1.

Noțiune de energie și tipurile ei

Etimologic, cuvântul „energie“ are la bază cuvintele de origine latină „energia“ şi de origine greacă
„enerhia“, care aveau sensul – „activitate“. În termeni fizici, înseamnă abilitatea unui sistem sau obiect de
a funcţiona. Energia este definită ca fiind „capacitatea unui sistem fizic de a efectua lucru mecanic, la
trecerea dintr-o stare în altă stare“. [DEX, 1996, p. 342.] Aceasta este o mărime ce prezintă o caractristică
cantitativă generalizată a diverselor forme de materie care se află într-o stare continuă de transformări.
Energia există în diferite forme:
- mecanică
- chimică
- electrică
- termică
- nucleară
- radiantă.
Toate formele de energie se pot transforma unele în altele. Tot ce se mişcă posedă energie cinetică.
Energia cinetică este energia mişcării. Dacă între corpurile care se află la anumită distanţă unul de altul
acţionează o anumită forţă (de exemplu, atracţia dintre Pământ şi Lună), atunci aceste corpuri posedă
energie potenţială. Energia potenţială este energia interacţiunii reciproce. Energia potenţială se poate
transforma, în orice moment, în energia mişcării. Energia mecanică este denumirea comună a celor două
forme de energie: cinetică şi potenţială.
Energia chimică este o formă de energie potenţială datorată asocierii atomilor în molecule şi a diferitelor
tipuri de agregare a materiei. Energia chimică poate fi eliberată sau transformată în energie electrică sau
termică, consecință a reacţiilor chimice (de exemplu de ardere).
Energia chimică ce se conţine în alimente este convertită de corpurile vii în energie mecanică şi căldură. În
procesul de asimilare a producelor alimentare şi metabolism al alimentelor în urma reacţiilor cu oxigenul, energia
chimică este eliberată şi poate fi transformată de către muşchi în căldură sau în energie cinetică. Energia chimică a
combustibililor tradiţionali (combustibili solizi – cărbune, lichizi – derivate ale produselor petroliere ca păcura,
motorina, benzina, gazele naturale şi de şist etc.) este convertită în energie electrică în cadrul a mai multe faze în
dependenţă de tehnologia utilizată în centralele electrice. Energia din combutibilii tradiţionali este eliberată în baza
reacţiilor chimice de ardere. Energia chimică dintr-o baterie de acumulatoare poate de asemenea suplini energia
electrică prin intermediul electrolizei. Energia electrică este una dintre cele mai flexibile forme de energie utilizate
în prezent şi poate fi considerată drept componenta-cheie a tehnologiilor moderne bazate pe utilizarea de energie şi
una dintre cele mai importante surse, care necesită o atenţie deosebită pentru acoperirea necesarului de energie al
societăţii. Unul dintre marile avantaje ale energiei electrice constă în flexibilitatea la utilizarea în diferite ramuri ale
economiei, inclusiv aspectul ecologic.
Electricitatea este folosită în diferite domenii de aplicare, cum ar fi: iluminatul, încălzirea, telecomunicaţiile şi chiar
divertismentul. În 1808 Davy realizează un corp de iluminat care utilizează arcul electric generat între doi electrozi.
Anul 1841 poate fi considerat linia de start a aplicării electricităţii pentru iluminat, deoarece în acest an pentru
iluminarea străzilor din Paris a fost folosit fenomenul arcului electric. Lampa electrică cu filament incandescent din
carbon a fost inventată în 1860 de englezul Joseph Swan (1828 - 1914), iar introducerea în anul 1879 în construcţia
ei a balonului vidat de către Thomas Alva Edisonn (1847 - 1931) a condus la o viaţă lungă şi utilizare pretutindeni
a acestei invenţii. Se poate menţiona, că iluminatul electric a fost prima aplicaţie de amploare a energiei electrice în
viaţa cotidiană şi în economie. Lipsa curentului în priză confirmă accentuat semnificaţia acestei forme de energie
pentru societatea contemporană.
Producerea energiei electrice se face prin conversia altor forme de energie: energiei chimice a combustibililor prin
ardere cu turbine cu abur, gaz, motoare cu ardere internă; energiei potenţiale sau cinetice a apelor; energiei
atomice; altor forme de energie: mareelor, solară, eoliană. Toate formele de energie tind să se transforme în
căldură, care se disperseză în mediul înconjurător. Se prezintă semnifictiv faptul că în procesele de conversie a
energiei numai o parte din ea se transformă în lucru util, iar o parte din energia primară se pierde sub formă de
căldură în mediul înconjurător. Energia termică constituie energia cinetică internă a unui corp ce apare în urma
mişcarii atomilor şi moleculelor sale. Energia termică poate fi asociată cu reacţii chimice, nucleare şi electrice.
Poate fi sporită de efecte externe, cum ar fi efectele mecanice, radiaţiile şi conducţia. Ca forme de energie mai pot
fi menţionate energia muşchilor, energia mareelor (fluxului şi refluxului), energia undelor, energia eoliană (energia
vântului), bioenergia. Toată energia pe care o folosim provine direct sau indirect de la Soare, care reprezintă un
uriaş sistem de conversie a masei în energie. Totuşi, deşi acest corp ceresc principal permanent emană lumină şi
căldură, la diferite etape de dezvoltare, omenirea a trecut prin mai multe crize energtice. Însă întotdeauna s-a găst
soluţia respectivă pentru asigurarea necesarului de energie: prin trecerea la utilizarea de noi combustibili şi surse
noi de energie, care nu au fost carcteristice sau larg cunoscute în perioada anterioară. În acest context nu se prezintă
ca ceva ieşit din comun şi apariţia unei crize energetice, deoarece aceasta serveşte ca un impuls în căutarea
soluţiilor de depăşire a crizelor energetice prin utilizarea de noi tehnologii şi prin elaborarea de noi concepte de
abordare a problemei privind asigurarea cu energie. Ca o abordare modernă şi actuală poate fi indicată promovarea
măsurilor de eficienţă enrgtică şi utilizare a surelor de energie regnerabilă. De aceea, este important să cunoaştem
resursele de care dispunem astăzi şi modalităţile cele mai eficiente de utilizare a acestor resurse, pentru satisfacerea
necesităţilor în energie. Legea fundamentală a conservării energiei ne sugerează ipoteză că energia nu se poate crea,
ci doar se poate transforma dintr-o formă în alta. Este important să cunoaştem cum putem realiza acest lucru cu
pierderi cât mai mici.

2.Consumul de Energie
Conform datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA), consumul mondial de energie va continua
să crească în medie cu 2% pe an. O aşa creştere anuală a consumului va conduce la o dublare a acestui
consum la fiecare 35 de ani. Consumul de energie este corelat inexact cu performanţele economice, dar
există o diferenţă foarte mare între consumul de energie din ţările cele mai dezvoltate şi cel din ţările în
curs de dezvoltate. Ştiaţi că în SUA o persoană obişnuită consumă de 57 ori mai multă energie decât una
din Bangladesh? SUA consumă 25% din energia produsă pe glob (generând doar 22% din producţia
mondială şi reprezentând doar 5% din populaţia de pe glob). În prezent cea mai mare creştere a
consumului de energie este înregistrată în China, unde creşterea anuală s-a dovedit a fi de 5,5% în ultimii
25 de ani. În schimb, în Europa rata de creştere a fost în jur de 1%. Transportul persoanelor şi ale
bunurilor necesită o cantitate mare de energie. Ramura tnsporturilor este unul dintre cei mai mari
consumatori de energie, a cărei cote constituie cca o treime din consumul de energie al UE. Această
cerere mare de energie este acum în mare parte acoperită din surse de energie neregenerabilă, cum ar fi
petrolul sau gazele naturale. Traficul rutier utilizează până la 75% din energia consumată de sectorul
transporturilor. Trenurile, vapoarele şi avioanele sunt responsabile împreună pentru doar o pătrime din
întreaga cerere de energie în transport. Consumul de energie din sectorul transporturilor este puternic
legat de economie. O economie în creştere înseamnă şi o creştere a necesităţilor de transport, pentru a
satisface nivelul tot mai mare al cerinţelor pentru schimbul de bunuri şi servicii. Cererea de transport este
de obicei exprimată de numărul de oameni, de volum sau de cantitatea de tone de combustibil consumat
într-o unitate de timp şi spaţiu. Dacă ne referim la unităţile de monitorizare a activităţilor în domeniul
transporturilor ca pasageri-kilometri şi tone-kilometri, se anticipează că activitatea de transport aproape se
va dubla între anii 1990 şi 2020, atât pentru pasageri, cât şi pentru bunuri.

Datele Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică (ANRE) arată că din exterior au fost
procurate 3,2 miliarde de kilowatt/oră, cu 0,8 la sută mai puţin decât în anul precedent. Companiile de
distribuţie importă energie electrică din Ucraina şi CTE Moldovenească.
În anul trecut, preţul de import s-a menţinut la nivelul anului precedent de 6,9 cenţi pentru un kilowatt,
însă ca urmare a deprecierii leului preţul în monedă naţională a crescut cu 7,1 la sută.
Potrivit ANRE, importurile de electricitate au crescut uşor în situaţia în care consumul a crescut cu 1,2 la
sută, iar producţia de energie electrică la centralele cu termoficare moldoveneşti a scăzut cu 4,1 la sută, la
761 milioane de kWh. Se menţine tendinţă de uşoară scădere a producţiei de energie electrică la
Centralele Electrice cu termoficare. În anul 2013 energia electrică procurată de la producătorii autohtoni a
fost mai scumpă cu 70 la sută decât cea de import.
Energia electrică produsă pe teritoriul Republicii Moldova a acoperit o cincime din procurările de energie
de către companiile de distribuţie în 2013. Consumul de energie electrică a crescut per totalul pieţei, cu
1,2 la sută.
3.Probleme legate de energie
Emisiile la producerea energiei bazate pe combustibili fosili este o cauză a schimbărilor climatice. Extragerea şi
utilizarea acestor combustibili produce şi poluare, dar să nu uităm că aceste surse fosile sunt epuizabile. Astfel, o
problemă foarte importantă în prezent este securitatea alimentării cu energie, civilizaţia de azi fiind foarte
dependentă în mod special de petrol şi de cărbune. Folosirea energiei regenerabile şi aplicarea măsurilor de
eficientizare energetică reprezintă calea cea mai bună de reducere a impactului exercitat de combustibilii fosili
asupra planetei noastre. Acestea sunt foarte importante în viaţa cotidiană, în industrie, în afaceri. Eficienţa
energetică în industrie sau asigurarea întregului necesar de energie din surse regenerabile, pune în siguranță nu doar
un mediu ambiant, acesta devenind mai curat, dar poate asigura, în anumite condiții, şi o creştere a profitabilităţii
afacerii (prin reducerea costurilor la energie şi prin eficientizarea proceselor industriale).
Concluzii: Energia este foarte importantă în viaţa noastră, însă producerea şi consumul de energie au şi consecinţe
grave, ce exercitând impact negativ asupra planetei, iar noi trebuie să depunem toate eforturile pentru a le reduce.
Energia se produce în baza diverselor resurse energetice primare, cum sunt cele de provenienţă vegetală, precum şi
cele pe care astăzi le numim fosile. Resursele fosile cum sunt cele mai vechi (petrol, cărbune, etc.) se consideră că
sunt epuizabile, iar sursele regenerabile reprezintă singura perspectivă viabilă de a asigura alimentarea cu energie
pe viitor.

4.Surse de energie regenerabile

Sursele regenerabile de energie se manifestă în natură pe mai multe căi: forţele gravitaţionale ale Lunii şi
Soarelui, care creează mareele; rotaţia Pământului combinată cu energia solară, care generează curenţii
oceanici şi vânturile; fisiunea substnţelor radioactive şi căldura interioară a Pământului, care produc
energia geotermală; producerea fotosintetică a materiei organice (biomasa); căldura directă de la Soare
(energia solară). Aceste surse de energie se mai numesc şi regenerabile, deoarece ele sunt fie continuu şi rapid
regenerate, fie sunt inepuizabile pentru duratele de timp previzibile ale dezvoltării societăţii umane. Sursele
regenerabile de energie pot fi grupate în cinci categorii: solare, eoliene, acvatice, geotermale şi biomasa. Categoria
,,surse acvatice” cuprinde energia obţinută din râuri şi oceane. Toate aceste surse de energie, afară de cele
geotermale, există datorită energiei Soarelui. Biomasa se compune din substanţe vegetale, care au absorbit o parte
din energia solară în urma fotosintezei. Râurile se alimentează din ploi, acestea din urmă apar din cauza
evaporărilor produse la suprafaţa oceanelor şi a lacurilor, sub influenţa căldurii solare. Vântul se formează în urma
încălzirii neuniforme a suprafeţei Pământului de către Soare. Energia geotermală este energia căldurii subterane.
Vom examina doar cele mai cunoscute şi mai utilizate surse.
O sursă naturală este regenerabilă dacă este înlocuită de procesele naturale cu o rată comparabilă sau mai rapidă de
renovare decât rata de consum la utilizarea acestui tip de energie de către oameni.

Fig. 1. Contribuţia surselor de energie regenerabilă la

consumul de energie primară, %; Sursa: EEA,
Energy & the Environment, 2013
În UE cea mai importantă sursă printre energiile regenerabile, au fost biomasa şi deşeurile, reprezentând
aproximativ 67,6% în anul 2010. Cu 18,9% la mixul de energie din surse regenerabile a contribuit hidroenergia. A
existat o creştere deosebit de rapidă la producţia de energie în baza energiei eoliene (7,7% din energia din surse
regenerabile produsă în UE în 2010). Cei mai mari producători de energie din surse regenerabile în cadrul UE în
2010 a fost Germania, cu o cotă de 19,6% din total, Franţa (12,5%) şi Suedia (10,4%). UE îşi propune ca până în
2020 să aibă o pondere de 20% în consumul final de energie din surse regenerabile. Pentru aceasta în fiecare stat
membru este elaborat un plan de acţiuni la nivel naţional pentru dezvoltarea sectorului energiilor regenerabile.
Figura 2 prezintă date despre cota-parte a energiilor regenerabile în consumul final brut de energie în 2010 şi
obiectivele orientative care au fost
stabilite pentru fiecare ţară pentru 2020.

4.1 Energia solară

Energia radiaţiei solare se poate converti direct în energie termică (căldură) şi în energie electrică. Lumina solară
poate fi convertită direct în electricitate, folosind modulele fotovoltaice, sau indirect, concentrând puterea solară,
ceea ce în mod normal se axează pe energia Soarelui de a fierbe apa, care este apoi folosită pentru a produce aburi
utilizați în centralele termosolare ce produc energie electrică, precum şi alte tehnologii. Celule şi modulele
fotovoltaicele au fost iniţial folosite pentru a alimenta aplicaţii mici şi mijlocii ca mărime, de la calculatoare
alimentate de o singură celulă solară 20 surse de energie regenerabia la reţelele de case alimentate de o serie de
panouri fotovoltaice. Singura problemă semnificativă este costul de instalare. Însă, pentru a furniza permanent
energie, energia solară poate fi combinată cu alte surse de energie. Sistemele de Concentrare a Energiei Solare
folosesc lentile sau oglinzi în sisteme de canalizare pentru a focaliza un flux mare de lumina de la Soare într-un
fascicul mic. Căldura concentrată este apoi folosită ca sursă de căldură pentru o centrală electrică cu ciclu
tradiţional de producere a energiei electrice. O celulă/baterie solară, sau celula fotovoltaică, este un dispozitiv care
converteşte direct lumina în curent electric folosindu-se de efectul fotoelectric.
Soarele radiază o cantitate enormă de energie – aproximativ 1,1 x 1020 kW/h pe secundă. 1 kilowatt/oră reprezintă
cantitatea de energie necesară pentru funcţionarea unui bec cu puterea de 100 de waţi timp de 10 ore. Straturile
exterioare ale atmosferei Pământului opresc aproximativ o milionime din energia emisă de Soare. Cu toate acestea,
din cauza reflectării, difuzării şi absorbţiei de către gazele atmosferice, doar 47% din energia totală atinge suprafaţa
Pământului.
Colectoare solare Încă din timpuri străvechi, oamenii folosesc energia solară pentru încălzirea apei. Utilizarea
colectoarelor solare constituie baza multor instalaţii solare active (Fig.17). Colectorul captează energia solară şi o
transformă în căldură, folosită apoi pentru încălzirea caselor, a apei, producerea energiei electrice, uscarea fructelor
sau pregătirea bucatelor, deci în majoritatea proceselor care utilizează energie termică. În prezent, sistemele solare
de încălzire a apei sunt utilizate în case particulare, blocuri de locuit, şcoli, spitale, spălătorii auto, restaurante, în
agricultură şi industrie. Toate aceste instituţii au ceva în comun: ele folosesc apă fierbinte.
Situat în sud-estul continentului, teritoriul Republicii Moldova este numit „plai însorit”, deoarece durata
strălucirii soarelui constituie în medie pe an 1 950 de ore în extremitatea de nord şi 2 150 de ore în cea de sud.
Valorile lunare variază de la 70 de ore în decembrie până la 300 – 320 de ore în iulie. Radiaţia globală (radiaţia
directă sau cea difuză) pe o suprafaţă orizontală, în condiţii de nebulozitate medie, constituie 1 280 kWh/m2 pe an
în partea de nord. Energia solară, deţine un potenţial energetic important, inclusiv în ţara noastră şi oferă
disponibilităţi nelimitate. De exemplu, proiectul privind procurarea şi instalarea panourilor solare la Spitalul
Oncologic din municipiul Chişinău a fost implementat de către Ministerul Sănătăţii în anul 2011.Conform datelor
oferite de Agenția de Eficiență în Energetică, proiecte similare vor fi implementate în următorii şapte ani pe întreg
teritoriul republicii. Este un proiect foarte ambiţios şi performant pentru ţara noastră care neapărat trebuie preluat şi
de alte ministere, departamente şi instituţii. Instalarea panourilor solare de generare a electricităţii la Spitalul
Oncologic din municipiul Chişinău permite economisirea cheltuielilor pentru energie cu 20 %. În urma
implementării proiectului, această instituţie medicală economisește anual circa 22 milioane de lei. Republica
Moldova este la început de cale în ceea ce priveşte utilizarea energiei solare. Din considerente economice, sociale,
ambientale, de infrastructură a sistemului energetic, considerăm oportun, ca la prima etapă de valorificare a sursei
solare, să se dea prioritate următoarelor tehnologii din cele menţionate:
• Încălzirea apei sanitare;
• Uscarea produselor agro - alimentare;
• Pomparea apei pentru irigarea mică;
• Sisteme autonome de alimentare cu energie electrică a consumatorilor izolaţi şi dispersaţi teritorial. 17 Pe
perioada anilor 2011-2014, 56 de grădinițe, gimnazii și alte instituții au beneficiat de proiecte de utilizarea a
energiei solare prin montarea colectoarelor solare pentru prepare apă caldă și fotovoltaice.

4.2 Energia eoliană

Diferenţele de densitate între două mase de aer duc la formarea vântului. Pământul este neuniform încălzit de
Soare, astfel încât polii primesc mai puţină energie de la Soare decât ecuatorul. Încălzirea diferenţiată între ecuator
şi poli generează un şuvoi de curent şi vânturi asociate climatologic: vânturile de vest, vânturile polare şi vânturile
alizee. Vânturile sunt în mod comun clasificate după scara lor spaţială, după viteză, tipuri de forţe care le cauzează,
după regiunile geografice în care apar şi efectul lor. Sub noţiunea de energie eoliană se subînţelege procesul de
conversie a energiei cinetice a maselor de aer în lucru mecanic cu ajutorul motoarelor eoliene (turbine eoliene) care
acţionează convertoare electrpomecanice (genertoare) pentru producerea energiei electrice.
Avantaje și dezavantaje ale centralelor eoliene
Avantaje:
-centralele electrice eoliene nu poluează;
-sunt mai mici după dimensiuni;
-necesită mai puţin timp pentru instalare;
-sunt mai ieftine în exploatare; energia eoliană, la fel ca şi bioenergia, în anumite condiţii (viteza mare a vîntului,
combustibilul scump pentru centralele electrice obişnuite) poate concura cu succes cu sursele irenovabile de
energie.
Dezavantaje:
Vîntul este foarte instabil, cu averse neaşteptate şi acalmii. Acest fapt pune în dificultate folosirea energiei eoliene.
Centralele electrice eoliene fac multă gălăgie în timpul funcţionării şi au un aspect nu prea atractiv pe fundalul
localităţii rurale. Conform normelor europene, turbinele de vînt se plasează la o anumită distanţă faţă de clădiri,
pentru ca gălăgia paletelor să nu depăşească 35-40 dB (decibeli). Pentru comparaţie, gălăgia în oficii constituie 50-
60 de dB, iar în salonul automobilului – 70- 80 de dB, însă nimeni, în baza acestui argument, nu lichidează oficiile
şi automobilele. Centralele electrice eoliene dăunează păsărilor, dacă acestea se află în regiunile abitării masive a
păsărilor sau în calea migrării masive şi a cuibăritului lor. Din acest motiv, procesul de obţinere a autorizaţiei
pentru construcţia turbinelor eoliene începe cu solicitarea acordului organizaţiilor de ocrotire a naturii. Centralele
electrice eoliene folosesc terenuri agricole utile.

Conform opiniilor unor specialişti în domeniu, teritoriul Republicii Moldova dispune de un potenţial eolian
suficient pentru funcţionarea 15 eficientă a instalaţiilor eoliene. Datele statistice mărturisesc că, până la utilizarea în
masă a motoarelor cu vapori şi a celor cu ardere internă, morile de vânt aveau o răspândire largă în Basarabia. De
exemplu, în anul 1901 erau înregistrate 6208 mori de vânt care se utilizau, în primul rând în morărit. În perioada
anilor 50 al secolului trecut au fost montate peste 350 de instalaţii eoliene mecanice, destinate pentru sistemele de
aprovizionare cu apă şi cele de prelucrare a nutreţurilor furajere în gospodăriile agricole. În prezent analiza vântului
în aspect evolutiv denotă faptul că, deşi există o tendinţă de scădere a vitezei vântului pe o suprafaţă semnificativă,
totuşi sunt regiuni care beneficiază de vânturi favorabile pentru dezvoltarea energiei eoliene. În acest context,
construcţia parcurilor eoliene în Republica Moldova este un lucru absolut necesar, prin explorarea potenţialului
energiei vântului în calitate unei surse alternative de producere a energiei electrice. În ultimii trei ani, în Republica
Moldova se constată o înviorare a interesului investitorilor străini şi locali în producerea energiei electrice din surse
regenerabile, în primul rând, a energiei electrice eoliene. Ca imbold au servit intenţiile Guvernului să aplice schema
de sprijin FiTs (sistemul de preţuri fixe „FEED-IN TARIFFS” a fost adoptat de către Germania în anul 2000 şi a
fost preluat de peste 40 de ţări). În Europa a devenit principalul mecanism de sprijin în domeniu şi este folosit de
state precum Franţa, Danemarca, Spania, Italia, Republica Cehă) a SER – energie electrică. Totodată, conform
prevederilor proiectului Planului naţional de acţiune în domeniul energiei din surse regenerabile, se preconizează
licitarea capacităţii de 400 MW pentru toate tehnologiile până în anul 2020. La fel, se preconizează organizarea
licitaţiilor în două etape.
Potențialul tehnic total al energiei eoliene este de capacitate de 1 GW, ceea ce ar putea produce 39 PJ pe an.
Strategia energetică a Moldovei prognozează că până în anul 2020, vor fi instalate turbine eoliene care vor produce
29 PJ pe an. 16 De menționat, unul din cele 20 de proiecte ambițioase ale anului 2015, implementat cu succes, a
fost instalarea unei stații de producere a energiei electrice ecologice cu puterea de 1100 kW, pe extravilanul satului
Brătușeni, raionul Edineț, investițiile fiind estimate la 500 mii de euro.

4.3 Energia Biomasei

Resursele de biomasă în Republica Moldova sunt considerate unele din cele mai importante din resursele
regenerabile de energie. În linii mari putem spune că biomasa include o gamă largă de materiale cum ar fi: plantele
agricole şi tehnice, reziduuri agricole şi forestiere etc. Conform definiției incluse în Directiva Europeană
2003/30/EC: Biomasa reprezintă fracţiunea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură,
silvicultură, industrii prelucrătoare şi gospodăriile comunale. În contextul respectiv putem menţiona că biomasa
este cel mai important combustibil utilizat în spaţiu rural. Aşa cum Republica Moldova este o republică agrară,
atunci, evident valorificarea potenţialului de biomasă existent este una din marile provocări a ţării noastre.
 Fig. 3 Potențialul tehnic al resurselor de
biomasă în Republica Moldova, 21,5
PJ.
Biomasa se poate folosi pentru încălzire, răcire, producerea de electricitate şi de biocarburanți folosiți în
transporturi. Generatoarele de căldură pe bază de biomasă, de exemplu, sunt comode de utilizat în regiunile unde
materia primă este mai accesibilă, 13 cum ar fi zone de cultivare a produselor agricole precum şi în apropierea
pădurilor. Pentru funcţionarea cazanelor nu sunt necesare condiţii speciale, singura precauţie fiind temperatura
mediului ambiant care nu trebuie să depăşească - 35 °C. Potrivit condiţiilor climaterice ale Republicii Moldova
această temperatură nu constituie un impediment în utilizare. Centralele nu necesită un spaţiu special, acestea
putând fi amplasate în aer liber nu departe de clădirea care urmează a fi alimentată cu energie termică. Prin
utilizarea biomasei se reduc semnificativ emisiile de gaze de seră. Dioxidul de carbon pe care îl eliberează biomasa
în timpul arderii este contrabalansat de cantitatea absorbită în perioada cultivării plantei respective. Exista însă
mereu anumite emisii din procese precum cultivarea şi producerea de combustibili, ceea ce face ca biomasa să nu
fie complet lipsită de emisii de carbon. Diferite tipuri de biomasă folosesc diferite tehnologii şi procese pentru
producerea de energie organică. Argumentele principale în favoarea energiei din biomasă:
• biomasa folosită în scopuri energetice poate acoperi peste 20 % din consumul anual de energie din Moldova;
• combustibilul obţinut din biomasă este echivalent cu 50 % din gazele naturale importate;
• cu energia din biomasă se pot încălzi toate şcolile şi grădiniţele din satele Moldovei. În ţara noastră a demarat un
proiect de producere a energiei regenerabile din biomasă. În ultimii patru ani în Republica Moldova a fost
implementat, cu suportul Uniunii Europene, un proiect de producere a energiei regenerabile din biomasă. Proiectul
„Energie şi Biomasă” a fost lansat la Chişinău de către Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în
parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova. Costul proiectului s-a estimat la peste 14 milioane de euro, proiectul
finanţat de Uniunea Europeană. Peste 144 de grădiniţe, şcoli, centre medicale, alte instituţii publice rurale, precum
şi peste 500 de gospodării casnice sunt încălzite cu energie produsă local, din biomasă, în special, din paie de grâu
şi din alte deşeuri cerealiere. Proiectul reprezintă cea mai ambiţioasă iniţiativă în domeniul promovării energiei
regenerabile în Republica Moldova. Specialiştii s-au axat pe această idee reieşind din statutul de ţară agrară a
Republicii Moldova. Respectiv, cea mai accesibilă şi potrivită sursă de energie este biomasa. Studiile recente au
demonstrat că una dintre cele mai sigure 14 şi uşor accesibile surse alternative de energie sunt paiele şi alte deşeuri
cerealiere.
Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a efectuat studiul „Estimarea potenţialului
energetic al biomasei din culturile agricole, la nivel de regiuni şi raioane, pentru anii 2012-2013” efectuând
calculele cu datele disponibile privind suprafeţele întreprinderilor agricole şi gospodăriilor ţărăneşti cu terenuri
agricole de 10 ha și peste (tabelul 1). Din acest punct de vedere, uşor se poate sesiza că mai există rezerve
considerabile în sensul creşterii potenţialului total de biomasă pentru producerea brichetelor şi peleţilor. În urma
analizei potenţialului de biomasă pentru fiecare raion în parte s-a obţinut un potenţial total de aproximativ 31324,3
TJ anual pe baza mediei datelor pentru anul 2012 şi 2013. Comparând acest rezultat cu consumul intern de resurse
energetice al Republicii Moldova, care în anul 2012 a constituit aproximativ 92544 TJ, constatăm că 22 % din
necesarul total de resurse energetice poate fi acoperit din biomasă. Odată ce s-a dovedit că reziduurile şi deşeurile
sunt forma de biomasă regenerabile au fost elaborate şi metodele de folosire utilă a acestui material. Anual, în
Republica Moldova se obţin, în medie, 700 mii tone de paie care fac posibilă generarea a circa 700 milioanekWh
de energie termică pe an. Actualmente pe teritoriul Republicii Moldova activează 53 de producători de brichete și
peleți.

4.4 Energia Hidraulica

Puterea hidroelectrică este derivată din forţa sau energia apei curgătoare. Cea mai mare putere hidroelectrică vine
de la energia potenţială a apei căzătoare acumulate în lacuri de acumulare şi care pune în mişcare o turbină cu apă
şi un generator. În acest caz, energia extrasă din apă depinde de volumul apei şi de diferenţa de înălţime între sursa
şi gura de scurgere a apei.
Primele elaborări ştiinţifice privitor la potenţialul hidroenergetic al râurilor din Basarabia aparţin profesorului
Dorin Pavel, care în anul 1933 propunea un şir de amenajări hidrotehnice pe râul Prut, pe afluenţii săi şi pe râurile
Răut şi Bâc. Astfel, în anii 40 ai sec. al XX-lea au fost construite primele centrale electrice pe râurile mici. După al
Doilea Război Mondial au fost restabilite unele centrale hidroelectrice mici construite în perioada interbelică. Au
fost restabilite agregatele ce activau până la război pe râurile Camenca şi Belcoci, afluenţi de stânga ai fluviului
Nistru. În anii 1948 şi 1949 au fost date în exploatare încă două hidrocentrale pe râul Camenca cu capacitatea de 57
kW şi, respectiv 32 kW. A fost amenajată o centrală pe râul Cubolta în satul Cubolta. La începutul anilor 50 ai
secolului al XX-lea au fost construite câteva centrale cu capacitatea de peste 100 kW, cum sunt centralele de la
Brânzeni şi Căzăneşti pe râul Răut, având o capacitate de 126 kW şi respectiv 150 kW. Valorificarea resurselor
hidroenergetice ale râurilor mari a început în anul 1954, când la sfârşitul lunii decembrie a fost dată în exploatare
centrala de la Dubăsari cu capacitatea de 48 MW, în prezent de circa 40 MW. Valorificarea potenţialului
hidroenergetic al râului Prut a început în anul 1978, odată cu darea în exploatare, în colaborare cu România, a
complexului hidroenergetic Costeşti-Stânca, cu capacitatea de 16 MW. Producţia medie anuală a energiei electrice
în anii 1985-2010 (partea Republicii Moldova) a alcătuit în medie circa 59,5 GWh.
Problemele hidroenergeticii

Pot fi construite doar acolo unde sunt rîuri mari. O altă problemă legată de construcţia hidrocentralelor este că
amenajarea dambelor influenţează negativ asupra ecosistemelor, precum şi asupra obiectelor sociale – localităţilor.
Influenţa hidroenergeticii asupra ecosistemelor.
- Construcţia dambelor poate schimba condiţiile de dezvoltare a peştilor şi altor organisme din ecosistem.
- Pot avea loc schimbări în cantitatea anuală de precipitaţii.
- Au loc schimbări de viteză a cursului apei.
- În timpul construcţiei o cantitate mare de sedimente vor fi transportate în cursul inferior al rîului.
- Construcţiile hidrotehnice pe rîu influenţează nivelul apelor subterane şi calitatea lor, ele fiind de multe ori sursa
principală de apă potabilă.
- În bazinul de acumulare se concentrează o cantitate sporită de substanţe organice şi murdărie din cauza schimbării
vitezei de circulaţie a apei, aceasta fiind o cauză a eutrofizării bazinului de apă.
- Pentru multe specii de peşti construcţia dambei devine un obstacol pentru migraţiile de reproducere.
- Inundaţiile şi schimbarea cursului apei influenţează mult flora şi fauna teritoriilor din împrejurime. - -
- Hidrocentralele mari pot contribui la răspîndirea epidemiilor şi a îmbolnăvirilor legate de apă: tifosul, holera,
dizenteria, malaria, boala somnului ş.a.

5. Sfaturi privind utilizarea combustibililor alternativi

- Utilizaţi combustibili cu proprietăţi mai bune.
- Folosiţi combustibili şi amestecuri de combustibili cu cifră octanică mai mare.
- Rezervele de petrol se termină. Reduceţi dependenţa la nivel mondial de maşinile pe benzină şi
motorină. Utilizaţi combustibilii alternativi.
- Fiţi responsabili! Fiţi mai prietenoşi cu mediul! Treceţi la combustibilii alternativi cu mai puţine emisii
nocive! Fiţi precauţi cînd cumpăraţi biocombustibili, fiţi atenţi la marca biocombustibilului pentru a vă
asigura că luaţi un combustibil de calitate bună.
- Principalii combustibili alternativi sunt: gazul natural, GPL, hidrogenul, biocombustibilii, electricitatea
şi alcoolii. - - Este cool să-ţi foloseşti energia proprie. Mersul pe jos, cu bicicleta sau cu rolele este
sănătos şi la modă. Practicaţi-le cît mai des posibil! Folosiţi maşina proprie cît mai rar posibil! Gîndiţi-vă
la împărţirea unei maşini cu alţi călători!
- Utilizaţi transportului public! Veţi economisi 450 grame de dioxid de carbon pentru fiecare 1,6 km
străbătuţi cu alte mijloace de transport decît cu maşina personală.
- Nu uitaţi aceste sfaturi nici atunci cînd veţi începe să conduceţi maşina personală.
6. Concluzii
■ Procesul de valorificare a surselor regenerabile de energie se află la faza iniţială de demarare, dar se dezvoltă
într-un stil dinamic.
■ Pentru accelerarea procesului de utilizare a surselor regenerabile de energie s-au elaborat proiectele Strategiei de
18 valorificare a SRE, Legii cu privire la energia regenerabilă, Programului naţional de valorificare a SRE până în
anul 2020.
■ În tabelul 3 sunt prezentate potenţialul surselor regenerabile pe teritoriul Republicii Moldova.

■ Utilizarea şi promovarea tehnologiilor de producere a energiei din biomasă are o importanţă deosebită pentru
Republica Moldova care este o ţară preponderent agrară. La moment biomasa este utilizată pe larg în mediul rural,
eficienţa utilizării acesteia se manifestă prin utilizarea tehnologiilor moderne de prelucrarea şi ardere a biomasei.
Eficientizarea consumului de energie în acest domeniu ar permite şi reducerea facturilor lunare la energie pentru
consumatorii finali care devin tot mai vulnerabili la creşterea preţului la resursele energetice.
■ Republica Moldova este dependentă de importurile de energie, iată de ce identificarea de noi surse energetice
este o prioritate pentru Guvernul Republicii Moldova, care şi-a asumat angajamentul de a reforma sectorul
energetic prin sporirea securităţii energetice diversificarea surselor de energie şi atragerea de investiţii în domeniu.
■ Energia produsă din surse proprii are mai multe beneficii. Ea reduce dependenţa de importuri, sporeşte
securitatea energetică a ţării, are costuri mai mici, permite dezvoltarea de noi afaceri şi crearea de noi locuri de
muncă. În plus, energia din surse regenerabile reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi poluarea mediului
ambiant.

BIBLIOGRAFIE
* * * Studiu de fezabilitate privind stabilirea unui parteneriat public-privat pentru Dezvoltarea infrastructurii
termoenergetice pe biomasă [2] Ion Sobor, Potenţialul disponibil de energie solară în Republica Moldova. Aspecte
tehnologice, economice şi de mediu, UTM 2009 [3]
* * * Programului naţional de valorificare a SRE până în anul 2020. [7]
* * * Estimarea potenţialului energetic al biomasei din culturile agricole, la nivel de regiuni şi raioane, pentru anii
2012-2013, IDIS VIITORUL, 2013.
* * * Google.com , http://stiintasiinginerie.ro/wp-content/uploads/2016/07/30-02-CONTRIBU%C8%9AIA-
SURSELOR-REGENERABILE-DE.pdf
* * * http://biomasa.md/wp-content/uploads/2016/06/Surse-de-energie-regenerabile_ROM_2015_Web-
micsorat.pdf