http://variante-mate.

ro

o
e.r
at
e-m
Soluţii
Subiectul1
nt
1. Folosim formula loga A  loga B  loga  A  B 
log3     
7  2  log 3  7  2
7  2  log3
    
7  2   log 3 7  2 2  log 3 3  1  N
2
ria
2. Abscisele punctelor de intersecţie a două grafice se obţin rezolvand ecuaţia f  x   g  x  .
2x  1  x2  6x  3
x2  4 x  4  0
  0  x1  x2  2
f  2   g  2   5 deci cele două grafice au un singur punct comun A  2, 5
va

Obs: Graficul funcţiei f este o dreaptă iar graficul funcţiei g este o parabolă. In situaţia din exerciţiu dreapta este
tangentă parabolei in punctul A.
3.  x  2    2  x   x  2  2  x  2 x  0  x  0
3 3

4. Metoda 1 (din barem)

://

Cifra zecilor poate fi aleasă în 4 moduri

Pentru fiecare alegere a cifrei zecilor, cifra unităților se poate alege în 4 moduri, deci se pot
forma 4  4  16 numere
Metoda 2
5! 5!
Toate submulţimile ordonate de două elemente din mulţimea dată sunt in număr de A52    4  5  20 .
5  2 ! 3!
ttp

4! 4!
Submulţimile ordonate de două elemente care incep cu cifra 0 (01,02,03,04)sunt in număr de A41   4
 4  1! 3!
Numărul cerut in exerciţiu este A52  A41  20  4  16 .
2
5. Din egalitatea dată in exerciţiu rezultă NP   MN
3
 http://variante-mate.ro

o
2 1
MP  NP  NM   MN  MN  MN
3 3
1 1 1
MP  MN  MN   3  1

e.r
3 3 3
deci lungimea segmentului MP este egală cu 1.
6. Se pot folosi formulele:
sin  a  b   sin a cos b  sin b cos a
sin  a  b   sin a cos b  sin b cos a
Rezultă :

at
sin   x   sin  cos x  sin x cos   0  cos x  sin x  1  sin x, x  R
sin   x   sin  cos x  sin x cos   0  cos x  sin x  1   sin x, x  R
sin  2  x   sin 2 cos x  sin x cos 2  0  cos x  sin x 1   sin x, x  R

e-m
sin x  sin   x   sin   x   sin  2  x   sin x  sin x  sin x  sin x  0, x  R

nt
ria

Subiectul 2
va

2 3 1
1.a) A  2,3   1 2 3 

2 1 3 

2 3 1
://

det  A  2,3   1 2 3  12  1  18  4  6  9  31  19  12
2 1 3
 n2 n 1
 
b) A  n 2 , n    1 n2 n
 n2 n 
ttp

 1
n2 n 1

det A  n , n 
2
  1 n2 n 
n2 1 n
Se adună ultimele două coloane la prima coloană
 http://variante-mate.ro
n  n 1 n

o
2
1 1 n 1
 n2  n  1 n2 n   n  n  1 1 n 2
2
n 
n2  n  1 1 n 1 1 n

e.r
Se scade prima linie din ultimele două linii
1 n 1 1 n 1 1 n 1
  n  n  1 0 n  n n  1   n  n  1 0 n  n  1 n  1   n  n  1  n  1 0 n 1 
2 2 2 2 2

0 1 n n 1 0 1 n n 1 0 1 1
  n2  n  1  n  1  n  1  0, n  N
2

at
 x 0 1
c) A  x,0    1 x 0 
 
 x 1 0
 

e-m
 x 0 1  x 0 1  x  x x
2
1
 
B  A  x,0   A  x,0    1 x 0    1 x 0    2 x x2 1
 x 1 0   x 1 0   x2  1 x 
     x
 x3  2 x2  1 x2  x 
2x
 
B  A  x,0   A  x,0   B   3x 2  x x 1
3
2x 
 x3  x2  2 x x 2  1 
x2  x

nt
Inversa matricei B este matricea A  x,0 dacă şi numai dacă B  A  x,0  A  x,0  B  I 3
 x3  2 x2  1 2x x2  x   1 0 0 
 
 3x  x
2
x 1
3
2 x    0 1 0  de unde rezultă x  0 .
 x3  x2  2 x
 x2  x x 2  1   0 0 1 
ria
2.a) f 1  n  1n  12  n  1  1  n  1  n  1  0 pentru orice număr natural n, n  3 .
b) Dacă n este număr natural impar n  3 atunci avem f  1  n   1   1  n  1  1   n  1  n  1  0
n 2

f 1  0  f X  1  
  f  X  1 X  1  f X  1
2

f  1  0  f X  1
va

c) Presupunem prin reducere la absurd că polinomul f are o rădăcină  in mulţimea Q \ Z .

1
Cum f are coeficienţi intregi rezultă că   unde d este divizor al lui n şi d  Z \ 1,0,1 , d  2 .
d
1 n 1 n
f    0  f    0  n  2   1  0  n  d n 2  nd n 1  d n  0
d  d d d
://

d n  nd n 1  d n 2  n  d n 2  d 2  nd  1  n  d n 2 / n  d
n 2
n
n 2
Dar din d  2 rezultă d  2n 2  n pentru orice număr natural n, n  5 deci s-a obţinut o contradicţie.
Rezultă că polinomul f nu are rădăcini in mulţimea Q \ Z .
ttp
 http://variante-mate.ro

o
e.r
at
e-m
Subiectul 3
1  x2  1 x2
1.a) f   x    arctgx  x    arctgx   x 
1
 1    , x  R
b) Ecuaţia asimptotei oblice este y  mx  n .
x2  1
nt
x2  1 x2  1


f  x arctgx  x  arctgx  arctg   
m  lim  lim  lim   1   1  2  1  0  1  1
x  x x  x x 
 x   
ria

n  lim  f  x   mx   lim  arctgx  x  x   lim arctgx 
x  x  x  2

Ecuaţia asimptotei oblice spre  la graficul funcţiei f este y   x 
2
c) Luăm funcţia h : R  R, h  x   f  x   g  x 
h  x   arctgx  arcctgx
va

h  x    arctgx  arcctgx  
1 1
 2  0, x  R deci funcţia h este constantă pe R.
x 1 x 1
2

 
h  0   arctg 0  arcctg 0  0  
2 2
://

 
 h  x  , x  R deci f  x   g  x   , x  R
2 2
e 1
 f  x dx   e
1 1 1 x 1
2.a) dx  e  x  e 1  e0    1 
0 0 0 e e
b) Fie F o primitivă oarecare a funcţiei f deci F   x   f  x  , x  R
ttp

   e    x   2 x  e
F   x   f   x   e  x
2
 x2 2  x2
, x  R

F   x   2 x  e x  0, x   0,   deci funcţia F este concavă pe intervalul  0,   .

2

 
 http://variante-mate.ro

o
1 1
c) I n 1  I n   1 f  x  dx  1 f  x  dx   f  x  dx  
1 1
e  x dx  0, n  N , n  1
2
n n
1 1
n 1 n n 1 n 1 

 I n 1  I n pentru orice număr natural nenul n.

e.r
1 1 1
0  I n  1 e  x dx  1 1dx  x 1  1   1 pentru orice număr natural nenul n.
2 1

n n n n
Sirul  I n n1 este monoton (crescător) şi marginit deci conform teoremei lui Weierstrass este convergent.

at
e-m
nt
ria
va
://
ttp