Bronșiolita acută

DEFINIȚIE
Nu există o definiție uniformă a bronșiolitei și nici o limitare a vârstei. În 2006, un subcomitet al
Academiei Americane de Pediatrie, împreună cu European Respiratory Society, a subliniat că bronșiolita este un
diagnostic clinic, recunoscut ca o constelație de simptome clinice și semne, inclusiv un prodrom respirator
superior viral, urmat de creșterea efortului respirator și wheezing la copii cu vârsta sub 2 ani.

EPIDEMIOLOGIE
Bronșiolita afectează de obicei copiii mai mici de 2 ani, cu un vârf la sugarii cu vârsta cuprinsă între 3-6
luni. Bronșiolita acută este cea mai frecventă cauză a infecției tractului respirator inferior în primul an de
viață. Incidența maximă este în lunile de iarnă (octombrie-martie). 2-3% dintre sugarii cu bronșiolită necesită
spitalizare.

ETIOPATOGENIE
Virusul sincițial respirator (VSR) este responsabil pentru aproximativ 80% din cazuri. Alți agenți cauzali
includ metapneumovirusul uman; rinovirus; adenovirus (mai probabil să fie urmat de sechele grave, cum ar fi
bronșiolita obliterativă); virusurile gripale și paragripale; și enterovirusuri. 
Există o serie de factorii de risc pentru dezvoltarea bronșiolitei:
 Vârsta mai mică de 6 luni (două treimi din copiii spitalizați cu infecție cu VRS au vârsta mai mică
de 5 luni)
 Greutate redusă la naștere, în special sugari prematuri
 Vârsta gestațională (sugarii născuți la <29 săptămâni de gestație prezintă un risc deosebit de mare
de spitalizare din cauza infecției cu VSR)
 Grup socio-economic inferior 
 Condiții de viață aglomerate, copii instituționalizați, frați
 Fumatul părinților
 Boli pulmonare cronice, în special displazie bronhopulmonară
 Boală neurologică congenitală sau dobândită severă
 Boală cardiacă congenitală semnificativă hemodinamic
 Boli congenitale sau dobândite cu imunodeficiență
 Anomalii ale căilor respiratorii

Infecția începe în căile respiratorii superioare, răspândindu-se în căile respiratorii inferioare în câteva
zile. Inflamația bronhiolelor se caracterizează printr-o infiltrare peribronșică cu leucocite, în principal celule
mononucleare, și edem al submucoasei și adventitiei. Deteriorarea poate apărea printr-o leziune virală directă a
epiteliului căilor respiratorii sau indirect prin activarea răspunsurilor imune. Edemul, secreția de mucus și
deteriorarea epiteliului căilor respiratorii cu necroză pot provoca obstrucția parțială sau totală a fluxului de aer,
captarea distală a aerului, atelectazie și o scădere a perfuziei de ventilație care duce la hipoxemie și dispnee.

1
 DIAGNOSTIC
Diagnosticul de bronșiolită acută se pune pe baza istoricului medical, a simptomelor și a examenului
fizic. Examenele de laborator nu sunt solicitate în mod obișnuit.
Deoarece bronșiolita afectează în primul rând sugarii, manifestările clinice sunt inițial subtile, precum
următoarele:
 Poate deveni din ce în ce mai agitat și poate avea dificultăți în hrănire în perioada de incubație de 2
până la 5 zile
 Febra de grad scăzut (38-39C), posibilă hipotermie la sugarii cu vârsta sub 1 lună 
 Congestie nazală
 Apnee (în special la ”prematuri tineri”, episoadele de apnee pot fi prima manifestare)
În perioada de incubație se pot adăuga tusea (poate dura și 3 S), secreții nazale apoase, grețuri,
vărsături, diaree.
Cazurile severe de bronșiolită pot evolua după 48 h cu următoarele semne și simptome:
 Wheezing, tiraj intercostal, tahipnee
 Insuficiență respiratorie
 Iritabilitate
 Cianoză
 Letargie

MANAGEMENT
Prima decizie care trebuie luată este dacă copilul necesită internare!
Indicații absolute pentru internare Indicații relative pentru internare
Cianoză Boală cardiacă congenitală
Insuficiență respiratorie Prematuritate extremă
Dificultăți respiratorii care împiedică alimentația Orice boală pulmonară preexistentă sau
≥50% cantitatea/24h imunodeficiență
Letargie marcată care duce la o alimentație deficitară Sindromul Down
Episoade de apnee Factori sociali: familie izolată (preocupări cu privire
Incertitudine diagnostic (sugarul toxic, temperatura la capacitatea familiei de a observa orice deteriorare)
≥40 grade Celsius)

Managementul bronșiolitei acute este, în general, de susținere, deoarece niciun tratament medical nu a
arătat o îmbunătățire important a rezultatelor clinice, cum ar fi durata șederii în spital, transferul la o unitate de
terapie intensivă. O abordare conservatoare, dar și o „manipulare minimă” pare benefică, în special pentru
sugarii până în 3 luni, decubitul ventral poate îmbunătăți oxigenarea și este indicată pentru sugari dacă ei sunt
atenți observați. Aspirarea nazală atentă va benefică la sugarii cu secreție abundentă.

PREVENȚIE

Majoritatea cazurilor de bronșiolită acută nu sunt ușor de prevenit, deoarece virusurile responsabile sunt
omniprezente. RSV poate supraviețui până la șapte ore pe suprafețe și se transmite direct sau indirect prin
atingere. Cu toate acestea, o atenție deosebită la spălarea frecventă a mâinilor, în special în jurul sugarilor,
limitarea contactului cu persoanele care au febră sau răceală, cât și alăptare pot ajuta la prevenirea infecției sau
răspândirii virusurilor.
2
 BIBLIOGRAFIE
1. American Academy of Pediatrics Subcommittee on D, Management of B: Diagnosis and management of bronchiolitis.
Pediatrics.2006
2. Nizar F Maraqa, MD, FAAP, Bronhiolitis, Medscape, https://emedicine.medscape.com/article/961963-overview#a2,
published 25 martie 2018
3. Scottish Intercollegiate Guidelines Network (SIGN). Bronchiolitis in children (A national clinical guideline.)
2006. www.sign.ac.uk
4. Horn SD, Smout RJ. Effect of prematurity on respiratory syncytial virus hospital resource use and outcomes.  J Pediatr.
2003 Nov. 143(5 Suppl):S133-41. [Medline].
5. Bronchiolitis. Merck Manual Professional Version. https://www.merckmanuals.com/professional/pediatrics/respiratory-
disorders-in-young-children/bronchiolitis#
6. Prasad Nagakumar, Iolo Doull, Current therapy for bronchiolitis, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22734014/