ANUL I I .
Üetfacfia
Administraţia
Cluj R e g . M a r i a 14
y. T E L E F O N 124
Librăria Anca
• I n j , Pia(a Unirii 32
•Un exemplar 3 L e l
lusfificareo mişcărilor naţionale
Unele elemente subversive
caută să alarmeze lumea contra
mişcărilor naţionale, cari continuă
aproape în fiecare ţară, populaţia
dominantă a fiecărei ţări nizuind
6ă-şi asigure hegemonia naţională
în ţara sa, ca sâ nu devină uneltâ
iltor popoare streine intereselor
naţionale ale acelor ţări.
Elementele subversive prin po­
etica lor ascunsă urmăresc stă­
pânirea exclusivă a lumei, căutând
«ă subjuge toate popoarele.
A c e s t e elemente subversive
«tăpânesc* deja din punct de ve­
dere economico-financiar mai multe
popoare, dominând aproape în
fiecare ţară industria şi în special
Comerţul, care nu pretinde muncă
grea. Dar nu se mulţumesc nu­
mai cu atâta, ci acuma, după ce
şi-au ajuns acest scop, inaurgu-
rându-şi în fiecare ţară ziare în
kmba popoarelor dominante în
«cele ţâri, caută să-şi asigure he­
gemonia în întreaga lume. In a-
eest scop şi-au însuşit diferite u-
seltiri subversive, cari au menirea
•să seducă popoarele în favoarea
propagandei lor şi instigându-ie
prin nemulţumiri la revoluţii etc.
cari ar fi favorabile exclusiv aces­
tor elemente streine intereselor
popoarelor muncitoare şi cinstite.
Pilda comunismului maghiar şi
a bolşevismului rusesc ne s e r v e s c
destule dovezi în această privinţă,
justificându-ne constatările, că ele­
mentele subversive nu caută, de­
cât să exploateze neamurile din
toate punctele de vedere, pentru
a le putea subjuga mai uşor.
Neamurile creştine din acest
motiv trebue s ă s e organizeze,
ca atunci, când va fi vorba ca
pe pământ să nu mai fie ţări, lu­
mea sâ nu fie stăpânită de către
un singur neam strein intereselor
celorlalte popoare, ci fiecare po-
por să-şi aibă reprezentanţii în
« c e a conducere şi interesele fie­
cărui popor să fie dirigeate de
către reprezentanţii proprii de a-
ceeaş naţionalitate. Numai astfel
va putea fi scutit fiecare popor
de exploatările u n o r elemente
itreine intereselor vitale ale mas-
•ei naţiunilor, având în vedere,
că fiecare popor are în vedere
mai mult interesele naţiunei sale,
decât a altor naţiuni.
M ş c ă r i l e naţionale, cari s'au
pornit în fiecare ţară contra ele­
mentelor numite şi destructive,
din acest punct de vedere sunt
justificate. Mişcările naţional-ro-
mâne, deci în a c e s t e împrejurări
numai salutare pot fi pentru ţara
şi naţiunea românească, urmărin-
du-se prin a c e s t e mişcări asigu­
rarea hegemoniei române în în­
treaga ţară, avându-se în vedere,
că validitarea românilor numai ro­
mânii o sprjinesc intensiv şi fără
scopuri subversive, exclusiv din
Cluj 13 ianuarie 1 9 2 4 .
Z I A R SĂPTĂMÂNAL INDEPENDENT
Director-Propfißisr: Alexandru
dragoste de neam şi din necesi­
tatea solidarităţii, care trebue sâ
triumfe în interesul românilor.
V. I. Moldovan.
Sporirea salariilor
corpului didactic
îmbunătăţirea situaţiei funcţionarilor. — Des-
voltarea învăţământului.
Corpul didactic cu ocazia congre­
sului, care a wvut loc săptămânile a-
cestea la Bucureşti, s'a pronunţat pen­
tru demisii în bloc, întrucât nu pri­
meşte spor de salarii.
In asemenea situaţie au fost şi cei­
lalţi salariaţi ai statului, încât s'a ivit
nevoia majorărei lefunlor acestor sa­
lariaţi.
Guvernul deocamdată a prevăzut
în budget numai sporul Ierurilor func­
ţionarilor înşirând câteva categorii de
funcţionali pentru sporul de salarii.
In acest budget însă nu s'a prevăzut
şi sporirea salariilor corpului oidactic.
Din acest motiv a crezut necesar cor­
pul didactic să-şi formuleze în formă
de ultimat cererile rtferitoare la spo­
rirea sa'aiiüur, încât acuma, în bud­
getul sporirci Itíutiiür "funcţiorihrilui
se face o modificare,
introducându-se şi sporirea sa-
lariilor corpului d dacttc.
Coniisiunea budgetară, care luc­
rează in prezent la stabiliri a budge­
tului actual, proiectul budgetului de
550 milioane lei rezervaţi peniru îm-
bunăîaţrea funcţionarilor, îl va modi­
fica in sensul, ca din acest budget să
beneii.itze şi corpul didactic. In a-
ceasiă modiiicare se intenţionează şi
rectficarea Curbei Lalescu în
sensul, ca spor unie só f e acor­
date după lefurile din 1919
şi nu cum s'a fost proiectat, după le­
furile din 1916
Ministerul instrucţiunei publice este
de părerea, că acest spor va contribui
foarte mult şi la îmbunătăţirea situa­
ţiei corpului didactic, pentru care evi­
denţiază, că în privinţa învăţământului
s'au adus mari sacrificii materiale, încât
budgetul de 954 milioane dn
1922 în anul acesta s'a urcat
la 1 mtiard 842 milioane
şi s'au făcut in decurs de doi ani
2700 biblioteci, s'a tipărit harta Ro­
mâniei în 20.000 exemplare harta Eu­
ropei în lOcOO txemplare, 2 0 tablouri
istorice în câte 1 0 0 0 0 exemplare, iar
pentru un milion s'au cumpărat apa­
rate şi filme cinematografice structive,
de istorie, geografie, istorie naturală
etc. necesare şcolilor.
In afară de aceste s'au mai făcut
şi alte aprovizionări pentru şcoli, s'au
dat diferite burse si s'au construit şcoli.
Activitatea M'nisterului de instruc­
ţiune de altfel mai continuă în această
direcţie, nizuindu-se prin aceasta ac­
tivitate desvoltarea învăţământului,
care are nevoe de mari spnginire ma­
teriale în interesul populatei naostre.
In acest scop se vor mai proiecta
şi alte sume.
Anca.
B o s k o f f
din nou la Cluj
La insistenţa mai multor ad­
miratori ai marelui pianist
Bosko/f, acest maestru s'a decis
sâ mai viziteze odată oraşul no­
stru, dând un concert cu cel mai
ales program in sola cea mare
a prefec/urei în seara ae 20 Ia­
nuarie. Suntem încredinţaţi că
după reuşita primului concert,
acest ae al aoilea va avea un
jpublic mult mai numeros şi suc­
cesul e prevăzut. Toţi cari au
avut plăcerea să-l asculte vre-o-
dată, ştiu să-l aprecieze, şi vor
face propaganaă între cunoştin­
ţele lor de aici, căci la noi nu
e atât de cunoscut ca in vechiul
Regat şt în streinătate.
La Bucureşti concertează a-
proape în fiecare săptămână şi
sălile sunt arhipline', familia re­
gală ia parte la concertele
sale, şi adeseori este invitat să
cânte la curte.
La 1 Februarie va cânta la
Londra. De acolo işi începe tur­
neul in streinătate şi va trece
multă vreme până vom mai putea
avea ocazia să-l ascultăm şi să-l
admirăm.
Să ne grăbim deci a-l as­
culta acum până mai e între noi.
Alexanaru Anca.
Invazia streinilor
în România
In Maramureş se încurajază invazia.
— Ne inficiază streinii. — Datoria
autorităţilor noastre.
Străinii în ultimul timp au început
să invadeze România mai considerabil,
având convingerea, că în acest Canan,
care începe sa devină Golgota naţio­
nalismului român,
se pot corupe mai multe o r ­
gane administrat ve în defa­
v o a r e a român lor şi ţării
nrgăsându şi stavilă, decât în pieptu­
rile inimoşilor luptători naţional-români,
cari sunt ^ata sa se sacrifice pentru
interesele Ţâiii, Neamului şi Tronului.
Invazia streinilor a devenit mai ac-
centuHtă în Maramureş, unde după cum
accentuiază oiganul fascist „Voinţa
Nr. 2.
Abonament :
Pe un an Lei 160 -
Pe V . an „ 8 0 -
Pe V , an „ 40 —
Pentru Străinătate :
Pe un an Lei 3 2 0 —
Pe »/, an ., 160 —
Pe I . an _
1
80 —
Anunţurile se pri­
mesc d u r ă tarif.
Manuscrisele
nu se înapoiază.
Io străinătate un exemplar 4 L e i
Poporului" din Arad,
unele organe române (?) spri-
ginesc în mod fatal pentru
Ţ a r ă şi Neam, invazia streini­
lor, cart caută să sporească
rândurile şi puterea elemen
telor destructive
ce ne stăpânesc din punct de vedere
economico-financiar.
Guvernul a luat dispoziţii pentru
expulzarea indizerubililor din ţară, iar
pentru a evita sporirea numărului ne*
românilor, acuma redactează proectul
de l e g e referitor la naturalizări. C u
toate aceste însă dispoziţiile nu se
execută, încât guvernul trebue să ia
masuri mai drastice în această privinţă,
pedepsind organele administrative, cari
abuzând de încrederea, c a r e '
li-s'a dat, încurajază invazia
streinilor în detrimentul inte­
reselor române
In Maramureş în ultimul timp se
încurajază de altfel tot ce nu-i româ.-
nesc, această regiune devenind mai
coruptă, în urma cosmopolitismului şi
şi intereselor personale ale unor ro­
mâni mercantiTiz.iţi în unelte oarbe de
unei elice de streini. Românii în aceste
împrejurări prelind să se instaleze in
administraţia maramureşană români,
cari să-şi înţeleagă datoria faţă de Tron,
Neam şi Patrie, avându-se in vedere
corupţia localizata în Maramureş de
càire conducătorii acelei regiuni, în
favoarei uneltirilor subversive ale uv.or
elemente destructive, streine interese­
lor noastre
Moda
Şoşoni.
Acum vre-o doi ani era foarte la modă
sà se poarte chiar şi iarna pantofi, c ri ne
evidenţiau pulpe frumoase ori elefantice tu
ciorapi transparenţi de mătase ori de aţă. Şi
nimenea nu zicea, că-i este frig, pentrucă aşa
era moda, rare o inventase probabil, femeile,
cari voiau să-şi evidenţieze pulpele frumoase.
Acuma însă a venit sesonul picioarelor
elefantice. Femeile, cari nu aveau pulpe fru­
moase, au adus o nouă modă d 3 altfel veche :
şoşon i, ca să pară elefantice toate pulpele
feminine.
Introducerea şoşonilor se motivează cu
frigul, dar in realitate nu serve te, decât sa­
;
tisfacerea ambiţiilor femeilor cu pulpe ele­
fantice, cari nu pot tolera, ca femeii: cu ptlpe
gingaşe, sâ triumfeze. Har aşa-i moda: fie
cât <Je proastă, toate femeile o iniitează, in­
diferent, dacă le aranjează sau nu, fiind .o
simptemă s'm ilară neurasteniei, şi în special
isteriei, ori gripei spaniole.
Lumea azi nici nu-şi poate închipui o
femee elegantă fără şoşoni, cum anul trecut,
când eia la mndă gripa spaniolă, nu se con­
siderau la modă existenţele, cari n'au avut
gripa spaniolă. Moda aceasta a şoşon lor ar
fi de altfel foarte potriviiă pentru toate îer-
nele, având in vedere, că este sănătoasă, dar
lumea, în special femeile, numai din capricii
şi-o insuşiseiă şi numai provizoriu, ca să O
schimbe din nou, cum si-au schimbat moda
fustelor lungi cu fuste sc uite, din punct de
vedere igienic (111> şi apoi după un an au
recuis d'n nou la moda hainelor lungi, tot
din punct de vedere igienic ( ? ? ? )
In io> căzut, lumea este curioasă să varia,
că femeile ce modă vor mai introduce la pri­
măvară, v»ră şi toamnă iar iama viitoare cu
ce capricii o vor f vestii
Dr. P. O.
©BCU Cluj
 Pagina 2
Influenţa austro-ungară In Jugaslavia accelerează
intenţia de separatism a croaţilor. — Repre­
zentanţii partidului ţărănist din Crovaţia influenţaţi
de propaganda austro-ungară vreau
republică austro-croată.
Tendinţele de separatism în
Jugoslavia, în urma propagandei
subversive streine, încep sä s e
intensifice catastrofal pentru uni­
tatea jugoslavă. Preşedintele par­
tidului ţărănist croat, Rădici, re­
fugiat în s e c r e t acum câteva săp­
tămâni din Jugoslavia, vizitând
Londra şi acuma intreţinându-se
la Viena din cine ştie c e resurse,
face propagandă în favoare aus­
tro-ungară, susţinând necesitatea
dreptului de autodeterminare a ce­
tăţenilor jugoslavi, accentuând,
evident din punctul său de vedere
material, înfiinţarea r e p u b l i c e i
croate, c a r e să coopereze în mod
dualist cu republica austriacă ( g e r ­
mană). Tendinţa aceasta se atri-
bue propagandei subversive a
aderenţilor Habsburgilor de odi-
fiioară, între cari autocraţii unguri
si austriaci Reuşita acestei ten­
dinţe însă e s t e problematică, a-
Vându-se în vedere, că streinăta-
tea cunoaşte destul de bine am­
biţia oligarchie!" austro-ungare d e a
resubjuga popoare prin restaura­
rea Habsburgilor Propaganda a-
ceasta e s t e dăunătoare interese-
fór statelor succesoare şi astfel
M i c a Antantă trebue ia hotărâri
energice la conferinţa ei care va
avea loc în cursul acestei luni,
ca să se suprime odată pentru
totdeauna propaganda a c e a s t a
dăunătoare păcei.
Accelerarea îpprielâririlor
Urgenţa hotărîrilor Comitetului agrar.
— Chestia dasce itralizârei revizuirei
exproprierilor.
Comitetul agrar era să se des-
centializeze, avându-se în vedere
necesitatea urgenţei chestiilor de
împroprietărire, dar s'a revenit
asupra acestei intenţii, găsindu-se
o soluţie mai practică pentru a
decide mai urgent şi în chestia
apelurilor agrare. Comitetului a-
grar, care este format din 12
membri : 4 parlamentari specialişti,
6 membrii ai Curţii de Casaţie şi
doi funcţionari superiori agrari,
cari aveau Mitupinea de-a lua ho-
târîri numai dacă erau în număr
de C — 6 membri în şedinţă,
î-s*a dat latitudinea de a lua ho-
tărui şi atunci, când are fiu mai
4—4 membri în şedinţă. Comi­
tetul s'a repartizat în două con­
silii. Unul s e ocupă exclusiv cu
chestiile agrare ardelene, pentru
a se putea soluţiona mai urgent
şi revizuirile a g a œ ardelene. în­
trucât această sol «ţie nu va fi des­
r cel liberal tot de această părere
tul de practică pentru u g e n ţ a a-
ranjerei chestiilor agrare, după
cum se afirmă, s e va descentra­
liza -comitetul agrar, constituin-
du-se subcomitete cu deplină la­
titudine de hotâiîre decisivă în
fiecare sediu de tribunal, comite-
tul central din Bucur» şti urmând
să decidă numai în cazuri extra­
ordinare şi în mod excepţional în
privinţa acestor hotârîri.
împroprietăririle dealtfel c o n ­
tinuă pretutindeni în mod acce­
lerat, pentru a se îiKhei t lucrările
aceste, avându-se în vedere si­
tuat a lifigantâ, care dominează
în chestia împroprietăririlor în mod
dăunător ognculturei.
C L U J U L
Reorganizarea
poliţiei şi s i g u r a n ţ e i
T r a n s f e r a r e a prefectului Popoviciu din Cluj. —- Prefectul Gritta
din A r a d t r a n s f e r a t în urma uneltirilor şefului siguranţei din A r a d ,
Haralamb P o p e s c u , caută s ă s e i n s t a l e / e în Cluj. — D e s c e n t r a ­
lizarea serviciului de siguranţă şi m i ş c ă r i l e naţional-române.
Duşmanii mişcărilor noastre natio­
nale cred că le a sosit timpul să trium
feze, în special în Cluj. transferân-
du se la Bucureş'i destoinicul şi pri­
ceputul prefect a! politiei clujene dl
Vaier Popovici. Aceştia c r e d . c ă
această transferare s'ar fi făcut în
urma demonstraţiilor naţional-române,
cari au avut loc la Cluj în special cu
ocazia congresului presei, având în
vedere
propaganda subversivă a pre­
sei streine intereselor noas­
tre române
şi regretul românilor. Dl. Popovici
pleacă din Cluj, unde a condus tre­
burile poliţieneşti cu o adevărată pri­
cepere administrativă,
ca un b'in român, com rar se
g ă s e s c în România.
Transferarea d-lui Popoviciu însă
s'a făcut în interes de serviciu, reor-
ganizându se serviciul poliţienesc şi
de siguranţă. In acest scop a fost
transferat dl Popoviciu la Bucureşti,
de unde ni-s'a trimis dl Bogdan, fost
inspector poliţienesc la resoitul inter­
nelor, d sa având sà contribue la re-
organizarea serviciului poliţienesc. Alt
fel ar fi fost numit la Cluj un alt ore-
fect din altă localitate. Pretendenţi sunt
destui la acest post htre aceşti pre­
tendenţi este şi dl Gntta, prefectul po­
liţiei Arad, transferat în urma uneltirilor
şefului siguranţei arâdane ale dlui Ha­
ralamb Popescuj care abia J S C I U A » ^
scăpat din î n c h i s o a r e Di Cons-
tantinescu-Porcu afirmative l-a sprij nit
pe Haralamb Pupescu, după cum se
svoneşte în urma legăturilor pe cari
le are cu sora diui Haralamb Popescu.
Dl Gritta, care a fost transferat din
Convenţia aOTScono-maghiară
„Ideia Naţională" şi acţiunea antiromână a dlui G o g a . —
In jurul acordului averescano-
maghiar încheiat la Ciucea prin
di Octavian G o g a , s'au ivit foarte
multe păreri. Cercurile politice
maghiare, la aparenţă îşi exprimă
satisfacţia, sperând, că
ungurii ardeleni prin acest
acord vor putea obţine
privilegii politice
în special atunci, când averes-
canii vor veni la putere. P e de
altă parte speră, că-şi vor putea
mai uşor continua uneltirile ali­
mentate de către clica teroristă
a revanşiştiior Horthy— Bethlen
ele Partidul naţional-ardtlean şi
sunt şi din acest motiv atacă
mereu politica averescană.
Partidul naţional ardelean însă,
având mai mulţi membri cointe­
resaţi cu ungurii şi căutând, ca
la viitoarele alegeri să s e spri­
jine şi pe voturile m nontăţ lor,
nu atacă pentru încheierea pac­
tului, decât partidul averescan,
avândit-ş: în vedere i n t e n s e l e de
partid. Centru a contrabalansa
însă acţiunea dlui G o g a , d i n când
în când totuş dă să se înţeleagă,
•că nu a p ' o b ă pactul, tocmai, ca
şi liberalii şi
se indignează, că tineri­
mea română aca-ptă, ca
Arad în urma
campaniei dusă contra dlui
Haralamb Popescu pe baza
unor abuzuri scandaloase,
a intervenit, după cum se svoneşte, la
fruntaşul liberal clujan dr. Pordea pen­
tru a fi instalat ca prefect de poliţie
în Cluj. Rezultatul acestei intervenţii
nu s'a evedepţiat încă, dar se dă ca
sigur cu toate aceste, că dl Gritta îşi
va continua acţiunea pornită contra
dlui Haralamb Popescu, contra cărui
în Arad se man>f stă foarte
multe nemulţumiri.
Toate nemulţumirile aceste însă
desigur se vor sana în urme reorga­
nizării serviciului poliţiei şi siguranţei,
care reorganizire acuma este în curs.
In urma acestei reorganizări
se va descentraliza şi ser­
viciul s i g u r a n ţ e i , înf nţfln-
du-se mut multe inspectorate
de siguranţă.
Dintre aceste in Ardeal vor fi pa­
tru inspectorate în : în Cluj, Oradea-
Mare, Timişoara şi Braşov, după cum
se afirmă.
E'ementde destructive sunt con­
. vinse, că descentralizarea aceasta s'ar
f i f â c u t î n
| b o a r e a lor ca
să se poată organiza contra
mişcărilor naţional-româ.ie,
dar noi suntem siguri, că nici un to­
rnán adevărat nu va prefera să fie
utielta elementelor streine intereselor
.romane, în dauna intereselor romaniinr
adevăraţi. De altfel românii înregis­
trează elementele fie ele ch ar ş ro­
mâne — cari nu-şi înţeltg datoria f ţă
1
de Tron, Patrie şi Români ! Deocam­
dată atât, până vom mai putea ob­
serva ceva mai pozitiv.
săi confereze oameni ca
dl Goga,
sub pretext, că dl Goga nu caută
numai să se evidenţieze şi să-şi
facă propagandă prin conferin­
ţele naţionale, pe cari Ic în­
scenează.
Ambele partide, atât cel na­
ţionalist, cât şi cel liberal, au
greşit însă, când au crezut, că
tinerimea română aprobă
pactul averescano-maghiar
contând la conferinţele naţional-
române ale dlui G o g a .
Tinerimea şi cu ea toţi ade­
văraţii români desaprobă orice
acord respective convenţie nero­
mână, dar cu toate aceste
acceptă, ca oricare român
să facă propaganaă na-
ţvmal-română fie prin con­
ferinţe etc. cât şi p i in
politică.
Adevăraţii români nu fac deose-
b re între partid, ci între buni şi
sl'ibi români,'' acceptându-le însă
numai activitatea naţională, dar nu
şi cea antinaţională. Prin urmare
confeiinţa dlui G o g a nu înseamnă,
că ar pute.i • ontrabalansa şi ac­
tum -a antinaţională a dlui G o g a ,
prin -are s'a încheiat „pactul"
delà Ciucea cu ungurii!
Nr. 2.
Revelioanele
Iniţiativa tinerimii sătmărene.
In seara de S lvestru, ca d<
obicei, se fac mari petreceri pen
tru a înmormânta anul vechi. R e
1
velioanele aceste sunt foarte o b i ş
nuite în toate ţările şi astfel ş
în România, înmormântându-se ct
o deosebită ceremonie anul vechi
între sticle cu vin etc. In Ardea
j la ridicarea nivelului ceremonie
I mai contribue şi „norocul purce
lului", care s e poartă printre chef
Iii, ca „sâ-l prindă de coadi i
pentru a avea noroc" în anul ce,
vine. Silvestru în multe locuri sef,
serbătoreşte în cadrele unor fes-t,
tivaluri artistice, însă mai rar..
Anul acesta festivale de aceste,
nu ni-s'au anunţat, decât din B a i * ,
Mare. Festivalul este aranjat de
S o c i e t a t e a studenţilor sătmăreni,,
sub regizona inimosului român;
drd. Felician Zach. Programul fes-,
tivalului ; Marşul Regal executai,
de corul junimei; Cuvânt de des«,
chidere de drd G . P o p ; QuarteT,
de G . Mureşan, G . Zach, D.,
Pop, Maliţa, iar muzica de D,,
Pop; Monolog de G Mureşan,,
solo de cant de dra G . Bredan ;
Revolta, poezie de Hiralamb G , j
L e c c a , executată de D. Pop ; Solp |
de violină de subit, farmacist A . j
L e n g h e l ; Codrule, codruţule, d e j
corul junimei; cuplete originale
de drd Felician Zach, N e v a s t a
lui Cerceluş piesă într'un act de
P. Locusteanu, distribuia rolul lor ;
avându-o d ferite p e r s o a n e ; Con­
tabilul expert de Felician Zach,
distribuţia avându-o diferite per­
soane. După festival urmează pj
petrecere de revelion cu dans.j
încurajarea streinilor
Tinerimea sionistă organizat contra tt-t
neriinei române. - Pi-moarttva und notti\
faze a mişcărilor i>nrnmei creştine.
— In preajma unor lupte vénemen e —
Atitudinea neîomsnă a unor or­
gane administrative române,
a încurajai evidatţ area unor
mişcări antirom .ne in ţara
noastră,
elementele neromâne crezându-se spri­
jinite în ?iq unea lor d e f a v o r a b i l ţârii,
chiar şi do către ;*nto:',taţile române,
în urma d sp:>Z't>.br, Ct ri s'au
luai contra mişcării r natio­
nal-române.
Tinerimea sionistă astfel în Clu^
şi-a constituit o •. •• •:"•/.••{(>• sprijinită
şi încur •{* -.Ui nui: ..-MC» şi materi M
ceste in prim»! r â i t c J do rfitre elf mén­
tele b o g u e d e s n i c i i v » , streine intere»
Selor noastre şi r a n elemente s'au
îmbogăţit şi K : iml)o;;.iţ(-.c de pe spi­
narea românilor. Aie.'Sia organizaţie
are menirea sa lupte în pi imul rând
contra dementelor n sţiona! române,
în Javoarea (icantrtivs or :
cari
ne (xpl-joii-azó n tutui şt ţara.
E l e w n t e i e nat '»•"•.i-roniane, evî I
dent, v o r ;>vc> r e c xnbat'it üiti toate
pu>- nUr o:u -, :ţy •ud ) atu.-româneasca
şi astiei avem ue înregistrat o noua fază
a lupt. :-<r na\ oiiai-romane. Din acest
tnoîiv m i ş c a t iie naţioiiai-romârie se vorH
înUnsifict, iucât
vom avea de înregistrat lupte
vthe mente
între cele două tab re, cari lupte însă
ne vor servs eousid«. rabtl la
realizarea solid iritaţi elemen-
ti lor n t OIHII-Ioniâne având
în vedne percalul care ne a-
mea nfă
din pditeci ekmentelor subversive.
©BCU Cluj
bată lumea ceteşte
lare săptămânal în 2 0 0 0 0 expl. ff
pLUJ LJ L/*
^ M l w t i %»B fai
Z* a r
independent,
Apare săptămânal în 2 0 . 0 0 0 expl.
Abonamentul: pe un an 160 lei., pe jumătate an 8 0 lei., pe un sfert de an 4 0 lei.
Abonament peniru străinătate : pe un an 3 2 0 lei, pe jumătate an 160 lei, pe un sfert de an 8 0 lei.
aceţi imediat abonament la Administr. Zia ru l u i Cluj, Reg. M a r i a 14. B l
A apărut în editura Librăriei Tipărituri advocaţiaie. — Ügyvédi nyomtatványok.
1. C o n t r a c t de c u m p ă r a r e şi v â n z a r e (Adás-vevési szerződés) 100 b L. 150
Alexandru Anca Cluj 2.
3.
C e r e r e a pentru ordin de plată (Fizetési meghagyás)
Acţiune sumară (Sornas kereset)
. . 100
100
„
„
„ 150
„ 150
şi se află de vânzare următoarele : 4. Acţiunea cambială s u m a r ă (Sornas váltó kereset) . 100 „ . 150
Piese teatrale şi Poezii 5.
6.
C e r e r e a pt. e x e c . de escont. (Kielég. végrehajtásikérés
Ordin pentru plata cambiei (Váltó fizetési meghagyás kibo­
. 100 „ 150

sele mai bune pentru sărbări ş c o l a r e şi poporale. csátása iránti k é r é s ) 100 „ 150
A fost odată" (poporală 3 acte) de Nie. Ţinţariu 2 0 ' — 7. E x p e n s - N o t ă (Költség-jegyzék) 100 . 150
.Doamna mea" „ 1 „ „ „ 10- 8. Petiţiuni de licitaţie (Árverési-kérvény) 100 r 150
Duşmanii" „ 5 „ „ „ 10 — 9. P r o p u n e r e a de a c u s ă (Vádinditvány) . . . . 100 » 150
«Pentru patrie" „ 4 „ „ „ 10-- 10. Obligaţiune (Kötelezvény) 100 „ 100
Peţitorii" comedie într'un act de Nie. Ţinţariu 10-— 11. Ordin pentru plata cambiei (Váltófizetési meghagyás) . 100 , 100
t t
„Nevasta mea fie îngeri cu e a (poporală 3 acte) 12. Act de desfiinţare de i p o t e c ă (Zálogjog törlési nyilatkozat 100 „ 100
de Nie. Ţinţariu — — — — — — 13. P r o c u r a (Meghatalmazás) 100 » 100
(Fiecare cu a lui" (comedie 3 acte) de A. Ş e r - 14. C e r e r e a de acţiune (Kereset kérelem) 100 „ íoo
bănescu-Buzău — — — — — — 20.- 15. Acţiunea (Kereset levél) 100 . 150
„Oglinda f e r m e c a t ă " (lirică 4 acte) de I. Jasinsky 10. „ „' „ ) mijloace (beliv) 100 „ 100
jlnima mea" (cântece poporale) — — — 10-— 16. Contract de închiriere (Haszonbéri szerződés) 100 - 150
Imnuri Româneşti" (cântece naţionale) — - o —
Ecouri" de Tr. Dumbrava — — — — - 5-— Tipărituri pentru executori — Végrehajtói nyomtatványok
u m o r i s t i c e " (Glume) de Costi — — — - 1 0 - 1. Proces vérb. de urmărirea averei mobile (Végrehajtási jegyzőkönyv 1 0 0 b. L. 1 5 0
Versuri din Răsboi" (poezii poporale) — - 5-— 2. Proclamaţiune în privinţa valorizării pretensiunilor de drept pe pro­
;lubirea" (notă muzicală) pentru Pian şi voce - 1 5 - prietate — (Felhívás a tulajdonjogi igények "érvényesítése iránt) 1 0 0 b. L 1 0 0
D i f e r i t e : 5. Ordin de oprire — (Letiltási rendelvény) - . 1 0 0 b. L 1 0 0
f u n d a r e cărţi cu târgurile de!a — — 10 - 3 0 Lei. 4. Publicaţie de licitaţie — (Árverési hirdetmény) . 100 b L 100
)icţionar român-maghiar — — — -~ —
- 5- - Tipărituri pentru notari. — Jegyzői nyomtatványok.
^arte de visuri — — — — — — —
- 10-—
Act de moarte (Haláleset felvétel) . . . . . . . . 100 buc. Lei 150 —
)bservări critice delà adunăriie învăţătoreşti
Inventar de lăsământ (Hagyatéki leltár) 100 „ n 150-—
de. I. Pavelea — — — — — — —
- 5 —
Atestat în caz de moarte (Halottvizsgáilati bizonyítvány) 100 „ rt 1 00-—
storie şi Fantazie nouă evoluţii în istoria românilor 0
Proces verbal (Jegyzőkönyv ^ Ä « ^ " * ) 100 „ » ÎOG —
de 1. Pavelea — — — — — — — 15'—
Extras familiar (Családi értesítő) . . . . . . . . 100 „ rt 1 5 0 - —
tarisori de iubire după mai mulţi autori — — 5 -
Raport cătră oficiul stării civile (Anyakönyvi hivatalnak) . 100 „ n ÎOG —
Jenorociţti (roman) de A. Şerbănescu-Buzău — 5 —
Certificat (Igazolvány) 100 „ » 100--
[Yepetnicul (expl. semnelor) <— — — — 3.—
Incunoştiinţare (Értesítés) 100 „ 100 —
dumirea nouă şi veche a străzilor oraşului Cluj 6-—
Extras de naştere (Születési anyakönyvi kivonat) . . . 100 „ 100-—
Cârti Şcolare: Aviz despre naşteri neleg. (Jelentés a törvt. gyermekekről) 100 „ 100 —
y FU,C-dar fonomimic (pt. Şc. mag.) de Dr. Szentpéteriné 16 —
Aviz de căsătorii (Házasági értesítés) 100 „ » 60--
intmetlcă pt. cK I. şc. de ucenici de Cr. Epure — — 20 —
îeograî'a judeţului Alba de Jos V în limba maghiară de P r o c e s verbal (Tágyalási jezőkőnyv) 100 . 100 —
„ „ Cojocna — | Dr, Szentpéteriué l ü
'~' Extras de căsătorie (Házassággi kivonat) 100 „ 100- —
,luliu C a e s a r de bel Io Gallico" manual latin pentru cl. Atestat (Tanúsítvány) 100 . » 100-—
V—VI. Traian Popa prof, de liceu — — — — 35 — Publicare (Házassági kihirdetés) 100 , 100.—
,Lecţii de limba română" de prof. Murăşan — - — 15 —
Consentiment (Szülői beleegyezés) 100 „ » 100.—
Cărţi Preoţeşti: Conspect lunar (Havi kimutatás) 100 „ n 150.—
Jarte de rugăciuni, Mângăerea Sufletului de 1. Genf 2 5 — 8 0 Lei Incunoştiinţate ( t r t e s i t é s ) 100 „ 100.—
n
,Cartea Mfingăerii" de G Manzat — — — — — 5 — 1 00.—
Extras de moatte (Halotti anyakönyvi kivonat) . . . . 100 „ »
,lstoria Icoanei din Nicula" de G. Mânzat — — — 8 —
Fe m ea Creştina" de Rusthek trad. de preotul Russu — 2 0 — Nou ! Sta.utu! Abatorului (Vágón M szabályok) de H \ T V a n 1 , r 10.—
Epistolia lui Hristos" „ „ , » .. » — 5'—
Predici la Morţi" de protopop 1. Marga — ~ — — 35 — Tipărituri pent u şcoalele de ucenici
Predici pentru postul mare" (ciclu duplu) de prot. I. Marga 2 0 — 1. C o a i e pentru registru de primire (interior) bucata per coală à Lei 5
Pastoral s u f l e t e s c V ( I - V I voi.) — 100_ 2. „ „ „ „ (învăliş) „ „ „ à Lei 3 —
Juridice: 3 . C o a i e pentru r e g i s t r u de a b s e n t ă şi clasificaţiune
Criza v a l u t a r i şl asanarea ei" de Dr. M Şerban — 35*— (interior) bucata per coală à Lei 5 ' —
I e g e a de execuţie" trad. de Dr. Barta şi Dr. Hanoi 6 5 —
4. C o a t e pentru registru de a b s e n ţ ă şi clasificaţiune
Vademecum" rom.-mag de Dr. Köves — — — — 6 0 ' —
Terminologie Juridică" — — — — — ~ — 12*— (învăliş cu tabl. statistice) bucata per coală . . . à Lei 6 ' -
Legea vânătoarei" (în ung.) - — — — — — 10 — 5 . C o a i e pentru registru de p r o g e s form. 3 4 x 4 2 (interior) à Lei 2 - 5 0
Jurnal de term. adv." (cu pereţi tari, folosibil pe orice an) 50' — 6. „ „ „ 3 4 x 4 2 (învăliş) à Lei 1 5 0
14
Unificarea impozitelor (în rom. şi ung. s e p a r a t ) — — 5'—
Stabilirea" „ „ „ „ „ - - 1 0 -
7. Tablou pentru absenţele ş c o l a r e , necesare fiecărui di­
B

riginte de clasă cu învşăliul laolaltă ( 2 coaie) . . à Lei 8 —

Medicale: 8. Certificat ş c o l a r bucata à Lei 1 5 0
Cartea Moaşelor" de Dr. Grigoriu pentru toate ferneile 120 —
Kecoltajul" plantelor med cale de I. Ştiopu — — — 3— Tipărituri pentru licee :
Despre colerä" de Dr. Başiota — — — — — 3— Matricole interne şi externe 1 coală — — • Lei 5'
1
Anemia * » .» , — — — — — — 3--
Cele cu semnul (*) sunt nou apărute. Numai acele comande se expediază pentru cari sosesc banii înainte pius porto.
L a c o m a n d ă banii s e trimit înainte plus p o r o . i Csak a pénznek plus portó előleges beküldése mellett szállítok.
Toate preţurile s u n t r e z e r v a t e şi pentru streinătate dublu.

ţremiile ziarului „ C l u j u l "

ie trimite anticipat costul la minimum 10
In a t e n ţ i a femeilor!
onamente pentru ziarul „Clujul" va primi gra- A A P Ă R U T
t numerii pe timpul cât ţine durata abona­ în editura Librăriei Anca Cluj, îndrumarul doctorului gynecolog
F
mentului trimis. Ä „Cartea Moaşelor" f e ™
bue să-l consulte zilnic, căci cuprinde sfaturi pentru îngrijirea
}ine trimite anticipativ costul abonamentului femeii şi a copilului înainte şi după naştere, noţiuni generale a-
supra sănătăţii familiei tuturor îngrijirea boalelor ferneeşti cu
un an primeşte imediat gratuit cartea ,,Femeea
130 fotografii ferneeşti explicative.
îştina" pe \ an broşura ,,Carte mare de visuri" Preţul 1 2 0 lei, plus 5 lei porto, c a r e sumă s e trimite înainte.
pe % an broşura ,,Cartea Mângăerii".

©BCU Cluj
 Telefon 124.

Fabrica română ardeleană I clopote

Mare deposit de Ornate bisericeşti, librărie şi tipografie

1870
Alexandru Anca, CSuj
Distins cu medaïle de argint înainte succesorii lui Efraim Andrásofszky.
şi mai multe diplome Birourile: CLUJ, Piaţa Unirii 3 2 şi Reg. Maria 14. Fabrica C. Victoriei 3 6 .

Unica fabiica în ţara, cu<e p i e g v i t ş i e cloiicue p a n . n i . i t ue prima c a m p t e dupâ vechiul recept Andrasofszky, c a r e a fost premiat cu m e d a i e d e argint şi mai multe
diplome la dife iie expoziţii Duiabiliiatea tenului armonia şi exactitatea pregătirii s i garantează pe mai mulţi ani. — Înainte de a face comandă ori unde. cereţi infor-
= = = = = = = = : = = = =maţiuni şi oferte de preturi delà fabrica noastră Veniţi, Vedeţi şi vâ convingeţi
= = = = ^ = Z = r =

P r e ţ Curent p e n t r u O r n a m e n t e B i s e r i c e ş t i i
Odăjdii (Vestminte preoţeşti) c o n s t a t a t o a r e din : Recvisite bisericeşti:
1 Félon, 1 Epitrafir, 2 Aere, 2 Mânecuţe, 1 brâu, 1 Acoperitor 1. 1 Cădelniţă din bronz argintată — — — — — Lei 15Gu —
2. Una ţiitoare de tămâie cu linguriţă din bronz argintat * 450-
de sf. potir, în diferite motive şi colori din damast de mătase în calităţi • 3. 1 Candelă din bronz argintată — — _ _ _ „ 900-
dtostbite cu preţul de 8 0 0 0 - 2 2 0 0 0 Lei. • 4. 1 Chivot din bronz argintat cu trei turnuri — — „ 3800 —
P r a p o r i : • 5. 1 C r u c e de masă din bronz argintată cu Hristos
în email 2 8 cm. — — — — — — — — „ 1000-
In diferite culori 110 cm. lat 160 cm. lung cu două chipuri sfinte pe două 6. 1 C r u c e de masă (28 cm.) din bronz argintată cu
părţi vâpsite pe pânză chipul după dorinţa DV. are 3 — 4 tăieturi cu poso- Hristos în relief aurit — — — — — — — „ 950-
7. i C r u c e de mână din bronz argintată cu Hristos
mant auriu sau argintiu preţul unui prapor delà 2 0 0 0 - 6 0 0 0 Lei fără rudă. • în email — — — — ._ — — — „ 950 —
Mustre de stofe pentru odăjdii sau prapori se trimit numai • 8. 3 Cutii de aluminium pentru ostie — — - — „ 150 —
contra 5 0 Lei anticipativ. • 9. 1 Căldăruşe cu aspergil (stropitor) bronz argintat — „ 1200-

Calare, Beretă, Brauri, Plastroane.

• 10. 1 Cănită cu tavă pentru spălarea manilor
• (bronz argintat) — — — — — — — —
11. Cutie cu trei vase, cuţit şi foarfeci la botez
, I50--
B e r e t ă (camilafcă, potcap) Rom. cat. din klott negru 220 -
(bronz argintat) — — — — — — — — „ 950 —
B e r e t ă de raşmir negru gr. cat. — — — — — 220 -
Colar de pânză „ L e o — — — u
— — — — 50-- 12. 2 Vase de sticlă cu tavă de bronz argintat (la
C o l a r de cauciuc — — — — — — — 45-- pr scomidie)— — — ,— — — - — — „ 480 —
B r â u (cingulum) violet moirée sau mălase — — — 1200 — 13. 1 Potir cu tăer (patenă) (bronz aurit) neted — — „ 2800-
Brâu (lii'gnlum) negru moiree sau mătase — — — 1200-- 14. Disc cu talpă şi steluţă (bronz aurit) — — — „ 1000-
Brâu (cinguum) negru de lână — — — - — 450-— 1 5 . 1 Cutie cu trei v a s e pentru oleu şi mir la botez
Plastron (chemisett. ) Nr. 3. 21 cm klott net"d — — 120- (bronz aurit) 1. C. O. — — — — — — „ 1500
Plastron (ihtmisettt) Nr. 2. 15 cm. klott neted — - 90 — 16. 1 Cutie de bronz aurit cu c a p a c pentru sf. Ostie
P l a s t r t n Nr. 3. Cu încrt ţ'luri fine — — — — — 150 — la bolnavi -- — — — _ _ _ — — „ 1000
17. Ciborium (bronz aurit) — — — — — - — „ 2800
La comandă să se dea numărul şi lărgimea colaruiul plas . 450
18. Monstranţă (bronz aurit) rom. kath. — — —
tronului şi a beretei. Din c o t a r e numai 6 bucăţi să trimit.
Banii se trimit înainte, comandele se efectuesc In 3 — 4săptămflni
T o a t e preţurile sunt rezervate şi pentru streinătate dublu T o a t e preţurile sunt r e z e r v a t e şi pentru streinătate dublu.
Tipărituri pentru parohiile greco-catolice.
Tipărituri pentru parohiile greco-orientale. 1. Act de vestire . 10 buc à 1 10 - L e i
2 Atestat de trecere 1— 10
1. Budgete bisericeşti 10 b
10 buc.
u c à. 22-— - 220—Lei
0- 3. Conspect statistic model A 1— 10-
4. , , . B . . . . 1— 10
2. „ şcolare o » m 2— 2 0 - „ 5. v C 1— 10
n 0

3. chitanţe o n » -50 5- . 6. . . . D . . . . 2 — 20
4. Cartea de evidenta 4 — 40— , 7. Contract de bună Învoire la casat. 1-50 15'
5. Contul cap. active a n » 4.— 40 - . 8. Conspect despre dare 3 — 30
9. „ » păduri 3-30
6. , pasive
H r» o n 4 — 40— , 10. jf „ bani 2—20
7. Consemnarea averilor bisericeşti $i şcolare . . o a » 4 - 40— . 11. „ „ naturali 2 — 20
8. „ de darea cultului n » n 4 - 40- . 12. Contract de bucate 1— 10
9. Date statistice model A şcolar . . . . . . . 13. Corpuri de rsţiuni 8 — 80'
& w n 4— 40— „ 14. Conspectul arânzilor
10. „ , . B 1— io-
n » n 4 — 40— . 15. „ chiriilor 1— 10
11. . » B A şi B » » » 4 — 40— , 16. „ păşunilor 1— 10
12. Estras de botez » n o 1— 1 0 - „ 17. „ venitelor din realităţi . . 1— 10
13. „ , cununie 18. , păduri . . .
9 » ti 1 - 10— . 1— 10
19. Coaie de anunţare 2 — 20
14. „ , morţi O *> O î— 10— . 20 Conspectul taxelor pentru fond de asig.
15. , din protoc. paroh 2 — 20
» U 0 2 - 20- . 21. „ » Încasate . . . . 150 15
16. Inveniare bisericeşti . , n n » 3— 30— . 22. Extra» matr. de botezaţi 1— 10
17. Jurnai de cassă 23. „ „ „ cununaţi
» n i> 4 — 4 0 - - „ 1— 10
24. „ „ „ morţi
18. „ „ manipulaţie. n tt *t 3 — 3 0 - „ 25. Foaia Familiară dublă 1— 10
19. Protocol de exibite mare n » tr 4 — 4 0 — „ 26 Inventar de avere 4 — 40
20 ,, „ , mic 0 » ti 4 — 4 0 - „ 27. Inform, despre preoţii deficienţi . . . 2 — 20
21. „ , familie 28. , repausaţi . . . 2 — 20
n o n 4— 4 0 - „
29. Protocol matr. de b< tezaţi cu 10 coaie 2 — 20
22. Raţiociniu bis M « tr 4 — 4 0 — „ 30. , a n cununaţilor . . 3 — 30-
23. „ şcol u n t » 4 — 40 - „ 31. „ „ „ morţi 3 — 30
24. Specificaţia cununaţilor •* fi » 2 — 20.—
32. Protocolul vizitaţiunii canonice . . . 3 — 30
33. „ agendelor . . . . . . . 2 — 20-
34. Table de repartiţiuni 2*— 20'
2 — 20
La comandă din tipărituri se trimit numai câte 2 5 buc. Ş i numai acelea se trimit pentru care sosesc banii înainte plu« port©.
©BCU Cluj
 Nr. 2.
Foştii legionari români
snnt fascişti
(jjionarii bănăţeni s'au încadrat tn rândurile
sciţtilor. — Realizarea fuzionării organizaţiilor
naţional-române.
In mai multe rânduri am ac-
entuat necesitatea solidarităţii,
ispective fuzionării organizaţiilor
şţional-române, pentru a putea
pntnbui mai intensiv ia realizarea
aiiditării i n t e r e s e l o r Tronului,
leamului şi Patriei, Imboldul, pe
are l-am . dat în acest sens, a
rins foarte bine, fiind real. In
arte acestui imbold se datoreşte
i faptul, că
foştii legionari români în
adunarea generată, pe
care o avuse zilele aceste
in Chizutău (Banat) au
aderat la Fascia Naţio­
nală Româna.
La adunarea generelă, a le-
;ionarilor, care a hotărît fuziona-
ea cu fasciştii au fost reprezen-
ate în afară de centre, peste 5 6
omune bănăţene, aderând cu cea
nai mare însufleţire la organi-
aţia fasciştilor români.
La această adunare s'a pro-
éstat totodată şi contra ciuntirei
banatului»
foştii legionati declarând,
că se vor alătura cu tot
sufletul acolo, unde se
va pregăti repararea aces­
tei nedreptăţi
i readucerea la matcă a fraţilor
âmaşi în afară de graniţele ţării.
Suspendarea examenelor
de admitere
la universităţile române
organizarea învăţământului supei ior. —
)eclaraţitle tílui ar. Anghelescu, ministrul
Instrucţtunei publice.
Guvernului i-s'au adus învi-
luiri, că ar fi introdus la univer-
ităţile române „numerus clausus"
ontra neromânilor acceptând sis-
emul examenelor de admitere la
iniversităţi prin cari se exclud
eromânii, avându-se în vedere,
ă nu ştiu româneşte, iar acei,
ari ştiu, cad la examenele de
dmitere.
D l . Anghelescu, ministrul ins-
rucţunei publice a declarat în
iceastâ chestie, că
examenele de admitere au fost
cerute de către decanii şi rec­
torii tin versiiûftlor,
ventru a nu admite să s e înscrie
1 universităţi studenţi, cari nu
unt în stare să-şi facă examenele,
eştiind româneşte.
Dl. Anghelescu a declarat, că
sistemul examenelor de admi­
tere la univers Lţi este provi­
zoriu
Dacă doriţi a avea bilanţe,
ucrându-se la un proiect de lege
1 învăţământului superior, în care broşuri frumos executate, adre-
saţivă institutului
roiect
f i c e A l e x a n d r u A n c a , O u i , care
se prevede înfiinţarea învăţă­
ae aştri dntă va face o reduce/e
mântului unitar cu 7 ciuse li-
de 20"/» la preţurile btlanţeior
ciule şt bucuhureut.
din anul trecut, iar daca dor ţi
proiectul s e va prezenta parla­ reducere de 50°/ ,
mentului în scurt timp, b.Crtlau- caţi bilanţul in z'arul
eatul urmând sa înlocuiască exa-
nenele de admitere la universităţi.
Dacă bacalaureatul însă nu va
:ontnbui ia selecţ'onarea i îemen-
elor, student mea română îşi va
lontinua şi mai departe acţiunea
C L U J U L
pornită, având în vedere, că nici
introducerea examenelor de ad­
mitere la universitär n'a fost în
stare să mulţumească lumea stu­
denţească română, care pretinde
0 selecţionare din rădăcină a stu-
denţimei universitare în interesu­
lui prestigiului ţărei, neamului nos­
tru şi vieţei noastre sociale române.
Accente
Iubirea este o scântee dumneze­
iască de continuitate ; pentru ordinari
mijloc distractiv de satisfacţie şi înjosire.
*
Cine n'a suferit, nu cunoaşte far­
mecul bucuriei adevărate.
* Când prin liniştea de seară
Nu înmormâutaţii, ci uitaţii sunt
moi ţi.
• Desfătându ne prin lanuri
Existentele, cari ne sunt dragi, ne
interesează dar nu ne sunt dragi toate
câte ne interesează.
* De zefir, cu 'ntinsu-i freamăt,
Fiinţele, c-'ri nu ne plac, ne e -
nervează.
* •
Ori cător necunoscute le convin băr­
baţii cu cari cochttează în taine.
* Şi distruse 'n cruda-şi soarte,
Amorul nu-i, decât iubirea exage­
rata în mod kation*!, cum mentalita­
tea omului este exagerată în faza nu­
mită nebunie.
# căutând să instaleze în
Primitivii bogaţi îşi evidenţiază bo­
găţiile, ca să-şi ascundă prostia, iar
primitivii săraci fi imiiează cu imitaţii.
* care să funcţioneze paralel cu c e a
Fiinţele superioare nu se mândresc
cu lucruri df nimica, fie ele «.hi^r şi
preţ oase. Din acest motiv nu poartă
diamante falşe, dar nu le interesează
nici cele veritabile. Aceste fiinţe nu
se înşeală niciodată.
*
Mintea nu-i decât o roată a moto­
rului, care poartă h«mea.
Mizeria îl decide pe om să mun­
cea că şi prin muncă să creieze, pen­
tru a şi învinge mizeria.
* unchiu ?
Pământul se învârte, ca să se poată
menţine mai uşor tn univers, şi să-şi
poată face mai uşor drum înainte.
O-imenii, cari se ştiu „învârti" iie a-
semenea se me ţin mai uşor în viaţă,
mergând înainte
* tribui prin sacrificii materiale şi
Ericele fiecărui aeroplan trebue să
se învârte pentru a puie* contnbut la
progresarea şi înâlţnrea aeroplanului
respectiv spre neant Când ericHe în­
cetează de a mai funcţiona, aeropla­
nul ac- lor erice se îndreaptă ori nu
în jos spre pământ. Dară nu, atunci
cade brusc Un astM de »t-rrplan este
omul în viată, ale cărui erice le cons­
titue mintea.
*
Di«mante|e veritabile, ajunse în
gunoi, primitivii le cred bucăţi de sticle,
1 r în si h>mb sticlele, pe cari le poartă
bogaţii, le cred diamante ao..-v rate.
V. /. M.
In atenţiunea băncilor
de Arte. G r a ­
atunci publi­
0
„Ch'ju" . 1 •
— In numărul trecut s'a imbl ait
greş t taxa ubonameiitiiliii z an lui
nostru ptwru st'û natale Se vu /<-
/ lege pe un an 320 lei pe i un l
g
160 lei, pe V« an 80 hi.
Visuri risipite.
(Serenadă)
Sear' a fost, o seară lină,
Ca'n povestea minunată :
Bolta cerului senină
S'oglindea în apa lată
Palidă şi mută ;
In văzduh candele-aprinse
Străluceau încântătoare:
Peste lanurile 'ntinse
Luna 'n astru plutitoare
Luneca tăcută . . .
Sear' a fost, o seară blândă,
Când pustiu rămas în cale,
UT pribeag, tindea să-şi stângă
Jalea inimoarei sale
Fredonând o doină ;
Desmierdaţi amanţi în planuri
Ne-amăgeam viat' amară
Dor cu dor spre moină...
Ş, seara fermecată 'n vraje
Par' c'a fost aievea straja,
Martor par' c'a fost în treacăt
Visurile noastre,
Visurile astăzi risipite,
'N care trist ne zac ursite,
C'astăzi toate-s visuri moarte,
Ce se pierd sihastre.
V. Delacara.
Umoristice
Plutonierul: Cum poţi să-mi
spui tu mie cele cinci zile din săp­
tămână, fără ca să le spui pe
nume ?
Soldatul : Nu ştiu, să
Die plutonier !
Plutonierul : Ehei, că prost te-a
mai lăsat Tatăl dm ceriu. Apoi :
azi, mâ ne, poimâne, eri, alaltăeri.
Minte c o p i l ă r e a s c ă .
Ionel: Tată d r a g ă , aşa-i, că
noi avem mai b u n v i n decât
Tatăl: De c e ?
Ionel : De a c e e a , că D-ta tot­
deauna eşti mai beat, decât el.
L a băi.
— S e r v u s Eleno ! Ş i tu eşti
aci ? Doar nu eşti bolnavă ?
— Nu mulţumită lui D-zeu
sunt sănătoasă
— Dar bărbatul ce-ţi face ?
— Sărmanul e cam bolnav.
— V a să zică şi el e aci ! ?
— Nn ! P e el l'am lăsat acasă
să se mai reculeagă.
In tren.
George: (mirat) C e repede
fuge trenul ăsta ! ?
loan : îhîm ! Şi doar e numa
glasa a 3 a, apoi cum o să meargă
de vrăjmaş glasa I - a ?
M i ş c a r e multă.
Medicul: Domnule dragă, ne­
vasta D-tale nu face destulă miş­
care, asta-i tot ce-i lipseşte.
Soţul: Cum să nu facă?
Do iră în l i e c i r e zi se ûnDracâ
cel puţin de 6 ori.
Preoţime!
: Predici la morţi
• de I. m a r g a
• 1 txpl. 3 5 lei. S e «Hă la Librăria Anca Cluj.
Pagina 3
Desvoltarea culturei
naţional-române
„Casa Noastră" din Sâtmar in serviciul
culturei române. — Tmpe teatrale ro­
mâne în Sâtmar, Careii-Mari şi Signet.
In numărul precedent al zia­
rului „Clujul" am accentuat n e ­
cesitatea înfiinţărei unor teatre ro­
J
mâneşti în Transilvania, avându Se
în vedere, că de pildă ungurii,
cari sunt în număr minimal în
Transilvania faţă de români, au
aici aproape 12 teatre, dintre cari
foarte multe cu trupe de operă
şi operetă pe lângă trupele dra­
matice, pe când românii în număr
covârşitor abia au un teatru cu
O p e r ă la Cluj, în Oradea-Mare
şi Timişoara acuma iniţiindu-şe
înfiinţarea unor teatre române.
Cu această ocazie am mai accen­
tuat, că ar fi necesar să s e în­
fiinţeze teatre române în mai multe
centre ardelene.
Programul nostru ţintind des­
voltarea naţional-culturală şi s o ­
cială a românilor, privim cu bu­
curie ori-ce iniţiativă în acest seuş.
Astfel tot cu asemenea bucurie
privim şi mzuinţa societăţii săt­
mărene române „Casa Noastră*,
care caută să contribue la pro­
pagarea culturei noastre,
Sâtmar o trupă teatrală ro­
mână,
m a g h a r â , sacrificând enorme sume
în acest scop, ca să poată fi c o ­
interesată şi în teatrul maghiar
de acolo. Societatea culturală ro­
trăiţi mână dm Sâtmar, continuându-şi
realizarea programului naţional-
cultural, de altfel nu s e mulţu­
meşte numai cu atât, ci a pornit
tratative în acest s e n s pentru
instalarea unor trupe tea­
trale române şi în Careii-
Mari şi Maramureşsiget,
oraşe cu totul desromani-
zate în era maghiară.
Iniţiativa „Casei noastre" din
Sătmar ne bucură foarte mult şi
le-o recomandăm şi altor români
adevăraţi, cari sunt în situnţia ma­
terială favorabilă de-a putea con­
morale la ridicarea nivelului cul­
turei române. în interesul neamu­
lui nostru.
ftbonaţi-vă la
CLUJUL"
fl
m
"
Cel mai bine s c r i s
C e l m ni bine informat
C e l mai răspândit
— Z I A R D I N ŢARĂ —
— „Clujul" ßratu t îl primeşte ori­
cine, care ne tnm le zece abonamente.
Citi fi ş răspândiţi acest z ar adrvd at
românesc, costând exemplarul 3 Lei,
iar abonamentul în {ară pe I an 160,
pe ' / s an 80, iar pe V* an 40, tn st'Ci-
nătate ex mplarul 4 Lei, iar aq mo­
mentul pe 1 an 320, pe '/» an 160,
iar pe */ un 80 Lei.
4
iiou Apărut! ^
Â
•
*
©BCU Cluj
 Pagina 4
I N F O R M A Ţ I Ulit
Dorim tuturor cetitori­ — Marele maestru - pianist
lor noştri Anui-Nou fericit! Boskoff va concerta în seata de
— Conferinţa Micei Antante
care are loc zilele aceste !a Bel­
grad, a provocat vii discuţii în
cercurile politice mondiale, dis-
cutându-se chestii de interes mon-
- dial, între care probabil se va lua
, în discuţie şi chestia aderărei
Micei Antante la convenţia mili­
tară franco-cehă. Din acest motiv
interesul faţă de această confe­
rinţă este general. România o.re-
- prezintă dl G . Duca, ministru de
- externe.
— Sindicatul P r e s e i R o m â n e
din A r d e a l organizează în 19
' lanuane în saloanele hotelului
^Central* din Cluj un bal mas­ a României cu regele Boris al
cat, cu ocazia adunăm generale Buigariei preocupă cercurile po­
a ziariştilor ardeleni. Congresul litice ca fapt, care s e va realiza
general al presei din România, în scurt timp.
neputându-se ţinea în Cluj, s'a
stabilit să aibă loc ín Bucureşti mâni va avea loc in Bucureşti
în 24 Ianuarie.
— Baroul a d v o c a ţ i a ! Cluj îşi vându-se să se desbată şi cola­
are alegerea de balotaj Duminecă borarea cu alte organizaţii na-
dimineaţa, în sala No. 112 a Tri­ ţional-române şi redactarea şi
bunalului C|uj, între dnii dr. Al. complectarea definitivă a statute­
Isac şi dr. I. Suciu. Alegerea pro­ lor organizaţiei fasciste române.
mite lupte vehemente, ca şi în
rândul trecut, când în urma aces­
tor lupte s'a provocat balotaj la
alegere, avându-se în vedere, că
partidele ambilor candidaţi de de­
can pentru barou, sunt aproape
la fel de puternice.
— „Párisi M a g y a r Újság* este
. Uliul unui ziar de propagandă ma­
ghiară care apare la Paris. Ziarul
acesta al guvernului Belhlen are me
nirea să facă propagandă subversvă
pentru a influenţa cercurile franceze
contra intereselor statelor succesoare
— „Viitorul" anunţă, că re­
prezentanţi de-ai partidului naţio­
nal, au început tratative cu re­
prezentanţi de-ai partidului ţără­
nist şi că în decursul acestor tra­
tative de colaborare, aceşti re­
prezentanţi se ameninţă reciproc
cu o eventuală apropiere de par­
tidul poporului, ca să-şi poată ob-
'ţihe succese mai considerabile.
„Viitorul" accentuiazâ în legătură
cu aceste, că toate combinaţiu-
nile aceste îi depărtează delà ob­
ţinerea guvernării ţării, pe acei,
cari caută să o aibă.
— f losif Puşcariu. Din Timi­
şoara ni se anunţă moartea veteranu­
lui fruntaş a! vieţii publice ardelene,
losif Puşcariu, tatăl dlui Sextil Puş-
cariu, prof. univ. în Cluj. OJihnească
în pace !
— Mitropolitul Vasile al Alba-
luliei şi Făgăraşului a lansat un apel
pentru ajutorarea şcoliior greco cato­
lice din Blaj, semnând în acest scop
1 0 0 0 0 0 lei. Se speră, că la apel vor
răspunde toţi oamenii de bine, încât
se va putea colecţiona pentru aceste
şcoli baremi 1 — 2 milioane lei.
— Principele C a r o l a plecat
la Veneţia împreună cu principesa
Elena, prinţul Nicolae, exregina
Sofia a Greciei, prinţul Paul al
Greciei şi prinţesa Ecaterina a
Greciei.
— Regina Elisabeta a G r e ­
ciei a avut un accident de auto­
mobil la Bucureşti, rănindu-se u-
şoi la cap.
— Cancelarul austriac S e y p e l v a
veni în scurt timp în Român'a pentru
a intensifica legăturile Austriei cu Ro­
mânia.
C L U J U L
20 Ianuarie în sala cea mare a
prefectură cu următorul program:
1. Ave Maria, Liszt, li penseroso,
Liszt; Nocturnă. Chopin, Poloneza O p .
26 No. 1, Chopin. Două valsuri, Cho­
pin; 2. Invocaţiime (din Armoniile poe-
tiae şi religioase) Liszt, Funeraliile
(scrise Ia moartea lui Chopin). L'szt;
3. Nocturnă, Chopin, Barcarolă, Cho­
pin, Două studii, Chopin, Balada No.
3 Chopin ; 4 F^ntrsie şi fugă pe B
A. C. H. Liszt, Preludiu în ié b, Cho­
pin, Scherzo No. 1, Chopin.
Biletele se vând la Librăria
Anca Cluj, Piaţa Unirii.
— C ă s ă t o r i a principesei Elena
— Congresul fasciştilor r o ­
în ziua de 19—20 Ianuarie, a-
— Dl Constantin S a v u , pu­
blicist în Arad şi secretarul or­
ganizaţiei, fasciste bănăţene, fost
deputat, din încredinţarea organi­
zaţiei fasciste pleacă în curând
în Italia pentru a studia organi­
zaţia fasciştilor italieni.
— Dl Paul Mihnea delà prefec
tura poliţiei Cluj, a fost numit şef al
secţiei populaţiei, având să sup.-ave-
ghieze şi eliberarea nouilor certificate
de identate.
— DI Gheorghe Andreas a fost
numit prefect H\ judeţului Odorhei in
locul dlui Neamţu.
— DI S t e f a n M a r c u s fost
prefect al poliţiei Oradea-Mare, a
fost numit inspector al teatrelor
în regiunea Crişana şi Maramureş.
Activitatea dlui Marcus desigur
ne va aduce frumoase p r o g e s e
pe calea artistică naţională, fiind
bun român.
— Dl Nicolae P o p o v i c i a
fost numit prefect în locui dlui
Dr. Victor Hodor la Oradea-Mare.
•f Ion R u s u - Ş r i a n u , un dis­
tins gazetar şi luptător naţional
ardelean, s'a st/ns din viaţă în
Bucureşti, la o etate foarte tâ­
nără. Ion Rtisu-Şinanu, care şi-a
desvoltat activitatea naţwnal-cul-
turală în coloanele ziarelor Ro­
mânul, Tribuna, Foaia Popo­
rului etc. a /ost unul dintre cei
mai înfocaţi apărători ai româ­
nilor implicaţi în procesul cuno­
scut al „Memorandului", încât
în România întregită, a fost ales
şi deputat, în urma activităţii
sale naţionale. In Ion Rusu Şi-
nanu românii au pierdut un ta­
lent neobositor şi un vrednic lup­
tător al cauzei române încât dis­
pariţia lui ne stârneşte regrete
profunde.
— Comisiunea germană de arbi­
trage a ho tă rî t prelungirea
zilei de lucru a minelor din suhs-'lul
Germaniei Centrale f xându-0 la 8 ore.
Lucrătorii la suprafaţă vor avea ziua
de lucru de 10 ore.
— DI Leon, profesor la Universi­
tate în Cluj şi director al filialei clu­
jene a Băncii româneşti, a demsionat
din postul, pe care l-a avut la B-nca
Românească.
T i p d i u i Insiit. oc A i u Grafice Alexandru A i u a , u>>.|
Nr. 2.
— Congresul
bănăţeni va avea
şoara în 2 9 1. c.
comercianţilor
loc în Timi­
Modificarea mersului
C. F . R.
— In Rusia sunt mari r ă s ­ Insuficienţa trenurilor necesare pi
coale ţărăneşti contra armatei roşii,
voacâ mari aglomerări. — Va^oan<
c a r e rechiziţionează alimente. nu sunt mc Izite. — Doleanţele
— Calendarul unificat intră suferinţele cantorilor.
în vigioare cu începere delà 1 M-'rsul trenurilor s'a modifit
Octomvrie 1924, delà care dată întrucâtva pe Crăciunul ortodc
nu vom mai socoti zilele după transforrnându-se pe linia C
stitul vechi (ortodox), ci după două accelerate în trenuri „Expres
stilul cel nou, prevăzut în calen­ şi desfunţându-se. câteva trenu
darul Gregorian, respective ca­
Modificarea aceasta a provoc
tolic. mari nemulţumiri în public, avâ
— Direcţiunea Generală C. F. R. du-se în vedere, că
aduce la cunoştinţa marelui public că
modificarea s'a făcut toc­
cu începere de azi taxa pentru păs­
mai pe sărbătorile române
trarea coktelor de către depozitele de
şi special iarna, când po­
bag je de mână de prin staţiuni, ex­
sibilitatea de comunicaţie
ploatate prin concesionări sau regie,
se măreşte în general cu 2 lei pentru
ar trebui uşurată
un colet de fiecare 2 4 ore. avându-se în vedere frigul şi n
— Dintre trenurile accele­ ztrnle, pe cari Ie are de supe
rate între Bucureşti şi Oradea- tat publ cui cu ocazia călătoriile
Mare—Sighetul Marmaţiei s'au La sporirea mizeriilor de corn
transformat în express acela, nicaţie a mai contribuit şi înzăp
care pleacă din Cluj spre Ora­ zinle, încât, reducându-se numai
dea-Mare dimineaţa la orele 11?L trenurilor obişnuite,
şi acela, care pleavă din Cluj călătorii tocmai pe săr­
spre Bucureşti la orele 7*9. seara. bătorile române, au fost
Aceste trenuri între Oradea-Mare nevoiţi să-şi piardă timpul,
şi Sighet au rámás însă cu ca­ prin gări, in aşteptare de
racter de accelerate. câte 2—3 zile,
— Direcţiunea Regională Timişoara
trenurile circulând foarte nereg
s'a desfiinţat, urmând să lichideze
lat, iar publicul fiind compte
pentru Banat rămânând Direcţiunea
désorientât în privinţa modifică
R e g i o n a l Arad. Lupta, care a fost în
lor făcute în mersul trenurilor
curs între Arad şi Timişoara pentru
Nemulţumirile publicului căi
a-şi menţine fiecare de partea sa Di­
tor rezultă şi din faptul, că tr
recţiunea R gională, cu toate aceste
nurile nu s e prea încălzesc, înc
n'a încetat. Timişoara continuând să
foarte mulţi călători au îngheţi
insiste pentru a se menţine Direct u
Singura linie, pe care se î
nea Regională bănăţeană C. F. R în
călzesc obişnuit trenurile, es
Timişoara şi nu în Arad.
cea delà Arad la Teiuş,
— •f Emil Rebrişorean doctorand
dirigeată de Direcţiuru ~
în medicină, sublocotenent in rezervă
dupa o suferinţă scurtă a decedat în
regională Arad.
etate de 2 6 ani în Dej. unde a fosi Această linie de altfel este c<
în conceaiu de Crăciun la . ărinţi. în­ mai îngrijită din toate puncte
mormântarea a avut loc în Dej (n 6 de vedere, înregistrând foarte r
Inuarie, într-regretele rudelor sale şi inconvt nieote.
cunoscuţilor, prietenilor şi colegiler săi. Pentru evitarea enormelor
Banca Voluntarilor din convenienţe şi nemulţumiri, ca
Cluj îşi va avea adunarea de s'au ivit în urma modificării mt
constituire definitivă in 15 Ia­ sului trenurilor, ar fi astfel nec
nuarie la Banca Centrală, ale- sar să se renunţe la noua m
gându-se cu această ocazie şi dificare,
comitetul de conducere. restabilindu se mersul,
care era în vigoare până
Pnni-redactor responsabil :
la 1 Ianuarie 1924
V. I. Moldovan.
şi dându-se mai mare importan
îngnjirei comunicaţiei şi încălz
Masïni de tipografie S S s v s S ţ tului avându-se în vedere îngh
r
4 6 X 3 ^ , nu fuiicţi >nează din lipsă de repa a-
tul, care se evidenţiază în mc
ţe. Ambele 5o.000 Lei. A d r e s a : Librăria
Anca. Cluj fatal pentru călători.
ALEXANDRU ANCA
Institut d e a r t e g r a f i c e , librărie, m a r e depozit de h â r t i e ,
:-: papetărie, recvizite de s c r i s şi articlii de lux. :-:
Piaţa Unir I 3 2 C L U J Telefon 1 2 4
Tipografia este prevăzută cu cele mai fumoase
şi mai moderne caractere de litere. Aranjat cu putere electrică
execută prompt şi repede tot felul de lucrări nrecum : lucrări pentru
banei, Lihele de depunere, Biianţe, Compturi, Adrese, Circulare,
Scrisori, Firme. Diplome, Bilete de vizita, Invitări, la preireceri,
Anunţuri de logodnă şi cununie, Tipărituri advocatele piecum Foi
periodice, Opuri, Broşuri, Placate şi Necroloage.
Doritorii de-a tipări ceva din cele arătate mai sus, sunt
rugaţi, în interesul propriu, a cere Mâi pnlimlnar de plată.
Librăria are un bogat asortiment în recvizite
de birou, cărţi şcolare, hârtie, registre. Mure depoz't de recvizite
şi O n i t e biser ceşti precum şi koane sfinte in diferite mărimi.
©BCU Cluj