ENIAC

 a fost realizat în SUA (Pennsylvania)

 ocupa o suprafaţă de circa 170 m2,
cântărea aproximativ 30 de tone
 consuma energie cât o locomotivă
 conţinea circa 18000 tuburi
electronice
 aproape în fiecare zi se ardeau câteva
tuburi - calculatorul era nefuncțional
aproape jumătate din timp
 defectările – aveau loc mai ales în
perioadele de încălzire și răcire
 funcționare permanentă (un tub ars în
medie la două zile și problema putea fi
localizată în 15 minute)
 necesita condiţii speciale de instalare
şi funcţionare
 pentru introducerea datelor se
foloseau cartele perforate
 putea efectua 5000 de operații de
adunare și scădere pe secundă, fiind
de o mie de ori mai rapid decât alte
mașini care efectuau aceste operații.
Avea și module pentru înmulțire,
împărțire și rădăcină pătrată.
panouri ENIAC:
 ENIAC a fost un proiect unicat
 presa l-a etichetat drept un „creier
uriaș”
 proiectul și construcția ENIAC au fost
finanțate de armata SUA în timpul
celui de-al doilea război mondial
(1943-1946)
 a costat 500.000 de dolari
 PROGRESE REALIZATE
 s-a trecut de la tuburile electronice la
tranzistoare şi apoi la circuitele integrate
 a avut loc o miniaturizare a componentelor
electronice care a determinat: reducerea
gabaritului, a consumului de energie şi a
costului calculatoarelor.
 a avut loc o creştere considerabilă a vitezei
de calcul şi a capacităţii de stocare a datelor
 a avut loc o reducere a timpului de acces la
memorie
 GENERAŢII DE
CALCULATOARE
 Calculatoarele electronice din prima
generaţie (anii ’50):
– aveau ca elemente constructive de bază
tuburile electronice
– datele supuse prelucrării erau introduse cu
ajutorul cartelelor sau benzilor perforate
– programarea se făcea în cod maşină
– capacitatea de memorare a datelor, viteza de
calcul şi fiabilitatea erau reduse
– consumul de energie era foarte ridicat
 Primele calculatoare ale acestei generaţii au
fost folosite
– în domeniul cercetării
– ca echipamente militare
 La mijlocul anilor ’50 începe să fie acceptată
ideea folosirii calculatoarelor în domeniul
afacerilor.

în anul 1954 au fost produse primele calculatoare

comerciale -- UNIVAC-1 şi IBM-650
preţul lor era mare -- erau achiziţionate doar de
către organizaţiile mari
 a doua generaţie
(anii ’60)
 aveau ca elemente constructive de bază
tranzistoarele. Se caracterizează prin:
– viteză de calcul, capacitate de memorare a
datelor şi fiabilitate sporite
– reducerea timpului de acces la memorie
– reducerea gabaritului şi a consumului de energie
– utilizarea primelor produse software de bază ce
revoluţionează programarea: compilatoare,
asambloare, linkeditoare; utilizarea primelor
limbaje de programare evoluate: FORTRAN,
COBOL.
– utilizarea unei game largi de echipamente
periferice
– preţuri mai mici
 generaţia a treia
(anii ’70)
 au ca elementele constructive de bază circuitele
integrate.
Se caracterizează prin:
– miniaturizare şi reducerea consumului de energie
– creşterea considerabilă a vitezei de calcul şi a capacităţii
de memorare a datelor
– creşterea fiabilităţii şi reducerea timpului de acces la
memorie
– utilizarea unei game largi de echipamente periferice
– utilizarea unui număr mai mare de limbaje de programare
evoluate
– reducerea simţitoare a preţurilor, astfel încât pot fi
achiziţionate şi de către firmele de mărime medie
 generaţia a patra
(anii ’80)
microcalculatoarele
 Comparativ cu calculatoarele din
generaţia a treia, se caracterizează
prin:
– ultraminiaturizarea componentelor
electronice
– creşterea vitezei de calcul şi a capacităţii
de stocare a datelor
– reducerea timpului de acces la memorie
 Primul microcalculator – MICRAL -- apare
în anul 1973 în Franţa.
 Cei care au intuit importanţa
microcalculatoarelor, în ideea de a le
apropia cât mai mult de om au fost doi
tineri de 20 şi 26 de ani. Ei produc în anul
1975 un calculator numit Apple I,
introducând o dată cu el şi noţiunea de PC
(calculator personal).
 IBM
 După cinci ani firma IBM demarează
acţiunea de realizare a primului său
calculator personal -- IBM PC. Firma
publică specificaţiile tehnice ale aparatului,
reuşind să impună IBM PC ca un standard
în domeniul calculatoarelor personale
(majoritatea firmelor produc calculatoare
compatibile IBM PC; programele de bază şi
de aplicaţii sunt şi ele compatibile IBM PC)
 Primul calculator personal al firmei
IBM avea un microprocesor Intel
8088, cu o frecvenţă de 4,77 MHz,
128 Ko de memorie extensibilă până la
640 Ko, o unitate de disc flexibil de
180 Ko şi un monitor monocrom.
IBM

 Evoluţia ulterioară a urmărit:

– creşterea frecvenţei de lucru a
microprocesoarelor,
– creşterea capacităţii memoriei interne,
– creşterea capacităţii de stocare a hard discurilor,
– creşterea rezoluţiei monitoarelor color
 Calculatoarele personale cunosc un succes
uriaş şi se răspândesc foarte repede în toate
domeniile de activitate
 Generaţia cinci
(după anul 1990)
 cuprinde calculatoarele ultrarapide şi
calculatoarele inteligente, care pot executa
instrucţiuni complexe. Această generaţie de
calculatoare urmăreşte:
– extinderea utilizării microprocesoarelor ca
elemente de automatizare a diferitelor funcţii
specializate în scopul creşterii gradului de
inteligenţă a acestora
– utilizarea limbajului natural în sistemul de
comunicare om-calculator, în scopul
generalizării interogării şi răspunsului prin voce
– utilizarea unor periferice inteligente.
 În prezent:

 hardware-ul şi software-ul s-au

apropiat foarte mult devenind
dependente
 specialiştii celor două domenii
urmăresc un scop comun -- realizarea
unor sisteme de calcul care să fie cât
mai uşor de manevrat şi să răspundă
celor mai exigente şi multiple cerinţe
ale utilizatorilor
 CONCLUZII
 Calculatorul, conceput iniţial ca un
simplu instrument de calcul, a devenit
un instrument al muncii de fiecare zi.
Este folosit acolo unde este necesară
prelucrarea rapidă a unor cantităţi
mari de informaţii sau acolo unde
activităţile sunt foarte complexe iar
intervenţia sau prezenţa omului este
imposibilă sau ar pune în pericol viaţa
acestuia.