ocupa o suprafaţă de circa 170 m2, cântărea aproximativ 30 de tone consuma energie cât o locomotivă conţinea circa 18000 tuburi electronice aproape în fiecare zi se ardeau câteva tuburi - calculatorul era nefuncțional aproape jumătate din timp defectările – aveau loc mai ales în perioadele de încălzire și răcire funcționare permanentă (un tub ars în medie la două zile și problema putea fi localizată în 15 minute) necesita condiţii speciale de instalare şi funcţionare pentru introducerea datelor se foloseau cartele perforate putea efectua 5000 de operații de adunare și scădere pe secundă, fiind de o mie de ori mai rapid decât alte mașini care efectuau aceste operații. Avea și module pentru înmulțire, împărțire și rădăcină pătrată. panouri ENIAC: ENIAC a fost un proiect unicat presa l-a etichetat drept un „creier uriaș” proiectul și construcția ENIAC au fost finanțate de armata SUA în timpul celui de-al doilea război mondial (1943-1946) a costat 500.000 de dolari PROGRESE REALIZATE s-a trecut de la tuburile electronice la tranzistoare şi apoi la circuitele integrate a avut loc o miniaturizare a componentelor electronice care a determinat: reducerea gabaritului, a consumului de energie şi a costului calculatoarelor. a avut loc o creştere considerabilă a vitezei de calcul şi a capacităţii de stocare a datelor a avut loc o reducere a timpului de acces la memorie GENERAŢII DE CALCULATOARE Calculatoarele electronice din prima generaţie (anii ’50): – aveau ca elemente constructive de bază tuburile electronice – datele supuse prelucrării erau introduse cu ajutorul cartelelor sau benzilor perforate – programarea se făcea în cod maşină – capacitatea de memorare a datelor, viteza de calcul şi fiabilitatea erau reduse – consumul de energie era foarte ridicat Primele calculatoare ale acestei generaţii au fost folosite – în domeniul cercetării – ca echipamente militare La mijlocul anilor ’50 începe să fie acceptată ideea folosirii calculatoarelor în domeniul afacerilor.
în anul 1954 au fost produse primele calculatoare
comerciale -- UNIVAC-1 şi IBM-650 preţul lor era mare -- erau achiziţionate doar de către organizaţiile mari a doua generaţie (anii ’60) aveau ca elemente constructive de bază tranzistoarele. Se caracterizează prin: – viteză de calcul, capacitate de memorare a datelor şi fiabilitate sporite – reducerea timpului de acces la memorie – reducerea gabaritului şi a consumului de energie – utilizarea primelor produse software de bază ce revoluţionează programarea: compilatoare, asambloare, linkeditoare; utilizarea primelor limbaje de programare evoluate: FORTRAN, COBOL. – utilizarea unei game largi de echipamente periferice – preţuri mai mici generaţia a treia (anii ’70) au ca elementele constructive de bază circuitele integrate. Se caracterizează prin: – miniaturizare şi reducerea consumului de energie – creşterea considerabilă a vitezei de calcul şi a capacităţii de memorare a datelor – creşterea fiabilităţii şi reducerea timpului de acces la memorie – utilizarea unei game largi de echipamente periferice – utilizarea unui număr mai mare de limbaje de programare evoluate – reducerea simţitoare a preţurilor, astfel încât pot fi achiziţionate şi de către firmele de mărime medie generaţia a patra (anii ’80) microcalculatoarele Comparativ cu calculatoarele din generaţia a treia, se caracterizează prin: – ultraminiaturizarea componentelor electronice – creşterea vitezei de calcul şi a capacităţii de stocare a datelor – reducerea timpului de acces la memorie Primul microcalculator – MICRAL -- apare în anul 1973 în Franţa. Cei care au intuit importanţa microcalculatoarelor, în ideea de a le apropia cât mai mult de om au fost doi tineri de 20 şi 26 de ani. Ei produc în anul 1975 un calculator numit Apple I, introducând o dată cu el şi noţiunea de PC (calculator personal). IBM După cinci ani firma IBM demarează acţiunea de realizare a primului său calculator personal -- IBM PC. Firma publică specificaţiile tehnice ale aparatului, reuşind să impună IBM PC ca un standard în domeniul calculatoarelor personale (majoritatea firmelor produc calculatoare compatibile IBM PC; programele de bază şi de aplicaţii sunt şi ele compatibile IBM PC) Primul calculator personal al firmei IBM avea un microprocesor Intel 8088, cu o frecvenţă de 4,77 MHz, 128 Ko de memorie extensibilă până la 640 Ko, o unitate de disc flexibil de 180 Ko şi un monitor monocrom. IBM
Evoluţia ulterioară a urmărit:
– creşterea frecvenţei de lucru a microprocesoarelor, – creşterea capacităţii memoriei interne, – creşterea capacităţii de stocare a hard discurilor, – creşterea rezoluţiei monitoarelor color Calculatoarele personale cunosc un succes uriaş şi se răspândesc foarte repede în toate domeniile de activitate Generaţia cinci (după anul 1990) cuprinde calculatoarele ultrarapide şi calculatoarele inteligente, care pot executa instrucţiuni complexe. Această generaţie de calculatoare urmăreşte: – extinderea utilizării microprocesoarelor ca elemente de automatizare a diferitelor funcţii specializate în scopul creşterii gradului de inteligenţă a acestora – utilizarea limbajului natural în sistemul de comunicare om-calculator, în scopul generalizării interogării şi răspunsului prin voce – utilizarea unor periferice inteligente. În prezent:
hardware-ul şi software-ul s-au
apropiat foarte mult devenind dependente specialiştii celor două domenii urmăresc un scop comun -- realizarea unor sisteme de calcul care să fie cât mai uşor de manevrat şi să răspundă celor mai exigente şi multiple cerinţe ale utilizatorilor CONCLUZII Calculatorul, conceput iniţial ca un simplu instrument de calcul, a devenit un instrument al muncii de fiecare zi. Este folosit acolo unde este necesară prelucrarea rapidă a unor cantităţi mari de informaţii sau acolo unde activităţile sunt foarte complexe iar intervenţia sau prezenţa omului este imposibilă sau ar pune în pericol viaţa acestuia.