_________________________________________________________________

5. ZONE SENSIBILE LA NUTRIENŢI. ZONE VULNERABILE LA

NITRAŢI

Având în vedere atât poziţionarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea şi

bazinul Mării Negre, cât şi necesitatea protecţiei mediului în aceste zone, România a declarat
întregul său teritoriu ca zonă sensibilă la nutrienți, în urma negocierilor cu Uniunea Europeană
(Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, Capitolul 22 – Protecția mediului
înconjurător).
În acest sens, nu au fost desemnate punctual zone sensibile la nutrienți, abordarea acestui
aspect realizându-se la nivel național pentru toate corpurile de apă, inclusiv Dunărea și Marea
Neagră, prin realizarea unor măsuri specifice pentru aglomerări. În cazul aglomerărilor cu mai mult
de 10.000 l.e. trebuie să se asigure o infrastructură pentru epurarea apelor uzate urbane care să
permită epurarea avansată, mai ales în ceea ce priveşte nutrienţii azot şi fosfor. În ceea ce priveşte
gradul de epurare, epurarea secundară (treaptă biologică) este o regulă generală pentru aglomerarile
2.000 -10.000 l.e. De asemenea, pentru aglomerările cu mai puţin de 2000 l.e., care sunt localizate
în zone de deal sau zone de munte, condiţiile geomorfologice şi climatice necesită soluţii specifice
şi individuale: staţii de epurare mici, epurarea naturală în lagune sau alte metode de epurare
neconvenţionale.
În ceea ce priveşte Directiva 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cu
nitraţi din surse agricole (Directiva Nitraţi), aceasta este transpusă în legislaţia naţională prin HG
nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu
nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare. Se precizează că
obiectivele Planului de Acţiune cuprins în această Hotărâre de Guvern sunt:
a) reducerea poluării apelor, cauzată de nitraţii proveniţi din surse agricole;
b) prevenirea poluării cu nitraţi;
c) raţionalizarea şi optimizarea utilizării îngrăşămintelor chimice şi organice ce conţin compuşi ai
azotului.
În procesul implementării Directivei Nitraţi, au fost elaborate şi aplicate Coduri de bune
practici agricole (CBPA) cât şi Programe de Acţiune.
În România, prima desemnare a zonelor vulnerabile la nitraţi (ZVN) a avut loc în anul 2005
(însumând o suprafaţă de 16554 km2, reprezentând 6,94% din teritoriul României). Aceste ZVN au
fost revizuite în 2008, mărindu-se atunci suprafaţa la 137803 km 2, reprezentând 58% din teritoriul
României. Din luna iunie 2013, s-a luat decizia aplicării Programului de Acţiune pe întreg
teritoriul României, în conformitate cu art. 3 alin. 5 al Directivei Nitraţi. Astfel, conform
prevederilor menţionate, România nu mai are obligativitatea şi nu va mai desemna zone vulnerabile
la nitraţi din surse agricole, întrucât programul de acţiune se aplică fără excepţie pe întreg teritoriul
ţării.
Așadar, se observă că România a acționat, în principal, având în vedere aplicarea
principiului de prevenție a poluării. În consecință s-a elaborat un nou Cod de Bune Practici
Agricole, aprobat prin Ordinul nr. 990/2015 pentru modificarea şi completarea Ordinului
ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării
rurale nr. 1.182/1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia
apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, aplicabil pe întreg teritoriul național, urmând
ca și Programul de Acțiune aprobat prin Decizia Comisiei pentru aplicarea planului de acțiune
pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole nr. 221983/GC/12.06.2013,
să fie revizuit conform noului CBPA.
 Programul de acţiune stabileşte responsabilităţi specifice unor structuri care funcţionează în
subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi a Ministerului Mediului, Apelor şi
Pădurilor, precum şi autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la aplicarea Planului de
acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Prevederile Programului de acţiune sunt obligatorii pentru toţi fermierii care deţin sau
administrează exploataţii agricole şi pentru autorităţile administraţiei publice locale ale comunelor,
oraşelor şi municipiilor pe teritoriul cărora există exploataţii agricole.
Unele din cele mai importante prevederi ale Programului de acţiune şi ale anexelor aferente
pe care fermierii trebuie să le respecte sunt:
- Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse
agricole;
- calendarul cu perioadele de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice;
- depozitarea corespunzătoare a îngrăşămintelor de origine animală;
- aplicarea corespunzătoare a îngrăşămintelor organice care să nu depăşească 170 kg de azot/ha/an.
Monitorizarea conformităţii corpurilor de apă se face de către ANAR prin ABA prin
supravegherea concentraţiei de nitraţi, precum şi a elementelor fizico-chimice şi biologice
indicatoare ale procesului de eutrofizare.

Începând cu anul 2008 în România se implementează proiectul „Controlul Integrat al

Poluării cu Nutrienţi” care este continuarea la scară naţională a proiectului pilot „Controlul
Poluării Agricole“ finanţat și din fonduri nerambursabile ale Facilităţii Globale de Mediu (GEF) și
implementat de Ministerul Mediului, în perioada 2002-2007. Acest proiect ajută la promovarea
dezvoltării durabile prin utilizarea celor mai bune practici agricole în mijlocul fermierilor pentru
îmbunătăţirea productivităţii terenului respectând principiul dezvoltării durabile şi ajută la
îmbunătăţirea sănătăţii umane prin îndreptarea atenţiei spre reducerea conţinutului de nitraţi din
apa potabilă. Obiectivul general al proiectului este alinierea la cerinţele Directivei Nitraţi, iar
obiectivul global de mediu este de a reduce poluarea cu nitraţi a resurselor de apă ale României şi,
în final, a Dunării şi Mării Negre. Până în prezent, în cadrul proiectului s-au realizat investiţii în
mai multe comune din cadrul a 10 bazine hidrografice şi s-au înființat Centre de Demonstrare şi
Instruire a bunelor practici pentru protecţia resurselor de sol şi apă împotriva poluării cu nitraţi
proveniţi din agricultură, printr-o abordare integrată a managementului resurselor.
Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” se continuă în perioada 2016 – 2021.
În această fază a II-a, proiectul va derula, în principal, activități privind întărirea capacităţii
instituţionale a autorităților implicate în implementarea cerințelor Directivei și campanii de
conştientizare publică şi asistenţă tehnică, precum și realizarea de investiții locale pentru reducerea
poluării cu nutrienți.

Legislaţia specifică:
 Directiva 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din
surse agricole;
 Hotărârea de Guvern nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia
apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole;
 Hotărârea de Guvern nr. 1360/2005 pentru modificarea şi completarea Hotărârii
Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor
împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole;
 Ordinul nr. 1072/2003 al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului privind
aprobarea organizării Monitoringului suport naţional integrat de supraveghere, control şi
decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole în apele
subterane şi de suprafaţă şi pentru aprobarea Programului de supraveghere şi control
 corespunzător şi a procedurilor şi instrucţiunilor de evaluare a datelor de monitorizare a
poluanţilor proveniţi din surse agricole în apele de suprafaţă şi în apele subterane;
 Ordinul nr. 452/2001 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a
Comisiei şi a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia
apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole;
 Decizia Comisiei Interministeriale pentru aplicarea Planului de Acţiune pentru protecţia
apelor împotriva poluări cu nitraţi din surse agricole cu nr. 221983/GC/12.06.2013 privind
Programul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse
agricole;
 Codul de Bune Practici Agricole, aprobat prin Ordinul nr. 990/2015, pentru modificarea şi
completarea Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului
agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.182/1.270/2005 privind aprobarea Codului
de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse
agricole.