minescu

ri, iubito...

iubito, de noi mi-aduc aminte,

l de gheaţă mi-apare înainte:
burie o stea nu se arată,
ară luna cea galbenă - o pată;
ii de sloiuri de valuri repezite
luteşte cu aripi ostenite,
ei pereche nainte tot s-a dus
ntreg de păsări, pierzându-se-n apus.
a ei urmă priviri suferitoare,
i pare-acuma, nici bine nu... ea moare,
-ntr-o clipă cu anii înapoi.
..........
mai departe deolaltă amândoi,
e mai singur mă-ntunec şi îngheţ,
pierzi în zarea eternei dimineţi.