http://variante-mate.

ro

o
e.r
at
e-m
nt
Soluţii
Subiectul1
1. Considerǎm z  a  bi , a, b  R .
ria
2 z  z  2  a  bi    a  bi   2a  2bi  a  bi  a  3bi
 a  3bi  1  3i
Obținem a  1 și b  1 de unde z  1  i .
2. Parabola este tangentǎ la axa Ox dacǎ   0 .
  m2  4
va

m2  4  0
de unde m  2 sau m  2 .
3. Condiții de existențǎ x  0 .
Ecuația datǎ este chivalentǎ cu 2lg x  lg  x  2
lg x 2  lg  x  2   x 2  x  2
://

x2  x  2  0
care are solutiile x1  2 și x2  1  0 .
Doar soluția x1  2 verificǎ ecuația datǎ.
numarcazurifavorabile
4. Probabilitatea unui eveniment se calculeazǎ cu formula P 
ttp

numarcazuriposibile
Numerele naturale de douǎ cifre sunt 10,11,...,99 deci sunt 99-9=90 cazuri posibile.
Sunt 5 cifre impare 1,3,5,7,9 iar numerele formate cu douǎ cifre diferite impare se calculeazǎ cu
ajutorul aranjamentelor.
 http://variante-mate.ro

o
5! 5!
A52    4  5  20
 5  2! 3!

e.r
20 2
Probabilitatea cerutǎ este P   .
90 9
5. Fie d  dreapta care trece prin A și este perpendicularǎ pe dreapta d .
md  1
d   d  md   md  1

at
 md   1
Ecuația dreptei care trece prin punctul A și are panta md  este datǎ de formula y  y0  m  x  x0  .
y  2  1 x  5 

e-m
 d : y  x  3
6. Folosim formulele
sin  a  b   sin a cos b  sin b cos a
cos  a  b   cos a cos b  sin a sin b
         
sin   x   cos   x   sin cos x  sin x cos   cos cos x  sin sin x  
4  4  4 4  4 4 
2 2  2 2 
 cos x  sin x   cos x  sin x   0, x  R
2 2  2 2
nt 
ria
va
://

Subiectul 2
ttp

0 1 1
 
1.a) M  0    1 0 1 
1 1 0
 
 http://variante-mate.ro

o
0 1 1
det  M  0    1 0 1  0  1  1  0  0  0  2

e.r
1 1 0
2m 1 1 2 m  2 2 m  2 2m  2 1 1 1
b) det  M  m    1 2m 1  1 2m 1   2m  2  1 2m 1 
1 1 2m 1 1 2m 1 1 2m

at
  2m  2  4m2  1  1  2m 1  2m   2m  2   4m2  4m  1   2m  2  2m 1
2

 2m  2  2m  1 0
2

1
Obținem soluțiile m  1 și m  .

e-m
2
2 x  y  z  1

c)  x  2 y  z  0
 x  y  2z  1

2a  b  c  1

Dacǎ  a, b, c  este soluție a sistemului atunci avem  a  2b  c  0
 a  b  2c  1

nt 1
Scǎzând prima ecuație din a doua obținem a  b   Z .
3
1
Scǎzând a doua ecuație din a treia obținem b  c   Z .
3
ria
2
Scǎzând prima ecuație din a treia obținem a  c   Z .
3
Din egalitǎțile de mai sus rezultǎ cǎ cel mult unul dintre numerele a, b, c este întreg.
9 3  3 3 9 3   3 3 3  3
2.a) x  y  4 xy  3x  3 y    4  xy  x  y     4  x  y     y     
4 4  4 4 16  4   4 4 4  4
 3  3 3
va

 4  x   y    , x, y  R
 4  4 4
2
 3 3
b) x  x  4  x   
 4 4
  3 3
2

3
3 3
 
://

x  x  x   
4 x      x  16  x   
  4  4   4  4
3
 3 3 1
Obținem ecuația 16  x     
 4 4 2
3
 3 1 3 1 1
x    x   x 
ttp

 4  64 4 4 2
 3  3  3 3  3 3 3 3
c) f  x   f  y    ae x     ae y    4  ae x    ae y      4a 2e x  y 
 4  4  4 4  4 4 4 4
 http://variante-mate.ro

o
3
f  x  y   ae x  y 

e.r
4
3 3
Obținem 4a 2 e x  y   ae x  y  , x, y  R
4 4
4a  a
2

a  4a  1  0
1
Rezultǎ a  0 sau a 

at
.
4

e-m
nt
ria

Subiectul 3
1 16 x 2  1  4 x  1 4 x  1
va

1.a) f   x   8 x 2  ln x   8 x 2    ln x   16 x    , x   0,  
x x x
b) Ecuația tangentei la graficul unei funcții în punctul de pe grafic de abscisǎ x0 este datǎ de formula
y  f  x0   f   x0  x  x0 
In cazul nostru avem y  f 1  f  1 x 1
://

f 1  8 12  ln1  8

f  1 
 4 1  1 4 1  1  15
1
Ecuația tangentei la grafic este y  8  15  x 1  y  15x  7
ttp

2 
Verificǎm dacǎ punctul A  , 3  se aflǎ pe tangentǎ:
3 
 http://variante-mate.ro

o
2 2 
3  15   7  3  10  7 adevǎrat, deci punctul A  , 3  aparține tangentei la graficul funcției în

e.r
3 3 
punctul de pe grafic de abscisǎ x  1 .
c) Tabelul de variație al funcției este:
1
x 0 
4
f   x  - - - - - - - - - - - -0 + + + + + + + + + + + + +

at
f  x
1 
Din tabel se observǎ cǎ funcția este strict crescǎtoare pe intervalul  ,   .
4 
1  1  1

e-m
1 1 1 1
Cum    deducem cǎ f    f    f  .
4 3 7 2  3  7 2
2x  3
2.a)   x  3 f  x  dx    x  3 dx    2 x  3 dx   x 2  3x   12  3 1   02  3  0   4
1 1 1 1

0 0 x3 0 0

1 2x  3 1 3 
b)  f  x  dx   dx   2 x  3ln  x  3    2  3ln 4    2  0  3ln 3 
1
dx    2 
1

0 x3 
0 0
 x3 0

4
 2  3ln 4  3ln 3  2  3  ln 4  ln 3  2  3ln
3
nt
 2x  3 
n

c) I n   e  x  3  f  x   dx   e  x  3  dx   e x  2 x  3 dx    e x   2 x  3 dx
1 n n 1 n 1 n 1 n
x x

0 0
 x3  0 0

Folosim metoda de integrare prin pǎrți și obținem:

n 1
 n 

ria
I n  e x  2 x  3   e x  2 x  3 dx  e  5n  3n  2n  e x  2 x  3 dx  e  5n  3n  2nI n 1
1 1 n 1

0 0 0

Rezultǎ I n  2nI n 1  e  5  3 pentru orice numǎr natural n  1.

n n
va
://
ttp