Cursuri 11 Si 12 Legislatie Vasile Aida

PACHETUL DE IGIENĂ
GARANŢIA UNOR ALIMENTE

SIGURE
1
►Incepând cu ianuarie 2005 la nivelul Uniunii
Europene există noi fundamente pentru
întreaga legislaţie alimentară.
►Acestea sunt reflectate si în legislaţia din

România:
● Legea nr. 150/2004 (legea generala a
alimentelor), revizuită şi cu modificări
ulterioare, delimitează principiile generale
şi obligaţiile la care operatorii cu activitate
în domeniul alimentar trebuie să adere.
● Pornind de la această bază a fost constituit
un pachet de reglementări numit „Pachet de
Igienă”, aplicabil la toate nivelele lanţului
alimentar, care a intrat în vigoare in
UE începând cu 1 ianuarie 2006 şi începând
cu 1 Octombrie 2006 în România. 2
Reglementări privind “PACHETUL DE
IGIENA”
 Reglementarea CE nr. 852/2004 (igiena

alimentelor) transpusă prin HG nr. 924/2005
 Reglementarea CE nr. 853/2004 (igiena
alimentelor de origine animală) transpusă prin
HG nr. 954/2005
 Reglementarea CE nr. 854/2004 (controlul
oficial al alimentelor de origine animală)
transpusă prin HG nr. 955/2005
 Reglementarea CE nr. 882/2004 (controlul
oficial al alimentelor şi furajelor) transpusă prin
HG nr. 925/2005.
3
Principiile Legii Generale a Alimentelor
● Siguranţă
● Corectitudine
● Responsabilitate
● Transparenţă
● Trasabilitate
● Retragere
● Colaborare
4
● Siguranţă
Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să
garanteze că alimentele satisfac cerinţele tuturor
legilor în domeniul alimentar şi să implementeze
permanent aceste cerinţe, pentru a pune pe piaţă
numai alimente sigure.
● Corectitudine
Operatorii cu activitate în domeniul alimentar nu trebuie
să mediatizeze, prezinte sau eticheteze alimentele
într-un mod care poate induce în eroare consumatorii.
● Responsabilitate
Operatorii cu activitate în domeniul alimentar sunt
responsabili de siguranţa alimentelor pe care le
produc, transportă, depozitează sau le vând. 5
Transparenţă
informeze imediat Autoritatea Competentă (Autoritatea
Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor –
ANSVSA) în cazul în care au motive să considere că
alimentele puse pe piaţă prezintă un risc pentru
sănătatea publică.
● Trasabilitate
păstreze înregistrările materiilor prime, materiilor
auxiliare, ambalaje etc., care intră în companie şi a
produselor pe care le furnizează (exceptând
consumatorul final), în scopul de a asigura trasabilitate
şi de a fi în stare să pună la dispoziţie rapid aceste
informaţii Autorităţii competente. 6
● Retragere
iniţieze retragerea alimentelor nesigure şi să
informeze consumatorii despre motivele retragerii,
dacă este cazul. Operatorii trebuie să informeze
ANSVSA prin structurile sale teritoriale despre astfel
de retrageri.
● Colaborare
Operatorii cu activitate în domeniul alimentar vor
colabora cu ANSVSA şi alţi operatori, în scopul de a
reduce sau de a înlătura riscurile privind sănătatea
publică.
7
Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului
European și al Consiliului din 29 aprilie 2004
privind igiena produselor alimentare
 Domeniul de aplicare
– Regulamentul îşi propune să asigure igiena
produselor alimentare în toate etapele
procesului de producţie, de la producţia
primară până la vânzarea către
consumatorul final.
– Acesta nu acoperă aspectele legate de
nutriţie, nici cele legate de compoziţia şi
calitatea produselor alimentare.
8
 Domeniul de aplicare
– Regulamentul se aplică întreprinderilor

din sectorul alimentar, şi nu producţiei
primare sau preparării casnice a
produselor alimentare în scopul
consumului privat.
9
 Dispoziţii generale şi specifice
– Toţi operatorii din sectorul alimentar

trebuie să se asigure că toate etapele de
care răspund, de la producţia primară până
la vânzarea sau punerea la dispoziţia
consumatorului final a produselor
alimentare, se desfăşoară într-un mod
igienic, în conformitate cu dispoziţiile
regulamentului.
10
– Operatorii din sectorul alimentar care desfăşoară

activităţi de producţie primară şi anumite
activităţi conexe trebuie să se conformeze
dispoziţiilor generale privind igiena din partea A
a anexei I.
11

– Activităţile conexe vizate sunt:
 transportul, manipularea și depozitarea produselor
primare la locul de producție, atât timp cât natura
lor nu a fost modificată în mod substanţial;
 transportul de animale vii, dacă este necesar;
 transportul, de la locul de producție la o unitate, a

produselor de origine vegetală, a produselor
pescărești și a vânatului sălbatic, atât timp cât
natura lor nu a fost modificată în mod substanţial.
12
– De asemenea, operatorii din sectorul alimentar

care desfăşoară alte activităţi decât cele
legate de producţia primară trebuie să se
conformeze dispoziţiilor generale privind igiena
din anexa II.
13
European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind
igiena produselor alimentare
– Anexa II detaliază cerinţele privind:
 incintele, inclusiv spaţiile exterioare;
 condiţiile de transport;
 echipamentele;
 deşeurile alimentare;
 alimentarea cu apă;
 igiena personală;
 produsele alimentare însele;
 împachetarea şi ambalarea;
 tratamentul termic, care permite prelucrarea

anumitor produse alimentare;
 formarea personalului din sectorul alimentar. 14
 Sistemul HACCP
– Operatorii din sectorul alimentar care desfăşoară

alte activităţi decât cele de producţie primară,
aplică principiile sistemului HACCP (analiza
riscurilor şi controlul punctelor critice) introdus de
Codex Alimentarius.
15
 Ghiduri de bună practică şi de aplicare a

sistemului HACCP
– Statele membre încurajează elaborarea unor

ghiduri naţionale de bună practică ale
operatorilor din sectorul alimentar, conţinând
indicatii legate de respectarea normelor
generale de igienă şi a principiilor HACCP.
16

sistemului HACCP
– Statele membre evaluează aceste ghiduri

naţionale pentru a se asigura că, conţinutul
lor poate fi aplicat în practică, că au fost
elaborate ţinând seama de principiile
generale de igienă alimentară ale Codex
Alimentarius şi că toate părţile interesate au
fost consultate.
17
sistemului HACCP
– Dacă un stat membru sau Comisia consideră că sunt
necesare ghiduri comunitare uniforme, Comisia
examinează oportunitatea acestora.
– Comitetele permanente care asista Comisia, se
asigură că aceste ghiduri
 pot fi aplicate în practică,
 au fost elaborate ţinând seama de principiile

generale de igienă alimentară ale Codex
Alimentarius şi de ghidurile naţionale,
18
 toate părţile interesate au fost consultate.

sistemului HACCP
– Operatorii din sectorul alimentar se pot

referi atât la ghidurile naţionale, cât şi la
cele comunitare.
19
 Înregistrarea sau autorizarea unităţilor din

sectorul alimentar
– Operatorii din sectorul alimentar trebuie să

coopereze cu autorităţile competente şi, în
special, să se asigure că fiecare unitate aflată
sub responsabilitatea lor este înregistrată la
autoritatea competentă şi să o informeze pe
aceasta din urmă cu privire la orice schimbări
de situaţie (de exemplu, închiderea unităţii).
20
 Înregistrarea sau autorizarea unităţilor din

sectorul alimentar
– Dacă legislaţia naţională sau comunitară impune

acest lucru, unităţile din sectorul alimentar
trebuie să fie autorizate de autoritatea
competentă şi nu pot funcţiona fără o astfel de
autorizaţie.
21
 Trasabilitatea şi retragerea produselor

alimentare
– În conformitate cu Regulamentul (CE) nr.

178/2002, operatorii din sectorul alimentar
instituie sisteme şi proceduri care să permită
trasabilitatea ingredientelor şi produselor
alimentare şi, după caz, a animalelor utilizate
pentru producţia de alimente.
22
 Trasabilitatea şi retragerea produselor

alimentare
– De asemenea, în cazul în care un operator din

sectorul alimentar constată că un produs
alimentar prezintă un risc grav pentru sănătate,
acesta îl retrage imediat de pe piaţă şi
informează autoritatea competentă şi utilizatorii
cu privire la aceasta.
23
 Controale oficiale
– Aplicarea de către operatorii din sectorul
alimentar a principiilor HACCP nu
înlocuiește controalele oficiale efectuate
de autorităţile competente.
– Operatorii sunt obligaţi să coopereze cu
autoritățile competente în conformitate cu
dispoziţiile legislaţiei comunitare sau, dacă
aceasta nu există, cu dispoziţiile legislaţiei
naţionale.
24
 Dimensiunea externă
– Produsele alimentare importate în
Comunitate trebuie să respecte normele
comunitare de igienă sau normele
echivalente.
– Produsele de origine animală exportate în
ţările terţe trebuie să respecte cel puţin
aceleaşi cerinţe ca cele aplicabile în cazul
comercializării în cadrul Comunităţii, pe
lângă eventualele cerinţe impuse de ţara
terţă în cauză. 25
HG nr. 924/2005 care transpune Regulamentul
nr. 852/2004 al CE (1)
Stabileşte cerinţele de igienă, după cum

urmează:
 Cerinţe generale de igienă

 Cerinţe de structură
 Cerinţe de transport
 Cerinţe de echipament
 Deşeuri alimentare
 Alimentare cu apă
 Igiena personalului
26
nr. 852/2004 al CE (2)
 Prevenirea contaminării încrucişate
 Controlul dăunătorilor
 Controlul materiei prime
 Ambalarea şi împachetarea produselor

alimentare
 Cerinţe privind controlul temperaturii
 Sistemul de management al Siguranţei

Alimentelor, bazat pe principiile HACCP
 Identificarea şi controlul punctelor critice în
producţie
 Instruire
Anexa HG descrie cerinţele ce trebuie îndeplinite.27

igiena produselor alimentare de origine animala
 Obligații generale
– Dispoziţiile regulamentului se aplică produselor

de origine animală prelucrate sau
neprelucrate, dar nu se aplică, cu excepţia
cazului în care există o indicaţie expresă
contrară, produselor alimentare care conţin
atât produse de origine vegetală, cât şi
produse de origine animală prelucrate.
28
 Obligații generale
– De asemenea, dispoziţiile regulamentului nu se

aplică nici comerţului cu amănuntul, nici
producţiei primare destinate consumului
privat, pentru care dispoziţiile regulamentului
menţionat anterior privind igiena produselor
alimentare sunt suficiente.
29
 Înregistrarea şi autorizarea unităţilor
– Unităţile care manipulează produse de

origine animală trebuie să fie
înregistrate şi, după caz, autorizate de
autoritatea competentă din statul
membru respectiv.
30
 Înregistrarea şi autorizarea unităţilor
– Această obligaţie de autorizare nu se aplică

unităţilor care asigură numai activităţi de
producţie primară, operaţiuni de transport,
de depozitare a produselor care nu
necesită o reglare a temperaturii sau
activităţi de vânzare cu amănuntul care nu
intră sub incidenţa regulamentului.
31
 Marcajul de salubritate şi identificarea
– Produsele de origine animală trebuie să

dispună de o marcă de salubritate, aplicată
în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.
854/2004 de stabilire a normelor specifice
de organizare a controalelor oficiale privind
produsele de origine animală destinate
consumului uman.
32
 Importuri din ţările terţe
– Comisia elaborează liste ale ţărilor terţe

din care sunt autorizate importurile de
produse de origine animală, în
conformitate cu Regulamentul (CE) nr.
854/2004 privind controalele oficiale.
33
 Informaţii privind lanţul alimentar
– Regulamentul conţine, de asemenea,

instrucţiuni destinate operatorilor
abatoarelor referitoare la obţinerea de
informaţii privind lanţul alimentar pentru
toate animalele, cu excepţia vânatului
sălbatic.
34
 Abordarea sectoriala
– În anexa II, regulamentul adoptă o

abordare sectorială pentru a defini
dispoziţiile specifice aplicabile igienei
produselor alimentare de origine animală.
– Pentru a ţine seama de metodele de
producţie tradiţionale, autoritatea
competentă poate admite condiţii specifice
de aplicare a normelor de igienă pentru
sectoarele în cauză.
35
nr. 853/2004 al CE (1)
Stabileşte cerinţe suplimentare după cum
urmează:
 Carnea proaspătă (inclusiv vânat sălbatic)
 Carnea tocată, preparate din carne etc.
 Produse din carne
 Livrarea de grăsimi animale şi jumări
 Lapte crud şi produse din lapte
 Ouă şi produse din ouă
 Moluşte bivalve vii
 Picioruşe de broască şi melci
 Produse din peşte
 Colagen
 Gelatină
36
nr. 853/2004 al CE (2)
 Cerinţe privind controlul temperaturii

 Sistemul de management al Siguranţei
Alimentelor, bazat pe principiile HACCP
 Identificarea şi controlul punctelor critice în
producţie
 Instruire
 Controlul dăunătorilor
 Controlul materiei prime
 Ambalarea şi împachetarea produselor
alimentare.
37
Puncte cheie ale acestor două acte
normative
Structură şi clasificare
 Regulamentele transpuse specifică o gamă de

cerinţe privind structura şi desfăşurarea
activităţilor din domeniul alimentar.
38
Ce este o activitate în domeniul alimentar ?
 Activitatea în domeniul alimentar este înţeleasă ca o

activitate ce se desfăşoară în orice întreprindere, fie că
este pentru profit sau nu, fie că este particulară sau de
stat, care include orice etapă a producţiei, procesării,
depozitării şi a distribuţiei de alimente (HG nr. 924/2005 şi
HG nr. 954/2005).
 Operator cu activitate în domeniul alimentar este

orice persoană fizică sau juridică ce răspunde de
îndeplinirea cerinţelor legislaţiei în domeniul alimentelor în
unitatea cu profil alimentar aflată sub controlul acesteia
(Legea nr. 412/2004).
39
Înregistrare şi Aprobare
 Toţi operatorii cu activitate în domeniul alimentar
trebuie să fie înregistraţi de către ANSVSA, înainte ca
producţia de alimente să înceapă.
 Operatorii care se ocupă de manipularea alimentelor
de origine animală, cu câteva excepţii, trebuie aprobaţi
de către inspectorii oficiali. Aceasta presupune
deplasări pe teren şi evaluări.
Autorizarea
 Pentru a fi autorizaţi operatorii trebuie să îndeplinescă
cerinţele generale şi specifice de igienă precizate în
Hotărârile de Guvern. Acestea vor varia în funcţie de
tipul produselor procesate.
Identificare şi Mărci de Sănătate
 Toate produsele de origine animală trebuie să poarte
marca de sănătate, în conformitate cu cerinţele
specifice. 40
Sistemul de management pentru siguranţa
alimentelor
demonstreze că deţin un sistem funcţional de
management pentru siguranţa alimentelor, bazat pe
principiile HACCP. Acesta va include următoarele
elemente:
 Identificarea riscurilor pentru siguranţa alimentelor care

pot fi prezente sau pot surveni în timpul activităţii
 Să aibă implementate proceduri de control care să
reducă la nivel acceptabil sau să elimine aceste riscuri
 Să deţină proceduri clare, care trebuie respectate de
întreg personalul
 Înregistrările sau documentele să fie în conformitate cu
activitatea desfăşurată zilnic în unităţile de producţie
 Să păstreze înregistrările procedurilor şi a verificărilor
efectuate
 Personalul responsabil de sistemul de management
pentru siguranţa alimentelor va trebui să fie instruit 41
corespunzător.
CONDIŢII ŞI PROGRAME PRELIMINARE (1)
● Clădiri, utilităţi şi echipamente

● Echipamentul de producţie
● Igienizare
● Controlul dăunătorilor
● Igiena personalului
● Recepţia şi controlul materiilor prime
● Controlul producţiei
● Depozitarea, transportul şi distribuţia alimentelor
● Instruire
● Etichetarea
● Trasabilitate şi retragerea de produs
● Investigarea reclamaţiilor
42
● Clădiri, utilităţi şi echipamente
Planul fabricii trebuie întocmit astfel încât fluxul de

producţie să curgă într-o singură direcţie.
Interiorul clădirilor, amplasarea şi designul
echipamentelor, ventilaţia şi iluminatul trebuie luate în
considerare din punct de vedere al funcţionării,
igienizării şi intreţinerii.
Trebuie luată în considerare alocarea de spaţiu
suficient pentru activităţile de producţie, echipamente
şi activităţile de igienizare a acestora, în faza de
proiectare sau când se renovează fabrica.
43
● Echipamentul de producţie
Echipamentele utilizate trebuie să fie proiectate
astfel încât să prevină:
– contaminarea alimentelor;
– acumularea de reziduuri alimentare care
facilitează dezvoltarea de microorganisme în
timpul producţiei;
– să fie uşor accesibile şi uşor de igienizat.
● Igienizare
Trebuie să existe proceduri scrise, aplicate regulat
pentru igienizarea tuturor echipamentelor de
producţie, a suprafeţelor în contact cu alimentele,
ariilor de producţie, traseelor tehnologice,
instalaţiilor etc.
44
● Controlul dăunătorilor
Este necesar să existe un program eficient,
monitorizat regulat, de prevenire a pătrunderii
dăunătorilor în fabrică care să includă utilizarea
mijloacelor de protecţie precum site, perdele de aer,
uşi etc.
● Igiena personalului
Pot fi dezvoltate pentru toţi lucrătorii din fabrică
ghiduri scrise de igienă a personalului, care vor
conţine informaţii referitoare la echipamentul de
protecţie, spălatul mâinilor, comportament şi aspecte
legate de sănătatea personalului.
45
● Recepţia şi controlul materiilor prime

În momentul recepţiei toate materiile prime şi alte
materiale trebuie inspectate înainte de a fi
acceptate şi depozitate.
Inspectarea mijloacelor de transport este, de
asemenea, necesară.
● Controlul producţiei
Controlul procesului de producţie debutează cu
identificarea şi analiza riscurilor specifice liniei de
producţie în cauză.
Controlul circulaţiei personalului, al echipamentului
şi controlul fluxului tehnologic este necesar pentru
reducerea contaminării semifabricatelor şi
produselor finite.
46
● Depozitarea, transportul şi distribuţia

alimentelor
Materiile prime, semifabricatele trebuie depozitate la

temperaturi şi umiditate relativă adecvate, conform
specificaţiilor tehnice de produs, separat de
produsele finite.
Vehiculele trebuie să fie menţinute curate şi în bună
stare de întreţinere şi funcţionare pentru ca
alimentele să fie protejate împotriva contaminării şi
să fie concepute şi construite pentru a se permite
igienizarea.
47
● Instruire
Toţi angajaţii trebuie instruiţi cu privire va include
informaţii despre Bunele Practici de Producţie
(Good Manufacturing Practices GMP) şi Bunele
Practici de igienă (Good Hygiene Practices GHP),
igiena personalului, practicile angajaţilor,
incluzând programul HACCP, la un nivel adecvat
activităţilor desfăşurate.
● Etichetarea
Este esenţial ca fiecare ambalaj să fie etichetat
corect.
48
● Trasabilitate şi retragerea de produs

Orice companie trebuie să aibă capacitatea de a
identifica şi urmări traseul intern şi extern pentru toate
materiile prime, materialele auxiliare, ambalaje etc.
recepţionate, precum şi pentru produsele finite, pentru
a putea retrage produsele care prezintă un risc pentru
sănătatea publică.
● Investigarea reclamaţiilor
Reclamaţiile consumatorilor trebuie trecute în revistă
cu atenţie. Feed-back-ul de la consumator poate
identifica arii cu probleme care trebuie să fie
corectate, ducând la îmbunătăţirea eficacităţii
programelor preliminare respective. 49
Sistemul HACCP - Cerinţe legislative
Operatorii cu activitate în domeniul alimentar
trebuie să pună în aplicare, să implementeze
şi să menţină o procedură sau proceduri
permanente bazate pe principiile HACCP.
HG nr. 924/2005, Anexă - Reguli generale pentru
igiena produselor alimentare, capitolul I, Prevederi
generale, articolul 5, punctul 1 .
Sistemul HACCP este un instrument care ajută

operatorii din industria alimentară să
realizeze un standard mai înalt de siguranţă
a alimentelor. Sistemul HACCP nu trebuie
privit ca o modalitate de auto-reglementare
şi nu va înlocui controlul oficial.
R .nr.852/2004, preambul
50
Beneficiile pentru procesatori privind
aplicarea sistemului HACCP
1. Abordarea “pas cu pas” asigura controlul tuturor factorilor
de care este dependentă siguranţa alimentelor şi a acţiunilor
corective necesare în cazul unor incidente
2. Abordarea care presupune planificarea activităţilor permite
ca problemele posibile să fie anticipate şi evitate sau, în
cazul în care survin, rezolvate rapid şi cu costuri minime
3. Se iau în considerare cei mai importanţi paşi din cadrul
procesului de producţie pentru a se realiza siguranţa
alimentelor eficient, economic şi cu optimizarea utilizării
resurselor de personal
4. Înregistrările corecte şi complete sunt o dovadă a unui
management eficient al siguranţei alimentelor
5. Personalul de producţie este motivat de recunoaşterea
eforturilor de a menţine siguranţa alimentelor
6. HACCP este un sistem de management al siguranţei
alimentelor recunoscut internaţional si de aceea clienţii
companiei trebuie sa solicite implementarea acestuia. 51

Limbă

Cursuri 11 Si 12 Legislatie Vasile Aida

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri 11 Si 12 Legislatie Vasile Aida

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PACHETUL DE IGIENĂ

GARANŢIA UNOR ALIMENTE

►Acestea sunt reflectate si în legislaţia din

 Reglementarea CE nr. 852/2004 (igiena

– Regulamentul se aplică întreprinderilor

– Toţi operatorii din sectorul alimentar

 Dispoziţii generale şi specifice

– Operatorii din sectorul alimentar care desfăşoară

 Dispoziţii generale şi specifice

 transportul, de la locul de producție la o unitate, a

 Dispoziţii generale şi specifice

– De asemenea, operatorii din sectorul alimentar

 produsele alimentare însele;

 tratamentul termic, care permite prelucrarea

– Operatorii din sectorul alimentar care desfăşoară

 Ghiduri de bună practică şi de aplicare a

– Statele membre încurajează elaborarea unor

 Ghiduri de bună practică şi de aplicare a

– Statele membre evaluează aceste ghiduri

 au fost elaborate ţinând seama de principiile

 Ghiduri de bună practică şi de aplicare a

– Operatorii din sectorul alimentar se pot

 Înregistrarea sau autorizarea unităţilor din

– Operatorii din sectorul alimentar trebuie să

 Înregistrarea sau autorizarea unităţilor din

– Dacă legislaţia naţională sau comunitară impune

 Trasabilitatea şi retragerea produselor

– În conformitate cu Regulamentul (CE) nr.

 Trasabilitatea şi retragerea produselor

– De asemenea, în cazul în care un operator din

Stabileşte cerinţele de igienă, după cum

 Cerinţe generale de igienă

 Controlul materiei prime

 Ambalarea şi împachetarea produselor

 Sistemul de management al Siguranţei

Anexa HG descrie cerinţele ce trebuie îndeplinite.27

– Dispoziţiile regulamentului se aplică produselor

– De asemenea, dispoziţiile regulamentului nu se

 Înregistrarea şi autorizarea unităţilor

– Unităţile care manipulează produse de

 Înregistrarea şi autorizarea unităţilor

– Această obligaţie de autorizare nu se aplică

 Marcajul de salubritate şi identificarea

– Produsele de origine animală trebuie să

 Importuri din ţările terţe

– Comisia elaborează liste ale ţărilor terţe

 Informaţii privind lanţul alimentar

– Regulamentul conţine, de asemenea,

– În anexa II, regulamentul adoptă o

 Cerinţe privind controlul temperaturii

 Regulamentele transpuse specifică o gamă de

 Activitatea în domeniul alimentar este înţeleasă ca o

 Operator cu activitate în domeniul alimentar este

 Identificarea riscurilor pentru siguranţa alimentelor care

● Clădiri, utilităţi şi echipamente

● Clădiri, utilităţi şi echipamente

Planul fabricii trebuie întocmit astfel încât fluxul de

● Recepţia şi controlul materiilor prime

● Depozitarea, transportul şi distribuţia

Materiile prime, semifabricatele trebuie depozitate la

● Trasabilitate şi retragerea de produs

Sistemul HACCP este un instrument care ajută

S-ar putea să vă placă și