pe 
cablul de alimentare;
c) consumul de putere reactivă care se facturează;
d) cât plătește firma energia reactivă pe parcursul unui an, dacă 1MVarh costă 
0,045 lei;
e) care este valoarea energiei reactive care se recuperează pe durata unei zile, 
dacă se funcționează la un factor de putere egal cu 0.92;
f) care este capacitatea unei baterii de condensatoare ce ar trebui montată în 
instalație pentru a funcționa la un factor de putere egal cu 0.92;
g) câte bucăți de condensatoare sunt necesare pentru bateria de 
condensatoare, dacă se pot achiziționa condensatoare cu putere nominală de 10 kVar
sau de 5 kVar.
Cap de tabel pentru prelucrarea datelor

Eşantion S Q P I cos 
Data Ora [kVA] [kVAr] [kW] [A] (𝜑)
 22 Octombrie 2020

O perspectivă asupra eficienței

energetice și a auditului
energetic

Dr. Felicia BĂLOI

Dr. Andrei CECLAN

1
Beneficii:

• Obțineți o imagine de ansamblu

asupra oportunităţilor de
reducere a costurilor şi
consumurilor energetice a
companiei;

• Stabiliți o strategie energetică

în vederea optimizării durabile
a costului specific pe unitatea
de produs;

• Cuantificați potențialul
de reducere a costurilor
operaționale.

2
 Realități, rezultate
și oportunități
in domeniul eficienței energetice

Dr. Andrei CECLAN

Președinte SAMER
3
Societatea Auditorilor și Managerilor Energetici din România (SAMER)
reprezintă comunitatea profesioniștilor din domeniul eficienței
energetice, susține și se implică activ în dezvoltarea durabilă a
României prin creșterea eficienței energetice în sectorul energetic,
industrial și cel al comunităților urbane și rurale.

4
 Impact

Auditori Energetici
și
Manageri Energetici

5
 Rezultatul anual de eficiență energetică
îndeplinit în proporție de:

68%
prin implicarea AE + ME (SAMER)
Sursă date: raportări ANRE www.anre.ro – anul de referință 2017
 Investițiile anuale propuse
și realizate
în eficiență energetică:

0,2% din PIB 2017

prin implicarea AE + ME (SAMER)
Sursă date: raportări ANRE www.anre.ro + Banca Mondială
De ce nu se întâmplă eficiența energetică?

✓ Nu este o prioritate în afaceri, deși se afirmă declarativ;

✓ Concentrare semnificativă pe producție;

✓ Lipsa instruirii și educării personalului;

✓ Costul de finanțare ridicat > 6%;

✓ Totuși, există bani din fonduri nerambursabile;

✓ Lipsă de încredere în economii și rezultate etc.

8
Rețele transport
și distribuție

9
10
Raport de Audit Energetic

Operator de transport energie electrica

11
 Cuprins prezentare
➢ Analiză energetică;
➢ Performanţa energetică după realizarea Auditului Energetic;
➢ Elemente normative;
➢ Releveuri/măsurători energetice;
➢ Istoric de consumuri de energie;
➢ Consumuri specifice de energie;
➢ Fişe de calcul-bilanţ real;

➢ Plan de măsuri şi acţiuni propuse;

➢ Indicatori eficienţă economică – analiză cost/beneficiu.

12
Elemente cheie din
Analiza energetică

13
 Pondere consumuri de energie
Pondere energie operator
52037 MWh 6926 MWh
4,8 % 0,6 %

CPT

Servicii interne (energie electrica)

Servicii interne (energie termica)

1029834 MWh
94,6 %

14
 Ponderea costurilor cu energia
Conturul energetic [euro] [%]
Electric - Staţia 1 58.373 30%
Electric - Staţia 2 80.733 42%
Electric - Staţia 3 35.190 18%
Gaz metan - Staţia 3 17.381 9%

Total 191.677 100%

9%
Electric - Staţia 1
30%
18% Electric - Staţia 2

Electric - Staţia 3

Gaz metan - Staţia 4

42%
15
 Ponderi consumatori
Staţia 1
Ponderea consumurilor de energie electrică 1 Ventilatoare răcire trafo
Consum de Procent
Contur energetic
energie estimat consum
Pompe recirculare agent
[MWh/an] [%] răcire
Ventilatoare răcire trafo 258,7 28% 0.9% Menţinere încărcare
Pompe recirculare agent răcire 226,4 25% acumulatori
Menţinere încărcare acumulatori 110,4 12% 2%
Iluminat interior şi exterior 52,2 6% Iluminat interior şi exterior
Aparate aer condiţionat 37,5 4% 20% 28%
Pierderi trafo S.I. 23,9 3% Aparate aer condiţionat
3%
Centrale + boilere electrice 181,5 20%
Alţi consumatori + acţionări, Pierderi trafo S.I.
manevre, declanşări, rezistenţe 16,6 2% 4%
încălzire 6% Centrale + boilere electrice
Eroare închidere bilanţ 8 0,9%
12% 25%
Total 915,3 100% Alţi consumatori + acţionări,
manevre, declanşări,
rezistenţe încălzire
Eroare închidere bilanţ

16
 Ponderi consumatori
servicii interne operator
Structura estimativă a consumurilor pentru serviciile interne la nivelul staţiilor de transformare
Contur [MWh] [%]
Iluminat 4163 8%
Răcire 29141 56%
Acumulatori 5204 10%
Climă 2602 5%
Pierderi Trafo 1041 2%
Centrala Termică 5724 11%
Alţi consumatori 4163 8%
Total 52038 100%

8% 8%
4163 MWh 4163 MWh
Iluminat
2%
1041 MWh 11%
5724 MWh
Răcire

Acumulatori
5% Climă
2602 MWh
Pierderi Trafo
10%
5204 MWh
Centrala Termică

56%
Alţi consumatori
29141 MWh

17
 KPI Statia 1
Consumul specific de energie electrică – Statia 1 - 2015

CPT/energie tranzitata [kWh/MWh] CPT/energie tranzitata [kWh/MWh]

6.0

5.0

4.0
[kWh/MWh]

3.0

2.0

1.0

0.0
Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

Lunar

18
Pachet soluţii eficienta

Statia 1

19
Pachet soluţii eficienţă energetică

20
 Pachet optimizat propus

Valoarea Valoarea
PSR VNA RIR
Soluţii propuse investiţiei economiei
[ani] [euro] [%]
[euro] [euro]

1 Smart Transformer Cooling 24.449 9.780 2,5 36.643 38

2 Optimizarea regimului trafo servicii interne T11 50 441 0,1 2.705 882

3 Smart Waste Heat Recovery 50.000 10.017 5,0 12.575 14

4 Platforma software online management energetic SI 10.030 3.459 2,9 11.576 32

5 Conditionare nivel tensiune alimentare SI 2.323 749 3,1 2.358 29

TOTAL recomandat / AN 86.852 24.446 3,6 65.859 24,1

21
 Economiile estimate pentru soluţiilor propuse la Statia 1

409 MWh
44,7 %

506,3 MWh
55,3 %

Economiile estimate Consumul de energie după implementarea măsurii

22
Pachete soluţii eficienta
evaluate la nivel total
servicii interne operator
transport energie
electrica

23
 Pachet soluţii eficienţă – contur energetic

Economii generate – câştig obţinut

Staţii de transformare – servicii interne
[MWh/an] [tone CO2] [euro/an]
1. Platformă software ME servicii interne 3.490 712 219.870
2. Smart Transformer Cooling 9.880 2.015 622.440
3. Smart Waste Heat Recovery 5.724 1168 360.360
4. Retrofit prin tehnologie LED şi automatizare iluminat 2.080 424 131.040
5. Condiţionare nivel de tensiune servicii interne 666 136 41.960

6. Aport surse regenerabile pentru autoconsum 4.556 929 1.830.600

TOTAL recomandat / AN 26.396 5.384 3.206.270

Impact generat pe 5 ANI 131.980 26.920 16.031.350

24
 Indicatori fezabilitate economica

Valoarea Valoarea PSR VNA RIR

Soluţii propuse - electric investiţiei economiei
[euro] [euro/an] [ani] [euro] [%]

Platformă software ME SI 671.000 219.870 3,1 702.503 29,6

Smart Transformer Cooling 1.551.000 622.440 2,5 2.337.313 37,9

Smart Waste Heat Recovery 2.164.000 360.600 6 88.628 9,0

Iluminat LED şi automatizare 891.072 131.040 6,8 -72.480 6

Condiţionare nivel de tensiune 126.000 41.960 3,0 136.119 30,2

Aport surse regenerabile pentru SI 17.617.500 1.830.600 9,6 6.181.947 -1,3

TOTAL recomandat / AN 3.206.510

23.020.572 7,2 2.989.863 4,8
TOTAL recomandat / 5 ANI 16.032.550

25
 Potenţial creştere eficienţă servicii interne

32567 MWh 26.396 MWh

55,2 % 44,8 %

Economiile estimate Consumul de energie după implementarea măsurii

26
Impact – energie durabilă

Reducere amprenta carbon:

5384 tone CO2 / an

27
 Detaliere

Plan de acţiuni şi măsuri

28
Implementare soluţie

Smart Transformer

Cooling

29
Implementare Smart Transformer Cooling

30
 Implementare Smart Transformer Cooling
Investiţie Câştig obţinut anual
Soluţie propusă
[euro] [MWh/an] [tone CO2/an] [euro]
Implementare
1.551.000 9.880 2.015 622.440
Smart Transformer Cooling

9880 MWh
17%

49083,3
MWh
83%

Economiile estimate
Consumul de energie după implementarea măsurii
31
Implementare soluţie
Aplicaţie Integrată de
Management Energetic
Servicii Interne

32
1. Vizualizare consumuri energetice în timp real

33
2. Analizați consumurile de energie și costurile aferente
pe diferite aplicații sau perioade de timp

34
3. Realizați o evaluare rapidă a consumului de energie,
prin încadrarea automată într-o bandă / profil de
sarcină

35
4. Evaluați indicatorii de performanță (KPI), stabiliți
tendințe de consum

36
5. Măsurați și Verificați economiile de energie obţinute

Consum fără implementarea

soluţiei de eficienţă energetică

Consum după implementarea

soluției

37
 6. Realizați balanțe energetice și rapoarte automate,
inclusiv pentru raportare, precum și analize comparative
între diferite puncte de consum

38
 Implementare aplicaţie integrată
de management energetic SI
Soluţie propusă Investiţie Câştig obţinut anual
[euro] [MWh/an] [tone CO2/an] [euro]
Implementare
Aplicaţie integrată de management 671.000 3.490 712 219.870
energetic

3490 MWh
5,92 %

Economiile estimate

Consumul de energie
55473 MWh după implementarea
94,08 % măsurii

39
Smart Waste Heat Recovery
de la auto-transformatoare

40
 Smart Waste Heat Recovery
de la auto-transformatoare

Scheme de principiu privind recuperarea de căldură de la un auto-

transformator peste 100 MVA

41
 Condiţionare nivel
de tensiune alimentare
servicii interne

42
Condiţionare nivel de tensiune

43
Retrofit şi automatizare
iluminat în staţiile de
transfomare

44
Surse regenerabile
de energie electrică

45
 Surse regenerabile
de energie electrică
Staţia 1
Soluţie analizată Investiţie Câştig obţinut anual
în Studiu fezabilitate [euro] [MWh/an] [tone CO2/an] [euro]
Parc fotovoltaic în perimetrul staţiei pentru
auto-consum servicii interne şi cu stocare de 1.456.970 554 138,5 34.902
energie

Soluţie propusă SF Investiţie Câştig obţinut anual [euro]

Evitare
Energie Schemă
[euro] daune TOTAL
Parc fotovoltaic în produsă sprijin CV
CNTEE
perimetrul staţiei
pentru auto-consum
servicii interne şi cu
1.456.970 34.902 145.000 44.874 224.776
stocare de energie

46
 Implementare
Sistem standard de
Managementul Energiei
ISO 50001

47
Ce presupune ISO 50001?

ROLURI

STRATEGIE

ANGAJAMENT

EFICIENŢĂ DURABILĂ

48
 Să trecem la operatorii
de distribuție a energiei electrice

49
 Curba orară CPT – 2017 vs. 2018

Un Cluj pe an se pierde în rețelele unui singur

ODC.
50
 Facts and figures

548.301.630 lei necesar investiții

10.946 lei/MWh – rețele electrice

versus

1.063 lei/MWh – industrie

Sursă date: raportări ANRE www.anre.ro

51
 Să începem cu o poveste:

(Cluj, 2005) Profesorul Chindriș

și managementul energiei...

Energia reactivă și bateria

de condensatoare...

Primul audit energetic Bega Minerale...

52
53
Industrie

54
55
Reducere necesar abur prin închiderea radiatoarelor
de la ventilatoare

56
Retrofit iluminat interior pe tehnologie LED + senzori

57
Acționări cu turație variabilă - Demineralizare

58
Piața de energie – reducere dezechilibre

59
Capturi interfețe sistem monitorizare prin POIM 6.2

60
Cogenerare locală – producere distribuită

61
 Facts and figures

943.236.382 lei disponibili

Sub 30% accesați

POIM 6.1, 6.2, 6.3, 6.4

62
Impact

63
64
 48 GWh/an
* Economii de energie generate de Servelect în industrie și clădiri.

35% din proiectele POIM 6.2 si 6.4.

* Anul de referință pentru M&V: 2018.

65
Comunități locale

66
67
Utilizarea energiei

68
 Consumuri anuale clădiri publice – 2017

Indicatori
Tip clădire/ consumatori Consum energie electrică Consum energie
(MWh/an) termica (MWh/an)
Clădiri administrative 493 1.122
Unitati sanitare 519 3.582
Clădiri social culturale 70 1.182
Educatie şi invatamant 861 8.410
Baze sportive 238 387
Asistenta sociala 34 471

TOTAL 2.215 15.522

Costul energetic TOTAL este de peste 4.000.000 lei / 3,8%
Balanța electroenergetică
a Municipiului Cluj
 Cluj-Napoca – 2016
Un oraș cu peste 350.000 locuitori
No. Utilizatori de energie Consum [MWh/an] Pondere
1 Industrie 66.000 9,7%
2 Cladiri comerciale 50.612 7,4%
3 Compania de apă 39.770 5,8%
4 Universități 18.356 2,7%
5 Clădiri publice - școli, grădi etc. 88.844 13%
6 Iluminat public
27% 10.783 1,6%
7 Regia Autonomă de Termoficare 12.269 1,8%
8 Transport public electric 13.048 1,9%
9 Consumatori casnici și alții 453.744 54,6%
Total 682.017 100%
Clădiri

73
Palatul Parlamentului
În interiorul clădirilor...
Calitatea aerului
interior

76
 Prin eficienţă energetică în clădiri înţelegem:
Izolaţie termică + HVAC + iluminat + regenerabile + măsurare

Calitatea Confort Aport

aerului termic optim de
interior adaptat lumină
… prin sisteme … prin zonare ... conform
de ventilaţie şi senzori standardelor

77
Broșuri și autocolante
79
80
 524.365.304 lei accesați

Renovări majore de clădiri publice

POR 3.1.b, 4, 10
PNDL
Fonduri proprii
81
SACET-urile

82
Rolul SACET-urilor în contextul tranziției
către clădiri nZEB
Avem:
Consumatorul vulnerabil – sărăcia energetică

Imposibilitatea unei gospodării

de a-și asigura confortul
și serviciile energetice necesare
la costuri accesibile.
SACET este vulnerabil – dependent de subvenții?

Imposibilitatea SACET-urilor de a asigura

termoficarea fără susținerea consumatorilor
vulnerabili și fără finanțare suplimentară din bugetul
local / central?
 SACET – surse regenerabile de energie

• Captatoare termice solare – distribuite PT / CT

• Stocare termică excedent din eolian și fotovoltaic
• Cogenerare cu concentratoare solare
• Surse geotermale
• Biogaz din rampa de deșeuri
• Valorificare energetică nămol uscat din epurare
 SACET-ul se poate transforma în SADET ?
Sistem de Alimentare Descentralizat cu Energie Termică

... Prin transformare PT-uri în CT-uri (uCHP)

Schimbare de paradigmă?
 SACET-ul poate deveni un furnizor integrat?

... de confort!

... de eficiență energetică (ofertă robineți termostatați etc.)

... de utilități (energie termică, energie electrică)

... de securitate, la nivel național prin eficiență energetică.

Schimbare de paradigmă?
Educare și instruire

89
 1
MEnS-nZEB project

Post-graduated courses for over 150 architects and engineers (2017)

www.mens-nzeb.eu
Post-graduate course for ANRE
Energy Managers

2018
Cluj-Napoca

91
Cercetare aplicată

92
 2

Demand Response in Blocks

of Buildings
https://www.dr-bob.eu/

93
 Opportunity

Romanian Demand Reponse

potential market

≈ 100 M Eur/year
 3
eDREAM – A novel blockchain based
Demand Response
decentralized ecosystem
https://edream-h2020.eu/

95
 4
RE-COGNITION REnewable COGeneration and
storage techNologies IntegraTIon for energy
autONomous buildings

96
 TUCN buildings as demo site

Implement PV generation, electricity and heat storage,

use the existing BEMS and perform automated cognitive energy

management actions.
 5
E-LAND
Integrated multi-vector management system
for Energy isLANDs

https://elandh2020.eu

This project has received funding from the European Union’s Horizon
2020 research & innovation programme under grant agreement n°824388.

98
 Multi-vector tools
dedicated to energy prosumers

Enhance the involvement of local energy consumers and producers

and test new business models.
 6

SMEmpower Efficiency
A holistic framework for Empowering SME's
capacity to increase their energy efficiency

This project has received funding from the European Union’s Horizon
2020 research & innovation programme under grant agreement n°847132.

100
 7

This project has received funding from the European

Union’s Horizon 2020 research and innovation
programme under Grant Agreement No. 785033.

CoME EASY
Synchronising EEA certification
instruments to other EU initiatives like
CoM about energy and climate policies
to accompany more and more tuned
municipalities in their 2030 performance
 Facts and figures

• Implicări în proiecte de cercetare în domeniul

eficienței energetice, cu un buget alocat de
19.053.352 lei, cota partenerilor români;

• Demonstrate soluții și instrumente inovative,

care generează business și valoare adăugată.
 Soluții finanțare
eficiență energetică

105
Richard G. Lubinski – Think Energy
106
 Financing solutions

✓ POIM 6.1 EU Biomass / Geothermal systems

✓ POIM 6.2 EU Energy monitoring systems up to 200.000 Euro

✓ POIM 6.4 EU Cogeneration up to 15.000.000 Euro

✓ Romanian Fund for Energy Efficiency – loans

✓ ESCOs – EPC – www.escorom.ro

107
Romanian Fund for Energy Efficiency
FREE
www.free.org.ro

108
FREE projects

ESCO
Recunoașterea
rezultatelor

110
Best European Energy Service Project
granted to
Technical University of Cluj-Napoca &
Cluj-Napoca City Municipality
by EU EESA in Brussels – February 2019
 Institutional Energy Management Award
granted to
Technical University of Cluj-Napoca & Cluj-Napoca City Municipality
by Association of Energy Engineers (AEE) on World Energy Engineering
Congress
O parte din soluțiile implementate de către Servelect

113
 “Eficienţa energetică
poate fi unul dintre proiectele
de ţară ale României”
(CME-CNR)
 CURS DE
AUDI T
ELECTROENERGETIC

Șef.Lucr.dr.ing. Felicia Băloi

 FLUX TEHNOLOGIC

REPREZINTĂ: Succesiunea operațiilor tehnologice prin care trec

materiile prime, materialele, semifabricatele, subansamblele etc. în
procesul de fabricație a unui produs sau de execuție a unei lucrări.

Fluxul tehnologic se determină în cadrul elaborării planului general

de organziare a intreprinderii industriale.
 FLUX TEHNOLOGIC

de tip orizontal (ce se pot

realiza în trei variante:
longitudinal, transversal și mixt)

În funcție de soluțiile
adoptate, se cunosc trei
tipuri de fluxuri de tip vertical
tehnologice:

de tip mixt (orizontal-vertical)

Fluxul tehnologic este un concept, o idee.

În realitate, el este o mică componentă a ceea ce se numește

tehnologie de producție sau proces tehnologic.

Fluxul tehnologic nu este schița care este prezentată pentru

autorizare și nici amenajarea constructivă a unității de producție.
Fluxul tehnologic poate fi pur și simplu o schemă logică, simplificată a
procesului tehnologic, secvențializată pentru o anumită etapă a
conceptului teoretic al procesului de producție.
 O idee esențială a fluxului tehnologic este: tot
ceea ce este simplu este eficient și este ușor de
respectat.

• să fie simplu;
• să nu fie scump;
• să permita angajaților să lucreze repede, eficient, fără pierderi chiar în condiții
de stres ridicat;
• să permită realizarea de produse sigure, indiferent de factorul uman, de risc și

6 princii pentru să elimine punctele critice pe cât posibil;

• să poată fi ușor reconfigurat în cazul în care se extinde sau se schimbă
un flux tehnologia;

tehnologic optim: • să reflecte volumul de producție corelat cu timpii de producție.

 Fluxul tehnologic se
reprezintă prin:

prin scheme tehnologice, care

scheme logice, care conțin
succesiune în timp a operațiilor
procesului tehnologic,
inscripționate în dreptunghiuri sau
alte simboluri
reprezintă succesiune utilajelor
(notate convențional prin
simboluri) corespunzătoare
operațiilor prin intermediul cărora
se realizează procesul tehnologic
Flux tehnologic reprezentat printr-o schemă
logică
Flux tehnologic reprezentat printr-o schemă
logică
Flux tehnologic reprezentat printr-o schemă
logică detaliată
Flux tehnologic reprezentat prin succesiuni de
echipamente
Flux tehnologic reprezentat prin succesiuni de
utilaje
Flux tehnologic reprezentat prin succesiuni de
imagini grafice
Flux tehnologic reprezentat prin succesiuni de
imagini grafice
Pierderi în ciclul fluxului tehnologic
 Optimizarea fluxului tehnologic

Flux întrerupt

Flux continuu
 CURS DE
AUDI T
ELECTROENERGETIC

Șef.Lucr.dr.ing. Felicia Băloi

 Bilanț energetic

REPREZINTĂ: metoda sistematică de urmărire şi contabilizare a

fluxurilor energetice.

În sistemele industriale şi în instalaţii bilanţul

energetic serveşte la verificarea conformităţii
rezultatelor funcţionării cu datele de referinţă.
 Bilanț energetic

Este o formă practică de exprimare a principiului conservării

energiei şi pune în evidenţă egalitatea între energiile intrate şi cele
ieşite din conturul analizat pentru o anumită perioadă de timp.

Energiile intrate

= Conservarea
energiei

Energiile ieșite
 Bilanț energetic

Energiile ieşite din conturul bilanţului se compun din energiile

sub orice formă folosite în mod util şi pierderile de energie

Energiile intrate

= Pierderi de
energie

+
Energiile folosite
în mod util
 În mod convenţional, sunt
considerate energie utilă
următoarele:

• pentru acţionările electrice: diferenţa dintre energia absorbită din

reţea şi suma cantităţilor reprezentând pierderile electromagnetice şi
mecanice în electromotorul şi mecanismul antrenat;

• pentru acţionările mecanice: energia echivalentă lucrului mecanic la

arborele maşinii de acţionare;

• pentru acţionările mecanice ale generatoarelor electrice: energia la

bornele generatorului minus energia consumată de serviciile proprii ale
grupului;

• pentru generatoarele de abur: energia conţinută de aburul debitat în

conductă, mai puţin energia echivalentă absorbită de serviciile proprii ale
generatorului de abur;
 În mod convenţional, sunt
considerate energie utilă
următoarele:

• pentru elementele de reţea electrică (transformatoare, linii, bobine de

reactanţă etc.): energia la bornele aval ale elementului considerat;

• pentru iluminatul electric: energia fluxului luminos util (se preia din
manuale, prospecte, buletine de încercare etc.);

• pentru procesele de transformare a energiei: energia obţinută după

transformare

• pentru procesele de sudură electrică, de electroeroziune, de

acoperiri metalice ş.a.: energia la bornele de alimentare a electrozilor;
 În mod
convenţional sunt
considerate
pierderi de
energie
următoarele:

• căldura conţinută de resursele energetice refolosibile la ieşirea din

proces, respectiv din instalaţiile de recuperare (dacă există);

• energia electrică pierdută prin efect Joule, efect Corona, ca şi

pierderile electromagnetice şi mecanice ale motoarelor.
 ±2,5%, în cazul bilanţurilor în care
principalele mărimi sunt
determinate prin măsurători directe
Eroarea maximă
(neînchiderea bilanţului) (metoda recomandată)
admisă pentru toate tipurile
de bilanţ energetic, trebuie
să fie inferioară următoarelor
valori ±5%, în cazul bilanţurilor în care
unele mărimi nu pot fi măsurate
direct, dar pot fi deduse cu
suficientă precizie prin măsurarea
altor mărimi (determinare indirectă).
 Bilanțul real

Se elaborează operând
cu cantităţi de energie
măsurate, completate cu
valori calculate analitic.

Se recomandă ca în timpul
probelor de bilanţ încărcarea
să fie egală, sau foarte
apropiată de cea nominală.

Constituie baza pentru

evaluarea potenţialului
de resurse energetice
refolosibile.
se elaborează ia în considerare
de fiecare efectul implementării
Bilanțul
dată când se măsurilor de creştere
elaborează şi optimizat a eficienţei
bilanţul real identificate prin
analiza bilanţului real
 Determinarea mărimilor necesare elaborării bilanţului se va
face pe baza măsurătorilor directe; în cazul când o mărime nu poate
fi determinată direct, dar poate fi dedusă cu suficientă precizie prin
măsurarea altor mărimi, se admite să se aplice metoda
determinărilor indirecte.

Unele elemente ale bilanţului pot fi neglijate, dacă determinarea lor

comportă dificultăţi apreciabile şi reprezintă mai puţin de 1% din
totalul energiei intrate sau ieşite; aceste elemente intră în poziţia
“necorelarea bilanţului”, care nu poate depăşi limita de 2,5% din
totalul energiei intrate.
 Bilanțuri electroenergetice

După felul de energie,

bilanțurile energetice se
clasifică astfel:

Bilanțuri termoenergetice

La elaborarea bilanţurilor energetice este obligatorie utilizarea

Sistemului Internaţional de unităţi de măsură

Elementele bilanţului se vor prezenta:

atât sub formă de tabel cât şi ca diagramă Sankey.
 Bilanţul
electroenergetic se
elaborează diferenţiat
pentru următoarele
tipuri de echipamente
şi instalaţii:

elemente receptoare
de reţea electrice
 acţionări electrice - motorul electric
de antrenare şi instalaţia antrenată:
moară, bandă rulantă, pompă,
compresor, maşini unelte;

procese electrotermice: încălzire

Prin receptor electrică cu rezistoare, încălzire cu arc
electric se electric, încălzire cu inducţie
înţelege electromagnetică, încălzire cu radiaţii
infraroşii, împreună cu incinta încălzită;
ansamblul
echipamentului
electric şi
tehnologic:
procese de electroliză.
 linii electrice

transformatoare

bobine de reactanţă
Prin elemente
de reţea se instalaţii de compensare a
factorului de putere
înţeleg:

instalaţii de filtrare – simetrizare

Bilanţul electroenergetic pe un
contur dat presupune:

măsurarea cantităţilor de energie electrică

activă intrate în contur pe perioada de
referinţă;

determinarea prin calcul (pe baza

măsurării puterii, sau a măsurării
simultane a curentului, tensiunii şi
factorului de putere) a pierderilor de
energie;

stabilirea cantităţilor de energie

absorbite util, ca diferenţă a celor două
valori precedente.
 Ecuația de bilanț energetic a unui contur
aferent unui tablou de forță, este de forma:

Ei  Eu  Eag  E L
Ei – energia intrată în contur;

Eu – energia utilă;

Eag – total pierderi de energie în agregate, echipamente și instalații (consumatori);

EL – total pierderi de energie în cablurile de alimentare a conturului.

 De asemenea, ecuația de bilanț energetic
a unui contur aferent unei instalații de iluminat,
este de următoarea formă:

Ei  Eu  Eil  Eb  El

Ei – energia intrată în contur;

Eu – energia utilă;

Eil – pierderi totale de energie în instalația de iluminat;

Eb – pierderi totale în balastul electromagnetic;

El – pierderi totale de energie în cablurile de alimentare ale conturului.

 La transformatoarele de putere, ecuația de
bilanț scrisă pentru energie activă, este de
forma următoare:

Eu   Et

Eu – energia utilă tranzitată prin transformatorul de putere

necesară alimentării cu energie electrică a consumatorilor de
joasă tensiune;

ΔEt – pierderile totale de energie electrică în transformatorul de

putere.
 CALCULUL COMPONENTELOR DE
BILANT (EXPRESII ANALITICE,
FORMULE DE CALCUL)

Energia utilă este dificil de calculat sau de măsurat direct

datorită:

 regimului dinamic al utilajelor,

 diversității constructive a utilajelor,

 imposibilității decuplării motorului de agregatul acționat (pompă), etc.

În aceste condiții și în conformitate cu
prevederile Ghidului de elaborare și
analiză a bilanțurilor energetice, energia
utilă se poate calcula ca diferență între
energia intrată în contur și totalul pierderilor
de energie.

Energiile intrate în contur

=
- Pierderi totale de
energie

Energiile folosite
în mod util
 Pierderile de energie, în cazul
acționărilor electrice, pot fi clasificate
în următoarele categorii semnificative:

 electrice, în înfășurările motoarelor;

 electrice, în circuitul magnetic al acestor motoare;

 electrice colaterale, în instalațiile de iluminat;

 mecanice, în motoarele de antrenare;

 mecanice în mecanismele mașinilor.

 Așa cum este specificat și în paragraful 4.1 din Ghidul de elaborare și
analiză a bilanțurilor energetice, pentru motoarele asincrone având rotorul în
scurtcircuit determinarea pierderilor electrice în fierul mașinii este foarte
dificilă, chiar și în regim uniform de funcționare.

Efectuarea unor încercări specifice, aplicate doar motoarelor de

antrenare nu se justifică, datorită necesității demontării utilajelor și separării
motorului de utilajul acționat.

În aceste condiții, se poate utiliza modelul matematic simplificat

pentru determinarea randamentului motorului asincron funcție de gradul
său de încărcare.
 Conform acestui model matematic, randamentul unui
motor asincron, având un anumit randament nominal, are o
dependență funcție de gradul de încărcare cu putere activă
conform celei date de curbele prezentate în Figura de mai jos.
 În conturul de bilanț aferent unui tablou de forță sunt
mai multe categorii de consumatori, de la motoarele electrice
și până la consumatori practic pur rezistivi.

Datorită ponderii mari a energiei consumate de motoare electrice, în raport cu

aceea consumată de alte categorii de consumatori din liniile de producție (mai puțin
iluminatul), o posibilă soluție de abordare a calculului de bilanț pentru aceste situații este
aceea a considerării tuturor consumatorilor aferenți unui tablou de forță ca fiind un motor
echivalent.
 Gradul de încărcare cu putere activă (ßp)
se calculează cu o relație de forma:

PA
P 
PAn
PA – puterea activă absorbită la o încărcare
oarecare;

PAn – puterea activă absorbită în regimul de

sarcină nominală.
 Randamentul mașinii echivalente poate
fi calculat cu relația:

 P  A
 ech 
 p  B
coeficienții Aη si Bη sunt indicați în Tabelul de mai jos:

Coeficienții din expresia randamentului

ηn Aη Bη
0.960 0.0309 1.0000
0.950 0.0314 1.0100
0.940 0.0371 1.0140
0.930 0.0379 1.0250
0.920 0.0388 1.0350
 Factorul de putere corespunzător unei anumite
încărcări a mașinii echivalente poate fi calculat cu o
relație de forma:

p
cos  
A   p  B
în care coeficienții Aφ şi Bφ sunt dați, de asemenea, în Tabelul de mai jos.

Coeficienții din expresia factorului de putere

cosφ Aφ Bφ
0.91 0.155 0.944
0.90 0.167 0.944
0.89 0.181 0.943
0.88 0.196 0.941
0.87 0.202 0.948
 Factorul de putere poate rezulta însă din măsurători,
astfel încât poate fi determinat gradul de încărcare cu putere
activă (funcție de cos()) utilizând o relație de forma:

A  cos
p 
1  B  cos
Pentru un randament nominal dat al mașinii electrice echivalente (ηn)
pot fi determinați coeficienții Aη şi Bη şi, prin urmare, poate fi calculat
randamentul mediu al mașinii electrice echivalente.

Odată cunoscut acest randament și puterea absorbită de mașina

echivalentă, poate fi calculată suma pierderilor electrice și mecanice în
mașina echivalentă.
 Evident, în aceste pierderi vor intra și pierderile de
energie pe cablurile prin intermediul cărora se alimentează
utilajele dintr-un anumit tablou de forță.

Având în vedere faptul că pierderile pe aceste cabluri sunt

nesemnificative, în raport cu celelalte pierderi, precum și faptul că într-o
linie de fabricație poziția unor mașini se poate schimba, funcție de produsul
fabricat la un moment dat, schimbându-se astfel și lungimea relativă a
cablurilor de alimentare, aceste pierderi pot fi considerate ca făcând parte
din pierderile generale ale mașinii echivalente.

Evident, în aceste calcule, nu vor intra și pierderile pe cablul (sau

pe cablurile) de alimentare cu energie a tabloului de forță.
 Randamentul global al agregatului echivalent
se calculează cu ajutorul unei relații de forma următoare:

 tf   ech   mec
ηech – randamentul mașinii electrice echivalente (motor asincron), la
sarcina la care acesta funcţionează (grad de încărcare cu putere activă);

ηmec – randamentul mecanic al mecanismelor utilajului echivalent.

 Conform celor menționate anterior, pierderile de
energie în agregatul echivalent, imaginat ca unicul
agregat alimentat dintr-un tablou de forță, rezultă de
următoarea formă particulară:

Eag  1  tf  Ecag [kWh]

în care Ecag este energia consumată de agregatul echivalent alimentat

dintr-un tablou de forță, energie care este efectiv măsurată.
 În același timp, pentru a ține seama de variația valorilor mărimilor
electrice, poate fi introdus în calcule şi un factor de formă al curbei
curentului, puterilor active și reactive, respectiv a factorului de putere.
În aceste condiții, în relațiile anterioare vor fi utilizate următoarele
mărimi:

E cag  k fEa  E amed [kWh] E r  k fEr  E rmed [kVarh]

cos   k f cos  cos  med

kfEa, kfEr, kfcosφ - factorii de formă pentru energie activă, reactivă şi pentru factorul de
putere;

Eamed şi Ermed - valorile medii ale energiei active şi reactive absorbite, pe durata de
referință asociată bilanțului;

cosφmed -factorul de putere mediu, pe durata de referință asociată bilanțului.

 Factorii de formă se calculează cu relațiile:

n n
 ai
E 2

i 1
 ri
E 2

k fEa  n  n k fEr  n  i 1

E
n

i 1
ai
E
i 1
ri

 (cos
i 1
 ) 2
i

k f cos  n  n

 (cos )
i 1
i

în care n este numărul de intervale egale de măsurare.

 Valorile medii ale mărimilor electrice măsurate
se calculează cu relaţii de forma:
n n

E ai E ri

E amed  i 1 [kWh] E rmed  i 1

[kVarh]
n
n n

 (cos ) i
cos med  i 1

n
În toate relaţiile anterioare Eai, Eri şi cosφi reprezintă valori medii
calculate pe intervalele de eşantionare la care au fost setate aparatele de
măsură – analizorul de reţea electrică trifazată şi regimuri tranzitorii, modelul
Chauvin Arnoux – Qualistar CA 8334
 Pierderile electrice în cablurile de alimentare a tablourilor de
forţă se calculează, conform metodologiei indicate în Ghidul de elaborare şi
analiză a bilanţurilor energetice, în funcţie de valoarea curentului mediu
absorbit de instalaţiile din contur şi de factorul de formă a curentului.
Relaţia de calcul este de forma:

E L  3  k  I 2
f
2
med  RL    10 3
[kWh]

notaţiile având următoarea semnificaţie:

τ – reprezintă durata de referinţă asociată bilanţului = o oră;

kf – factor de formă al curentului, care poate fi calculat cu relația
următoare:
 n

I mp E
i 1
2
ai

kf   n n
Im
E
i 1
ai

Imp – valoarea medie pătratică a curentului măsurat la capătul

alimentat al liniei;

Im – valoarea medie a curentului măsurat la capătul alimentat

al liniei;

n – numărul de intervale egale la care se face citirea curentului;

Imed – curentul mediu absorbit de instalațiile din conturul
unui tablou de forță, valoare care se calculează cu o relație
de forma:

( Eamed ) 2  ( Ermed ) 2
I med  [A]
3 U 

U – reprezintă valoarea tensiunii de linie;

RL – rezistenţa liniei electrice de alimentare a unui tablou de forţă, ce poate fi

calculată cu o relaţie de forma:

R L  Rsp  L [Ω]
Rsp – rezistenţa specifică corespunzătoare tipului de cablu utilizat [Ω/km];

L – lungimea cablului de alimentare [km].

 Randamentul global al echipamentelor alimentate dintr-un
tablou de forță poate fi calculat cu o relație de forma următoare:

Eu
 gTF 
Ei
 CURS DE
AUDI T
ELECTROENERGETIC

Șef.Lucr.dr.ing. Felicia Băloi

 O lucrare de audit energetic are structura următoare

Definirea conturului;

Caracteristicile tehnice ale principalelor agregate şi instalaţii conţinute în contur;

Schema fluxului tehnologic;

Prezentarea sumară a procesului tehnologic (parametrii tehnici şi/sau economici);

Stabilirea unităţii de referinţă asociate bilanţului (oră, ciclu, an, şarjă, tonă);

Aparate de măsură folosite, caracteristici tehnice şi clasa de precizie;

Schemă şi puncte de măsură;

Fişă de măsurători;
 O lucrare de audit energetic are structura următoare

Ecuaţia de bilanţ;

Calculul componentelor de bilanţ (expresii analitice, formule de calcul);

Tabelul de bilanţ şi diagrama Sankey;

Bilanţul optimizat;

Plan de măsuri şi acţiuni pentru creşterea eficienţei energetice;

Calculul de eficienţă economică a principalelor măsuri stabilite;

Calculul elementelor de impact asupra mediului.

 Diagrama Sankey

Diagramele Sankey poartă numele căpitanului

irlandez Matthew Henry Phineas Riall Sankey, care a
folosit acest tip de diagramă în 1898 într-o figură clasică
care arată eficiența energetică a unui motor cu aburi.
 Diagrama Sankey

Una dintre cele mai faimoase diagrame Sankey este Harta lui Charles
Minard a campaniei ruse a lui Napoleon din 1812. Este o hartă de flux, care
suprapune o diagramă Sankey pe o hartă geografică. A fost creată în 1869, deci
este de fapt anterioară „primei” diagramei Sankey din 1898 a lui Sankey.
 Diagrama Sankey

De-a lungul timpului, a devenit un model standard

folosit în știință și inginerie pentru a reprezenta echilibrul de
căldură, fluxurile de energie, fluxurile de materiale și, din
anii 1990, acest model vizual a fost utilizat în evaluarea
ciclului de viață al produselor.
 Diagrama
Diagrama Sankey
Sankey
Este un tip de diagramă de flux în care lățimea
săgeților este proporțională cu debitul.
Energie intrată în conturul de bilanţ

Pierderi 1
2%

Pierderi 2
23 %

Energie utilă
75 %
 Diagrama
Diagrama Sankey
Sankey

Într-o diagramă Sankey pot

să fie reprezentate mai
multe fluxuri simultan,
folosindu-se culori diferite:
 Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a creat o
aplicație web interactivă Sankey care detaliază fluxul de energie
pentru întreaga planetă. Utilizatorii pot selecta anumite țări,
puncte de timp din 1973 și pot modifica dispunerea diferitelor
fluxuri în diagrama Sankey:
Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (EUROSTAT), a
dezvoltat un instrument web Sankey interactiv pentru a
vizualiza datele energetice prin intermediul diagramelor
de flux. Instrumentul permite construirea și personalizarea
diagramelor având diferite opțiuni (țară, an, combustibil,
nivel de detaliu).
 Tab. Diagrama Sankey pentru bilanţul electroenergetic real orar
Nr. crt. Mărimea Simbol UM Valoare
Energie utilă la agregate (motorul
1 Eu [%]
echivalent)

2 Pierderi electrice şi mecanice în agregate ΔEech [%]

3 Pierderi în cablurile de alimentare ΔEc [%]

https://www.ifu.com/en/e-sankey/features/
 Îndrumător,
Șef lucr. dr. ing. Bogdan Constantin Neagu
1 . Fondul de clădiri
2 . Cadrul legislativ în domeniul eficienței energetice
3 . Certificate energetice ale clădirilor
4. Exemple de proiecte pentru clădirile de birouri
5. Construcții sustenabile și modele de standarde
energetice
6. Studiu de caz
 Cadrul legislativ în domeniul
eficienței energetice
 Directiva nr. 2012/27/UE privind eficiența energetică
 Directiva nr. 2009/28/UE privind promovarea utilizării
energiei din surse regenerabile
 Directiva nr. 2010/31/UE privind
performanța energetică a clădirilor

 Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a

clădirilor
Exemple de proiecte pentru clădirile
de birouri

 Proiectul ENTRANZE
 Proiectul nZeb
 Proiectele SAVE
 Proiectul nZeb
Prima clădire cu consum aproape zero din România
 Construcțiile sustenabile și modele
de standarde energetice
Standarde energetice:

1. Standardul BREEAM (BRE Environmental

Assessment Method);
2. Standardul LEED (Leadership in Energy and
Environmental Design);
3. CASBEE (Comprehensive Assessment System for
Built Environment Efficiency).
 Construcțiile sustenabile
Prima clădire verde din România, Multiinvest Busines
Center, Târgu-Mureș
Studiu de caz – Perfomanța energetică a
clădirii de birouri UBC3, Palas

 Clădirea de birouri supusă studiului este situată în

Iaşi.
 Studiul s-a realizat în luna mai 2015.
 Clădirea aleasă este UBC3 (United Business Center 3),
Palas Iași.
 Clădirea UBC 3, Palas
 UBC3 face parte din ansamblul clădirilor de birouri
United Business Center - Iași Offices
 Clădirea UBC 3, Palas
 Clădirea prezintă șase etaje împarțită astfel:
1. Parter – intrarea principală (accesul se realizează pe
bază de cartelă);
2. Etajele 1, 2, 6 – prezintă 3 camere, fiecare camera
având propria baie, bucătăria fiind comună , una la
fiecare etaj (la etajul 6 este camera liftului);
3. Etajele 3, 4, 5 – prezintă 2 camere, fiecare camera
are propria bucătărie, dar este o singură baie pe etaj.
 Clădirea UBC 3, Palas
 Fiecare nivel are un program de lucru diferit. Cei de la
etajele 1, 2 , 6 lucrează într-un singur schimb de 9 ore
de luni până vineri, iar cei de la etajele 3, 4, 5 lucrează
în două schimburi, 17 ore de luni până vineri.

 Pentru a calcula consumul de energie (W) pentru

fiecare echipament se foloşeste următoare a formulă:
 Consumul energetic
 Etajul 1 + Etajul 2
Este un singur agent comercial la aceste două etaje.
Consumul total pentru primul și al doilea etaj într-o
lună este de 3012,4 kWh/lună.

Etajul 6
Consumul total pentru al șaselea etaj într-o lună este
de 739 kWh/lună.
 Consumul energetic
 Etajul 3
Consumul total pentru al treilea etaj într-o lună este
de 1618 kWh/lună.

 Etajul 4 + Etajul 5
Este un singur agent comercial la aceste două etaje.
Consumul total pentru cele două etaje este de 3588
kWh/lună.
 Consumul energetic

 Consumul final pentru întreaga clădire pentru luna

mai 2015 este de:

Wt = 3012,4 + 739 + 1618 + 3588 + 1092 =

10049,4 kWh/lună => 5422 lei/lună
 Soluţii de eficientizare
1. Utilizarea corpurilor de iluminat SCHREDER
5102
 Prețul unui produs este de 300 lei.
 Calcul DIALUX
 Proiect 1 – ÎNAINTE DE EFICIENTIZARE
 Fluxul luminos (lampă) : 6700 lm
 Puterea lămpii: 90.0 W
 u0: 0.590
 Emin / Emax: 0.491
 Calcul DIALUX
 Proiect 2 – DUPĂ EFICIENTIZARE
 Fluxul luminos (lampă): 2700 lm
 Puterea lămpii: 38.0 W
 u0: 0.623
 Emin / Emax: 0.641
 Soluţii de eficientizare
2. Înserarea unui sistem BMS - TAC VISTA

Cu ajutorul lui se va reduce consumul de energie

electrică consumată în special de către aparatele electronice,
instalaţia de climatizare şi instalaţiile de iluminat.

Prețul acestui echipament este de 20000 lei.

Sistemul BMS TAC VISTA
 Soluţii de eficientizare

 Consumul total de energie

Wt = 2493,8 + 623 + 1350,4 + 3012,4 + 819 =
8298,6 kWh/lună
 Recuperarea investiției
Recuperarea investiţiei se calculează cu ajutorul
formulei:

 Cu ajutorul acestor metode am reuşit să economisim:

W = 10049,4 - 8298,6 = 1750,8 kWh
1750,8 kWh => 945 lei

 Recuperarea investiţiei se va realiza în 43 luni.

 Standardul BREEAM
Pentru a clasifica clădirea studiată din punctul de
vedere al perfomanței energetice, de mediu după
implementarea metodelor de îmbunătățire se va utiliza
standardul BREEAM.
Standardul BREEAM
 CURS DE
AUDI T
ELECTROENERGETIC

Șef.Lucr.dr.ing. Felicia Băloi

 Schema electrică monofilară a rețelei de distribuție

m.t.

Trafo 1 Trafo 2
Cuplă
longitudinală

j.t. j.t.

Cons 1 Cons 2 …Cons n Cons 1 Cons 2 …Cons n

 Schema electrică monofilară a rețelei de distribuție

m.t.

Trafo 1 Trafo 2
Cuplă
longitudinală

j.t. j.t.

Cons 1 Cons 2 …Cons n Cons 1 Cons 2 …Cons n

 Schema electrică monofilară a rețelei de distribuție

m.t.

Tab. Diagrama Sankey pentru bilanţul electroenergetic real orar

Trafo 1 Trafo 2
Nr.
Mărimea Cuplă Simbol UM Valoare
crt. longitudinală

1 Energie utilă la agregate (motorul echivalent) Eu [%]

j.t. j.t.
2 Pierderi electrice şi mecanice în agregate ΔEech [%]

3 Pierderi în cablurile de alimentare

Cons 1 Cons 2 …Cons n
ΔEc [%]
Cons 1 Cons 2 …Cons n
 Schema electrică monofilară a rețelei de distribuție

m.t.

Trafo 1 Trafo 2
Cuplă
longitudinală

j.t. j.t.

Cons 1 Cons 2 …Cons n Cons 1 Cons 2 …Cons n

 Diagrama
Diagrama Sankey
Sankey

Energie intrată în conturul de bilanţ

Pierderi în cablurile
de alimentare
∆Ec

Pierderi electrice și
mecanice în motorul echivalent
∆Eech

Energie utilă
Eu
 Determinarea pierderilor de energie electrică
în transformatoare

Pierderile de putere activă într-un transformator se pot

determina cu ajutorul relaţiei:

2
P  P    P  P [kW]
T 0 sc s
P pierderea totală de putere activă în transformator;
T
P pierderea de putere activă în transformator, la funcţionarea sa în gol;
0
P pierderea de putere activă în transformator, la funcţionarea sa în scurtcircuit;
sc
P pierderea de putere activă suplimentară, ce apare în cazul transformatoarelor
s cu răcire forţată (prin măsurători);
 coeficientul de sarcină al transformatorului
Determinarea pierderilor de energie electrică
în transformatoare

Pierderile de putere activă în transformator la funcţionarea în gol se

consideră egale cu pierderile în fier

∆𝑃0 = ∆𝑃𝐹𝑒

Pierderile de putere activă la funcţionarea în scurtcircuit se consideră

egale cu pierderile în cupru

∆𝑃𝑠𝑐 = ∆𝑃𝐶𝑢

Ambele pierderi de putere sunt mărimi de catalog

Parametrii tehnici pentru transformatoare
conforme cu Ordinul ANRE din 29 aprilie
2015, Nr. 75

Sn ΔPo ΔPsc io usc

kVA kW kW % %
63 000 60.000 260.000 0.90 12
40 000 52.000 180.000 1.00 12
25 000 30.000 130.000 1.00 11
16 000 28.000 97.000 1.20 11
10 000 19.000 69.000 1.30 11
6 300 12.400 60.000 2.00 8
4 000 8.900 43.500 2.00 7
1 600 4.35 20.2 2 6
1 000 2.800 13.900 2.00 6
800 2.37 11.59 2.2 6
630 1.920 9.720 2.40 6
400 1.47 6.85 2.65 6
250 1.100 5.040 2.90 6
160 0.89 3.72 3.15 4
100 0.600 2.760 3.30 4
63 0.25 1.35 3.3 4
40 0.185 1.000 3.30 4
25 0.13 0.75 3.3 4
16 0.085 0.465 4.00 4
2 0.008 0.043 0.375 0
Determinarea pierderilor de energie electrică
în transformatoare

Coeficientul de sarcină β se determină cu relația:

𝐼𝑚𝑒𝑑
𝛽 = 𝑘𝑓𝐼 ∙ ∙100 [%]
𝐼𝑛

𝑘𝑓𝐼 − factorul de formă al curentului

𝐼𝑚𝑒𝑑 − intensitatea medie a curentului ce străbate transformatorul

𝐼𝑛 −intensitatea nominală a curentului, pe secundarul transformatorului.

𝑆𝑛
𝐼𝑛_𝑠𝑒𝑐𝑢𝑛𝑑𝑎𝑟 = 𝑘𝑓𝐼 ∙ [A]
3 ∙ 𝑈𝑛_𝑠𝑒𝑐𝑢𝑛𝑑𝑎𝑟
Determinarea pierderilor de energie electrică
în transformatoare

Pierderile de energie electrică activă în transformatoare se

calculează cu relația:

∆𝐸𝑎 = ∆𝑃0 ∙ 𝜏𝑡 + 𝛽2 ∙ ∆𝑃𝑠𝑐 ∙ 𝜏𝑓 + ∆𝑃𝑠 ∙ 𝜏𝑆 [kWh]

𝜏𝑡 − este timpul total de conectare

𝜏𝑓 − este timpul de funcţionare în sarcină

𝜏S − este timpul de funcţionare a instalaţiilor auxiliare de răcire

Determinarea pierderilor de energie electrică
în transformatoare

Pierderi de putere reactivă la mers în gol în transformatoare se

calculează cu relația:

𝑖0
∆𝑄0 = ∙ 𝑆𝑛 [kVAr]
100
Pierderi de putere reactivă la scurtcircuit în transformatoare se
calculează cu relația:

𝑢𝑠𝑐
∆𝑄𝑠𝑐 = ∙ 𝑆𝑛 [kVAr]
100
Determinarea pierderilor de energie electrică
în transformatoare

Pierderi orare de energie

reactivă

∆𝐸𝑟 = ∆𝑄0 ∙ 𝜏𝑡 + 𝛽2 ∙ ∆𝑄𝑠𝑐 ∙ 𝜏𝑓 [kVArh]

Calculul randamentului la transformatoare

𝛽
∙𝑆 ∙𝑘
𝜂= 100 𝑛 𝑓𝐼 ∙ 100 [%]
2
𝛽 𝛽
∙ 𝑆𝑛 ∙ 𝑘𝑓𝐼 + ∆𝑃0 + ∆𝑃𝑠𝑐 ∙
100 100
 Diagrama Sankey finală pe
rețeaua de distribuție
Diagrama Sankey finală

m.t.

Trafo 1 Trafo 2
Cuplă
longitudinală

j.t. j.t.

Cons 1 Cons 2 …Cons n Cons 1 Cons 2 …Cons n

 Diagrama Sankey finală pe
rețeaua de distribuție

Eu ΔEech ΔEc ΔEaT Total energie orară intrată în fiecare contur de trafo
Nr. Crt. [kWh] [kWh] [kWh] [kWh] [kWh]
Tr1 Ei_Tr1 = Eu + ΔEech + ΔEc + ΔEaT
Tr2 Ei_Tr2 = Eu + ΔEech + ΔEc + ΔEaT
Tr3 Ei_Tr3 = Eu + ΔEech + ΔEc + ΔEaT

Trn Ei_Trn = Eu + ΔEech + ΔEc + ΔEaT

Total= Eu_tot ΔEech_tot ΔEc_tot ΔEaT_tot
Total energie orară intrată în contur= Ei_tot= Ei_Tr1 + Ei_Tr2 + . . . +Ei_Trn
 Diagrama Sankey finală pe
rețeaua de distribuție

Energie intrată în conturul de bilanţ Ei_tot [kWh] %

Pierderi în transformatoare ΔEaT_tot [kWh] %
Pierderi în cablurile de alimentare ΔEc_tot [kWh] %

Pierderi electrice şi mecanice în agregate ΔEech_tot [kWh] %

Energie utilă la motoare Eu_tot [kWh] %

 Diagrama Sankey finală pe
rețeaua de distribuție

Energie intrată în conturul de bilanț

Pierderi în transformatoarele
de putere
Pierderi în cablurile
de alimentare

Pierderi electrice și
mecanice în motorul
echivalent

Energie utilă
 Bilanțul anual

Într-un an, 𝜏𝑡 - timpul total de conectare se consideră:

𝝉𝒕 = 𝟖𝟕𝟔𝟎 𝒉
Timpul de funcţionare în sarcină, 𝜏𝑓 poate să fie egal cu 𝜏𝑡 sau mai mic,
dacă există planificate ore de mentenanță la elementele rețelei de distribuție

𝝉𝒇 ≤ 𝟖𝟕𝟔𝟎 𝒉

Elementele de calcul pentru bilanțul anual:

Energie intrată în conturul de bilanţ Ei_tot [MWh] %

Pierderi în transformatoare ΔEaT_tot [MWh] %
Pierderi în cablurile de alimentare ΔEc_tot [MWh] %

Pierderi electrice şi mecanice în agregate ΔEech_tot [MWh] %

Energie utilă la motoare Eu_tot [MWh] %

 CURS DE
AUDI T
ELECTROENERGETIC

Șef.Lucr.dr.ing. Felicia Băloi

 Bilanțul
Bilanțuloptizat
optizat

Bilanţul optim reprezintă situaţia în care energia folosită în

mod util în proces, cât şi pierderile de energie, vor fi reduse până la
limita minimă justificată din punct de vedere tehnico-economic

Energiile intrate

= Pierderi de
energie

+
Energiile folosite
în mod util
 Bilanțul optizat

La baza elaborării bilanţului optim stă analiza bilanţului real

Se analizează posibilitatea de
Se face o analiza îmbunătățire
amănunțită a bilanţului real a proceselor, atât pe linie
energetică,cât și tehnologică

Și astfel rezultă un bilanț

optim
 Bilanțul optizat

Trebuie să conducă la localizarea pierderilor,

Analiza bilanţului real determinarea cauzelor lor, cât şi la măsurile

care trebuie aplicate pentru ameliorarea şi
optimizarea indicatorilor tehnico-economici
Energiile intrate

= Pierderi de
energie

+
Energiile folosite
în mod util
 Bilanțul optizat

Trebuie să conducă scăderea semnificativă a

Analiza bilanţului real energiei utile (şi implicit a energiei intrate)
ceea ce se obţine prin schimbarea tehnologiei
existente cu una modernă
Energiile intrate

= Pierderi de
energie

+
Energiile folosite
în mod util
 Bilanțul optizat

Pe baza concluziilor rezultate

se elaborează auditul energetic
din analiza bilanţului real

care include un plan de măsuri

evidențiate în bilanțul optimizat

Planul de măsuri conține toate măsurile tehnice necesare, atât pe linie

energetică, cât şi pe linie tehnologică, în vederea eliminării sau
reducerii într-o măsură cât mai mare a pierderilor de energie
 Bilanțul optizat

Pentru a putea impune măsuri de eficientizare energetică

se analizează toate echipamentele care determină
mărimile din ecuația de bilanț

Se analizează dacă sunt

Cablurile de alimentare
dimensionate corect (secțiune,
lungime)

Transformatoarele de Se analizează gradul de

distribuție încărcare și regimul de
funcționare

Se analizează dacă sunt sau

Motoarele electrice – principalii nu alese corect și cât de bine
consumatori de energie fiecare motor satisface
electrică cerințele echipamentului
angrenat
 Planul de măsuri

Măsuri fără investiţii (no cost – low cost);

Măsuri cu investiţii modice (cu perioadă simplă

de recuperare mai mică de 5 ani);

Măsuri cu investiţii mari (schimbări tehnologice), care,

de regulă, au perioadă simplă de recuperare a investiţiei mare.
 Planul de măsuri

Măsuri fără investiţii (no cost – low cost);

Măsuri organizatorice: îmbunătățirea conduitei energetice –

evitarea risipei cu energie electrică:

 Stingerea iluminatului acolo unde nu este necesar;

 Deconectarea surselor de încălzire, de ventilație sau de

răcire a spațiilor, pe perioada de neutilizare;

 Deconectarea motoarelor care funcționează în gol;

Toate aceste măsuri scad componenta de bilanț, pierderile de

energie anuale prin agregat cu aprox. 0.5 – 1 %
 Planul de măsuri

Măsuri fără investiţii (no cost – low cost);

Se analizează modul de funcționare a transformatoarelor:

În instalațiile de alimentare unde există câte 2 (sau mai multe)

transformatoare care funcționează în paralel și coeficientul lor de încărcare este
sub 40% se poate indica, acolo unde este posibil din punct de vedere a fluxului
tehnologic, trecerea unui transformator în rezervă caldă (sau rece)

Această măsură scade componenta de bilanț, pierderile de

energie anuale prin transformator cu aprox. 0.2 – 0.3 %
 Planul de măsuri

Măsuri fără investiţii (no cost – low cost);

Se analizează modul de funcționare a motoarelor sincrone:

Acolo unde se constată că sunt motoare sincrone care funcționează în

gol sau la sarcină redusă și pot să fie descărcate, aceste echipamente pot să fie
folosite pentru a compensa puterea reactivă, atât cea inductivă, cât și cea
capacitivă.

Această măsură poate conduce la scăderea componentei de

bilanț, pierderile de energie anuale prin agregate
cu aprox. 0.02 – 0.03 %
 Planul
Bilanțul
deoptizat
măsuri

Măsuri cu investiţii modice se pot realiza:

La iluminatul spațiilor de lucru sau

de depozitare

La optimizarea funcționării
motoarelor
 Planul
Bilanțul
deoptizat
măsuri

La iluminatul spațiilor de lucru sau

de depozitare se poate acționa pentru:

Stabilirea nivelului standardelor pentru iluminat.

Folosirea comenzilor de iluminat: Control automat/manual

Acolo unde culoarea luminii (tenta luminoasă) este importantă, lămpile

cu halide metalice (sărurile metalelor cu halogenii) pot înlocui lămpile cu mercur
sau fluorescente cu reduceri (de consum) de până la 50%,
respectiv lămpi cu tehnologie LED, reducerea consumului fiind considerabilă
 Planul
Bilanțul
deoptizat
măsuri

La iluminatul spațiilor de lucru sau

de depozitare se poate acționa pentru:

Acolo unde culoarea luminii nu este importantă, lămpile cu

tehnologie LED oferă, de asemenea, economii de energie de 60
până la 80% în comparație cu lămpile de înaltă presiune cu sodiu.

Înlocuirea starterelor magnetice cu cele electronice.

Toate aceste măsuri scad componenta de bilanț, pierderile de

energie anuale prin agregat cu aprox. 0.3 – 1 %
 Planul de măsuri

La optimizarea funcționării motoarelor se utilizează

Convertizoarele de frecvență electronice

Echipamente moderne de automatizare care utilizează

convertizoare de frecvenţă electronice
 Planul de măsuri

Convertizoarele de frecvență electronice (statice)

Sunt principial construite din trei etaje integrate logic printr-un circuit de
comandă și control care lucrează conform cu cerințele aplicației

etaj redresor, care este conectat la rețeaua de alimentare

mono/trifazată și care generează la ieșire spre etajul următor
o tensiune de curent continuu, pulsatorie

un etaj intermediar, care are rolul de a filtra tensiunea

pulsatorie de la ieșirea redresorului, care are în
Cele 3 etaje componență un circuit condensator pentru netezirea
ale echipamentului tensiunii continue pulsatorii și un circuit inductiv
(inductivitate) pentru deparazitare de impulsuri
distorsionante

un etaj de conversie din curent continuu în

curent alternativ, care în continuarea etajului
intermediar transformă tensiunea continuă în
tensiune alternativă de amplitudine și frecvență
variabile.
 Planul de măsuri

Convertizoarele de frecvență electronice (statice)

Folosirea convertizoarele de frecvență electronice

(statice) pot conduce la scăderea componentei de
bilanț, pierderile de energie anuale prin agregat cu
aprox. 2 – 3 %
 Planul de măsuri

Măsuri cu investiţii mari

Înlocuirea transformatoarelor cu pierderi mari de putere activă cu

transformatoare eficiente, cu pierderi mici de putere activă;

Compensarea factorului de putere.

 Planul de măsuri

Înlocuirea transformatoarelor cu pierderi mari de putere activă cu

transformatoare eficiente, cu pierderi mici de putere activă;

Acolo unde se constată că la un flux tehnologic la capacitate

maximă coeficientul de încărcare a transformatorului este sub 30% se
poate propune ca măsură de eficientizare, înlocuirea transformatorului cu
unul de putere mai mică

Această măsură scade componenta de bilanț, pierderile de

energie anuale prin transformator cu aprox. 0.01 – 0.03 %
 Planul de măsuri

Compensarea factorului de putere.

Pentru a compensa puterea reactivă cerută de consumatori se

folosesc baterii de condensatoare.

Această măsură scade componenta de bilanț, pierderile de

energie anuale prin transformator cu aprox. 0.02 – 0.03 %

Tot această măsură poate scădea componenta de bilanț,

pierderile de energie anuale prin agregate cu aprox. 0.03 – 0.07 %
 Calculul elementelor de impact asupra mediului

emisiile de SO2 şi NOx (cu efecte

sinergice la scară regională)

emisiile de pulberi – cenuşă

Principalele emisii de poluanţi evacuate
zburătoare (cu efecte la scară
la coşurile de fum ale cazanelor de abur
locală)
şi apă caldă sunt:

emisiile de CO2 (cu efecte la

scară globală).
 Calculul elementelor de impact asupra mediului

Dioxidul de sulf
SO2

 este un gaz incolor, iritant al mucoaselor, cu un miros înțepător și gust acrișor

 gazul este toxic, se dizolvă bine în apă, formând acid sulfuros

 ia naștere prin arderea materialelor fosile ce conțin cca. 4% sulf, ca petrolul și

cărbunele - aceste procese duc la poluarea intensă a mediului, fiind cauza
ploilor acide
 Calculul elementelor de impact asupra mediului

Oxizi de azot
NOx (NO / NO2)

 sunt un grup de gaze foarte reactive, care conțin azot și oxigen în cantităţi
variabile

 monoxidul de azot (NO) care este un gaz

incolor şi inodor;
Principalii oxizi de azot sunt:
 dioxidul de azot (NO2) care este un gaz
de culoare brun-roșcat cu un miros
puternic, înecăcios
 sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea
calităţii apei, efectului de seră, reducerea vizibilităţii în zonele urbane
 se formează în procesul de combustie atunci când combustibilii sunt arși la
temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier,
activităţilor industriale sau producerii energiei electrice
 Calculul elementelor de impact asupra mediului

Dioxidul de carbon
CO2

 este un compus chimic rezultat din oxidarea carbonului, în majoritate cazurilor de

origine organică

 este prezent în atmosferă în concentrația de circa 0,04% și este strict necesar

pentru păstrarea echilibrului biosferei

 este un gaz incolor

 rezultă din arderea combustibililor fosili - în principal a cărbunelui

 este un gaz cu efect de seră important

 Calculul elementelor de impact asupra mediului

Determinarea corectă a emisiilor de poluanţi se realizează pe baza

măsurătorilor efectuate cu aparatură specializată.

În situaţia în care nu se dispune de această aparatură, pentru postevaluări

pe diferite perioade de timp, inclusiv pentru întocmirea inventarelor şi a rapoartelor
statistice, pentru verificări ale încadrării în norme, precum şi pentru elaborarea unor
prognoze, evaluarea emisiilor se face conform “Metodologie de evaluare
operativă a emisiilor de SO2, NOx , pulberi (cenuşă zburătoare) şi CO2 din
centralele termice şi termoelectrice”, indicativ PE – 1001/1994.

Metodologia poate fi aplicată şi de alte unităţi interesate care nu dispun de

metodologii proprii, fiind în concordanţă cu cea folosită în prezent în ţările Uniunii
Europene.

Metoda se bazează pe utilizarea factorilor de emisie.

 Calculul elementelor de impact asupra mediului

Cantitatea de poluant care este redusă în urma măsurilor de

eficientizare a consumului de energie se calculează astfel:

𝑪𝒑𝒐𝒍𝒖𝒂𝒏𝒕_𝒓𝒆𝒅𝒖𝒔ă = 𝑬𝒆𝒄𝒐𝒏𝒐𝒎𝒊𝒔𝒊𝒕ă ∙ 𝑬𝒎𝒊𝒔𝒊𝒊𝒏𝒐𝒙𝒆 ∙ 𝒄𝒇

 𝐸𝑒𝑐𝑜𝑛𝑜𝑚𝑖𝑠𝑖𝑡ă − cantitatea de energie anuală economisită în urma măsurilor de

eficientizare aplicate [MWh]

 𝐸𝑚𝑖𝑠𝑖𝑖𝑛𝑜𝑥𝑒 − cantitatea de noxe emise în funcție de tipul de combustibili [g/MWh]

 𝑐𝑓 − energia electrică achiziționată din producție din România [%]

 Calculul elementelor de impact asupra mediului

În cazul utilizării mai multor tipuri de combustibil, cantitatea

de poluant se determină prin însumarea cantităţilor calculate pentru
fiecare dintre aceştia.

Tip de Emisii de noxe

combustibil SO2 NOx Praf CO2 CH4

[g/MWh] [g/MWh] [g/MWh] [kg/MWh] [g/MWh]

Lignit 2418 703.6 617.7 1145.2 77.5

Păcură 849 872 16 608 22.7
Gaz - 0.71 0.014 401.2 0.28
Calculul elementelor de impact asupra mediului
 Calculul elementelor de impact asupra mediului

Tip Emisii totale de noxe

combustibil SO2 NOx Praf CO2 CH4

[kg] [kg] [kg] [kg] [kg]
Lignit
Păcură
Gaz
Total
 CURS DE
AUDI T
ELECTROENERGETIC

Șef.Lucr.dr.ing. Felicia Băloi

 Bilanțul optizat
Evaluarea eficienței economice

Coef.de TEP
Energie economisită transformare economisiți
[MWh] [tep/MWh] [tep]
Măsura 1
Măsura 2
Măsura 3
Măsura 4
Măsura 5
Total=

Coeficient de transformare: 1 MWh = 0.086 tep

 Bilanțul optizat
Evaluarea eficienței economice

Cost
Energie Energie Valoare Valoare EURO
economisită economisită EURO economisiți
[MWh] [lei/MWh] [lei] [euro]
Măsura 1
Măsura 2
Măsura 3
Măsura 4
Măsura 5
Total= Total=

Valoare euro (curs BNR): 1 euro = 4.87 lei