Tema de casa – variabile experimentale

Stratton (apud Ciccotti, 2007) a realizat o cercetare în care unor studenți li se cerea să aștepte într-o
încăpere. Într-o condiție în încăperea respectivă se difuza muzică pop, în alta nu se auzea nici un fel de
muzică. Apoi li s-a cerut studenților să estimeze cât timp a trecut de când stau și așteaptă. S-a observat
că studenții care ascultaseră muzică au apreciat timpul petrecut ca fiind mai scurt, comparativ cu
estimările făcute de ceilalți. 

1. Identificați ipoteza cercetării.

2. Este o cercetare experimentală sau non-experimentală?
3. Identificați variabila independentă. Cum a fost ea manipulată? Câte nivele are?
4. Identificați variabila dependentă. Cum a fost operaționalizată? Este o variabilă cantitativă sau
calitativă?

Stayer şi Johnston (apud Ciccotti, 2007) au studiat efectele conversaţiei asupra conducerii
autovehiculelor. 68 de participanţi au participat la acest studiu şi au îndeplinit o sarcină ce consta în
urmărirea unei ţinte mobile pe ecranul unui computer, cu ajutorul cursorului mouse-ului. La intervale de
10-20 de secunde ţinta se colora în roşu sau în verde. Când era roşie, participanţii trebuiau să apese cât
mai rapid posibil pe un buton “frână”. 
O parte din participanţi trebuiau să execute sarcina timp de 15 minute în timp ce purtau o conversaţie
cu un complice al experimentatorului la telefon mobil ţinut în mâna liberă. Alt grup realiza aceeaşi
sarcină purtând conversaţia cu ajutorul unui dispozitiv hands-free. Un alt grup, grupul de control, trebuia
să se limiteze la îndeplinirea sarcinii fără să facă altceva. 
Rezultatele indică faptul că probabilitatea de a uita să frâneze la culoarea roşie a semaforului este de 2
ori mai mare atunci când persoanele sunt absorbite de conversaţia telefonică, indiferent dacă aceasta se
poartă cu mobilul ţinut în mână sau utilizând dispozitivul hands-free. Aceste rezultate dovedesc că nu
doar manipularea telefonului pune probleme, ci şi conversaţia care creează un deficit de atenţie. 

1. Identificați ipoteza cercetării.

2. Este o cercetare experimentală sau non-experimentală?
3. Identificați variabila independentă. Cum a fost ea manipulată? Câte nivele are?
4. Identificați variabila dependentă. Cum a fost operaționalizată? Este o variabilă cantitativă sau
calitativă?

Changizi şi Hall (apud Ciccotti, 2007) au pornit de la premisa că setea va crește tendința oamenilor de a
percepe transparența în stimuli ambigui. În emiterea acestei ipoteze au plecat de la principiul conform
căruia apa este transparentă. 
În această cercetare 74 de persoane au ingerat fie un pachet de chips-uri sărate, fie o cantitate mare de
apă. După faza ingestiei cercetătorii le-au cerut participanţilor să examineze 72 de figuri geometrice.
Sarcina consta în a spune dacă suprafața figurilor era sau nu transparentă (24 de figuri fiind
transparente, 24 nu erau transparente, iar alte 24 erau ambigue- adică era dificil de decis). La sfârșit s-a
observat că atunci când se uită la obiecte ambigue, participanții însetați le consideră ca fiind mai
transparente comparativ cu participanții care au consumat apă înaintea experimentului.
Conform cercetătorilor, întrucât transparența este o proprietate asociată invariabil cu apa, nevoia de a
bea favorizează observarea sa în stimuli ambigui. 
1. Identificați ipoteza cercetării.
2. Este o cercetare experimentală sau non-experimentală?
3. Identificați variabila independentă. Cum a fost ea manipulată? Câte nivele are?
4. Identificați variabila dependentă. Cum a fost operaționalizată? Este o variabilă cantitativă sau
calitativă?