Actul juridic civil este acea manifestare de voinţă destinată să creeze,
să modifice sau să stingă un raport juridic civil, în limitele şi condiţiile
dreptului obiectiv. Dupa criteriul numarului partilor, exista acte juridice civile unilaterale, bilaterale si multilaterale act juridic unilateral cel care rezulta dintr-o singura vointa – exemplu testamentul, acceptarea succesiunii, renuntarea la o mostenire, oferta, promisiunea publica de recompensa. Este bilateral – actul juridic civil care reprezinta vointa concordanta a doua parti. Exemplul tipic de act civil bilateral este - contractul civil: vanzarea cumpararea, imprumutul, depozitul etc. Este multilateral – actul juridic rezultat din acordul de vointa ce provine de la trei sau mai multe parti – exemplu contractul civil de societate. Dupa scopul urmarit la incheierea lor, actele civile pot fi: cu titlu oneros si cu titlu gratuit. Este cu titlu oneros acel act juridic civil in care, in schimbul folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte, se urmareste obtinerea altui folos patrimonial. (exemplu contractul de vanzare cumparare, antrepriza, locatiunea etc).” Este cu titlu gratuit este acel act juridic civil prin care se procura un folos patrimonial fara a se urmari obtinerea altui folos patrimonial in schimb (exemplu donatia, comodatul, imprumutul fara dobanda, mandatul gratuit). Actele cu titlu oneros se subclasifica in: - act comutativ - la a carui incheiere partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor lor (exemplu:contractul de vanzare cumparare, contractul de antepriza etc). - act aleatoriu - la a carui incheiere partile nu cunosc intinderea obligatiilor, existind sansa unei pierderi si a unui castig datorita unor evenimente ulterioare (exemplu: contractul de renta viagera, contractul de vanzare cu clauza de intretinere). Actele cu titlu gratuit se clasifica in: - liberalitatii si - acte dezinteresate Este liberalitate acel act cu titlu gratuit prin care dispunatorul isi micsoreaza patrimoniul prin folosul patrimonial procurat. Sunt liberalitati donatiile si legatele. Este act dezinteresat acel act cu titlu gratuit prin care dispunatorul procura un avantaj patrimonial fara a-si micsora patrimoniul. Sunt acte dezinteresate: mandatul gratuit, depozitul nerenumerat, comandatul Dupa efectele produse, actele civile pot fi: constitutive, translative si declarative. Este constitutiv - actul juridic civil care da nastere la un drept subiectiv civil care n-a existat anterior- ( exemplu: ipoteca conventionala, amanetul ori gajul). Este translativ actul civil care are ca efect stramutarea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu in alt patrimoniu (exemplu: donatia, vanzarea-cumpararea). Este declarativ actul civil care are ca efect consolidarea ori definitivarea unui drept subiectiv preexistent (exemplu: partajul (imparteala este un asemenea act.) O specie aparte de act declarativ este actul confirmativ - este acel act prin care o persoana renunta la dreptul sau de a ataca cu actiunea in anulabilitate un act juridic civil, la a carui incheiere a fost incalcata o dispozitie legala ce ocroteste un interes personal, individual. In functie de continutul lor, actele juridice civile pot fi: patrimoniale si nepatrimoniale. Este patrimonial actul juridic civil care are un continut evaluabil in bani, asemenea acte sunt cele care privesc drepturile reale si de creanta (Exemplu: contractul de vinzare-cumparare, donatie, imprumut etc.). Este nepatrimonial – actul juridic civil care are un continut neevaluabil in bani. (Exemplu: conventia parintilor unui copil din afara casatoriei, in sensul stabilirii numelui de familie al acestuia). Dupa forma de incheiere, actele juridice civile pot fi consensuale, solemne si reale este consensual actul juridic civil care se incheie prin simpla manifestare de vointa. Actul consensual reprezinta regula, din punctul de vedere al formei in care se incheie actele juridice civile. Solemn este acel act juridic care trebuie sa imbrace o forma prescrisa de lege. Forma speciala, solemna pentru un asemenea act este o conditie de validitate (de valabilitate) (Exemplu: donatia, ipoteca, conventionala, testamentul). Este real este actul juridic civil care se incheie in mod valabil daca manifestarea de vointa este insotita de remiterea (predarea) bunului. Exemplu: (imprumutul, depozitul, darul manual). Un act juridic consensual (ca regula) poate fi uneori solemn (vanzarea- cumpararea unui teren). Strict personal este actul juridic civil care nu poate fi facut decat personal, fara a putea fi incheiat prin reprezentare exemplu: testamentul. Majoritatea actelor juridice civile este formata din actele ce pot fi incheiate personal, dar pot fi incheiate si prin reprezentant (mandatar) Dupa reglementarea si denumirea lor legala, actele juridice civile pot fi numite (tipice) sau nenumite( atipice). Actele juridice numite sunt cele care au o denumire stabilita de lege si o reglementare proprie. Actele juridice nenumite sunt cele care nu se bucura de o reglementare si o denumire proprii. Ele sunt rodul creativitatii partilor care, in virtutea libertatii de vointa juridica, pot configura noi acte juridice, conforme intereselor lor. Practic, singura limita o constituie normele imperative ale legii; daca acestea nu sunt incalcate, participantii la viata juridica isi pot crea singuri propriile acte juridice.Exemplu: vanzarea cu clauza de intretinere, contract nereglementat de lege ci creat de parti. Din punctul de vedere al modului de executare, actele juridice civile pot fi acte cu executare instantanee si acte cu executare succesiva. Actele cu executare instantanee sunt actele juridice a caror executare implica o singura prestatie din partea debitorului. Ele se mai numesc si acte cu executare instantanee. Contractul de vanzare-cumparare este, in principiu, un astfel de act. Actele cu executare succesiva sunt actele juridice a caror executare implica mai multe prestatii, esalonate in timp.Inchirierea unui bun sau reprezinta un act cu executare succesiva. Criteriul raportului existent intre ele le imparte in principale si accesorii. Este principal – actul juridic civil care are o existenta de sine statatoare,soarta sa nepretinzand de soarta juridica a altui act juridic. Majoritatea actelor juridice intra in aceasta categorie. Este accesoriu – actul a carui soarta juridica depinde de soarta altui act juridic, principal. Exemple: clauza penala, gajul, ipoteca conventionala, arvuna).