SEMINAR 1 - Diferențiala semantică - Metoda Osgood

Bazele metodei diferenţialei semantice au fost stabilite în anul 1957 de către psihologul american
Ch. E. Osgood; ulterior, prin contribuţia altor specialişti au fost dezvoltate mai multe variante,
adaptate specificului domeniului de marketing.

Această metodă presupune aplicarea unui chestionar, unei persoane căreia i se cere să-şi exprime
opiniile despre stimulul supus investigatiei.
Un stimul poate fi: un bun/ serviciu/ marcă/ magazin, caracterizat printr-o serie de atribute
bipolare. Între cele 2 atribute se construieşte o scală cu 3, 5, 7 trepte, niveluri (Likert).
În urma acestei analize se obţin date primare, care apoi sunt prelucrate.
Această metodă reprezintă cuantificarea unor date calitative!

Datele obţinute sunt distribuite pe o scală cu 5 trepte, care cuprinde aprecieri de la foarte
favorabil la foarte nefavorabil, cu variantele: foarte favorabil, favorabil, nici favorabil nici
nefavorabil, nefavorabil, foarte nefavorabil, denumită şi diferenţiala semnatică. Se va calcula o
medie a acestor aprecieri, pornindu-se de la notarea: 5,4,3,2,1, astfel:
5- foarte favorabil
4- favorabil
3- nici favorabil nici nefavorabil
2- nefavorabil
1- foarte nefavorabil.

Pr.: O anchetă desfășurată pe un eșantion de 1000 de persoane într-o expoziție în care au fost
prezentate 2 modele ale produsului X(X1, X2), a furnizat următoarea distribuție a aprecierilor
csr-lor, referitoare la cei 4 parametri (fiabilitate, preț, design, ambalaj).
Modelul X1
5 4 3 2 1
Aprecieri F. Fav Favorabil Nici fav Nefavorabil F. nefav
Parametri Nici nefav
Fiabilitate 216 328 196 171 89
Pret 344 412 123 68 53
Design 181 290 315 163 51
Ambalaj 82 95 439 275 109

Modelul X2
5 4 3 2 1
Aprecieri F. Fav Favorabil Nici fav Nefavorabil F. nefav
Parametri Nici nefav
Fiabilitate 389 403 115 93 -
Pret 89 121 206 373 211
Design 219 340 305 103 33
Ambalaj 95 194 398 216 97
Firma care a expus cele 2 modele intenționează să introducă în fabricația de serie un singur
model, anume pe cel care se bucură de cele mai bune aprecieri din partea viitorilor consumatori.
Care dintre cele 2 modele va fi ales?
Temă:

Problema: O anchetă ce a cuprins 500 persoane având ca temă: „Studiu comparativ al imaginii a
două magazine în rândul consumatorilor” a înregistrat în urma desfăşurării ei următoarele date
referitoare la cei 9 parametri cuprinşi în tot atatea propoziţii afirmative.

Magazinul A:

Aprecieri 5 4 3 2 1
Foarte Favora Indifere Nefavora Foarte
Caracteristici favorabil bil nt bil nefavorabil
Amplasare 268 159 31 25 17
Aspect exterior 173 193 81 29 24
Ambianţă 130 252 102 13 3
Calitatea produselor 168 179 147 4 2
Gamă sortimentală 109 173 205 10 3
Curăţenie 111 192 182 12 3
Preţ 92 187 201 11 9
Mod de expunere 89 178 210 15 8
Comportamentul
187 201 101 10 1
personalului
Magazinul B:
Aprecieri 5 4 3 2 1
Foarte Favorabi Indiferen Nefavorabi Foarte
favorabil l t l nefavorabil
Caracteristici
Amplasare 168 109 81 75 67
Aspect exterior 73 143 131 79 74
Ambianţă 30 202 152 63 53
Calitatea produselor 28 269 197 54 52
Gamă sortimentală 9 123 255 60 53
Curăţenie 11 142 232 62 53
Preţ 42 87 251 61 59
Mod de expunere 39 78 260 65 58
Comportamentul
87 151 151 60 51
personalului

Să se calculeze, utilizând metoda „diferenţialei semantice OSGOOD” care dintre cele două
magazine are o imagine mai bună.