Efectul Epidemiei de Corona Virus asupra vietii Romanilor

1. PREZENTAREA TEMEI

Pentru marea majoritate a românilor, epidemia de Coronavirus înseamnă o schimbare

radicală a stilului de viață, a percepțiilor asupra vieții în general și o reconsiderare a valorilor
personale.
Distanțarea socială este înțeleasă, respectată și încurajată puternic de români. Totuși,
oamenii sunt conștienți de impactul asupra relațiilor interumane, iar schimbarea radicală a rutinei
duce la o stare de confuzie și șoc pentru aceștia.
Dorul de copiii lăsați la bunici, imposibilitatea de a-și vizita membrii familiei, prietenii sau
partenerii este dureroasă, dar este recunoscut ca fiind un lucru benefic pentru a trece cât mai
repede și cu cât mai puține daune peste această perioadă.
Conștientizarea crizei ce va veni îi determină pe indivizi să pună sub semnul întrebării
stabilitatea financiară și să renunțe la micile răsfățuri cu care mulți erau obișnuiți (mersul la mall,
la salon, în city-break-uri sau vacanțe). Prioritar devine acum traiul zilnic, cu necesitățile sale.
Importanța prezentului ocupă în aceste momente primul loc în lista priorităților, timpul
petrecut cu familia și cei apropiați, sănătatea și bunăstarea acestora fiind cele mai de preț lucruri.
În timp ce femeile tind să pună mai mult accentul pe importanța relațiilor interumane și fac
apel la solidaritate și credință, bărbații enunță o perspectivă politico-economică negativă,
concentrându-se pe certitudinea unui viitor întunecat, cu multe lacune. Tot ei sunt mai degrabă
adepții teoriilor conspirative în legătură cu declanșarea epidemiei și criza economică previzionată.
Când vine vorba despre atitudinea autorităților față de această situație ieșită din comun, la
momentul aplicării chestionarului, majoritatea respondenților erau de părere că regulile puteau fi
mai drastice, pentru a fi cât mai eficiente. Amenzile date celor ce încalcă regulile ar trebui să fie
mai aspre, iar recomandările autorităților expuse mai autoritar.
2. METODOLOGIA FOLOSITA

Cercetarea s-a efectuat pe un esantion de 25 de persoane, cu varsta cuprinsa intre 18-65

ani, in regiunea de SE a Romaniei, orasul Braila mediul urban, in spatiul din vecinatatea locuintei
La realizarea cercetarii se foloseste metoda calitativa observatia directa neparticipativa.
Resurse disponibile: perioada de timp avuta in vedere este de 7 zile, in spatiul din
vecinatatea locuintei in regiunea de SE a Romaniei, orasul Braila mediul urban.

3. INCADRAREA TEORETICA

Cercetarea este o investigatie sistematica, controlata, empirica si critica asupra unor ipoteze
privind relatiile prezumate intre anumite fenomene; O activitate pentru descoperirea adevarului;
activitatea de a gasi raspunsuri la intrebari.
Potrivit cercetatorilor, observatia stiintifica este o forma de cercetare calitativa, care il ajuta
pe cel care cerceteaza sa inteleaga cauzele si scopurile pentru care oamenii fac ceea ce fac la
mediul de lucru si nu numai. In ultimul timp, a inceput sa fie practicata din ce in ce mai des
observatia din teren sau de la fata locului. O observatie reprezinta o solutie stiintifica, ce se
bazeaza pe simturile umane pentru a ajuta la rezolvarea unei probleme sau a unei chestiuni sociale,
psihologice sau naturale, de obicei avand in centru studierea oamenilor.
De cele mai multe ori, o observatie corecta ne ajuta sa aflam raspunsurile la cateva
intrebari de baza, precum:
1. Unde fac oamenii ceea ce fac?
2. Ce idei obisnuite si ce cunoastere de fundal au oamenii?
3. Ce fac oamenii?
4. Ce face cineva altcuiva?
5. Cine initiaza actiunea si cum răspunde la ea?
6. De ce fac oamenii ceea ce fac?
7. Cum fac oamenii ceea ce fac?
8. Cat timp fac ei ceea ce fac?
 Spre deosebire de ancheta sau interviu, observatia ne ofera felul exact in care se desfasoara
lucrurile in mediul natural, fara interventia altor tipuri de factori.
Una dintre trasaturile acestei metode de cercetare subliniaza ca cercetatorii nu influenteaza
foarte mult derularea obisnuita a intamplarilor pe care le analizeaza. Acest lucru poate fi adevarat,
insa este discutabil, intrucat au existat cazuri in care persoanele stiau ca sunt observate si si-au
schimbat comportamentul tocmai pentru a iesi mai bine din cercetarea cu pricina.
Exista mai multe feluri de observatie, care se divid in functie de cateva criterii: daca
cercetatorul este sau nu prezent la cercetarea propriu-zisa; observatiile pot fi structurate sau
nestructurate; observatiile au loc in mediu natural sau in cel de laborator.
Tipuri de observatie:
 din punctul de vedere al modalitatilor folosite la cercetare:
1. Observatia participativa – cu participarea implicita a cercetatorului
2. Observatia neparticipativa – cercetatorul nu se implica efectiv in procesul de observatie
 din punctul de vedere al structurii sale:
1. Structurata – implica clasificarea si cuantificarea comportamentelor conform unei scheme
prestabilite
2. Nestructurata – cercetatorul redacteaza comentarii despre evenimentele care au loc, dar fara a
avea o schema prestabilita de urmarire.
 dupa forma observatiei
1. Observatia directa – observatorul ia parte la evenimentele observatiei
2. Observatia indirecta – in acest caz observatorul nu ia parte la evenimentele observatiei pentru
strangerea datelor necesare observatiei;
Exista cateva mari etape ale cercetarii:
1. Proiectarea cercetarii: vorbim aici despre stabilirea temei cercetarii si a problemelor care vor fi
cercetate, stabilirea conceptelor de lucru si a ipotezelor, plus cele mai eficiente metode de
observatie. Tot in aceasta etapa se va stabili esantionul de populatie pe care se va realiza
observatia si cercetarea.
2. Accesul reprezinta o etapa foarte indelungata si anevoioasa in procesul desfasurarii observatiei.
Trebuie sa se stabileasca foarte clar ce fel de observatie se va aplica (deschisa sau inchisa) si,
totodata, ce rol are observatorul (ascuns sau deschis).
Avantaje şi dezavantaje ale utilizarii metodei observatiei
Cel mai important minus al unei observatii este faptul ca ea este de tip calitativ, iar astfel
datele pe care le primim trec printr-un amplu proces de interpretare si analizare, si nici nu pot fi
generalizate. Un alt inconvenient al acesteia este acela ca cercetatorii pot exagera si pot face
referire la evenimente mai ample, pe care le vor analiza dupa datele obtinute in urma unor
observatii de factura mai mica, dar care au totusi legatura cu noile teme dezbatute.
Dintre avantaje, de mentionat este acela ca cercetatorii au o gama foarte larga de
interpretare a informatiilor pe care le primesc, iar gradul de veridicitate al acestora este foarte
ridicat, intrucat cercetarea este facuta, in mare parte, in locatiile sale naturale.
Observatia este printre cele mai importante tehnici de investigatie de tip sociologic, pentru
ca in urma ei se obtin date factuale, de o diversitate foarte mare si de o amploare pe masura. In
urma acestora, se poate trece la urmatorul pas, daca se doreste, si anume ancheta sociologica,
piatra de temelie a acestei stiinte.1

4. ANALIZA DATELOR

Distanțarea socială Limitarea posibilității de liberă mișcare este resimțită, și a condus la

schimbarea planurilor personale și profesionale mai ales a celor legate de călătorii.
Obiceiuri de zi cu zi Aproape toți românii și-au schimbat obiceiurile de zi cu zi, ca
răspuns la epidemia de Coronavirus (COVID-19). În această perioadă, romanii se spală și se
dezinfectează mai des pe mâini, evită spațiile publice, ieșind afară doar pentru drumurile de strictă
necesitate. Mai mult, își iau măsuri de precauție suplimentară, alegând să poarte mască și mănuși
atunci când ies din casă.
Obiceiuri de cumpărare Schimbările de comportament se reflectă și în obiceiurile de
cumpărare, aproape jumătate dintre români alegând să reducă cheltuielile la minim, gândindu-se
de două ori înainte de a face o cheltuială. În plus, se îndreaptă către cumpărăturile online zilele
acestea, mai mult decât o făceau înainte de epidemia de Coronavirus. Aproximativ 1 din 4
persoane și-au asigurat provizii de mâncare și alte produse de bază pentru această perioadă.
Valori personale Epidemia de Coronavirus are și un impact pozitiv, în sensul în care mai
mulți români își manifestă mai mult grija față de prieteni și familie (3 din 7 persoane) ori petrec
mai mult timp cu copiii (2 din 5 persoane).
Lucrul de acasă Pentru mai mult de jumătate (5 din 6 persoane) dintre românii care au un
loc de muncă, lucrul de acasă nu este posibil, din cauza specificului muncii pe care o realizează.
După declanșarea epidemiei de COVID-19, 3 din 4 dintre angajați și-au adaptat modul de lucru,
alegând să lucreze de acasă, fie parțial, fie în totalitate.
1
https://destepti.ro/observatia-ca-metoda-stiintifica
 5. CONCLUZII

Se face cercetare pentru: a obtine o diploma (licenta, master, doctor); o pozitie,

respectabilitate: ex.promovarile in mediul academic sunt conditionate de titlul de doctor; a rezolva
o problema: nevoile practicii au nevoie de cercetare; placere intelectuala: a invata sa citesti texte si
sa gandesti critic; a dobandi cunostinte aprofundate, intr-un domeniu; a intelege anumite
mecanisme, legaturi, societatea; a servi societatea: progresul economic si social noi produse, noi
politici; a castiga un venit: nu doar institutele de cercetare castiga venituri din cercetare, ci si
Universitatile, care in mod firesc au nevoie de venituri suplimentare fata de alocarile, care pot fi
obtinute prin proiecte de cercetare.
Tipuri de cercetare
Cercetarea empirica (opus cercetarii teoretice): se bazeaza pe observarea directa a realitatii;
porneşte de la concepte şi modele teoretice, verificǎ teoria dar, prin constatǎrile şi concluziile sale,
poate contribui la îmbogǎţirea teoriei. Cercetarea empiricǎ poate fi:
Cercetare calitativa foarte necesara si importanta in anumite domenii: intelegerea unui
eveniment, pentru a scoate în evidenţǎ anumite caracteristici sau comportamente, din perspectiva
actorului implicat;
Cercetare Cantitativa: se desfăşoara cu ajutorul culegerii si prelucrǎrii de date prin
experimente, anchete, observaţii etc., şi va pune in evidenta anumite rezultate ale prelucrǎrii
datelor; este extinsa si costisitoare, deoarece este nevoie de o anumitǎ cantitate, de un anumit
volum de date, pentru ca prelucrarea si rezultatele sǎ aibǎ relevanţǎ.