Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

colegiul „Mihai Eminescu” din Soroca

Studiu individal
La unitatea de curs: „Statistica”

Tema: „Regresia și corelația”

A realizat: St. gr. 35, Cojocari Ana

A verificat: Branişte Iuliana

1.Ce tipuri de legături există în funcţie de natura relaţiei de cauzalitate existente între
două caracteristici? Caracteriziti-le.
În funcţie de natura relaţiei de cauzalitate existente între două caracteristici, există:
- legături funcţionale;
- legături stohastice.

Legăturile funcţionale sunt legături univoce, realizate direct între două fenomene, în care
unei valori a fenomenului independent x , îi corespunde o singură valoare a fenomenului
dependent y, în cazul în care condiţiile rămân neschimbate.

Legăturile stohastice, de natură probabilistică, numite legături statistice, presupun ca unei

valori a caracteristicii factoriale x să îi corespundă o distribuţie de valori a caracteristicii
rezultative y, şi aceasta pentru că y este influenţat nu doar de x ci şi de alţi factori.
2. Conform căror criterii se clasifică legăturile statistice? Descrieți fiecare criteriu.
Legăturile statistice se pot clasifica după mai multe criterii.

I.După numărul caracteristicilor luate în studiu:

a. legături simple, când caracteristica rezultativă y este studiată doar prin variaţia unei
singure caracteristici factoriale x, ceilalţi factori sunt cu acţiune constantă, consideraţi factori
reziduali; de exemplu, capacitatea de producţie (x) şi cifra de afaceri(y);
b. legături multiple, când caracteristica rezultativă y, este analizată prin prisma variaţiei a
două sau mai multe caracteristici factoriale x; de exemplu, capacitatea de producţie (x 1 ) şi
numărul de salariaţi (x 2 ) determină variaţia cifrei de afaceri.

II.După forma de exprimare a caracteristicilor:

a. legături între caracteristici numerice, numite corelaţii, când atât caracteristica rezultativă
y, cât şi cea factorială x, sunt exprimate numeric; de exemplu, legăturile între cheltuielile de
producţie (x) şi profit (y);
b. legături între caracteristici calitative, numite asocieri statistice, când atât caracteristica
rezultativă y, cât şi cea factorială x, sunt exprimate prin cuvinte; de exemplu, legătura dintre
profesie (x) şi sectorul de activitate (y).

III.După sensul legăturilor dintre caracteristici:

a. legături directe, când modificarea caracteristicii factoriale x, are ca efect modificarea în
aceeaşi direcţie a caracteristicii rezultative y; de exemplu, legătura între venitul populaţiei (x)
şi volumul vânzărilor unui produs (y);
b. legături indirecte, când modificarea caracteristicii factoriale x, are ca efect modificarea în
sens opus a caracteristicii rezultative y; de exemplu, legătura dintre preţul unui produs (x) şi
volumul vânzărilor (y).

IV.După forma modelului matematic prin care se exprimă:

a. legături liniare, când se exprimă prin ecuaţia liniei drepte; de exemplu, legătura între
veniturile lunare (x) şi cheltuielile lunare (y);
b. legături neliniare, când se exprimă prin ecuaţia unei curbe: parabolă, hiperbolă, ecuaţie
exponenţială; de exemplu, o legătură prin parabolă poate fi între cantitatea de îngrăşăminte
administrate (x) şi producţia la hectar (y).
V.După modul de producere în timp, legăturile statistice pot fi:
a. legături sincrone sau concomitente, atunci când în acelaşi timp cu modificarea
caracteristicii factoriale x, se modifică şi caracteristica rezultativă y; de exemplu, legăturile
dintre cheltuielile de reclamă (x) şi volumul vânzărilor (y);
b. legături asincrone sau cu decalaj, În cazul în care modificarea caracteristicii rezultative y,
are loc după un decalaj de timp de la modificarea caracteristicii factoriale x; de exemplu,
legătura între volumul investiţiilor în modernizarea capacităţilor de producţie (x) şi cifra de
afaceri (y).
3. Care sunt metodele simple folosite pentru evidenţierea existenţei legăturilor, pentru
stabilirea direcţiei şi aprecierea formei acestora. Descrieți fiecare metodă.
Metodele simple folosite pentru evidenţierea existenţei legăturilor, pentru stabilirea direcţiei
şi aprecierea formei acestora, sunt:
a) metoda seriilor de date interdependente;
b) metoda grupărilor;
c) metoda tabelului de corelaţie;
d) metoda grafică.
a) Metoda seriilor de date interdependente se utilizează atunci când se dispune de un
număr mic de unităţi observate. Valorile caracteristicilor studiate se prezintă paralel, sub
forma unor serii statistice, ordonând valorile caracteristicii factoriale x, crescător sau
descrescător.
b) Metoda grupărilor, prezentată în cadrul subcapitolului de sistematizare a datelor, se
utilizează pentru evidenţierea legăturilor, în cazul unui număr mare de unităţi observate, cu o
amplitudine mare a variaţiei pentru caracteristica factorială (x). Rezultatele acestei grupări se
trec într-un tabel astfel: pe prima coloană se prezintă grupele după caracteristica factorială (x),
iar în următoarele, datele calculate pentru caracteristica rezultativă (y) în ce priveşte valorile
centralizate pe fiecare grupă, indicatorii medii şi relativi.
c) Metoda tabelului de corelaţie constituie o metodă ce are la bază o grupare combinată
după două caracteristici: una factorială (x) şi una rezultativă (y), numărul de grupe după cele
două caracteristici fiind egal. Se centralizează frecvenţele după ambele caracteristici şi se
obţine un tabel cu dublă intrare, numit tabel de corelaţie.
d) Metoda grafică constă în reprezentarea în sistemul de axe rectangulare, a celor “n” cupluri
de valori (x i y i ) ale indicatorilor corelaţi, obţinându-se graficul de corelaţie sau
corelograma. Pe axa absciselor (0x) se reprezintă valorile caracteristicii factoriale x, pe axa
ordonatelor (0y) valorile caracteristicii rezultative y, iar intersecţia cuplurilor de valori se
marchează cu câte un punct.
4. Cum se clasifică metodele analitice?
Metodele analitice permit măsurarea legăturii prin exprimarea matematică a acesteia şi prin
calculul unor indicatori ai corelaţiei, asigurând astfel o imagine mai precisă a dependenţelor
dintre fenomene.
Principalele metode analitice sunt:
- metoda regresiei;
- metoda corelaţiei.
5. Ce reprezintă metoda regresiei.
Metoda regresiei constă în cercetarea legăturilor existente între fenomene cu ajutorul unor
funcţii matematice, denumite funcţii de regresie. În folosirea acestei metode este important să
se identifice funcţia ce exprimă cel mai bine dependenţa dintre caracteristicile studiate.
Funcţia de regresie poate avea forme variate, fie de funcţie liniară sau neliniară, de producţie
sau logistică.
6. Descrieți metoda corelației.
Metoda corelaţiei, permite o ierarhizare a factorilor de influenţă. Aceasta constă în calcularea
unor indicatori ai corelaţiei, ce măsoară intensitatea legăturii între două sau mai multe
caracteristici, exprimând, cât de strânsă este legătura dintre ele.
7. Numiți problema care stă la baza analizei statistice a raporturilor de dependenţă
dintre fenomene.
În analiza statistică a raporturilor de dependenţă dintre fenomene, problema care se pune este
aceea a măsurării relaţiei care există între două sau mai multe caracteristici cuprinse în
programul unei cercetări concrete a fenomenelor social- economice de masă. Aceasta presupune,
în primul rând, să se constate dacă între caracteristica X - denumită caracteristica factorială sau
independentă - şi caracteristica Y – caracteristica rezultativă sau dependentă - există sau nu un
raport de dependenţă şi în al doilea rând, dacă această relaţie există, să se exprime printr-un
indicator simplu sau sintetic de corelaţie, măsura în care caracteristica factorială X contribuie la
formarea caracteristicii rezultative Y sub aspectul naturii, direcţiei şi formei de legătură dintre
ele.