Sunteți pe pagina 1din 6

ANUL I I . Cluj 13 ianuarie 1 9 2 4 . Nr. 2.

Üetfacfia Abonament :
Pe un an Lei 160 -
Pe V . an „ 8 0 -
Pe V , an „ 40 —

Administraţia Pentru Străinătate :


Pe un an Lei 3 2 0 —
Pe »/, an ., 160 —
Cluj R e g . M a r i a 14 Pe I . an _
1
80 —
Anunţurile se pri­
y. T E L E F O N 124 mesc d u r ă tarif.
Librăria Anca Manuscrisele
• I n j , Pia(a Unirii 32 Z I A R SĂPTĂMÂNAL INDEPENDENT nu se înapoiază.

•Un exemplar 3 L e l Director-Propfißisr: Alexandru Anca. Io străinătate un exemplar 4 L e i

lusfificareo mişcărilor naţionale B o s k o f f


Poporului" din Arad,
unele organe române (?) spri-
ginesc în mod fatal pentru
Unele elemente subversive dragoste de neam şi din necesi­ din nou la Cluj Ţ a r ă şi Neam, invazia streini­
caută să alarmeze lumea contra tatea solidarităţii, care trebue sâ lor, cart caută să sporească
mişcărilor naţionale, cari continuă triumfe în interesul românilor. rândurile şi puterea elemen
aproape în fiecare ţară, populaţia V. I. Moldovan. telor destructive
dominantă a fiecărei ţări nizuind
ce ne stăpânesc din punct de vedere
6ă-şi asigure hegemonia naţională
în ţara sa, ca sâ nu devină uneltâ
Sporirea salariilor economico-financiar.

iltor popoare streine intereselor corpului didactic Guvernul a luat dispoziţii pentru
îmbunătăţirea situaţiei funcţionarilor. — Des- expulzarea indizerubililor din ţară, iar
naţionale ale acelor ţări.
voltarea învăţământului. pentru a evita sporirea numărului ne*
Elementele subversive prin po­ românilor, acuma redactează proectul
etica lor ascunsă urmăresc stă­ Corpul didactic cu ocazia congre­
de l e g e referitor la naturalizări. C u
pânirea exclusivă a lumei, căutând sului, care a wvut loc săptămânile a-
toate aceste însă dispoziţiile nu se
«ă subjuge toate popoarele. cestea la Bucureşti, s'a pronunţat pen­
execută, încât guvernul trebue să ia
A c e s t e elemente subversive tru demisii în bloc, întrucât nu pri­
masuri mai drastice în această privinţă,
«tăpânesc* deja din punct de ve­ meşte spor de salarii.
pedepsind organele administrative, cari
dere economico-financiar mai multe In asemenea situaţie au fost şi cei­
popoare, dominând aproape în lalţi salariaţi ai statului, încât s'a ivit abuzând de încrederea, c a r e '
fiecare ţară industria şi în special nevoia majorărei lefunlor acestor sa­ li-s'a dat, încurajază invazia
lariaţi. streinilor în detrimentul inte­
Comerţul, care nu pretinde muncă La insistenţa mai multor ad­
Guvernul deocamdată a prevăzut reselor române
grea. Dar nu se mulţumesc nu­ miratori ai marelui pianist
mai cu atâta, ci acuma, după ce în budget numai sporul Ierurilor func­ Bosko/f, acest maestru s'a decis In Maramureş în ultimul timp se
şi-au ajuns acest scop, inaurgu- ţionarilor înşirând câteva categorii de sâ mai viziteze odată oraşul no­ încurajază de altfel tot ce nu-i româ.-
rându-şi în fiecare ţară ziare în funcţionali pentru sporul de salarii. stru, dând un concert cu cel mai nesc, această regiune devenind mai
kmba popoarelor dominante în In acest budget însă nu s'a prevăzut ales program in sola cea mare coruptă, în urma cosmopolitismului şi
«cele ţâri, caută să-şi asigure he­ şi sporirea salariilor corpului oidactic. a prefec/urei în seara ae 20 Ia­ şi intereselor personale ale unor ro­
gemonia în întreaga lume. In a- Din acest motiv a crezut necesar cor­ nuarie. Suntem încredinţaţi că mâni mercantiTiz.iţi în unelte oarbe de
eest scop şi-au însuşit diferite u- pul didactic să-şi formuleze în formă după reuşita primului concert, unei elice de streini. Românii în aceste
seltiri subversive, cari au menirea de ultimat cererile rtferitoare la spo­ acest ae al aoilea va avea un împrejurări prelind să se instaleze in
•să seducă popoarele în favoarea rirea sa'aiiüur, încât acuma, în bud­ jpublic mult mai numeros şi suc­ administraţia maramureşană români,
propagandei lor şi instigându-ie getul sporirci Itíutiiür "funcţiorihrilui cesul e prevăzut. Toţi cari au cari să-şi înţeleagă datoria faţă de Tron,
prin nemulţumiri la revoluţii etc. se face o modificare, avut plăcerea să-l asculte vre-o- Neam şi Patrie, avându-se in vedere
cari ar fi favorabile exclusiv aces­ introducându-se şi sporirea sa- dată, ştiu să-l aprecieze, şi vor corupţia localizata în Maramureş de
tor elemente streine intereselor lariilor corpului d dacttc. face propaganaă între cunoştin­ càire conducătorii acelei regiuni, în
popoarelor muncitoare şi cinstite. Coniisiunea budgetară, care luc­ ţele lor de aici, căci la noi nu favoarei uneltirilor subversive ale uv.or
Pilda comunismului maghiar şi rează in prezent la stabiliri a budge­ e atât de cunoscut ca in vechiul elemente destructive, streine interese­
a bolşevismului rusesc ne s e r v e s c tului actual, proiectul budgetului de Regat şt în streinătate. lor noastre
destule dovezi în această privinţă, 550 milioane lei rezervaţi peniru îm- La Bucureşti concertează a-
justificându-ne constatările, că ele­ bunăîaţrea funcţionarilor, îl va modi­ proape în fiecare săptămână şi
mentele subversive nu caută, de­ fica in sensul, ca din acest budget să sălile sunt arhipline', familia re­
Moda
cât să exploateze neamurile din beneii.itze şi corpul didactic. In a- gală ia parte la concertele Şoşoni.
toate punctele de vedere, pentru ceasiă modiiicare se intenţionează şi sale, şi adeseori este invitat să
a le putea subjuga mai uşor. rectficarea Curbei Lalescu în cânte la curte. Acum vre-o doi ani era foarte la modă
sà se poarte chiar şi iarna pantofi, c ri ne
Neamurile creştine din acest sensul, ca spor unie só f e acor­ La 1 Februarie va cânta la evidenţiau pulpe frumoase ori elefantice tu
motiv trebue s ă s e organizeze, date după lefurile din 1919 Londra. De acolo işi începe tur­ ciorapi transparenţi de mătase ori de aţă. Şi
ca atunci, când va fi vorba ca şi nu cum s'a fost proiectat, după le­ neul in streinătate şi va trece nimenea nu zicea, că-i este frig, pentrucă aşa
pe pământ să nu mai fie ţări, lu­ furile din 1916 multă vreme până vom mai putea era moda, rare o inventase probabil, femeile,
avea ocazia să-l ascultăm şi să-l cari voiau să-şi evidenţieze pulpele frumoase.
mea sâ nu fie stăpânită de către Ministerul instrucţiunei publice este
de părerea, că acest spor va contribui admirăm. Acuma însă a venit sesonul picioarelor
un singur neam strein intereselor
elefantice. Femeile, cari nu aveau pulpe fru­
celorlalte popoare, ci fiecare po- foarte mult şi la îmbunătăţirea situa­ Să ne grăbim deci a-l as­ moase, au adus o nouă modă d 3 altfel veche :
por să-şi aibă reprezentanţii în ţiei corpului didactic, pentru care evi­ culta acum până mai e între noi. şoşon i, ca să pară elefantice toate pulpele
« c e a conducere şi interesele fie­ denţiază, că în privinţa învăţământului Alexanaru Anca. feminine.
cărui popor să fie dirigeate de s'au adus mari sacrificii materiale, încât Introducerea şoşonilor se motivează cu
către reprezentanţii proprii de a- budgetul de 954 milioane dn frigul, dar in realitate nu serve te, decât sa­
;

ceeaş naţionalitate. Numai astfel 1922 în anul acesta s'a urcat Invazia streinilor tisfacerea ambiţiilor femeilor cu pulpe ele­
fantice, cari nu pot tolera, ca femeii: cu ptlpe
va putea fi scutit fiecare popor la 1 mtiard 842 milioane în România gingaşe, sâ triumfeze. Har aşa-i moda: fie
de exploatările u n o r elemente şi s'au făcut in decurs de doi ani cât <Je proastă, toate femeile o iniitează, in­
itreine intereselor vitale ale mas- In Maramureş se încurajază invazia. diferent, dacă le aranjează sau nu, fiind .o
2700 biblioteci, s'a tipărit harta Ro­
•ei naţiunilor, având în vedere, — Ne inficiază streinii. — Datoria simptemă s'm ilară neurasteniei, şi în special
mâniei în 20.000 exemplare harta Eu­
că fiecare popor are în vedere autorităţilor noastre. isteriei, ori gripei spaniole.
ropei în lOcOO txemplare, 2 0 tablouri
mai mult interesele naţiunei sale, Lumea azi nici nu-şi poate închipui o
istorice în câte 1 0 0 0 0 exemplare, iar Străinii în ultimul timp au început femee elegantă fără şoşoni, cum anul trecut,
decât a altor naţiuni. pentru un milion s'au cumpărat apa­ să invadeze România mai considerabil, când eia la mndă gripa spaniolă, nu se con­
M ş c ă r i l e naţionale, cari s'au rate şi filme cinematografice structive, având convingerea, că în acest Canan, siderau la modă existenţele, cari n'au avut
pornit în fiecare ţară contra ele­ de istorie, geografie, istorie naturală care începe sa devină Golgota naţio­ gripa spaniolă. Moda aceasta a şoşon lor ar
etc. necesare şcolilor. fi de altfel foarte potriviiă pentru toate îer-
mentelor numite şi destructive, nalismului român,
nele, având in vedere, că este sănătoasă, dar
din acest punct de vedere sunt In afară de aceste s'au mai făcut lumea, în special femeile, numai din capricii
se pot corupe mai multe o r ­
justificate. Mişcările naţional-ro- şi alte aprovizionări pentru şcoli, s'au şi-o insuşiseiă şi numai provizoriu, ca să O
gane administrat ve în defa­
mâne, deci în a c e s t e împrejurări dat diferite burse si s'au construit şcoli. schimbe din nou, cum si-au schimbat moda
v o a r e a român lor şi ţării fustelor lungi cu fuste sc uite, din punct de
numai salutare pot fi pentru ţara Activitatea M'nisterului de instruc­
nrgăsându şi stavilă, decât în pieptu­ vedere igienic (111> şi apoi după un an au
şi naţiunea românească, urmărin- ţiune de altfel mai continuă în această recuis d'n nou la moda hainelor lungi, tot
du-se prin a c e s t e mişcări asigu­ direcţie, nizuindu-se prin aceasta ac­ rile inimoşilor luptători naţional-români,
din punct de vedere igienic ( ? ? ? )
rarea hegemoniei române în în­ tivitate desvoltarea învăţământului, cari sunt ^ata sa se sacrifice pentru
In io> căzut, lumea este curioasă să varia,
treaga ţară, avându-se în vedere, care are nevoe de mari spnginire ma­ interesele Ţâiii, Neamului şi Tronului.
că femeile ce modă vor mai introduce la pri­
că validitarea românilor numai ro­ teriale în interesul populatei naostre. Invazia streinilor a devenit mai ac- măvară, v»ră şi toamnă iar iama viitoare cu
mânii o sprjinesc intensiv şi fără In acest scop se vor mai proiecta centuHtă în Maramureş, unde după cum ce capricii o vor f vestii
scopuri subversive, exclusiv din şi alte sume. accentuiază oiganul fascist „Voinţa Dr. P. O.

©BCU Cluj
Pagina 2 C L U J U L Nr. 2.

Reorganizarea Revelioanele
Iniţiativa tinerimii sătmărene.
Influenţa austro-ungară In Jugaslavia accelerează
intenţia de separatism a croaţilor. — Repre­
zentanţii partidului ţărănist din Crovaţia influenţaţi
poliţiei şi s i g u r a n ţ e i In seara de S lvestru, ca d<
obicei, se fac mari petreceri pen
de propaganda austro-ungară vreau T r a n s f e r a r e a prefectului Popoviciu din Cluj. —- Prefectul Gritta
tru a înmormânta anul vechi. R e
republică austro-croată. din A r a d t r a n s f e r a t în urma uneltirilor şefului siguranţei din A r a d , 1
velioanele aceste sunt foarte o b i ş
Haralamb P o p e s c u , caută s ă s e i n s t a l e / e în Cluj. — D e s c e n t r a ­
Tendinţele de separatism în nuite în toate ţările şi astfel ş
lizarea serviciului de siguranţă şi m i ş c ă r i l e naţional-române.
Jugoslavia, în urma propagandei în România, înmormântându-se ct
subversive streine, încep sä s e Duşmanii mişcărilor noastre natio­ Arad în urma o deosebită ceremonie anul vechi
intensifice catastrofal pentru uni­ nale cred că le a sosit timpul să trium campaniei dusă contra dlui între sticle cu vin etc. In Ardea
tatea jugoslavă. Preşedintele par­ feze, în special în Cluj. transferân- Haralamb Popescu pe baza j la ridicarea nivelului ceremonie
tidului ţărănist croat, Rădici, re­ du se la Bucureş'i destoinicul şi pri­ unor abuzuri scandaloase, I mai contribue şi „norocul purce
fugiat în s e c r e t acum câteva săp­ ceputul prefect a! politiei clujene dl a intervenit, după cum se svoneşte, la lului", care s e poartă printre chef
tămâni din Jugoslavia, vizitând Vaier Popovici. Aceştia c r e d . c ă fruntaşul liberal clujan dr. Pordea pen­ Iii, ca „sâ-l prindă de coadi i
Londra şi acuma intreţinându-se această transferare s'ar fi făcut în tru a fi instalat ca prefect de poliţie pentru a avea noroc" în anul ce,
la Viena din cine ştie c e resurse, urma demonstraţiilor naţional-române, în Cluj. Rezultatul acestei intervenţii vine. Silvestru în multe locuri sef,
face propagandă în favoare aus­ cari au avut loc la Cluj în special cu nu s'a evedepţiat încă, dar se dă ca serbătoreşte în cadrele unor fes-t,
tro-ungară, susţinând necesitatea ocazia congresului presei, având în sigur cu toate aceste, că dl Gritta îşi tivaluri artistice, însă mai rar..
dreptului de autodeterminare a ce­ vedere va continua acţiunea pornită contra Anul acesta festivale de aceste,
tăţenilor jugoslavi, accentuând, propaganda subversivă a pre­ dlui Haralamb Popescu, contra cărui nu ni-s'au anunţat, decât din B a i * ,
evident din punctul său de vedere sei streine intereselor noas­
Mare. Festivalul este aranjat de
în Arad se man>f stă foarte
material, înfiinţarea r e p u b l i c e i multe nemulţumiri. S o c i e t a t e a studenţilor sătmăreni,,
tre române
croate, c a r e să coopereze în mod Toate nemulţumirile aceste însă sub regizona inimosului român;
şi regretul românilor. Dl. Popovici
dualist cu republica austriacă ( g e r ­ desigur se vor sana în urme reorga­ drd. Felician Zach. Programul fes-,
pleacă din Cluj, unde a condus tre­
mană). Tendinţa aceasta se atri- nizării serviciului poliţiei şi siguranţei, tivalului ; Marşul Regal executai,
burile poliţieneşti cu o adevărată pri­
bue propagandei subversive a care reorganizire acuma este în curs. de corul junimei; Cuvânt de des«,
cepere administrativă,
aderenţilor Habsburgilor de odi- In urma acestei reorganizări chidere de drd G . P o p ; QuarteT,
fiioară, între cari autocraţii unguri ca un b'in român, com rar se de G . Mureşan, G . Zach, D.,
g ă s e s c în România. se va descentraliza şi ser­
si austriaci Reuşita acestei ten­ Pop, Maliţa, iar muzica de D,,
Transferarea d-lui Popoviciu însă viciul s i g u r a n ţ e i , înf nţfln-
dinţe însă e s t e problematică, a- Pop; Monolog de G Mureşan,,
s'a făcut în interes de serviciu, reor- du-se mut multe inspectorate
Vându-se în vedere, că streinăta- solo de cant de dra G . Bredan ;
ganizându se serviciul poliţienesc şi de siguranţă.
tea cunoaşte destul de bine am­ Revolta, poezie de Hiralamb G , j
de siguranţă. In acest scop a fost Dintre aceste in Ardeal vor fi pa­
biţia oligarchie!" austro-ungare d e a L e c c a , executată de D. Pop ; Solp |
resubjuga popoare prin restaura­ transferat dl Popoviciu la Bucureşti, tru inspectorate în : în Cluj, Oradea- de violină de subit, farmacist A . j
rea Habsburgilor Propaganda a- de unde ni-s'a trimis dl Bogdan, fost Mare, Timişoara şi Braşov, după cum L e n g h e l ; Codrule, codruţule, d e j
ceasta e s t e dăunătoare interese- inspector poliţienesc la resoitul inter­ se afirmă. corul junimei; cuplete originale
fór statelor succesoare şi astfel nelor, d sa având sà contribue la re- E'ementde destructive sunt con­ de drd Felician Zach, N e v a s t a
M i c a Antantă trebue ia hotărâri organizarea serviciului poliţienesc. Alt . vinse, că descentralizarea aceasta s'ar lui Cerceluş piesă într'un act de
f i f â c u t î n
energice la conferinţa ei care va fel ar fi fost numit la Cluj un alt ore- | b o a r e a lor ca P. Locusteanu, distribuia rolul lor ;
avea loc în cursul acestei luni, fect din altă localitate. Pretendenţi sunt să se poată organiza contra avându-o d ferite p e r s o a n e ; Con­
ca să se suprime odată pentru destui la acest post htre aceşti pre­ mişcărilor naţional-româ.ie, tabilul expert de Felician Zach,
totdeauna propaganda a c e a s t a tendenţi este şi dl Gntta, prefectul po­ dar noi suntem siguri, că nici un to­ distribuţia avându-o diferite per­
dăunătoare păcei. liţiei Arad, transferat în urma uneltirilor rnán adevărat nu va prefera să fie soane. După festival urmează pj
şefului siguranţei arâdane ale dlui Ha­ utielta elementelor streine intereselor petrecere de revelion cu dans.j
ralamb Popescuj care abia J S C I U A » ^ .romane, în dauna intereselor romaniinr
Accelerarea îpprielâririlor scăpat din î n c h i s o a r e Di Cons- adevăraţi. De altfel românii înregis­

Urgenţa hotărîrilor Comitetului agrar.


tantinescu-Porcu afirmative l-a sprij nit trează elementele fie ele ch ar ş ro­
mâne — cari nu-şi înţeltg datoria f ţă
1
încurajarea streinilor
pe Haralamb Pupescu, după cum se
— Chestia dasce itralizârei revizuirei de Tron, Patrie şi Români ! Deocam­ Tinerimea sionistă organizat contra tt-t
svoneşte în urma legăturilor pe cari neriinei române. - Pi-moarttva und notti\
exproprierilor. le are cu sora diui Haralamb Popescu. dată atât, până vom mai putea ob­ faze a mişcărilor i>nrnmei creştine.
Dl Gritta, care a fost transferat din serva ceva mai pozitiv.
Comitetul agrar era să se des- — In preajma unor lupte vénemen e —
centializeze, avându-se în vedere
Atitudinea neîomsnă a unor or­
necesitatea urgenţei chestiilor de
împroprietărire, dar s'a revenit
asupra acestei intenţii, găsindu-se
Convenţia aOTScono-maghiară gane administrative române,
a încurajai evidatţ area unor
mişcări antirom .ne in ţara
o soluţie mai practică pentru a „Ideia Naţională" şi acţiunea antiromână a dlui G o g a . —
decide mai urgent şi în chestia noastră,
apelurilor agrare. Comitetului a- In jurul acordului averescano- săi confereze oameni ca elementele neromâne crezându-se spri­
grar, care este format din 12 maghiar încheiat la Ciucea prin dl Goga, jinite în ?iq unea lor d e f a v o r a b i l ţârii,
membri : 4 parlamentari specialişti, di Octavian G o g a , s'au ivit foarte sub pretext, că dl Goga nu caută chiar şi do către ;*nto:',taţile române,
6 membrii ai Curţii de Casaţie şi multe păreri. Cercurile politice numai să se evidenţieze şi să-şi în urma d sp:>Z't>.br, Ct ri s'au
doi funcţionari superiori agrari, maghiare, la aparenţă îşi exprimă facă propagandă prin conferin­ luai contra mişcării r natio­
cari aveau Mitupinea de-a lua ho- satisfacţia, sperând, că nal-române.
ţele naţionale, pe cari Ic în­
târîri numai dacă erau în număr ungurii ardeleni prin acest scenează. Tinerimea sionistă astfel în Clu^
de C — 6 membri în şedinţă, acord vor putea obţine Ambele partide, atât cel na­ şi-a constituit o •. •• •:"•/.••{(>• sprijinită
î-s*a dat latitudinea de a lua ho- privilegii politice ţionalist, cât şi cel liberal, au şi încur •{* -.Ui nui: ..-MC» şi materi M
tărui şi atunci, când are fiu mai greşit însă, când au crezut, că ceste in prim»! r â i t c J do rfitre elf mén­
4—4 membri în şedinţă. Comi­ în special atunci, când averes-
tele b o g u e d e s n i c i i v » , streine intere»
tetul s'a repartizat în două con­ canii vor veni la putere. P e de tinerimea română aprobă Selor noastre şi r a n elemente s'au
silii. Unul s e ocupă exclusiv cu altă parte speră, că-şi vor putea pactul averescano-maghiar îmbogăţit şi K : iml)o;;.iţ(-.c de pe spi­
chestiile agrare ardelene, pentru mai uşor continua uneltirile ali­
contând la conferinţele naţional- narea românilor. Aie.'Sia organizaţie
a se putea soluţiona mai urgent mentate de către clica teroristă
române ale dlui G o g a . are menirea sa lupte în pi imul rând
şi revizuirile a g a œ ardelene. în­ a revanşiştiior Horthy— Bethlen
Tinerimea şi cu ea toţi ade­ contra dementelor n sţiona! române,
trucât această sol «ţie nu va fi des­ ele Partidul naţional-ardtlean şi
r cel liberal tot de această părere văraţii români desaprobă orice în Javoarea (icantrtivs or :
cari
tul de practică pentru u g e n ţ a a-
sunt şi din acest motiv atacă acord respective convenţie nero­ ne (xpl-joii-azó n tutui şt ţara.
ranjerei chestiilor agrare, după
mână, dar cu toate aceste
cum se afirmă, s e va descentra­ mereu politica averescană. E l e w n t e i e nat '»•"•.i-roniane, evî I
liza -comitetul agrar, constituin- Partidul naţional ardelean însă, acceptă, ca oricare român dent, v o r ;>vc> r e c xnbat'it üiti toate
du-se subcomitete cu deplină la­ având mai mulţi membri cointe­ să facă propaganaă na- pu>- nUr o:u -, :ţy •ud ) atu.-româneasca
titudine de hotâiîre decisivă în resaţi cu ungurii şi căutând, ca ţvmal-română fie prin con­ şi astiei avem ue înregistrat o noua fază
fiecare sediu de tribunal, comite- la viitoarele alegeri să s e spri­ ferinţe etc. cât şi p i in a lupt. :-<r na\ oiiai-romane. Din acest
tul central din Bucur» şti urmând jine şi pe voturile m nontăţ lor, politică. tnoîiv m i ş c a t iie naţioiiai-romârie se vorH
să decidă numai în cazuri extra­ nu atacă pentru încheierea pac­ înUnsifict, iucât
Adevăraţii români nu fac deose-
ordinare şi în mod excepţional în tului, decât partidul averescan, vom avea de înregistrat lupte
b re între partid, ci între buni şi
privinţa acestor hotârîri. avândit-ş: în vedere i n t e n s e l e de vthe mente
sl'ibi români,'' acceptându-le însă
partid. Centru a contrabalansa între cele două tab re, cari lupte însă
împroprietăririle dealtfel c o n ­ numai activitatea naţională, dar nu
însă acţiunea dlui G o g a , d i n când ne vor servs eousid«. rabtl la
tinuă pretutindeni în mod acce­ şi cea antinaţională. Prin urmare
în când totuş dă să se înţeleagă,
lerat, pentru a se îiKhei t lucrările confeiinţa dlui G o g a nu înseamnă, realizarea solid iritaţi elemen-
•că nu a p ' o b ă pactul, tocmai, ca
aceste, avându-se în vedere si­ că ar pute.i • ontrabalansa şi ac­ ti lor n t OIHII-Ioniâne având
şi liberalii şi
tuat a lifigantâ, care dominează tum -a antinaţională a dlui G o g a , în vedne percalul care ne a-
în chestia împroprietăririlor în mod se indignează, că tineri­ prin -are s'a încheiat „pactul" mea nfă
dăunător ognculturei. mea română aca-ptă, ca delà Ciucea cu ungurii! din pditeci ekmentelor subversive.

©BCU Cluj
bată lumea ceteşte
lare săptămânal în 2 0 0 0 0 expl. ff
pLUJ LJ L/*
^ M l w t i %»B fai
Z* a r
independent,
Apare săptămânal în 2 0 . 0 0 0 expl.
Abonamentul: pe un an 160 lei., pe jumătate an 8 0 lei., pe un sfert de an 4 0 lei.
Abonament peniru străinătate : pe un an 3 2 0 lei, pe jumătate an 160 lei, pe un sfert de an 8 0 lei.
aceţi imediat abonament la Administr. Zia ru l u i Cluj, Reg. M a r i a 14. B l
A apărut în editura Librăriei Tipărituri advocaţiaie. — Ügyvédi nyomtatványok.
1. C o n t r a c t de c u m p ă r a r e şi v â n z a r e (Adás-vevési szerződés) 100 b L. 150
Alexandru Anca Cluj 2.
3.
C e r e r e a pentru ordin de plată (Fizetési meghagyás)
Acţiune sumară (Sornas kereset)
. . 100
100


„ 150
„ 150
şi se află de vânzare următoarele : 4. Acţiunea cambială s u m a r ă (Sornas váltó kereset) . 100 „ . 150
Piese teatrale şi Poezii 5.
6.
C e r e r e a pt. e x e c . de escont. (Kielég. végrehajtásikérés
Ordin pentru plata cambiei (Váltó fizetési meghagyás kibo­
. 100 „ 150

sele mai bune pentru sărbări ş c o l a r e şi poporale. csátása iránti k é r é s ) 100 „ 150
A fost odată" (poporală 3 acte) de Nie. Ţinţariu 2 0 ' — 7. E x p e n s - N o t ă (Költség-jegyzék) 100 . 150
.Doamna mea" „ 1 „ „ „ 10- 8. Petiţiuni de licitaţie (Árverési-kérvény) 100 r 150
Duşmanii" „ 5 „ „ „ 10 — 9. P r o p u n e r e a de a c u s ă (Vádinditvány) . . . . 100 » 150
«Pentru patrie" „ 4 „ „ „ 10-- 10. Obligaţiune (Kötelezvény) 100 „ 100
Peţitorii" comedie într'un act de Nie. Ţinţariu 10-— 11. Ordin pentru plata cambiei (Váltófizetési meghagyás) . 100 , 100
t t
„Nevasta mea fie îngeri cu e a (poporală 3 acte) 12. Act de desfiinţare de i p o t e c ă (Zálogjog törlési nyilatkozat 100 „ 100
de Nie. Ţinţariu — — — — — — 13. P r o c u r a (Meghatalmazás) 100 » 100
(Fiecare cu a lui" (comedie 3 acte) de A. Ş e r - 14. C e r e r e a de acţiune (Kereset kérelem) 100 „ íoo
bănescu-Buzău — — — — — — 20.- 15. Acţiunea (Kereset levél) 100 . 150
„Oglinda f e r m e c a t ă " (lirică 4 acte) de I. Jasinsky 10. „ „' „ ) mijloace (beliv) 100 „ 100
jlnima mea" (cântece poporale) — — — 10-— 16. Contract de închiriere (Haszonbéri szerződés) 100 - 150
Imnuri Româneşti" (cântece naţionale) — - o —
Ecouri" de Tr. Dumbrava — — — — - 5-— Tipărituri pentru executori — Végrehajtói nyomtatványok
u m o r i s t i c e " (Glume) de Costi — — — - 1 0 - 1. Proces vérb. de urmărirea averei mobile (Végrehajtási jegyzőkönyv 1 0 0 b. L. 1 5 0
Versuri din Răsboi" (poezii poporale) — - 5-— 2. Proclamaţiune în privinţa valorizării pretensiunilor de drept pe pro­
;lubirea" (notă muzicală) pentru Pian şi voce - 1 5 - prietate — (Felhívás a tulajdonjogi igények "érvényesítése iránt) 1 0 0 b. L 1 0 0
D i f e r i t e : 5. Ordin de oprire — (Letiltási rendelvény) - . 1 0 0 b. L 1 0 0
f u n d a r e cărţi cu târgurile de!a — — 10 - 3 0 Lei. 4. Publicaţie de licitaţie — (Árverési hirdetmény) . 100 b L 100
)icţionar român-maghiar — — — -~ —
- 5- - Tipărituri pentru notari. — Jegyzői nyomtatványok.
^arte de visuri — — — — — — —
- 10-—
Act de moarte (Haláleset felvétel) . . . . . . . . 100 buc. Lei 150 —
)bservări critice delà adunăriie învăţătoreşti
Inventar de lăsământ (Hagyatéki leltár) 100 „ n 150-—
de. I. Pavelea — — — — — — —
- 5 —
Atestat în caz de moarte (Halottvizsgáilati bizonyítvány) 100 „ rt 1 00-—
storie şi Fantazie nouă evoluţii în istoria românilor 0
Proces verbal (Jegyzőkönyv ^ Ä « ^ " * ) 100 „ » ÎOG —
de 1. Pavelea — — — — — — — 15'—
Extras familiar (Családi értesítő) . . . . . . . . 100 „ rt 1 5 0 - —
tarisori de iubire după mai mulţi autori — — 5 -
Raport cătră oficiul stării civile (Anyakönyvi hivatalnak) . 100 „ n ÎOG —
Jenorociţti (roman) de A. Şerbănescu-Buzău — 5 —
Certificat (Igazolvány) 100 „ » 100--
[Yepetnicul (expl. semnelor) <— — — — 3.—
Incunoştiinţare (Értesítés) 100 „ 100 —
dumirea nouă şi veche a străzilor oraşului Cluj 6-—
Extras de naştere (Születési anyakönyvi kivonat) . . . 100 „ 100-—
Cârti Şcolare: Aviz despre naşteri neleg. (Jelentés a törvt. gyermekekről) 100 „ 100 —
y FU,C-dar fonomimic (pt. Şc. mag.) de Dr. Szentpéteriné 16 —
Aviz de căsătorii (Házasági értesítés) 100 „ » 60--
intmetlcă pt. cK I. şc. de ucenici de Cr. Epure — — 20 —
îeograî'a judeţului Alba de Jos V în limba maghiară de P r o c e s verbal (Tágyalási jezőkőnyv) 100 . 100 —
„ „ Cojocna — | Dr, Szentpéteriué l ü
'~' Extras de căsătorie (Házassággi kivonat) 100 „ 100- —
,luliu C a e s a r de bel Io Gallico" manual latin pentru cl. Atestat (Tanúsítvány) 100 . » 100-—
V—VI. Traian Popa prof, de liceu — — — — 35 — Publicare (Házassági kihirdetés) 100 , 100.—
,Lecţii de limba română" de prof. Murăşan — - — 15 —
Consentiment (Szülői beleegyezés) 100 „ » 100.—
Cărţi Preoţeşti: Conspect lunar (Havi kimutatás) 100 „ n 150.—
Jarte de rugăciuni, Mângăerea Sufletului de 1. Genf 2 5 — 8 0 Lei Incunoştiinţate ( t r t e s i t é s ) 100 „ 100.—
n
,Cartea Mfingăerii" de G Manzat — — — — — 5 — 1 00.—
Extras de moatte (Halotti anyakönyvi kivonat) . . . . 100 „ »
,lstoria Icoanei din Nicula" de G. Mânzat — — — 8 —
Fe m ea Creştina" de Rusthek trad. de preotul Russu — 2 0 — Nou ! Sta.utu! Abatorului (Vágón M szabályok) de H \ T V a n 1 , r 10.—
Epistolia lui Hristos" „ „ , » .. » — 5'—
Predici la Morţi" de protopop 1. Marga — ~ — — 35 — Tipărituri pent u şcoalele de ucenici
Predici pentru postul mare" (ciclu duplu) de prot. I. Marga 2 0 — 1. C o a i e pentru registru de primire (interior) bucata per coală à Lei 5
Pastoral s u f l e t e s c V ( I - V I voi.) — 100_ 2. „ „ „ „ (învăliş) „ „ „ à Lei 3 —
Juridice: 3 . C o a i e pentru r e g i s t r u de a b s e n t ă şi clasificaţiune
Criza v a l u t a r i şl asanarea ei" de Dr. M Şerban — 35*— (interior) bucata per coală à Lei 5 ' —
I e g e a de execuţie" trad. de Dr. Barta şi Dr. Hanoi 6 5 —
4. C o a t e pentru registru de a b s e n ţ ă şi clasificaţiune
Vademecum" rom.-mag de Dr. Köves — — — — 6 0 ' —
Terminologie Juridică" — — — — — ~ — 12*— (învăliş cu tabl. statistice) bucata per coală . . . à Lei 6 ' -
Legea vânătoarei" (în ung.) - — — — — — 10 — 5 . C o a i e pentru registru de p r o g e s form. 3 4 x 4 2 (interior) à Lei 2 - 5 0
Jurnal de term. adv." (cu pereţi tari, folosibil pe orice an) 50' — 6. „ „ „ 3 4 x 4 2 (învăliş) à Lei 1 5 0
14
Unificarea impozitelor (în rom. şi ung. s e p a r a t ) — — 5'—
Stabilirea" „ „ „ „ „ - - 1 0 -
7. Tablou pentru absenţele ş c o l a r e , necesare fiecărui di­
B

riginte de clasă cu învşăliul laolaltă ( 2 coaie) . . à Lei 8 —


Medicale: 8. Certificat ş c o l a r bucata à Lei 1 5 0
Cartea Moaşelor" de Dr. Grigoriu pentru toate ferneile 120 —
Kecoltajul" plantelor med cale de I. Ştiopu — — — 3— Tipărituri pentru licee :
Despre colerä" de Dr. Başiota — — — — — 3— Matricole interne şi externe 1 coală — — • Lei 5'
1
Anemia * » .» , — — — — — — 3--
Cele cu semnul (*) sunt nou apărute. Numai acele comande se expediază pentru cari sosesc banii înainte pius porto.
L a c o m a n d ă banii s e trimit înainte plus p o r o . i Csak a pénznek plus portó előleges beküldése mellett szállítok.
Toate preţurile s u n t r e z e r v a t e şi pentru streinătate dublu.

ţremiile ziarului „ C l u j u l "


ie trimite anticipat costul la minimum 10
In a t e n ţ i a femeilor!
onamente pentru ziarul „Clujul" va primi gra- A A P Ă R U T
t numerii pe timpul cât ţine durata abona­ în editura Librăriei Anca Cluj, îndrumarul doctorului gynecolog
F
mentului trimis. Ä „Cartea Moaşelor" f e ™
bue să-l consulte zilnic, căci cuprinde sfaturi pentru îngrijirea
}ine trimite anticipativ costul abonamentului femeii şi a copilului înainte şi după naştere, noţiuni generale a-
supra sănătăţii familiei tuturor îngrijirea boalelor ferneeşti cu
un an primeşte imediat gratuit cartea ,,Femeea
130 fotografii ferneeşti explicative.
îştina" pe \ an broşura ,,Carte mare de visuri" Preţul 1 2 0 lei, plus 5 lei porto, c a r e sumă s e trimite înainte.
pe % an broşura ,,Cartea Mângăerii".

©BCU Cluj
Telefon 124.

Fabrica română ardeleană I clopote


Mare deposit de Ornate bisericeşti, librărie şi tipografie

1870
Alexandru Anca, CSuj
Distins cu medaïle de argint înainte succesorii lui Efraim Andrásofszky.
şi mai multe diplome Birourile: CLUJ, Piaţa Unirii 3 2 şi Reg. Maria 14. Fabrica C. Victoriei 3 6 .

Unica fabiica în ţara, cu<e p i e g v i t ş i e cloiicue p a n . n i . i t ue prima c a m p t e dupâ vechiul recept Andrasofszky, c a r e a fost premiat cu m e d a i e d e argint şi mai multe
diplome la dife iie expoziţii Duiabiliiatea tenului armonia şi exactitatea pregătirii s i garantează pe mai mulţi ani. — Înainte de a face comandă ori unde. cereţi infor-
= = = = = = = = : = = = =maţiuni şi oferte de preturi delà fabrica noastră Veniţi, Vedeţi şi vâ convingeţi
= = = = ^ = Z = r =

P r e ţ Curent p e n t r u O r n a m e n t e B i s e r i c e ş t i i
Odăjdii (Vestminte preoţeşti) c o n s t a t a t o a r e din : Recvisite bisericeşti:
1 Félon, 1 Epitrafir, 2 Aere, 2 Mânecuţe, 1 brâu, 1 Acoperitor 1. 1 Cădelniţă din bronz argintată — — — — — Lei 15Gu —
2. Una ţiitoare de tămâie cu linguriţă din bronz argintat * 450-
de sf. potir, în diferite motive şi colori din damast de mătase în calităţi • 3. 1 Candelă din bronz argintată — — _ _ _ „ 900-
dtostbite cu preţul de 8 0 0 0 - 2 2 0 0 0 Lei. • 4. 1 Chivot din bronz argintat cu trei turnuri — — „ 3800 —
P r a p o r i : • 5. 1 C r u c e de masă din bronz argintată cu Hristos
în email 2 8 cm. — — — — — — — — „ 1000-
In diferite culori 110 cm. lat 160 cm. lung cu două chipuri sfinte pe două 6. 1 C r u c e de masă (28 cm.) din bronz argintată cu
părţi vâpsite pe pânză chipul după dorinţa DV. are 3 — 4 tăieturi cu poso- Hristos în relief aurit — — — — — — — „ 950-
7. i C r u c e de mână din bronz argintată cu Hristos
mant auriu sau argintiu preţul unui prapor delà 2 0 0 0 - 6 0 0 0 Lei fără rudă. • în email — — — — ._ — — — „ 950 —
Mustre de stofe pentru odăjdii sau prapori se trimit numai • 8. 3 Cutii de aluminium pentru ostie — — - — „ 150 —
contra 5 0 Lei anticipativ. • 9. 1 Căldăruşe cu aspergil (stropitor) bronz argintat — „ 1200-

Calare, Beretă, Brauri, Plastroane.


• 10. 1 Cănită cu tavă pentru spălarea manilor
• (bronz argintat) — — — — — — — —
11. Cutie cu trei vase, cuţit şi foarfeci la botez
, I50--
B e r e t ă (camilafcă, potcap) Rom. cat. din klott negru 220 -
(bronz argintat) — — — — — — — — „ 950 —
B e r e t ă de raşmir negru gr. cat. — — — — — 220 -
Colar de pânză „ L e o — — — u
— — — — 50-- 12. 2 Vase de sticlă cu tavă de bronz argintat (la
C o l a r de cauciuc — — — — — — — 45-- pr scomidie)— — — ,— — — - — — „ 480 —
B r â u (cingulum) violet moirée sau mălase — — — 1200 — 13. 1 Potir cu tăer (patenă) (bronz aurit) neted — — „ 2800-
Brâu (lii'gnlum) negru moiree sau mătase — — — 1200-- 14. Disc cu talpă şi steluţă (bronz aurit) — — — „ 1000-
Brâu (cinguum) negru de lână — — — - — 450-— 1 5 . 1 Cutie cu trei v a s e pentru oleu şi mir la botez
Plastron (chemisett. ) Nr. 3. 21 cm klott net"d — — 120- (bronz aurit) 1. C. O. — — — — — — „ 1500
Plastron (ihtmisettt) Nr. 2. 15 cm. klott neted — - 90 — 16. 1 Cutie de bronz aurit cu c a p a c pentru sf. Ostie
P l a s t r t n Nr. 3. Cu încrt ţ'luri fine — — — — — 150 — la bolnavi -- — — — _ _ _ — — „ 1000
17. Ciborium (bronz aurit) — — — — — - — „ 2800
La comandă să se dea numărul şi lărgimea colaruiul plas . 450
18. Monstranţă (bronz aurit) rom. kath. — — —
tronului şi a beretei. Din c o t a r e numai 6 bucăţi să trimit.
Banii se trimit înainte, comandele se efectuesc In 3 — 4săptămflni
T o a t e preţurile sunt rezervate şi pentru streinătate dublu T o a t e preţurile sunt r e z e r v a t e şi pentru streinătate dublu.
Tipărituri pentru parohiile greco-catolice.
Tipărituri pentru parohiile greco-orientale. 1. Act de vestire . 10 buc à 1 10 - L e i
2 Atestat de trecere 1— 10
1. Budgete bisericeşti 10 b
10 buc.
u c à. 22-— - 220—Lei
0- 3. Conspect statistic model A 1— 10-
4. , , . B . . . . 1— 10
2. „ şcolare o » m 2— 2 0 - „ 5. v C 1— 10
n 0

3. chitanţe o n » -50 5- . 6. . . . D . . . . 2 — 20
4. Cartea de evidenta 4 — 40— , 7. Contract de bună Învoire la casat. 1-50 15'
5. Contul cap. active a n » 4.— 40 - . 8. Conspect despre dare 3 — 30
9. „ » păduri 3-30
6. , pasive
H r» o n 4 — 40— , 10. jf „ bani 2—20
7. Consemnarea averilor bisericeşti $i şcolare . . o a » 4 - 40— . 11. „ „ naturali 2 — 20
8. „ de darea cultului n » n 4 - 40- . 12. Contract de bucate 1— 10
9. Date statistice model A şcolar . . . . . . . 13. Corpuri de rsţiuni 8 — 80'
& w n 4— 40— „ 14. Conspectul arânzilor
10. „ , . B 1— io-
n » n 4 — 40— . 15. „ chiriilor 1— 10
11. . » B A şi B » » » 4 — 40— , 16. „ păşunilor 1— 10
12. Estras de botez » n o 1— 1 0 - „ 17. „ venitelor din realităţi . . 1— 10
13. „ , cununie 18. , păduri . . .
9 » ti 1 - 10— . 1— 10
19. Coaie de anunţare 2 — 20
14. „ , morţi O *> O î— 10— . 20 Conspectul taxelor pentru fond de asig.
15. , din protoc. paroh 2 — 20
» U 0 2 - 20- . 21. „ » Încasate . . . . 150 15
16. Inveniare bisericeşti . , n n » 3— 30— . 22. Extra» matr. de botezaţi 1— 10
17. Jurnai de cassă 23. „ „ „ cununaţi
» n i> 4 — 4 0 - - „ 1— 10
24. „ „ „ morţi
18. „ „ manipulaţie. n tt *t 3 — 3 0 - „ 25. Foaia Familiară dublă 1— 10
19. Protocol de exibite mare n » tr 4 — 4 0 — „ 26 Inventar de avere 4 — 40
20 ,, „ , mic 0 » ti 4 — 4 0 - „ 27. Inform, despre preoţii deficienţi . . . 2 — 20
21. „ , familie 28. , repausaţi . . . 2 — 20
n o n 4— 4 0 - „
29. Protocol matr. de b< tezaţi cu 10 coaie 2 — 20
22. Raţiociniu bis M « tr 4 — 4 0 — „ 30. , a n cununaţilor . . 3 — 30-
23. „ şcol u n t » 4 — 40 - „ 31. „ „ „ morţi 3 — 30
24. Specificaţia cununaţilor •* fi » 2 — 20.—
32. Protocolul vizitaţiunii canonice . . . 3 — 30
33. „ agendelor . . . . . . . 2 — 20-
34. Table de repartiţiuni 2*— 20'
2 — 20
La comandă din tipărituri se trimit numai câte 2 5 buc. Ş i numai acelea se trimit pentru care sosesc banii înainte plu« port©.
©BCU Cluj
Nr. 2. C L U J U L Pagina 3

Foştii legionari români pornită, având în vedere, că nici


introducerea examenelor de ad­
Visuri risipite.
(Serenadă)
Desvoltarea culturei
naţional-române
snnt fascişti mitere la universitär n'a fost în
stare să mulţumească lumea stu­ Sear' a fost, o seară lină,
„Casa Noastră" din Sâtmar in serviciul
(jjionarii bănăţeni s'au încadrat tn rândurile denţească română, care pretinde Ca'n povestea minunată : culturei române. — Tmpe teatrale ro­
sciţtilor. — Realizarea fuzionării organizaţiilor 0 selecţionare din rădăcină a stu- Bolta cerului senină mâne în Sâtmar, Careii-Mari şi Signet.
naţional-române. S'oglindea în apa lată
denţimei universitare în interesu­
In mai multe rânduri am ac- lui prestigiului ţărei, neamului nos­ Palidă şi mută ; In numărul precedent al zia­
entuat necesitatea solidarităţii, tru şi vieţei noastre sociale române. In văzduh candele-aprinse rului „Clujul" am accentuat n e ­
ispective fuzionării organizaţiilor Străluceau încântătoare: cesitatea înfiinţărei unor teatre ro­
J
Peste lanurile 'ntinse mâneşti în Transilvania, avându Se
şţional-române, pentru a putea
pntnbui mai intensiv ia realizarea
Accente Luna 'n astru plutitoare în vedere, că de pildă ungurii,
aiiditării i n t e r e s e l o r Tronului, Luneca tăcută . . . cari sunt în număr minimal în
Iubirea este o scântee dumneze­ Transilvania faţă de români, au
leamului şi Patriei, Imboldul, pe
iască de continuitate ; pentru ordinari Sear' a fost, o seară blândă, aici aproape 12 teatre, dintre cari
are l-am . dat în acest sens, a
mijloc distractiv de satisfacţie şi înjosire. Când pustiu rămas în cale, foarte multe cu trupe de operă
rins foarte bine, fiind real. In *
arte acestui imbold se datoreşte UT pribeag, tindea să-şi stângă şi operetă pe lângă trupele dra­
Cine n'a suferit, nu cunoaşte far­ matice, pe când românii în număr
i faptul, că Jalea inimoarei sale
mecul bucuriei adevărate. covârşitor abia au un teatru cu
Fredonând o doină ;
foştii legionari români în * Când prin liniştea de seară O p e r ă la Cluj, în Oradea-Mare
adunarea generată, pe Nu înmormâutaţii, ci uitaţii sunt Desmierdaţi amanţi în planuri şi Timişoara acuma iniţiindu-şe
care o avuse zilele aceste moi ţi. Ne-amăgeam viat' amară înfiinţarea unor teatre române.
in Chizutău (Banat) au • Desfătându ne prin lanuri Cu această ocazie am mai accen­
aderat la Fascia Naţio­ Existentele, cari ne sunt dragi, ne Dor cu dor spre moină... tuat, că ar fi necesar să s e în­
nală Româna. interesează dar nu ne sunt dragi toate fiinţeze teatre române în mai multe
La adunarea generelă, a le- câte ne interesează. Ş, seara fermecată 'n vraje centre ardelene.
;ionarilor, care a hotărît fuziona- * De zefir, cu 'ntinsu-i freamăt,
Programul nostru ţintind des­
ea cu fasciştii au fost reprezen- Fiinţele, c-'ri nu ne plac, ne e - Par' c'a fost aievea straja,
voltarea naţional-culturală şi s o ­
ate în afară de centre, peste 5 6 nervează. Martor par' c'a fost în treacăt
* • cială a românilor, privim cu bu­
omune bănăţene, aderând cu cea Visurile noastre,
Ori cător necunoscute le convin băr­ curie ori-ce iniţiativă în acest seuş.
nai mare însufleţire la organi- Visurile astăzi risipite,
baţii cu cari cochttează în taine. Astfel tot cu asemenea bucurie
aţia fasciştilor români. * Şi distruse 'n cruda-şi soarte,
privim şi mzuinţa societăţii săt­
Amorul nu-i, decât iubirea exage­ 'N care trist ne zac ursite,
La această adunare s'a pro- mărene române „Casa Noastră*,
rata în mod kation*!, cum mentalita­ C'astăzi toate-s visuri moarte,
éstat totodată şi contra ciuntirei care caută să contribue la pro­
tea omului este exagerată în faza nu­ Ce se pierd sihastre. pagarea culturei noastre,
banatului»
mită nebunie. V. Delacara.
foştii legionati declarând, # căutând să instaleze în
că se vor alătura cu tot Primitivii bogaţi îşi evidenţiază bo­ Sâtmar o trupă teatrală ro­
sufletul acolo, unde se găţiile, ca să-şi ascundă prostia, iar Umoristice mână,
va pregăti repararea aces­ primitivii săraci fi imiiează cu imitaţii.
* care să funcţioneze paralel cu c e a
tei nedreptăţi Plutonierul: Cum poţi să-mi
Fiinţele superioare nu se mândresc m a g h a r â , sacrificând enorme sume
i readucerea la matcă a fraţilor spui tu mie cele cinci zile din săp­
cu lucruri df nimica, fie ele «.hi^r şi în acest scop, ca să poată fi c o ­
âmaşi în afară de graniţele ţării. tămână, fără ca să le spui pe
preţ oase. Din acest motiv nu poartă interesată şi în teatrul maghiar
nume ?
diamante falşe, dar nu le interesează de acolo. Societatea culturală ro­
Soldatul : Nu ştiu, să trăiţi mână dm Sâtmar, continuându-şi
Suspendarea examenelor nici cele veritabile. Aceste fiinţe nu
se înşeală niciodată.
Die plutonier ! realizarea programului naţional-

de admitere *
Mintea nu-i decât o roată a moto­
Plutonierul : Ehei, că prost te-a
mai lăsat Tatăl dm ceriu. Apoi :
cultural, de altfel nu s e mulţu­
meşte numai cu atât, ci a pornit
la universităţile române rului, care poartă h«mea. azi, mâ ne, poimâne, eri, alaltăeri. tratative în acest s e n s pentru

organizarea învăţământului supei ior. — Mizeria îl decide pe om să mun­ Minte c o p i l ă r e a s c ă . instalarea unor trupe tea­
)eclaraţitle tílui ar. Anghelescu, ministrul cea că şi prin muncă să creieze, pen­ Ionel: Tată d r a g ă , aşa-i, că
trale române şi în Careii-
Instrucţtunei publice. tru a şi învinge mizeria. noi avem mai b u n v i n decât
Mari şi Maramureşsiget,
* unchiu ?
oraşe cu totul desromani-
Guvernului i-s'au adus învi- zate în era maghiară.
Pământul se învârte, ca să se poată
luiri, că ar fi introdus la univer- Tatăl: De c e ?
menţine mai uşor tn univers, şi să-şi Iniţiativa „Casei noastre" din
ităţile române „numerus clausus" Ionel : De a c e e a , că D-ta tot­
poată face mai uşor drum înainte. Sătmar ne bucură foarte mult şi
ontra neromânilor acceptând sis- deauna eşti mai beat, decât el.
O-imenii, cari se ştiu „învârti" iie a- le-o recomandăm şi altor români
emul examenelor de admitere la
semenea se me ţin mai uşor în viaţă, L a băi. adevăraţi, cari sunt în situnţia ma­
iniversităţi prin cari se exclud
mergând înainte terială favorabilă de-a putea con­
eromânii, avându-se în vedere, — S e r v u s Eleno ! Ş i tu eşti
* tribui prin sacrificii materiale şi
ă nu ştiu româneşte, iar acei, aci ? Doar nu eşti bolnavă ?
Ericele fiecărui aeroplan trebue să morale la ridicarea nivelului cul­
ari ştiu, cad la examenele de — Nu mulţumită lui D-zeu
se învârte pentru a puie* contnbut la turei române. în interesul neamu­
dmitere. sunt sănătoasă
progresarea şi înâlţnrea aeroplanului lui nostru.
D l . Anghelescu, ministrul ins- respectiv spre neant Când ericHe în­ — Dar bărbatul ce-ţi face ?
rucţunei publice a declarat în cetează de a mai funcţiona, aeropla­ — Sărmanul e cam bolnav.
iceastâ chestie, că nul ac- lor erice se îndreaptă ori nu — V a să zică şi el e aci ! ? ftbonaţi-vă la
examenele de admitere au fost în jos spre pământ. Dară nu, atunci — Nn ! P e el l'am lăsat acasă
cerute de către decanii şi rec­
torii tin versiiûftlor,
cade brusc Un astM de »t-rrplan este
omul în viată, ale cărui erice le cons­
să se mai reculeagă.
In tren.
CLUJUL"
ventru a nu admite să s e înscrie
1 universităţi studenţi, cari nu
titue mintea.
*
Di«mante|e veritabile, ajunse în
George: (mirat) C e repede
fuge trenul ăsta ! ?
fl
m
"
Cel mai bine s c r i s
C e l m ni bine informat
C e l mai răspândit
unt în stare să-şi facă examenele,
gunoi, primitivii le cred bucăţi de sticle, loan : îhîm ! Şi doar e numa
eştiind româneşte. 1 r în si h>mb sticlele, pe cari le poartă glasa a 3 a, apoi cum o să meargă — Z I A R D I N ŢARĂ —
Dl. Anghelescu a declarat, că bogaţii, le cred diamante ao..-v rate. de vrăjmaş glasa I - a ?
V. /. M. — „Clujul" ßratu t îl primeşte ori­
sistemul examenelor de admi­
M i ş c a r e multă. cine, care ne tnm le zece abonamente.
tere la univers Lţi este provi­ In atenţiunea băncilor Citi fi ş răspândiţi acest z ar adrvd at
zoriu Medicul: Domnule dragă, ne­
Dacă doriţi a avea bilanţe, românesc, costând exemplarul 3 Lei,
ucrându-se la un proiect de lege vasta D-tale nu face destulă miş­ iar abonamentul în {ară pe I an 160,
1 învăţământului superior, în care broşuri frumos executate, adre- care, asta-i tot ce-i lipseşte.
saţivă institutului de Arte. G r a ­ pe ' / s an 80, iar pe V* an 40, tn st'Ci-
roiect Soţul: Cum să nu facă? nătate ex mplarul 4 Lei, iar aq mo­
f i c e A l e x a n d r u A n c a , O u i , care
se prevede înfiinţarea învăţă­ Do iră în l i e c i r e zi se ûnDracâ mentul pe 1 an 320, pe '/» an 160,
ae aştri dntă va face o reduce/e
mântului unitar cu 7 ciuse li- cel puţin de 6 ori. iar pe */ un 80 Lei.
de 20"/» la preţurile btlanţeior 4

ciule şt bucuhureut.
din anul trecut, iar daca dor ţi
proiectul s e va prezenta parla­ reducere de 50°/ , atunci publi­
mentului în scurt timp, b.Crtlau- caţi bilanţul in z'arul
0

„Ch'ju" . 1 • Preoţime! iiou Apărut! ^


eatul urmând sa înlocuiască exa-
nenele de admitere la universităţi.
Dacă bacalaureatul însă nu va
— In numărul trecut s'a imbl ait
greş t taxa ubonameiitiiliii z an lui
: Predici la morţi Â
• de I. m a r g a •
:ontnbui ia selecţ'onarea i îemen- nostru ptwru st'û natale Se vu /<-
elor, student mea română îşi va / lege pe un an 320 lei pe i un l
g
• 1 txpl. 3 5 lei. S e «Hă la Librăria Anca Cluj. *
lontinua şi mai departe acţiunea 160 lei, pe V« an 80 hi.

©BCU Cluj
Pagina 4 C L U J U L Nr. 2.

I N F O R M A Ţ I Ulit — Congresul
bănăţeni va avea
şoara în 2 9 1. c.
comercianţilor
loc în Timi­
Modificarea mersului
C. F . R.
Dorim tuturor cetitori­ — Marele maestru - pianist
— In Rusia sunt mari r ă s ­ Insuficienţa trenurilor necesare pi
lor noştri Anui-Nou fericit! Boskoff va concerta în seata de coale ţărăneşti contra armatei roşii,
20 Ianuarie în sala cea mare a voacâ mari aglomerări. — Va^oan<
— Conferinţa Micei Antante c a r e rechiziţionează alimente. nu sunt mc Izite. — Doleanţele
care are loc zilele aceste !a Bel­ prefectură cu următorul program:
— Calendarul unificat intră suferinţele cantorilor.
grad, a provocat vii discuţii în 1. Ave Maria, Liszt, li penseroso,
Liszt; Nocturnă. Chopin, Poloneza O p .
în vigioare cu începere delà 1 M-'rsul trenurilor s'a modifit
cercurile politice mondiale, dis-
26 No. 1, Chopin. Două valsuri, Cho­
Octomvrie 1924, delà care dată întrucâtva pe Crăciunul ortodc
cutându-se chestii de interes mon-
pin; 2. Invocaţiime (din Armoniile poe-
nu vom mai socoti zilele după transforrnându-se pe linia C
- dial, între care probabil se va lua
tiae şi religioase) Liszt, Funeraliile
stitul vechi (ortodox), ci după două accelerate în trenuri „Expres
, în discuţie şi chestia aderărei
(scrise Ia moartea lui Chopin). L'szt;
stilul cel nou, prevăzut în calen­ şi desfunţându-se. câteva trenu
Micei Antante la convenţia mili­ darul Gregorian, respective ca­
tară franco-cehă. Din acest motiv 3. Nocturnă, Chopin, Barcarolă, Cho­ Modificarea aceasta a provoc
pin, Două studii, Chopin, Balada No.
tolic. mari nemulţumiri în public, avâ
interesul faţă de această confe­
3 Chopin ; 4 F^ntrsie şi fugă pe B — Direcţiunea Generală C. F. R. du-se în vedere, că
rinţă este general. România o.re-
A. C. H. Liszt, Preludiu în ié b, Cho­ aduce la cunoştinţa marelui public că
- prezintă dl G . Duca, ministru de modificarea s'a făcut toc­
pin, Scherzo No. 1, Chopin. cu începere de azi taxa pentru păs­
- externe. mai pe sărbătorile române
trarea coktelor de către depozitele de
— Sindicatul P r e s e i R o m â n e Biletele se vând la Librăria şi special iarna, când po­
bag je de mână de prin staţiuni, ex­
din A r d e a l organizează în 19 Anca Cluj, Piaţa Unirii. sibilitatea de comunicaţie
ploatate prin concesionări sau regie,
' lanuane în saloanele hotelului — C ă s ă t o r i a principesei Elena se măreşte în general cu 2 lei pentru
ar trebui uşurată
^Central* din Cluj un bal mas­ a României cu regele Boris al un colet de fiecare 2 4 ore. avându-se în vedere frigul şi n
cat, cu ocazia adunăm generale Buigariei preocupă cercurile po­ — Dintre trenurile accele­ ztrnle, pe cari Ie are de supe
a ziariştilor ardeleni. Congresul litice ca fapt, care s e va realiza rate între Bucureşti şi Oradea- tat publ cui cu ocazia călătoriile
general al presei din România, în scurt timp. Mare—Sighetul Marmaţiei s'au La sporirea mizeriilor de corn
neputându-se ţinea în Cluj, s'a — Congresul fasciştilor r o ­ transformat în express acela, nicaţie a mai contribuit şi înzăp
stabilit să aibă loc ín Bucureşti mâni va avea loc in Bucureşti care pleacă din Cluj spre Ora­ zinle, încât, reducându-se numai
în 24 Ianuarie. în ziua de 19—20 Ianuarie, a- dea-Mare dimineaţa la orele 11?L trenurilor obişnuite,
— Baroul a d v o c a ţ i a ! Cluj îşi vându-se să se desbată şi cola­ şi acela, care pleavă din Cluj călătorii tocmai pe săr­
are alegerea de balotaj Duminecă borarea cu alte organizaţii na- spre Bucureşti la orele 7*9. seara. bătorile române, au fost
dimineaţa, în sala No. 112 a Tri­ ţional-române şi redactarea şi Aceste trenuri între Oradea-Mare nevoiţi să-şi piardă timpul,
bunalului C|uj, între dnii dr. Al. complectarea definitivă a statute­ şi Sighet au rámás însă cu ca­ prin gări, in aşteptare de
Isac şi dr. I. Suciu. Alegerea pro­ lor organizaţiei fasciste române. racter de accelerate. câte 2—3 zile,
mite lupte vehemente, ca şi în — Direcţiunea Regională Timişoara
— Dl Constantin S a v u , pu­ trenurile circulând foarte nereg
rândul trecut, când în urma aces­ s'a desfiinţat, urmând să lichideze
blicist în Arad şi secretarul or­ lat, iar publicul fiind compte
tor lupte s'a provocat balotaj la pentru Banat rămânând Direcţiunea
ganizaţiei, fasciste bănăţene, fost désorientât în privinţa modifică
alegere, avându-se în vedere, că R e g i o n a l Arad. Lupta, care a fost în
deputat, din încredinţarea organi­ lor făcute în mersul trenurilor
partidele ambilor candidaţi de de­ curs între Arad şi Timişoara pentru
zaţiei fasciste pleacă în curând
can pentru barou, sunt aproape Nemulţumirile publicului căi
în Italia pentru a studia organi­ a-şi menţine fiecare de partea sa Di­
la fel de puternice. tor rezultă şi din faptul, că tr
zaţia fasciştilor italieni. recţiunea R gională, cu toate aceste
nurile nu s e prea încălzesc, înc
— „Párisi M a g y a r Újság* este n'a încetat. Timişoara continuând să
— Dl Paul Mihnea delà prefec foarte mulţi călători au îngheţi
. Uliul unui ziar de propagandă ma­ insiste pentru a se menţine Direct u
tura poliţiei Cluj, a fost numit şef al Singura linie, pe care se î
ghiară care apare la Paris. Ziarul nea Regională bănăţeană C. F. R în
secţiei populaţiei, având să sup.-ave- călzesc obişnuit trenurile, es
acesta al guvernului Belhlen are me Timişoara şi nu în Arad.
ghieze şi eliberarea nouilor certificate cea delà Arad la Teiuş,
nirea să facă propagandă subversvă
de identate. — •f Emil Rebrişorean doctorand
pentru a influenţa cercurile franceze dirigeată de Direcţiuru ~
— DI Gheorghe Andreas a fost în medicină, sublocotenent in rezervă
contra intereselor statelor succesoare
dupa o suferinţă scurtă a decedat în
regională Arad.
numit prefect H\ judeţului Odorhei in
— „Viitorul" anunţă, că re­ locul dlui Neamţu. etate de 2 6 ani în Dej. unde a fosi Această linie de altfel este c<
prezentanţi de-ai partidului naţio­ în conceaiu de Crăciun la . ărinţi. în­ mai îngrijită din toate puncte
— DI S t e f a n M a r c u s fost
nal, au început tratative cu re­ mormântarea a avut loc în Dej (n 6 de vedere, înregistrând foarte r
prefect al poliţiei Oradea-Mare, a
prezentanţi de-ai partidului ţără­ Inuarie, într-regretele rudelor sale şi inconvt nieote.
fost numit inspector al teatrelor
nist şi că în decursul acestor tra­ cunoscuţilor, prietenilor şi colegiler săi. Pentru evitarea enormelor
în regiunea Crişana şi Maramureş.
tative de colaborare, aceşti re­ Banca Voluntarilor din convenienţe şi nemulţumiri, ca
Activitatea dlui Marcus desigur
prezentanţi se ameninţă reciproc Cluj îşi va avea adunarea de s'au ivit în urma modificării mt
ne va aduce frumoase p r o g e s e
cu o eventuală apropiere de par­ constituire definitivă in 15 Ia­ sului trenurilor, ar fi astfel nec
pe calea artistică naţională, fiind
tidul poporului, ca să-şi poată ob- nuarie la Banca Centrală, ale- sar să se renunţe la noua m
bun român.
'ţihe succese mai considerabile. gându-se cu această ocazie şi dificare,
„Viitorul" accentuiazâ în legătură — Dl Nicolae P o p o v i c i a
comitetul de conducere. restabilindu se mersul,
cu aceste, că toate combinaţiu- fost numit prefect în locui dlui
Dr. Victor Hodor la Oradea-Mare. care era în vigoare până
nile aceste îi depărtează delà ob­ Pnni-redactor responsabil :
la 1 Ianuarie 1924
ţinerea guvernării ţării, pe acei, •f Ion R u s u - Ş r i a n u , un dis­ V. I. Moldovan.
cari caută să o aibă. şi dându-se mai mare importan
tins gazetar şi luptător naţional îngnjirei comunicaţiei şi încălz
— f losif Puşcariu. Din Timi­ ardelean, s'a st/ns din viaţă în Masïni de tipografie S S s v s S ţ tului avându-se în vedere îngh
şoara ni se anunţă moartea veteranu­ Bucureşti, la o etate foarte tâ­ r
4 6 X 3 ^ , nu fuiicţi >nează din lipsă de repa a-
tul, care se evidenţiază în mc
ţe. Ambele 5o.000 Lei. A d r e s a : Librăria
lui fruntaş a! vieţii publice ardelene, nără. Ion Rtisu-Şinanu, care şi-a Anca. Cluj fatal pentru călători.
losif Puşcariu, tatăl dlui Sextil Puş- desvoltat activitatea naţwnal-cul-
cariu, prof. univ. în Cluj. OJihnească turală în coloanele ziarelor Ro­
în pace ! mânul, Tribuna, Foaia Popo­
rului etc. a /ost unul dintre cei
— Mitropolitul Vasile al Alba-
luliei şi Făgăraşului a lansat un apel mai înfocaţi apărători ai româ­ ALEXANDRU ANCA
nilor implicaţi în procesul cuno­ Institut d e a r t e g r a f i c e , librărie, m a r e depozit de h â r t i e ,
pentru ajutorarea şcoliior greco cato­
scut al „Memorandului", încât :-: papetărie, recvizite de s c r i s şi articlii de lux. :-:
lice din Blaj, semnând în acest scop
în România întregită, a fost ales Piaţa Unir I 3 2 C L U J Telefon 1 2 4
1 0 0 0 0 0 lei. Se speră, că la apel vor
răspunde toţi oamenii de bine, încât şi deputat, în urma activităţii
se va putea colecţiona pentru aceste sale naţionale. In Ion Rusu Şi- Tipografia este prevăzută cu cele mai fumoase
şcoli baremi 1 — 2 milioane lei. nanu românii au pierdut un ta­ şi mai moderne caractere de litere. Aranjat cu putere electrică
lent neobositor şi un vrednic lup­ execută prompt şi repede tot felul de lucrări nrecum : lucrări pentru
— Principele C a r o l a plecat tător al cauzei române încât dis­ banei, Lihele de depunere, Biianţe, Compturi, Adrese, Circulare,
Scrisori, Firme. Diplome, Bilete de vizita, Invitări, la preireceri,
la Veneţia împreună cu principesa pariţia lui ne stârneşte regrete Anunţuri de logodnă şi cununie, Tipărituri advocatele piecum Foi
Elena, prinţul Nicolae, exregina profunde. periodice, Opuri, Broşuri, Placate şi Necroloage.
Sofia a Greciei, prinţul Paul al
— Comisiunea germană de arbi­ Doritorii de-a tipări ceva din cele arătate mai sus, sunt
Greciei şi prinţesa Ecaterina a rugaţi, în interesul propriu, a cere Mâi pnlimlnar de plată.
trage a ho tă rî t prelungirea
Greciei.
zilei de lucru a minelor din suhs-'lul
— Regina Elisabeta a G r e ­ Germaniei Centrale f xându-0 la 8 ore.
ciei a avut un accident de auto­ Lucrătorii la suprafaţă vor avea ziua
mobil la Bucureşti, rănindu-se u- de lucru de 10 ore.
şoi la cap. — DI Leon, profesor la Universi­
— Cancelarul austriac S e y p e l v a tate în Cluj şi director al filialei clu­ Librăria are un bogat asortiment în recvizite
veni în scurt timp în Român'a pentru jene a Băncii româneşti, a demsionat de birou, cărţi şcolare, hârtie, registre. Mure depoz't de recvizite
şi O n i t e biser ceşti precum şi koane sfinte in diferite mărimi.
a intensifica legăturile Austriei cu Ro­ din postul, pe care l-a avut la B-nca
mânia. Românească.
T i p d i u i Insiit. oc A i u Grafice Alexandru A i u a , u>>.|

©BCU Cluj