________________________________________________________

1. INTRODUCERE

În conformitate cu cerinţele Directivei Cadru a Apei 2000/60/CE transpusă

prin Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare şi Ordinului
nr. 1245/2005 privind aprobarea Metodologiei de realizare a registrului zonelor
protejate, s-a elaborat registrul zonelor protejate care au strânsă legătură cu mediul
acvatic.
Registrul include următoarele categorii de zone protejate:
 Zone protejate pentru captările de apă destinate potabilizării;
 Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de
vedere economic;
 Zone protejate pentru habitate şi specii unde apa este un factor
important;
 Zone vulnerabile la nitraţi. Zone sensibile la nutrienţi;
 Zone pentru îmbăiere.
Registrul zonelor protejate aferent Administraţiei Bazinale de Apă Argeș-
Vedea s-a realizat pe baza informaţiilor specifice categoriilor de zone protejate
enumerate mai sus. Registrul a fost actualizat cu datele noi apărute în perioada 2018-
2019 şi include pentru fiecare zonă protejată caracteristicile generale ale acesteia,
harta cu distribuţia spaţială a zonelor protejate, legislaţia specifică în vigoare, fişe de
caracterizare a acestora acolo unde este cazul, precum şi informații centralizatoare pe
baza fișelor de caracterizare.
În actualul registru au fost incluse zonele protejate desemnate pentru captarea
apelor (de suprafaţă şi subterane care asigură debite mai mari de 10 m 3/zi cât şi cele
care deservesc mai mult de 50 persoane) utilizate pentru potabilizare în vederea
alimentării cu apă a populaţiei, cât şi cele desemnate pentru captarea apelor utilizate
în scop potabil pentru alimentarea cu apă a unităţilor industriale care folosesc apa
pentru fabricarea produselor alimentare şi băuturilor (au fost excluse captările de ape
minerale). Captările de apa din industrie (captările proprii – care aparţin unităţilor
industriale) care au fost incluse în registru sunt cele folosite ca surse în industria
alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor
ori substanţelor destinate consumului uman, conform Legii Apelor 107/1996 cu
completările şi modificările ulterioare (art. 26. Art. 5, Art. 51, Art. 15, Art. 17, Anexa
nr.1 – Definiţiile termenilor tehnici folosiţi în cuprinsul legii - punctul 14 şi Anexa
1.2).
Fişele de caracterizare ale zonelor protejate pentru captările de apă destinate
potabilizării cuprind prezentare succintă a acestora (informaţii privind tipul captării,
amplasamentul, o prezentare a caracteristicilor tehnice ale prizei de apă sau captării
subterane, localizarea lor, evidenţierea corpului de apă pe care sunt amplasate,
inclusiv codul acestuia), date privind administratorul ariei protejate, localităţile
alimentate cu apă şi numărul locuitorilor deserviţi, debitul instalat al captării, debitul
mediu prelevat, durata de funcţionare, date privind calitatea apei la sursă, prezentarea
schemei tehnologice de tratare în vederea stabilirii corespondenţei dintre calitatea apei
şi performanţa procesului de tratare pentru potabilizarea apei precum şi date privind
asigurarea perimetrelor de protecţie sanitară (perimetrele de protecţie sanitară cu
regim sever, cele cu regim de restricţie, iar la captările din surse subterane şi
perimetrele de protecţie hidrogeologică). De asemenea, s-a realizat harta captărilor pe
baza datelor actualizate.
Zonele pentru protecţia speciilor de peşti importante din punct de vedere
economic au fost stabilite în urma identificării zonelor în care se practică pescuitul
comercial şi a zonelor cu specii de peşti care au potenţial economic pe baza
informaţiilor furnizate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi Regia
Naţională a Pădurilor. Acest capitol cuprinde informaţii privind speciile de peşti cu
potenţial economic, lungimea/suprafaţa corpurilor de apă unde au fost identificate
acestea si harta cu distribuţia spaţială.
Zonele destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau
îmbunătăţirea stării apei este un factor important cuprind ariile naturale protejate de
interes internaţional, comunitar, naţional şi local pentru care s-a stabilit o dependență
potențială de corpurile de apă de suprafață și/sau subterane. Caracterizarea acestora la
nivel de spaţiu hidrografic s-a realizat prin intermediul fişelor de caracterizare care
cuprind informaţii din formularele standard ale siturilor Natura 2000, din
documentaţiile de fundamentare ştiinţifică ale celorlalte categorii de arii naturale
protejate şi din Planul de Management actualizat al spaţiului hidrografic Argeș-Vedea.
Astfel, pentru ariile naturale protejate informaţiile se referă la: tipuri de habitate,
specii, activităţi antropice şi efectele lor, iar pentru corpurile de apă de suprafaţă şi din
subteran care au legătură cu ariile naturale protejate selectate după acest criteriu:
codul şi denumirea, categoria, tipologia, lungimea/suprafaţa, starea/potenţialul
ecologic, starea chimică. Fişele mai cuprind informaţii generale privind regiunile
biogeografice şi ecoregiunile din spaţiul hidrografic Argeș-Vedea, precum şi o analiză
privind legătura acestor zone şi cu alte categorii de zone protejate din registru,
informaţii privind managementul şi fotografii cu specii şi habitate prezente în zona
protejată. Capitolul cuprinde şi harta cu distribuţia ariilor naturale protejate cu
evidenţierea acestora în funcţie de categoria definită pe baza obiectivelor de
management atribuite conform legislaţiei specifice.
Categoria zonelor sensibile la nutrienţi acoperă întreg teritoriul României,
având în vedere prevederile Documentului de Poziţie încheiat între România şi
Comisia Europeană, capitolul 22 – Mediul.
Capitolul privind zonele vulnerabile la nitraţi cuprinde informaţii privind
cadrul legislativ de desfăşurare a activităţilor agricole, respectiv actele normative în
vigoare, obiectivele Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu
nitraţi proveniţi din surse agricole, principalele prevederi ale programelor de acţiune
şi autorităţile responsabile, precum şi informaţii privind proiectul „Controlul Integrat
al Poluării cu Nutrienţi”.
Direcţiile de Sănătate Publică împreună cu Administraţiile Bazinale de Apă
derulează anual procesul de identificare a zonelor de îmbăiere, care ulterior sunt
încadrate din punct de vedere calitativ, conform legislaţiei în domeniu. Capitolul face
referiri la cadrul legislativ în vigoare, respectiv cerinţele legislaţiei naţionale în
domeniu, obligaţiile şi responsabilităţile instituţiilor implicate, precum şi informaţii
privind punctele de monitorizare a calității apei şi conformarea calităţii apelor de
îmbăiere cu valorile impuse de legislaţie.
Identificarea, cartarea şi caracterizarea zonelor protejate caracterizate mai sus
s-au realizat conform reglementărilor următoarelor directive europene:
 Directiva Cadru Apă 2000/60/CE;
 Directiva 75/440/CEE referitoare la calitatea cerută apelor de suprafaţă
destinate producerii de apă potabilă în statele membre, abrogată de
Directiva 2000/60/CE a fost transpusa în legislaţia naţională prin
 Hotărârea de Guvern nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de
calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate
pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi
frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă
destinate producerii de apă potabilă.
 Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman 98/83/CE;
 Directiva privind calitatea apelor dulci care necesită protejare sau
îmbunătăţire pentru a permite viaţa piscicolă 2006/44/CE care abrogă
Directiva 78/659/CEE;
 Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice 79/409/CEE;
 Directiva privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice 92/43/CEE;
 Directiva privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi
din surse agricole 91/676/CEE;
 Directiva privind epurarea apelor uzate urbane 91/271/CEE;
 Directiva nr. 2006/7/CE privind gestionarea calităţii apei pentru
îmbăiere şi de abrogare a Directivei 76/160/CEE.
În contextul art. 4.1 al Directivei Cadru Apă, obiectivele pentru zonele
protejate implică asigurarea respectării tuturor standardelor și obiectivelor prevăzute
în legislaţia în domeniu, astfel:
 protecţia calității apei folosite la captarea în scop potabil și reducerea
nivelului de tratare necesar pentru producerea apei potabile prin stabilirea
unor normative/standarde specifice pentru parametrii/indicatorii de calitate
- zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării.
 protecţia şi ameliorarea calităţii acelor ape dulci care întreţin sau care ar
putea întreţine ihtiofauna, precum şi protecţia şi ameliorarea calităţii acelor
ape marine şi salmastre în scopul susţinerii vieţii şi dezvoltării speciilor de
moluşte bivalve şi moluşte gasteropode pentru creşterea şi exploatarea
acestora - zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de
vedere economic.
 conservarea habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică şi
tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul
naţional şi care au legătură cu corpurile de apă - zone destinate pentru
 protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării
apei este un factor important.
 reducerea poluării apelor cauzată de nitraţii proveniţi din surse agricole,
prevenirea poluării cu nitraţi, raţionalizarea şi optimizarea utilizării
îngrăşămintelor chimice şi organice ce conţin compuşi ai azotului - zone
vulnerabile la nitraţi.
 protejarea mediului împotriva deteriorării datorate evacuărilor de ape uzate
urbane - zone sensibile la nutrienţi. Tot teritoriul României a fost
desemnat zonă sensibilă la nutrienţi.
 conservarea, protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, precum şi
protejarea sănătăţii oamenilor, printr-un management corespunzător al
calităţii apelor de îmbăiere – zone pentru îmbăiere.

În cazul zonelor protejate, în plus față de obiectivele Directivei Cadru Apă,

trebuie îndeplinite și standardele și obiectivele prevăzute de legislația în domeniul
zonelor protejate, acestea fiind reprezentate de obiectivele adiționale care se definesc
pentru situațiile în care:

 obiectivele de mediu sub DCA nu sunt suficiente, necesitând obiective mai

stringente pentru conformarea cu legislaţia specifică acestor zone protejate
sau
 obiectivele de mediu sub DCA nu abordează unii parametrii/indicatori care sunt
parte componentă a standardelor stabilite în legislaţia specifică a zonelor
protejate.

La nivel european se consideră că obiectivele de mediu de stare bună ale

Directivei Cadru Apă integrează în totalitate obiectivele legislației pe baza căreia au
fost stabilite anumite categorii de zone protejate, respectiv:
- zonele vulnerabile la nitrați,
- zonele sensibile la nutrienți,
- zonele desemnate pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de
vedere economic – pești.
De asemenea, la nivel european au fost abrogate Directiva 98/83/CE privind
calitatea apei de suprafață destinată potabilizării, Directiva 2006/44/CE privind
calitatea apelor dulci care necesită protecție sau îmbunătățiri în vederea întreținerii
vieții piscicole și Directiva 2006/113/CE privind calitatea apelor pentru moluște.

Chiar dacă aceste directive au fost abrogate, Statele Membre au obligația să

mențină și să asigure același nivel de protecție pentru zonele protejate identificate
pe baza acelor directive.

Pentru tipurile de zone protejate: zone desemnate pentru captarea apelor

pentru utilizarea în scop potabil și zone desemnate pentru protecția speciilor acvatice
importante din punct de vedere economic (moluște), cu scopul atingerii aceluiași nivel
de protecție ca cel prevăzut în legislația abrogată, în România se mențin în vigoare
actele normative care transpun Directiva privind calitatea apei de suprafață destinată
potabilizării și Directiva privind calitate apelor pentru moluște.

Informații privind abordarea aspectelor privind obiectivele adiționale

pentru celelalte categorii de zone protejate se regăsesc în capitolele 2, 3 și 4 ale
prezentului Registru al Zonelor Protejate.
Datele utilizate pentru elaborarea registrului zonelor protejate aferent spaţiului
hidrografic Argeș-Vedea au ca sursă:
 Operatorii Regionali de Servicii de Apă sau Operatorii Locali, Primării,
Sistemele de Gospodărirea Apelor cât şi administratorii unităţilor din industria
alimentară care dispun de captări proprii – pentru zonele de protecţie pentru
captările de apă destinate potabilizării;
 Regia Naţională a Pădurilor Romsilva şi Agenţia Naţională pentru Pescuit şi
Acvacultură – pentru zonele pentru protecţia speciilor de peşti importanţi din
punct de vedere economic;
 Agenţiile locale pentru protecţia mediului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei
„Delta Dunării”, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – pentru zonele
pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde apa este un factor important;
 Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi
Protecţia Mediului, Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor, Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare
Rurală, Oficiile pentru Studii Pedologice şi Agrochimice, Garda Naţională de
Mediu – pentru zonele vulnerabile la nitraţi.