Drepturile şi obligaţiile civile apar in temeiul legii precum si in baza actelor

personale fizice şi juridice care desi nu sunt prevăzute de lege dau naştere la
drepturi şi obligaţii civile pornind de la principiile legislaţiei civile
Persoanele fizice şi juridice participante la raporturile juridice civile trebuie
să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile cu bună-credinţă sau reua
credinţă
Prin exercitare a drepturilor subiective civile se înţelege realizarea de către titularul
dreptului subiectiv civil a conţinutului acestui drept. Astfel, persanele fizice şi
juridice participante la raporturile juridice civile sunt libere să-şi exercite drepturile
civile după cum consideră necesar,
Persoanele fizice şi juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să îşi
exercite drepturile în acord cu legea Articolul 13 al Codului Civil Abuzul de drept
stabileşte că nici un drept subiectiv nu poate fi exercitat predominant în scopul de a
cauza altei personae un prejudiciu sau ai dăuna în alt mod
Persoanele fizice şi juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să îşi
exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile în accord cu contractul (contractul
are putere de lege între părţi ) ca exemplu art 781 al Codului civil stabileşte că
obligaţia este divizibilă între mai mulţi debitori în cazul în care aceştia sunt
obligaţi la aceeaşi prestaţie faţă de creditor , debitorii sunt obligaţi în părţi egale
dacă din lege contract sau din natura obligaţiei nu rezultă altfel.
Persoanele fizice şi juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să îşi
exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile în accord cu ordinea publică .ordinea
publică este o instituţie care ţine de o totalitate de reguli de conduită pentru
persoane şi care au drept scop crearea unui confort şi siguranţei în comunicarea
persoanelor şşi conveţuirii lor în comun
Persoanele fizice şi juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să îşi
exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile în accord cu bunele moravuri – ca şi
regulile de ordine publică bunele moravuri reprezintă un ansamblu de reguli de
conduită . aceste reguli ţin de moralitate
*Limitele de exercitare a drepturilor subiective civile
Drepturile subiective trebuie exercitate în limitele fireşti (materiale şi juridice)
stabilite de lege. Astfel, art.352 Codul Civil al RM interzice înstrăinarea unui bun
proprietate comună pe cate-părţi cu încălcarea dreptului de preemţiune. În cazul
depăşirii limitelor de exercitare a dreptului nu putem fi apăraţi de către justiţie.
Limitele sunt stabilite de lege. În primul rând, când vorbim de limitele exercitării
drepturilor civile trebuie să respectăm drepturile şi interesele altor persoane
ocrotite de lege.
*Apărarea drepturilor subiective civile
Apărarea drepturilor civile încălcate se face pe cale judiciară.
Modul de aplanare a litigiului dintre părţi pînă la adresare în instanţă de judecată
poate fi prevăzut prin lege sau contract.
Articolul 16 al Codului civil stabileşte că apărarea drepturilor civile se face în
condiţiile legii prin
a.recunoaşterea dreptului
b.declararea nulităţii actului emis de o autoritate publică
c.autoapărarea
d.repararea prejudiciului patrimonial şi acelui nepatrimonial
e.rezoluţiunea sau modificarea contractului
Recunoaşterea dreptului această metodă constă în faptul că instanţa pronunţă o
hotărîre declarative prin care recunoaşte un existenţa unui drept . ca exemplu
art.281 al codului de procedură civilă stabileşte că instanţa judecătorească constată
faptele de care depinde apariţia modificarea sau încetarea drepturilor personale sau
patrimoniale
Restabilirea situaţiei anterioare încălcării dreptului şi suprimarea acţiunilor
prin care se încalcă dreptul sau se creează pericolul încălcării lui. Această
metodă pretinde restabilirea faptică şi de drept ca exemplu art 589 al codului civil
stabileste ca daca exista pericolul prabuşirii construcţiei de pe terenul vecin peste
teritoriul său proprietarul poate cere vecinului sa ia măsurile necesare pentru
prevenirea acestui pericol . Dreptul vecinului de a cere înlăturarea pericolului apare
nu datorită existenţei unei daune , doar datorită pericolului survenirii unei
asemenea daune.
Declararea nulităţii actului ce contravine legii emis de o autoritate publică
(1) Actul, emis de o autoritate publică, ce încalcă drepturile şi interesele
civile ocrotite de lege ale unei persoane fizice sau juridice va fi declarat de către
instanţa de judecată nul din momentul adoptării lui.
(2) În cazurile recunoaşterii de către instanţa de judecată a actului, prevăzut
la alin.(1), ca fiind nul, dreptul încălcat este pasibil de restabilire sau apărare prin
alte metode prevăzute de prezentul cod şi de alte legi.
Nulitatea reprezintă o consecinţă a neglijării condiţiilor de încheiere a actului
juridic .
Impunerea la executarea obligaţiei în natură- reprezintă o metodă de apărare a
drepturilor de creanţă(este un drept civil, de care beneficiază o persoană care este subiect într-un raport
juridic de obligație, denumită creditor, de a pretinde celeilalte părți, denumită debitor, îndeplinirea obligației
acesteia.
La încheierea contractului de vînzare cupărare cumpărătorul pretinde la bunul de
vânzare iar vînzătorul pretinde preţul acesteia. Încălcarea obligaţiei de a transmite
bunul vândut de către vânzător oferă posibilitatea cumpărătorului de a solicita
transmiterea bunului cumpărat, această obligaţie urmează a fi executată în natură
Autoapărarea
Nu sînt ilicite acţiunile persoanei care, în scopul autoapărării, ia, sustrage, distruge
sau deteriorează un bun sau, în acelaşi scop, reţine persoana obligată care ar putea
să se ascundă, sau înlătură rezistenţa celui obligat să tolereze acţiunea dacă nu se
poate obţine asistenţa organelor competente şi dacă, fără o intervenţie imediată,
există pericolul ca realizarea dreptului să devină imposibilă sau substanţial
îngreuiată.
(2) Autoapărarea nu trebuie să depăşească limitele necesare înlăturării
pericolului.
(3) În cazul deposedării de bunuri, trebuie să se solicite imediat sechestrarea
acestora dacă nu este obţinută executarea silită.
Repararea prejudiciului patrimonial şi a celui nepatrimonial
(1) În condițiile legii, persoana lezată într-un drept al ei sau într-un interes
recunoscut de lege poate cere repararea integrală a prejudiciului patrimonial și
nepatrimonial cauzat astfel.
(2) Se consideră prejudiciu patrimonial cheltuielile pe care persoana lezată le-
a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului sau interesului
recunoscut de lege încălcat, distrugerea sau deteriorarea bunurilor sale (daună
reală), precum și profitul ratat ca urmare a încălcării dreptului sau interesului
recunoscut de lege (profit ratat).
(3) Se consideră prejudiciu nepatrimonial (prejudiciu moral) suferințele fizice
și psihice, precum și diminuarea calității vieții. În cazul vătămării sănătății,
prejudiciul nepatrimonial cuprinde, de asemenea, pierderea sau diminuarea unei
capacități a corpului uman (prejudiciu biologic).
Încasarea dobânzii de întârziere sau a penalităţii – reprezintă sancţiuni
pecuniare aplicabile cazurilor de executare necorespunzătoare sau neexecutării
obligaţiilor contractuale. Spre ex art 942 al codului civil În cazul în care o sumă de
bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la dobîndă de întîrziere
pentru suma respectivă din data imediat următoare scadenței plății pînă la data în
care s-a efectuat plata, la rata prevăzută la alin. (2) ori la o altă rată prevăzută de
dispozițiile legale speciale. În cazul în care s-a stipulat o clauză penală, creditorul
poate să ceară, la alegere, fie dobînda de întîrziere calculată conform dispozițiilor
prezentului articol, fie penalitatea pentru întîrziere. De asemenea, creditorul poate
cere despăgubiri pentru prejudiciul cauzat în partea neacoperită de dobînda de
întîrziere.